Argus, noiembrie 1941 (Anul 31, nr. 8564-8588)

1941-11-01 / nr. 8564

ULTIME INFORMATUM­ Asigurarea salariaţilor negermani în serviciile armatei germane Salariaţii angajaţi în serviciile armatei germane în România, care nu sunt de naţionalitate germană, sunt supuşi asigurării obli­gatorii şi vor fi încadraţi, în vederea acordării drepturilor în două clase şi anume: funcţionarii şi lucrătorii ca­lificaţi, din punct de vedere profesio­nal, în clasa VIII-a, iar cei necalifi­caţi în clasa V-a. Contribuţia pentru personalul pre­văzut la art. precedent este de 11 la sută din salariul real bruto şi va fi plătit în întregime de Intendenţa ar­matei germane, urmând ca Intenden­ţă armatei germane să reţină 4 la sută din salariile angajaţilor săi, d­ar contribuţia salariaţilor. In acest procent sunt cuprinse: co­tizaţia unică (8 la sută), contribu­ţia suplimentară (1,20 la sută), co­tizaţia pentru T. B. C. (0,50 la sută) pentru Fondul Muncii (1 la sută), Casa Construcţiilor (0.30 la sută). Asupra totalului salariilor reale brute, superioare limitei stabilite, în conformitate cu art. 7, al 1, din le­gea asigurărilor sociale, armata ger­mană va mai plăti o contribuţie de 2.50 la sută, reprezentând contribu­ţia suplimentară (1.20­ la sută), con­tribuţia pentru Casa Construcţiilor (0.30 la sută) şi pentru Fondul Mun­cii (1 la sută). La cererea armatei germane în Ro­mânia, se pot introduce asigurări parţiale, numai pentru îngrijirile me­dicale, din boală şi accident, pentru angajaţii civili ai armatei germane, de naţionalitate g­ermană, care sunt a­­siguraţi în Germania. Aceste asigu­rări parţiale se vor *806 în temeiul u­­nor convenţiuni speciale. Normele necesare pentru aplicaţia prezentului decret-lege se vor stabi­li prin decizia ministrului subsecretar de stat al Muncii, dată cu avizul conform al consiliului de administra­ţie al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Dispoziţiile prevăzute în articolele pecedente se aplică începând dela 1 Septemvrie 1941. In vederea recunoaşterii de către Casa Centrală a dreptul lor de vechi­me în asigurarea de pensie, pentru angajaţii prevăzuţi la art. 1, care au lucrat înainte de 1 Septemvrie 1941, şi pentru care s’au făcut reţinerile de cotizaţii. Intendenţa armatei ger­mane va vărsa, în termen de trei luni dela publicarea prezentului decret-le­­ge, o cotă de 3 la sută, care se va calcula asupra salariilor auro lunare. Această cotă va fi suportată jumă­tate de către Intendenţa armatei ger­mane, iar cealaltă jumătate de către salariat. Intendenţa armatei germane va întocmi tablouri de salariaţii ce vor intra în această categorie, iar înca­­darea în clase de asigurare se va fa­ce de către Casa Centrală, ţinând seama de salariul mediu primit. Orice dispoziții contrare celor de ma sus sunt și rămân abrogate. »«■«———----------------------------­Lucrări de comasare în Dobrogea buletin intern In mod excepţional, pentru lu­crările de comasare ce trebuesc în­cepute în anul 1941, în 10 co­mune din Dobrogea, d. ministru subsecretar de stat al românizării, colonizării și inventariului a fost autorizat să le execute în regie prin direcţia cărţilor funciare şi a cadastrului funciar din ministerul justiţiei şi să angajeze în acest scop personalul temporar dintre tehnicienii cadastrali autorizaţi cu activitate notorie în acest domeniu, luându-se de la caz la caz avizul comisiunii permanente pentru rea­lizări de economii de pe lângă mi­nisterul finanțelor. Remunerarea personalului spe­cialist­, angajat temporar, se va face cu diurnă fixă lunară, egală cu salariul de conducător ordinar sau principal — după calitatea anga­­jatului — plus o cotă la hectar, ce se va stabili prin decizie mini­sterială, reprezentând­ cheltuie­le de deplasare, transport, material şi mână de lucru, precum şi indem­nizaţii pentru activitate şi merite excepţionale. Cota la hectar, prevăzută la a­­lineatul de mai sus,­ pentru perso­nalul specialist angajat temporar, se va putea plăti şi funcţionarilor tehnicieni cadastrali însărcinaţi cu executarea acestor lucrări. Plata personalului și tuturor lu­crărilor de comasare se va face prin serviciul comercial al colo­nizării, de la art. 33 al bugetului a­­cestui serviciu comercial, pe exer­ciţiul 1941—1942, cum şi din o­­rice fonduri ce se vor mai aloca pentru aceste lucrări. Conducerea, controlul şi recep­­ţionarea lucrărilor se execută de direcţia cărţilor funciare şi a ca­dastrului funciar din ministerul ju­stiţiei, prin organele speciale de­semnate pentru aceasta. Primele la exporturile de grâu intră în conţnerea cifrei de afaceri Prin Decretul-Ieg© pentru valori­ficarea grâului — în vederea men­ţi­nerei preţului intern în raport cu Preţurile scăzute ale pieţilor mon­diale şi ţinând seama şi de necesi­tăţile de export — s-au acordat prime speciale exportatorilor de grâu, prime care constitues­ o în­tregire de preţ. Cum în acest din urmă caz unele respective trebue să fie prinse în cifra de afaceri a între­prinderilor, pe baza căreia s-au sta­bilit impunerile pe exerciţiul 1941- 1942, ministerul de finanţe a dispus a se proceda la verificarea marilor întreprinderi comerciale de cereale pentru a stabili dacă sumele încasa­te sub acest titlu au concurat în compunerea cifrei de afaceri avută în vedere la stabilirea veniturilor impozabile respective. su­cu­ Impunerea la cifra de afaceri a firelor „Streichgarn” Prin ordinul circular nr­ 601.385 din 31 Martie 1939, — privind tre­cerea impozitului pe cifra de afa­ceri pentru ţesăturile şi confecţiu­­nile de lână, la marjoria primă, s’a dispus ca firele de lână, aşa zise „Streichgarn“ — fabricate în ţară şi întrebuinţat,“ în întreprinderile proprii pentru tricotaje, împletituri covoare, cum şi acelea vândute pen­tru fabricele de împletituri, trico­taje, covoare , întrucât nu şi-au suportat cu anticipaţie impozitul la materia primă, să suporte impozi­tul pe cifra de afaceri respectiv. Pentru aceste consideraţiuni, fa­bric­ele care cumpărau lână şi zdrenţe de lână, spre a fabrica fire de lână Streichgarn, au fost obli­gate a continua să ţină registrul special şi să achite pe lângă taxele respective datorate la cumpărare , drept echivalent al impoziitului pentru ţesături şi confecţiuni — şi impozitul pe cifra de afaceri cuve­nit pentru firele de lână Streich­garn. De asemenea, fabricele de trico­taje, împletituri, covoare, care cumpărau firele de Streichgarn, au fost obligate să înregistreze can­­tităţile cumpărate, spre a se pu­tea face un control serios, dacă’ a­­supra acestor fire s’a achitat­ sau nu de către fabricanţii respectivi, impozitul aferent acestor fire, întrucât se constată că nu toate fabricele în cauză s’au conformat acestor di­’poziţiuni, şi nici orga­nele fiscale, la controalele pe care le-au făcut, nu s-au sesizat de a­­ceasta, ministerul de finanțe a luat măsuri pentru verificarea tuturor fabricilor care produc s­au cumpă­ră fire de lână Streichgarn în sco­pul arătat mai sus, spre a se sta­bili sumele cuvenite fiscului, care se vor debita cu majorările legale. Măsurile luate de ministerul agriculturii pen­tru organizarea muncilor de toamnă Ministerul de agricultură, fiind sesizat de către mai multe camere agricole, că în unele judeţe,agricul­torii nu pot executa lucrările de în­­sămânţare, culesul porumbului şi a­­răturile din cauza rechiziţiilor pen­tru transportul de lemne, piatră sau în unele cazuri agricultorii au fost opriţi să facă transporturi de produse agricole la gări, deşi aveau vagoane comandate în acest scop, a dat dispoziţiuni ca prefecturile de judeţ şi camerele agricole să ia mă­suri ca lucrările din campania agri­colă de toamnă să se execute în ur­mătoarea ordine de preferinţă: 1. Insămânţarea grâului, secarei, orzului de toamnă, este lucrarea cea mai importantă pentru asigu­rarea hranei populaţiei; 2. Recoltatul seclei de zahăr şi scosul cartofilor; 3. Culesul porumbului .­­ Acolo unde grâul se însămânţea­ză după porumb, va trebui ca întâi să se facă culesul porumbului şi a­­poi să se treacă la­ insămânţarea grâului,, chiar înaintea scosului sfeclei; 4. Ogoarele de toamnă necesare pentru însămânţările de primă­vară. In felul acesta va fi asigurată executarea planului agricol pe în­treaga ţară. T’-’t­i«'î “’a întrunit la ministerul agriculturii sub preşedenţia d-lui secretar general O. Frunzănescu, comisiunea de mobilizare agricolă. Au mai luat parte d- C. Sesciorea­­nu, Danabansky, I. Antonesmi, T. Cârni­cea,nu,­ Coi, Pandelie M­orco­­­vescu, Theodoru, Dumitraşcu. S’a examinat situaţia însămân­ţărilor toamnă şi cari stau în calea însămânţărilor mai ales în Basarabia şi Transni­­stria. Suprafaţa însămânţată e to­tuşi mai mare decât la epoca co­respunzătoare a anului trecut. Se vor lua o serie de măsuri cu concursul armatei pentru a stimu­la ritmul însămânţărilor. In unele regiuni însămânţările se fac greu de­oarece locuitorii duc lipsă de încălţăminte şi în special de opinci şi bocanci. Unificarea titlurilor de rentă depuse in gaj, garanţie, etc. Ministerul de Finanţe, fiind sesi­­zta de către depozitarii de efecte de efecte emise de Stat şi Casa Auto­nomă a Monopolurilor Regatului României, care intră în prevederile Decretelor Legi Nr. 889 și 890 din 1941 publicate în Monitorul Oficial nr. 78 din 1 Aprilie 1941, aduce la cunoștința depunătorilor de titluri în depozit, gaj, garanţie, etc., că urmează ca până la data de 1 ia­nuarie 1942 să facă declaraţii la depozitarii lor cu privire la unifica­rea titlurilor de la rentele menţio­nate în Decretele Legi de mai sus- Aceasta pentru ca depozitarii res­pectivi, să poată să-şi îndeplinească din timp obligaţiunile ce au în baza articolului 1599 din Codul Civil. Neprimirea Până la data de 1 ia­nuarie 1942 a declaraţiilor prevăzu­te mai sus, se va considera ca o a­­chiesare din partea deponenţilor şi în consecinţă depozitarii vor efec­tua din oficiu, pentru contul depo­nenţilor, formalităţile pentru unifi­carea titlurilor respective, conform Decretelor Legi nr. 889 şi 890 din . Noua compunere a comisie centrale fiscale In conformitate cu prevederile art. 77 dîn decretul lege Nr. 880 din 30 Martie 1941 şi Nr. 1.812 din 21 Iulie 1941, s’au numit în Confu­siunea centrală fiscală ce funcţionează pe lângă direcţiunea contribuţiunilor directe, cu înce­pere dela data prezentului decret, pe termen de trei ani, d-nii: Spiridon Popescu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justi­ţie, ca preşedinte titular, Mihai Maievschi, directorul con­tribuţiunilor directe, ca membru, delegat al Ministerului Finanţelor, Constantin Negreanu, ca mem­bru, delegat, al contribuabilor pentru comerţ. Avocat Alexandru Grigorici, ca membru, delegat al contribuabili­­lilor pentru industrie. Ing. agr. consilier Dumitru Chi­­ţoiu, ca membru, delegat al con­tribuabililor pentru agricultură şi muncă manuală. Avocat George Filip Gesticone, ca membru, delegat al contribua­bililor pentru ocupațiunile intelec­tuale. I Dl Ricardi a inaugurat eri Institutul de Studii corporative /D. Ricardi ministrul ita­lian al schimburilor şi va­lutelor, a inau­­gurat eri la Institutul de cultură i­­taliană activitatea. Institu­tulul de de stu­dii corpo­rative recent îi,fiinţat. La această festi­vitate au luat parte cale mai de seamă personali­tăţi ale economiei româ­neşti şi italiane. Anul acesta urmând să aibă loc, la Palatul Regal, tradiţionala m­asă camaraderească în cinstea Cavale­rilor Ordinului Mihai Viteazul, toţi membrii români ai acestui ordin sunt rugaţi să comunice, până la data de 3 Noembrie a. C. ,adresele lor la Mareșalatul Curții Regale. Modificarea unor dispoziţiuni din legea asupra taxelor militare datorate de evrei Dispoziţiunile art. 5, 15 şi 19 din legea Nr. 54 din 1941, asupra taxelor militare datorate de evrei,, se modifi­că cum urmează: La art. 5 se adaugă următorul a­­lineat: „Evreii, cetăţeni români, supuşi o­­bligaţiunilor fiscale prevăzute de a­­ceastă lege, care locuesc în străină­tate mai mult de 6 luni în cursul unui an, socotit potrivit art. 6 din legea pentru statutul militar al evreilor, vor plăti înzeditul taxelor militare fixate de art. 4“. La art. 15 se adaugă ca alineat pe­nultim, următorul alineat: „Evreii intrând în prevederile art. 5, alin. 2, vor fi urmăriţi pentru de­bitele neachitate în termen de 6 luni de la data exigibilităţii, potrivit codu­­lui de procedură fiscală". La art. 19 se adaugă următorul a­­lineat: „Naţionalitatea română va putea fi retrasă evreului intrând în prevederi­le art. 5, alin. 2, care nu a achitat ta­xele militare datorite în termen de 6 luni dela data exigibilităţii lor. Naţio­nalitatea va fi retrasă potrivit dispo­­ziţiunilor art. 52 din legea pentru do­bândirea şi pierderea naţionalităţii ro­mâne, pe baza raportului comisiunii prevăzută de art. 18 din aceeași lege”. Sociteattea Polite­clinică din Ro­mânia vă ţine o şedinţă solemnă Duminică 2 Noenturie a. c., orele 10 luni, dimineaţă, pentru com­emoră­­rea împlinirei a 60 de ani dela i­­naugurarea liniei Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată construi­tă de ingineri români cu căre oca­zie s’a inţim­ţat şi Soc. Politech­­nică. Şedinţa va avea loc in idealul so­cietăţii din calea Victoriei 118, Etar­­ul I. In Monitorul Oficial de azi va apare decretul care cuprinde o mare mişcare în magistratură. Punerea peştelui sărat în consumaţie Suntem Informaţi că de la 1 Decembrie se va pune în consu­maţie peşte sărat din cantităţile strânse până acum. Administraţia comercială a pescăriilor dispune de 140 vagoane, cooperaţia de vre­o 60 vagoane plus alte cantităţi a­­flate la particular­. ACORD PETROLIFER INTRE ROMÂNIA §I FRANŢA Recent s-a încheiat între Româ­nia şi Franţa un acord petrolifer. In acelaş timp ministerul francez al finanţelor a fost împuternicit să realizeze acest acord, încheiând convenţii respective cu societăţile române. TRIMIS IN JUDECATĂ PENTRU SABOTAJ ECONOMIC Pentru infracţiuni la legea de re­­primare a sabotajului economic au fost trimişi în judecată Instanţei speciale următorii: Fabrica de pâine ,,Gage ” prin re­prezentanţi legali, deoarece distribui­torul de pâine Szájjal Ion a fost gă­­sit vânzând pâinea cu 11 lei bucata In loc de 10,50 lei bucata, vânzând cu acest preţ chiar când dădea un nu­măr mai mare de pâini. Constantin Haralambescu, str. Ro­mană 153, pentru că a vândut să­pun cu preţul de 300 lei kgr., iar u­­nui client i-a vândut sub titlul de să­pun bucăţi cam­ doar pe deasupra a­­vea o pojghiţă subţire de săpun, con­ţinutul interior fiind o combinaţie de var şi alte corpuri. Cumpărătorii re­clamând acest fapt Ministerului Eco­nomiei Naţionale, inspectorul trimis de minister pentru a constata reali­­tatea la domiciliul învinuitului nu a fost lăsat să intre in curte pentru a face la locuința inculpatului cercetă­rile necesare. S. A. Gallia și Marcel Friedman din Calea Victoriei 39, pentru că la magazinul de stofe cu firma de mai sus au fost găsite mărfuri neetiche­­tate. Axente Urgulescu, cu domiciliul In str. Filantropia nr. 53 pentru că fiind patron al restaurantului „Bufet” din şos. Kiseleff”, a fost găsit fără me­­niu fix şi depăşind preţurile. Când trebuesc formulate declaraţiile de n­econstitu­ţionalitate Suprema Instanţă a judecat tot ori recursul făcut de Marcel Morge In proces cu Ministerul Coordonării prin care cerea să se declare neconstituţi­­onal Decretul Lege nr. 3674 din 1940 privitor la reprimarea sabotajului cu toate modificările ulterioare, în ma­terie. Recursul in neconstituționalitate fu­sese introdus Insă după pa instanța de casare de fond se pronunțase de­­­fintitiv dondmanârid pe recurent. înal­ta curte a respins de aceea recursul ca inadmisibil deslușind încă odată că declaraţiunil­e de neconstituţiona­­litate de acest fel trebuiesc formula­te inainte de înch­iderea desbaterilor şi de pronunţarea hotărârii. Raportul săptămânal al Băncii Naţionale a Elveţiei ZUERICH, (EPE). — La 15 oc­tombrie 1941 stocul de aur al Băncii Naţionale a Elveţiei a scă­zut cu 3,14 la 2 342,33 milioane franci elveţieni, devizele în schimb au sporit cu 7,86 la 1 174,2 mili­oane franci. Cambiile interne s-au împuţinat cu 0,6 la 71,60 milioane, bonurile de tezaur cu 10,0 la 59,28 milioane franci elveţieni, avansurile de­­­om­bard au sporit însă la 21,30 milioane franci elveţieni. In a doua jumătate a lunii octombrie cir­­culaţia bancnotelor a scăzut cu 17,86 la 2 093,8 milioane franci. Cu gândul la victoria mi­litară ce se­ apropie ceas cu ceas, munciţi pentru a obţine izbânda şi pe frontul intern. i Lama albastră Gillette este lama de ras care satisface până şi preten­­ţiile cele mai dificile. Gillette lama care a apărut cea dintâi în comerţ, n’a putut fi egalată în calitate nici până în prezent. Oţelul cel mai bun şi ascuţişul său fin transformă bărbieritul într’o adevărată plăcere. Lama albastră Gillette este accesibilă oricui, fiindcă graţie superiorităţii şi durabilităţii sale, ea îşi merită pe deplin preţul. -D­iflette COMUNICATUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI Serviciul Titlurilor In vederea evitării obişnuitei aglomeraţii la în­casările de cupoane scadente în lunile Moamv­e şi Decemvrie, Serviciul T­itlurilor din Administra­ţia Centrală (str. Lipscani Nr. 16 parter) primeşte cu anticipaţie spre verifi­care, începând de la 3­8 Octombrie 8048. Cupoanele de rentă 3 la sută 8335 Consolidare scadenţa la 15 Noambrie 1941 şi Cursoanele şi titlurile de rentă 4 luni. la sută 1334­­ înzestrare scadenţe la 1 Decemvrie 1341. Primirea spre verificare a acestor cupoane şi titluri se va face în fiecare zi lucrătoare, de prefe­rinţă între orele 9,45—10,30, exceptând Sâmbăta. Plata cupoanelor şi titlurilor respective se va efectua cu începere din prime de scadenţă, la datele menţionate pe adeverinţele de primirea valorilor. A desgropat banii şi i-a subscris la împrumutul Reîntregirii Un caz interesant in judeţul Fălciu Subscrierile la tranşa ţărănească a împrumutului Reîntregirii, au pă­truns adânc în lumea satelor noas­tre. Subscriu săteni nesiliţi de nimeni, călăuziţi de gândul bun că gestul lor este deopotrivă de folositor şi ţării şi lor inşile. Un exemplu elocvent de felul cum se fac aceste subscrieri este următorul: Zilele trecute d. Gh. Alexandru, controlor de constatare în judeţul Fălciu, aflându-se în interes de ser­viciu în comuna Tătărani şi verifi­când subscrierile la împrumut, a a­­flat că d. Gheorghe Pandelea, agent sanitar şi proprietarul a trei hecta­re de pământ în acea comună, refu­ză să subscrie suma de 1.000 lei, sub pretextul că nu are bani, Controlorul de constatare expli­cându-i că în momentul de faţă pla­samentul cel mai bun şi mai sigur îl oferă acest împrumut, c­ Pândei­­lea s’a hotărît, pe loc, să subscrie suma de 300.000 lei, întreaga ago­nisire a vieţii sale, în 60 obligaţiuni a câte 5000 lei. Având o locuinţă modestă, care nu prezenta nicio garanţie pentru păstrarea banilor, domnul Pândelea ţinea întreaga sa avere — adică cei 300.000 lei — îngropaţi în pământ. Banii au fost dezgropaţi cu hâr­­leţul, de faţă fiind şi reprezentantul fiscului şi apoi depuşi la percepţia din comună, drept subscriere la îm­prumutul pentru Reîntregirea ţării. Gestul inimosului agent sanitar Gheorghe Pandelea, din comuna Tătărani jud. Fălciu, merită toată lauda şi, poate servi de pildă, Ministerul Finanţelor îi aduce pe această cale viile sale mulţumiri. Solemnitatea de la spitalul 329 în prezenţa d-nei Maria Mareşal Antonescu s-au împărţit daruri răniţilor la taurul unei pioase solemnităţi s’a oficiat,­eri, la spitalul de răniţi No. 329 din suburbana Principele Nicolae, un parastas pentru eroii jertfiţi pentru Patrie. Au luat parte d-na Maria Mareşal Antonescu, d. Gh. Mironescu, fost mi­nistru, din strădania căruia acest spi­tal unde-şi găsesc alinarea şi vinde­carea ostaşii ce-au luptat, a fost înze­strat cu toate celelalte necesare bunei lui funcţionări şi întreţineri, d-na ge­neral Steflea, d-lta Cancicov, d-na şi d-ra conferenţiar dr. Stanca, directo­rul Spitalului, d-tta Emmee Gafencu. SLUJBA RELIGIOASA Slujba religioasă a fost oficiată de preoţii : Alexat­dru Popescu, Alex. Pe­­tiniu, Dumitru Popescu, Ştefan Pala­­ghiţă, Ion Flueraş, Vasile Stohmann- Tulcea şi Dumitru Roşcuieţ, răspunsu­rile fiind date de elevele căminului de reeducare. După oficierea slujbei religioase Sfinţia Sa preotul Ştefan Palaghiţă în cuvinte Înălţătoare preamăreşte jertfa eroilor căzuţi în războiul sfânt contra bolşevismului, închei urând glorioasă domnie Re­gelui nostru, Mareşalului Antonescu şi ''’­matei române şi rugând pe Dumne­zeu să odihnească cu drepţii pe eroi noştri. După acela la cuvântul d. dr. C. Stoica directorul Spitalului. Intr’o foarte impresionantă cuvân­tare d-sa relevă faptele de vitejie ale soldaţilor noştri car®, ca şi inaintaşii lor la Mărăşeşti, l­e-au dat mândria şi gloria zilelor pe care le trăim. ODESA. I­cşea ŞTIREA DARURILOR După seria cuvântărilor, d-na Es­m­­­e Crafen­cu, din iniţiativa căreia s'a făcut acest parastas a împărţit răni, ploi ţigări, bomboane, colea, iconiţe, cărţi poştale O bucurie nemărginită a umplut sufletele acestor ostaşi eroi, cărora li se arăta atâta grije şi dragoste, în­credinţaţi fiind că ţara pentru care au luptat, nu-i Uită şi prin cetăţenii ei conştiincioşi­ este mereu lângă o,­ să aline durerea să le aducă mângâeri,, Şi să-i redea familiilor lor, zdraveni şii mândri că şi-au făcut datoria. in corpore răniţii au ovaţionat pe d-na Mareşal Antonescu, pe organiza­­torii soleeunităţii, personalul medical în a i

Next