Argus, noiembrie 1941 (Anul 31, nr. 8564-8588)
1941-11-01 / nr. 8564
ULTIME INFORMATUM Asigurarea salariaţilor negermani în serviciile armatei germane Salariaţii angajaţi în serviciile armatei germane în România, care nu sunt de naţionalitate germană, sunt supuşi asigurării obligatorii şi vor fi încadraţi, în vederea acordării drepturilor în două clase şi anume: funcţionarii şi lucrătorii calificaţi, din punct de vedere profesional, în clasa VIII-a, iar cei necalificaţi în clasa V-a. Contribuţia pentru personalul prevăzut la art. precedent este de 11 la sută din salariul real bruto şi va fi plătit în întregime de Intendenţa armatei germane, urmând ca Intendenţă armatei germane să reţină 4 la sută din salariile angajaţilor săi, dar contribuţia salariaţilor. In acest procent sunt cuprinse: cotizaţia unică (8 la sută), contribuţia suplimentară (1,20 la sută), cotizaţia pentru T. B. C. (0,50 la sută) pentru Fondul Muncii (1 la sută), Casa Construcţiilor (0.30 la sută). Asupra totalului salariilor reale brute, superioare limitei stabilite, în conformitate cu art. 7, al 1, din legea asigurărilor sociale, armata germană va mai plăti o contribuţie de 2.50 la sută, reprezentând contribuţia suplimentară (1.20 la sută), contribuţia pentru Casa Construcţiilor (0.30 la sută) şi pentru Fondul Muncii (1 la sută). La cererea armatei germane în România, se pot introduce asigurări parţiale, numai pentru îngrijirile medicale, din boală şi accident, pentru angajaţii civili ai armatei germane, de naţionalitate germană, care sunt asiguraţi în Germania. Aceste asigurări parţiale se vor *806 în temeiul unor convenţiuni speciale. Normele necesare pentru aplicaţia prezentului decret-lege se vor stabili prin decizia ministrului subsecretar de stat al Muncii, dată cu avizul conform al consiliului de administraţie al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Dispoziţiile prevăzute în articolele pecedente se aplică începând dela 1 Septemvrie 1941. In vederea recunoaşterii de către Casa Centrală a dreptul lor de vechime în asigurarea de pensie, pentru angajaţii prevăzuţi la art. 1, care au lucrat înainte de 1 Septemvrie 1941, şi pentru care s’au făcut reţinerile de cotizaţii. Intendenţa armatei germane va vărsa, în termen de trei luni dela publicarea prezentului decret-lege, o cotă de 3 la sută, care se va calcula asupra salariilor auro lunare. Această cotă va fi suportată jumătate de către Intendenţa armatei germane, iar cealaltă jumătate de către salariat. Intendenţa armatei germane va întocmi tablouri de salariaţii ce vor intra în această categorie, iar încadarea în clase de asigurare se va face de către Casa Centrală, ţinând seama de salariul mediu primit. Orice dispoziții contrare celor de ma sus sunt și rămân abrogate. »«■«———----------------------------Lucrări de comasare în Dobrogea buletin intern In mod excepţional, pentru lucrările de comasare ce trebuesc începute în anul 1941, în 10 comune din Dobrogea, d. ministru subsecretar de stat al românizării, colonizării și inventariului a fost autorizat să le execute în regie prin direcţia cărţilor funciare şi a cadastrului funciar din ministerul justiţiei şi să angajeze în acest scop personalul temporar dintre tehnicienii cadastrali autorizaţi cu activitate notorie în acest domeniu, luându-se de la caz la caz avizul comisiunii permanente pentru realizări de economii de pe lângă ministerul finanțelor. Remunerarea personalului specialist, angajat temporar, se va face cu diurnă fixă lunară, egală cu salariul de conducător ordinar sau principal — după calitatea angajatului — plus o cotă la hectar, ce se va stabili prin decizie ministerială, reprezentând cheltuiele de deplasare, transport, material şi mână de lucru, precum şi indemnizaţii pentru activitate şi merite excepţionale. Cota la hectar, prevăzută la alineatul de mai sus, pentru personalul specialist angajat temporar, se va putea plăti şi funcţionarilor tehnicieni cadastrali însărcinaţi cu executarea acestor lucrări. Plata personalului și tuturor lucrărilor de comasare se va face prin serviciul comercial al colonizării, de la art. 33 al bugetului acestui serviciu comercial, pe exerciţiul 1941—1942, cum şi din orice fonduri ce se vor mai aloca pentru aceste lucrări. Conducerea, controlul şi recepţionarea lucrărilor se execută de direcţia cărţilor funciare şi a cadastrului funciar din ministerul justiţiei, prin organele speciale desemnate pentru aceasta. Primele la exporturile de grâu intră în conţnerea cifrei de afaceri Prin Decretul-Ieg© pentru valorificarea grâului — în vederea menţinerei preţului intern în raport cu Preţurile scăzute ale pieţilor mondiale şi ţinând seama şi de necesităţile de export — s-au acordat prime speciale exportatorilor de grâu, prime care constitues o întregire de preţ. Cum în acest din urmă caz unele respective trebue să fie prinse în cifra de afaceri a întreprinderilor, pe baza căreia s-au stabilit impunerile pe exerciţiul 1941- 1942, ministerul de finanţe a dispus a se proceda la verificarea marilor întreprinderi comerciale de cereale pentru a stabili dacă sumele încasate sub acest titlu au concurat în compunerea cifrei de afaceri avută în vedere la stabilirea veniturilor impozabile respective. sucu Impunerea la cifra de afaceri a firelor „Streichgarn” Prin ordinul circular nr 601.385 din 31 Martie 1939, — privind trecerea impozitului pe cifra de afaceri pentru ţesăturile şi confecţiunile de lână, la marjoria primă, s’a dispus ca firele de lână, aşa zise „Streichgarn“ — fabricate în ţară şi întrebuinţat,“ în întreprinderile proprii pentru tricotaje, împletituri covoare, cum şi acelea vândute pentru fabricele de împletituri, tricotaje, covoare , întrucât nu şi-au suportat cu anticipaţie impozitul la materia primă, să suporte impozitul pe cifra de afaceri respectiv. Pentru aceste consideraţiuni, fabricele care cumpărau lână şi zdrenţe de lână, spre a fabrica fire de lână Streichgarn, au fost obligate a continua să ţină registrul special şi să achite pe lângă taxele respective datorate la cumpărare , drept echivalent al impoziitului pentru ţesături şi confecţiuni — şi impozitul pe cifra de afaceri cuvenit pentru firele de lână Streichgarn. De asemenea, fabricele de tricotaje, împletituri, covoare, care cumpărau firele de Streichgarn, au fost obligate să înregistreze cantităţile cumpărate, spre a se putea face un control serios, dacă’ asupra acestor fire s’a achitat sau nu de către fabricanţii respectivi, impozitul aferent acestor fire, întrucât se constată că nu toate fabricele în cauză s’au conformat acestor di’poziţiuni, şi nici organele fiscale, la controalele pe care le-au făcut, nu s-au sesizat de aceasta, ministerul de finanțe a luat măsuri pentru verificarea tuturor fabricilor care produc sau cumpără fire de lână Streichgarn în scopul arătat mai sus, spre a se stabili sumele cuvenite fiscului, care se vor debita cu majorările legale. Măsurile luate de ministerul agriculturii pentru organizarea muncilor de toamnă Ministerul de agricultură, fiind sesizat de către mai multe camere agricole, că în unele judeţe,agricultorii nu pot executa lucrările de însămânţare, culesul porumbului şi arăturile din cauza rechiziţiilor pentru transportul de lemne, piatră sau în unele cazuri agricultorii au fost opriţi să facă transporturi de produse agricole la gări, deşi aveau vagoane comandate în acest scop, a dat dispoziţiuni ca prefecturile de judeţ şi camerele agricole să ia măsuri ca lucrările din campania agricolă de toamnă să se execute în următoarea ordine de preferinţă: 1. Insămânţarea grâului, secarei, orzului de toamnă, este lucrarea cea mai importantă pentru asigurarea hranei populaţiei; 2. Recoltatul seclei de zahăr şi scosul cartofilor; 3. Culesul porumbului . Acolo unde grâul se însămânţează după porumb, va trebui ca întâi să se facă culesul porumbului şi apoi să se treacă la insămânţarea grâului,, chiar înaintea scosului sfeclei; 4. Ogoarele de toamnă necesare pentru însămânţările de primăvară. In felul acesta va fi asigurată executarea planului agricol pe întreaga ţară. T’-’ti«'î “’a întrunit la ministerul agriculturii sub preşedenţia d-lui secretar general O. Frunzănescu, comisiunea de mobilizare agricolă. Au mai luat parte d- C. Sescioreanu, Danabansky, I. Antonesmi, T. Cârnicea,nu, Coi, Pandelie Morcovescu, Theodoru, Dumitraşcu. S’a examinat situaţia însămânţărilor toamnă şi cari stau în calea însămânţărilor mai ales în Basarabia şi Transnistria. Suprafaţa însămânţată e totuşi mai mare decât la epoca corespunzătoare a anului trecut. Se vor lua o serie de măsuri cu concursul armatei pentru a stimula ritmul însămânţărilor. In unele regiuni însămânţările se fac greu deoarece locuitorii duc lipsă de încălţăminte şi în special de opinci şi bocanci. Unificarea titlurilor de rentă depuse in gaj, garanţie, etc. Ministerul de Finanţe, fiind sesizta de către depozitarii de efecte de efecte emise de Stat şi Casa Autonomă a Monopolurilor Regatului României, care intră în prevederile Decretelor Legi Nr. 889 și 890 din 1941 publicate în Monitorul Oficial nr. 78 din 1 Aprilie 1941, aduce la cunoștința depunătorilor de titluri în depozit, gaj, garanţie, etc., că urmează ca până la data de 1 ianuarie 1942 să facă declaraţii la depozitarii lor cu privire la unificarea titlurilor de la rentele menţionate în Decretele Legi de mai sus- Aceasta pentru ca depozitarii respectivi, să poată să-şi îndeplinească din timp obligaţiunile ce au în baza articolului 1599 din Codul Civil. Neprimirea Până la data de 1 ianuarie 1942 a declaraţiilor prevăzute mai sus, se va considera ca o achiesare din partea deponenţilor şi în consecinţă depozitarii vor efectua din oficiu, pentru contul deponenţilor, formalităţile pentru unificarea titlurilor respective, conform Decretelor Legi nr. 889 şi 890 din . Noua compunere a comisie centrale fiscale In conformitate cu prevederile art. 77 dîn decretul lege Nr. 880 din 30 Martie 1941 şi Nr. 1.812 din 21 Iulie 1941, s’au numit în Confusiunea centrală fiscală ce funcţionează pe lângă direcţiunea contribuţiunilor directe, cu începere dela data prezentului decret, pe termen de trei ani, d-nii: Spiridon Popescu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca preşedinte titular, Mihai Maievschi, directorul contribuţiunilor directe, ca membru, delegat al Ministerului Finanţelor, Constantin Negreanu, ca membru, delegat, al contribuabilor pentru comerţ. Avocat Alexandru Grigorici, ca membru, delegat al contribuabilililor pentru industrie. Ing. agr. consilier Dumitru Chiţoiu, ca membru, delegat al contribuabililor pentru agricultură şi muncă manuală. Avocat George Filip Gesticone, ca membru, delegat al contribuabililor pentru ocupațiunile intelectuale. I Dl Ricardi a inaugurat eri Institutul de Studii corporative /D. Ricardi ministrul italian al schimburilor şi valutelor, a inaugurat eri la Institutul de cultură italiană activitatea. Institutulul de de studii corporative recent îi,fiinţat. La această festivitate au luat parte cale mai de seamă personalităţi ale economiei româneşti şi italiane. Anul acesta urmând să aibă loc, la Palatul Regal, tradiţionala masă camaraderească în cinstea Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul, toţi membrii români ai acestui ordin sunt rugaţi să comunice, până la data de 3 Noembrie a. C. ,adresele lor la Mareșalatul Curții Regale. Modificarea unor dispoziţiuni din legea asupra taxelor militare datorate de evrei Dispoziţiunile art. 5, 15 şi 19 din legea Nr. 54 din 1941, asupra taxelor militare datorate de evrei,, se modifică cum urmează: La art. 5 se adaugă următorul alineat: „Evreii, cetăţeni români, supuşi obligaţiunilor fiscale prevăzute de această lege, care locuesc în străinătate mai mult de 6 luni în cursul unui an, socotit potrivit art. 6 din legea pentru statutul militar al evreilor, vor plăti înzeditul taxelor militare fixate de art. 4“. La art. 15 se adaugă ca alineat penultim, următorul alineat: „Evreii intrând în prevederile art. 5, alin. 2, vor fi urmăriţi pentru debitele neachitate în termen de 6 luni de la data exigibilităţii, potrivit codului de procedură fiscală". La art. 19 se adaugă următorul alineat: „Naţionalitatea română va putea fi retrasă evreului intrând în prevederile art. 5, alin. 2, care nu a achitat taxele militare datorite în termen de 6 luni dela data exigibilităţii lor. Naţionalitatea va fi retrasă potrivit dispoziţiunilor art. 52 din legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, pe baza raportului comisiunii prevăzută de art. 18 din aceeași lege”. Sociteattea Politeclinică din România vă ţine o şedinţă solemnă Duminică 2 Noenturie a. c., orele 10 luni, dimineaţă, pentru comemorărea împlinirei a 60 de ani dela inaugurarea liniei Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată construită de ingineri români cu căre ocazie s’a inţimţat şi Soc. Politechnică. Şedinţa va avea loc in idealul societăţii din calea Victoriei 118, Etarul I. In Monitorul Oficial de azi va apare decretul care cuprinde o mare mişcare în magistratură. Punerea peştelui sărat în consumaţie Suntem Informaţi că de la 1 Decembrie se va pune în consumaţie peşte sărat din cantităţile strânse până acum. Administraţia comercială a pescăriilor dispune de 140 vagoane, cooperaţia de vreo 60 vagoane plus alte cantităţi aflate la particular. ACORD PETROLIFER INTRE ROMÂNIA §I FRANŢA Recent s-a încheiat între România şi Franţa un acord petrolifer. In acelaş timp ministerul francez al finanţelor a fost împuternicit să realizeze acest acord, încheiând convenţii respective cu societăţile române. TRIMIS IN JUDECATĂ PENTRU SABOTAJ ECONOMIC Pentru infracţiuni la legea de reprimare a sabotajului economic au fost trimişi în judecată Instanţei speciale următorii: Fabrica de pâine ,,Gage ” prin reprezentanţi legali, deoarece distribuitorul de pâine Szájjal Ion a fost găsit vânzând pâinea cu 11 lei bucata In loc de 10,50 lei bucata, vânzând cu acest preţ chiar când dădea un număr mai mare de pâini. Constantin Haralambescu, str. Romană 153, pentru că a vândut săpun cu preţul de 300 lei kgr., iar unui client i-a vândut sub titlul de săpun bucăţi cam doar pe deasupra avea o pojghiţă subţire de săpun, conţinutul interior fiind o combinaţie de var şi alte corpuri. Cumpărătorii reclamând acest fapt Ministerului Economiei Naţionale, inspectorul trimis de minister pentru a constata realitatea la domiciliul învinuitului nu a fost lăsat să intre in curte pentru a face la locuința inculpatului cercetările necesare. S. A. Gallia și Marcel Friedman din Calea Victoriei 39, pentru că la magazinul de stofe cu firma de mai sus au fost găsite mărfuri neetichetate. Axente Urgulescu, cu domiciliul In str. Filantropia nr. 53 pentru că fiind patron al restaurantului „Bufet” din şos. Kiseleff”, a fost găsit fără meniu fix şi depăşind preţurile. Când trebuesc formulate declaraţiile de neconstituţionalitate Suprema Instanţă a judecat tot ori recursul făcut de Marcel Morge In proces cu Ministerul Coordonării prin care cerea să se declare neconstituţional Decretul Lege nr. 3674 din 1940 privitor la reprimarea sabotajului cu toate modificările ulterioare, în materie. Recursul in neconstituționalitate fusese introdus Insă după pa instanța de casare de fond se pronunțase defintitiv dondmanârid pe recurent. înalta curte a respins de aceea recursul ca inadmisibil deslușind încă odată că declaraţiunile de neconstituţionalitate de acest fel trebuiesc formulate inainte de închiderea desbaterilor şi de pronunţarea hotărârii. Raportul săptămânal al Băncii Naţionale a Elveţiei ZUERICH, (EPE). — La 15 octombrie 1941 stocul de aur al Băncii Naţionale a Elveţiei a scăzut cu 3,14 la 2 342,33 milioane franci elveţieni, devizele în schimb au sporit cu 7,86 la 1 174,2 milioane franci. Cambiile interne s-au împuţinat cu 0,6 la 71,60 milioane, bonurile de tezaur cu 10,0 la 59,28 milioane franci elveţieni, avansurile deombard au sporit însă la 21,30 milioane franci elveţieni. In a doua jumătate a lunii octombrie circulaţia bancnotelor a scăzut cu 17,86 la 2 093,8 milioane franci. Cu gândul la victoria militară ce se apropie ceas cu ceas, munciţi pentru a obţine izbânda şi pe frontul intern. i Lama albastră Gillette este lama de ras care satisface până şi pretenţiile cele mai dificile. Gillette lama care a apărut cea dintâi în comerţ, n’a putut fi egalată în calitate nici până în prezent. Oţelul cel mai bun şi ascuţişul său fin transformă bărbieritul într’o adevărată plăcere. Lama albastră Gillette este accesibilă oricui, fiindcă graţie superiorităţii şi durabilităţii sale, ea îşi merită pe deplin preţul. -Diflette COMUNICATUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI Serviciul Titlurilor In vederea evitării obişnuitei aglomeraţii la încasările de cupoane scadente în lunile Moamve şi Decemvrie, Serviciul Titlurilor din Administraţia Centrală (str. Lipscani Nr. 16 parter) primeşte cu anticipaţie spre verificare, începând de la 38 Octombrie 8048. Cupoanele de rentă 3 la sută 8335 Consolidare scadenţa la 15 Noambrie 1941 şi Cursoanele şi titlurile de rentă 4 luni. la sută 1334 înzestrare scadenţe la 1 Decemvrie 1341. Primirea spre verificare a acestor cupoane şi titluri se va face în fiecare zi lucrătoare, de preferinţă între orele 9,45—10,30, exceptând Sâmbăta. Plata cupoanelor şi titlurilor respective se va efectua cu începere din prime de scadenţă, la datele menţionate pe adeverinţele de primirea valorilor. A desgropat banii şi i-a subscris la împrumutul Reîntregirii Un caz interesant in judeţul Fălciu Subscrierile la tranşa ţărănească a împrumutului Reîntregirii, au pătruns adânc în lumea satelor noastre. Subscriu săteni nesiliţi de nimeni, călăuziţi de gândul bun că gestul lor este deopotrivă de folositor şi ţării şi lor inşile. Un exemplu elocvent de felul cum se fac aceste subscrieri este următorul: Zilele trecute d. Gh. Alexandru, controlor de constatare în judeţul Fălciu, aflându-se în interes de serviciu în comuna Tătărani şi verificând subscrierile la împrumut, a aflat că d. Gheorghe Pandelea, agent sanitar şi proprietarul a trei hectare de pământ în acea comună, refuză să subscrie suma de 1.000 lei, sub pretextul că nu are bani, Controlorul de constatare explicându-i că în momentul de faţă plasamentul cel mai bun şi mai sigur îl oferă acest împrumut, c Pândeilea s’a hotărît, pe loc, să subscrie suma de 300.000 lei, întreaga agonisire a vieţii sale, în 60 obligaţiuni a câte 5000 lei. Având o locuinţă modestă, care nu prezenta nicio garanţie pentru păstrarea banilor, domnul Pândelea ţinea întreaga sa avere — adică cei 300.000 lei — îngropaţi în pământ. Banii au fost dezgropaţi cu hârleţul, de faţă fiind şi reprezentantul fiscului şi apoi depuşi la percepţia din comună, drept subscriere la împrumutul pentru Reîntregirea ţării. Gestul inimosului agent sanitar Gheorghe Pandelea, din comuna Tătărani jud. Fălciu, merită toată lauda şi, poate servi de pildă, Ministerul Finanţelor îi aduce pe această cale viile sale mulţumiri. Solemnitatea de la spitalul 329 în prezenţa d-nei Maria Mareşal Antonescu s-au împărţit daruri răniţilor la taurul unei pioase solemnităţi s’a oficiat,eri, la spitalul de răniţi No. 329 din suburbana Principele Nicolae, un parastas pentru eroii jertfiţi pentru Patrie. Au luat parte d-na Maria Mareşal Antonescu, d. Gh. Mironescu, fost ministru, din strădania căruia acest spital unde-şi găsesc alinarea şi vindecarea ostaşii ce-au luptat, a fost înzestrat cu toate celelalte necesare bunei lui funcţionări şi întreţineri, d-na general Steflea, d-lta Cancicov, d-na şi d-ra conferenţiar dr. Stanca, directorul Spitalului, d-tta Emmee Gafencu. SLUJBA RELIGIOASA Slujba religioasă a fost oficiată de preoţii : Alexatdru Popescu, Alex. Petiniu, Dumitru Popescu, Ştefan Palaghiţă, Ion Flueraş, Vasile Stohmann- Tulcea şi Dumitru Roşcuieţ, răspunsurile fiind date de elevele căminului de reeducare. După oficierea slujbei religioase Sfinţia Sa preotul Ştefan Palaghiţă în cuvinte Înălţătoare preamăreşte jertfa eroilor căzuţi în războiul sfânt contra bolşevismului, închei urând glorioasă domnie Regelui nostru, Mareşalului Antonescu şi ''’matei române şi rugând pe Dumnezeu să odihnească cu drepţii pe eroi noştri. După acela la cuvântul d. dr. C. Stoica directorul Spitalului. Intr’o foarte impresionantă cuvântare d-sa relevă faptele de vitejie ale soldaţilor noştri car®, ca şi inaintaşii lor la Mărăşeşti, le-au dat mândria şi gloria zilelor pe care le trăim. ODESA. Icşea ŞTIREA DARURILOR După seria cuvântărilor, d-na Esme Crafencu, din iniţiativa căreia s'a făcut acest parastas a împărţit răni, ploi ţigări, bomboane, colea, iconiţe, cărţi poştale O bucurie nemărginită a umplut sufletele acestor ostaşi eroi, cărora li se arăta atâta grije şi dragoste, încredinţaţi fiind că ţara pentru care au luptat, nu-i Uită şi prin cetăţenii ei conştiincioşi este mereu lângă o, să aline durerea să le aducă mângâeri,, Şi să-i redea familiilor lor, zdraveni şii mândri că şi-au făcut datoria. in corpore răniţii au ovaţionat pe d-na Mareşal Antonescu, pe organizatorii soleeunităţii, personalul medical în a i