Argus, martie 1942 (Anul 32, nr. 8656-8681)

1942-03-01 / nr. 8656

i ANUL XXXII Nr. 8656 A apărut ,i s'a pus in vânzare TIMPUL familiei PENTRU TOŢI No. 109 ABONAMENTE In ţara Un an moo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tară - 6 lei în străinătate in străinătate tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 4 PAGINI 3 LEI GROAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 4 INDUSTRIEI $I FINANŢE­ Telefon 3.05.44 Duminica 1 Martie 1942 a apărut şi s a pus în vânzare TIMPUL PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia ziaru­­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar : „ARGUS” S. A. Inserts sub Nr. 303 Trib. Ufoy Redactor responsabil: AI* PETROVICI familiei TIMPu­l. PENTRU TOȚI No. 109 „PĂMÂNTUL ŞI ŢĂRANII” Acesta e titlul unei lucrări de curând apărută. Lucrarea datorită a‘ N’ Angelescu, e vrednică *fl fîe luată^ în seamă, prin aceea că se ocupă de o problemă me­reu actuală la noi : aceea a pămân­tului şi a ostenitorilor ţăranilor. De observat, de altfel, că deşi suntem tar^ „eminamente agricolă", stu­­diile închinate agriculturii şi con­diţiilor ei sunt foarte puţine. D. N- C Angelescu cercetează evoluţia, în cursul ultimei sute de ani, a regimului de stăpânire a­­supra pământului, trecând în a­­celaşi timp în revistă şi concep­ţiile care au stat la baza tuturor schimbărilor înfăptuite, în acest timp, în domeniul agrar. In cursul cercetării, se scoate în relief mai ales contribuţia lui M- Kogălni­­ceanu în luminarea problemei a­­grare. Sfetnicul lui Vodă Cuza a ştiut să facă deosebirea trebuin­cioasă între proprietatea slavonă, în devălmăşie, şî proprietatea apu­seană, individuală­ Deosebirea a­ceasta era pornită dîntr'un înalt simţ de prevedere. ,,Căcî — cum spunea el, în unul din cele două discursuri din 1862 — experienţa a dovedit că numai acolo unde proprietatea este individuală se menţine şi se înrădăcinează res­­pectul­ proprietăţii şi, din contră, nicăeri nu se răspândeşte comunis­mul mai uşor decât acolo unde proprietatea este comună sau în devălmăşie" Afirmaţia lui Kogăl­niceanu a fost întru totul verifi­cată la 1917 în Rusia unde comu­nismul a reuşit datorită, în bună parte, şi chipului cum era împărţit pământul acolo, adîca în devăl­măşie. Acelaş înalt simţ de preve­dere l-au avut şî autorii împroprie­tăririi agrare din 1921, dela noi, punând în valoare principiile pro­prietăţii individuale, de tip apu­sean­ Un capitol mai de seamă din studiul d­-luî N. C. Angelescu î alcătueşte desigur acela despre valoarea economică şi valoarea socială a pământului. Aceste două valori ar trebui să se întregească armonic una pe alta. Din neferi­cire, însă, cu prilejul împroprietă­ririi de după trecutul războiu, nu s’a ţinut seamă de un fapt foarte important, anume că ,,pământul în acea epocă constituia pentru ţă­ran un bun având doar o valoare socială, însemnând eliberarea lui de sub regimul neiobag, însă nici­decum un bun înzestrat cu o ade­vărată valoare economică". Auto­rul observă pe dreptate că ţăranul român nu a dobândit încă conştiin­ţa adevărată a însemnătăţii eco­nomice a pământului, pământ care are pentru el încă „valoarea ne­gativă a unei eliberări de sub re­gimul de muncă impus de pătrun­derea capitalismului în ţările ro­mâne". Valoarea economică a mi­­­cîi proprietăţi se reduce astfel la producerea sficiuluî necesar mo­­cilestei alimentări a ţăranului şî a familiei sale. Neajutat cu unelte şî needucat cum trebuia, ţăranul nos­tru nu poate scoate de pe mica lui proprietate tot ceea ce pămân­tul ar putea da, cultivat în alte condiţii. După d. N- C Angelescu, „din această cauză, reforma agrară a rămas în ţara noastră o mare o­­peră de transformare juridică a condiţiilor de existenţă ale ţării noastre, dar care, din punct de ve­dere economic, a dat un rezultat negativ". Fapt pe care l-a obser­vat mai înainte d. C­ Garoflid când scria (într’un articol din „Univer­sul", din 3 Febr- 1938): „Proprieta­tea mică la noi nu a fost consti­tuită prin jocul firesc al împreju­rărilor economice. Ea a fost înte­meiată prin legi". Deslegarea cu folos a problemei nu poate veni decât din concepţia proprietăţii ca funcţie economică". Pământul este un bun economic, care se valorifică prin muncă. Prin munca lui, organizată temeinic, ţăranul va dobândi conştiinţa în-­ semnătăţîî lui în Stat ca factor de căpetenie în producţie. Şî astfel, pe încetul, — paralel cu crearea unei burghezii economice care să înlocuiască burghezia funcţionă­rească existentă — trebue să ajun­gem la o ţărănime pentru care pă­mântul să fie o valoare economică demnă de acest nume. Aceasta e încheerea studiului „Pământul şi ţăranii", care — pe lângă altele — are mai ales meri­tul de -a fi adus din nou în discu­ție una din problemele noastre cele mai de seamă. Vizita M. S. Regelui la Ministerul M. S. Regele Mihai I, însoţit d­e de locot. colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vi­zitat­eri dimineaţă studiourile cinematografice ale Ministerului Propagandei Naţionale. Suveranul a fost primit de domnii: prof. Alexandru Marcu­, ministru subsecretar de Stat al acestui departament, Al. Bădău­­ţă, secretar general şi Ion Canta­­cuz­ino, directorul Oficiului Na­tional Cinematografic. In sălile de montaj, de proectie şi de sonorizare, M. S- Regele si-a exprimat mulţumirea pentru ac­tivitatea depusă. Technicienii a­­custicei, în frunte cu d. inginer Anton Fielusici, au făcut Augus­tului oaspete o demonstraţie teh­nică, imprimând sonor, recentul jurnal de războiu. Apoi Suvera­nul a asistat la reprezentarea ui­nui film cu actualităţi româneşti. Formaţiuni germane şi române au pricinuit grele pierderi inamicului în regiunea SEVASTOPOLULUI şi PENINSULA KERCII BERLIN, 27 (Rador).— De la cartierul general al Fuehrerului, înal­tul comandament al forţelor germane comunică: In Crimeea, formaţiuni germane şi române au respins atacuri inamice îndreptate contra frontu­lui din partea Sevastopo­lului și din peninsula Kerci, pricinuind inamicului pierderi grele. In celelalte sectoare ale frontului de rasant, numeroase atacuri ale bolşevicilor s’au irani i­­­bind­u-se de rezistenţa trupelor noastre sprijinite de puternice unităţi aeri­ene­ în Africa de Nord, vie activitate, desfăşurată pe frontul Cirenaicei de unităţi de recunoaştere germane şi ita­liene. Cu tot timpul neprielnic, instalaţiile din portul Tobruk au fost bombarda­­te, iar coloane motorizate britanice au fost atacate cu bombe şi cu mitralie­rele. Noul atacuri aeriene au fost date contra aerodromurilor britanice din insula Marta-Inamicul a atacat şi în noaptea tre­cută câteva localităţi de pe litoralul Germaniei de nord. Două avioane bri­tanice de bombardament au fost do­­borite. BERLIN 27 (Rador). — Se dau ur­mătoarele detalii cu privire la lup­tele defensive de pe cele două fron­turi din Cripneea : Atacurile bolșevice au început în zorii zilei de joi, după un tir de pre­gătire al artileriei inamice. Atacu­rile nu au încetat în tot cursul zilei. Bolșevicii au atacat succesiv pozi­ţiile germane şi române de pe fron­tul Sebastopol şi din peninsula Kerci Pretutindeni ei au fost res­pinşi prin contraatacuri aliate. Bol­şevicii au suferit pierderi sânge­roase. Artileria germană a contribuit intr'o largă măsură la respingerea atacurilor inamice. Tirul ei a sfă­râmat formaţiile inamice care porni­seră la atac. Au fost deasemeni bombardate po­ziţii de artilerie inamice şi aerodro­mul Sebastopol. Aviaţia germană a atacat fără în­cetare în cursul zilei de joi poziţiile artileriei inamice şi coloane motori­zate inamice în sectorul central şi în sectorul nordic al frontului răsă­ritean. Atacurile date de avioane de luptă şi de avioane Stuka, însoţite de puternice formaţiuni de avioane de vânătoare, au pricinuit pierderi grele bolşevicilor. Atacuri razante au împrăştiat în aceste două sectoare ale frontului concentrări de trupe inamice și co­loane de aprovizionare pe șosea. Bursa Ultima şedinţă a săptămânii bur­siere a fost foarte însufleţită, păs­trând totuş echilibrul cursurilor, care au oscilat cu diferenţe mici. Valorile cu venit fisc, bine susţi­nute toată săptămâna, sfârşesc ul­tima şedinţă cu tendinţă calmă. Au cedat: Consolidarea la ţi­dela şi Urbanele Buc, nou, un minus cu Vs punct. Petroliferele sunt tot mai căutate. Urcări însemnate n’au avut însă de­cât: Astra Română la 2075 dela 2015 şi Creditul, hârtia cea mai ce­rută în şedinţa de Vineri, care tre­ce la 1080 dela 1010 după ce atin­sese cursu­l maxim de 1120. Industrialele au înregistrat plu­suri mai puţin însemnate, sporin­­du-şi şi ele volumul operaţiunilor. Au urcat : Soc, de Gaz Metan la 1950 faţă de 1275 ultimul curs din săptămâna trecută şi Clădirea Ro­mânească în câştig cu 50 puncte faţă de ultima cotaţiune din ajun. Camuflarea lumini­lor Ordonanța comandamentului mi­­litar privitoare la camuflarea bu­nurilor prevedea că aceasta se va face dela lăsarea serei. Termenul acesta fiind cam ela­stic și în orice caz neprecis, i s’a adus o modificare, stabi indu-se că, în mod obligatoriu, camuflarea lu­minilor trebue sa se facă începând dela orele 18. La data când s'a stabilit aceasta oră ziua era mai, scurtă și la orele 18 era întuneric. Cum în prezent ziua s’a mărit făcându-se întuneric cu mult mai târziu, ar fi necesar ca și ora c­e camuflare să fie schimbată, adă­­ogându-se orele 19 în loc de orele 18 cum era până în prezent. Comercianţii roagă forurile com­petente să studieze această che­stiune şi în caz că nu găsesc nici un inconvenient să admită acea­stă schimbare. Orariul magazinelor Suntem zilnic întrebaţi de citi­torii noştri comercianţi care orariu este în prezent în vigoare, cel fixat de ministerul muncii sau cel fixat prin comunicatul ministerului economiei naţionale? O parte din magazine închid du­pă orariul fixat de ministerul mun­cii, iar altele după cel din comu­nicatul ministerului economiei na­ţionale. Pentru a exista o singură oră de închidere pentru toate magazinele de aceiaşi branşe trebue neapărat să se precizeze dacă orariul fixat de ministerul economiei naţionale a intrat în vigoare de la apariţia comunicatului. Aceasta cu atât mai mult cu cât unii din inspectorii de muncă pretind că, orele de lucru se fixează de ministerul muncii şi în conse­cinţă trebue să se respecte orariul fixat de acest minister. Cei interesaţi roagă forurile com­­petente să dea cât mai curând po­sibil un comunicat lămuritor în această chestiune. Simplificări în formalităţile de vărsare a impozitelor pe salarii, şi a cotizaţiilor la Casa de Asigurări Sociale In atenţia forurilor superioare competente Cotizaţiile la Casa asigurărilor sociale se varsă astăzi în baza unui­­imprimat înfiinţat de C. A. I.­. „Lista de plată a salariilor”. Ini­ţiatorul acesta a fost animat, probabil, de intenţia de a pune la dispoziţia patronilor un formular «care să servească, între altele: a) pentru stabilirea drepturilor băne­şti ale salariaţilor; b) pentru văr­sarea cotizaţiilor la C.A.S. ; c) pen­tru vărsarea impozitelor către fisc. şi d) la stabilirea restului de plătit la mâinile salariaţilor. Practica a dovedit însă că unul şi acelaş im­primat nu poate servi unor nevoi atât de variate şi complexe. Astfel fiind, la o a doua ediţie, C.A.S. a suprimat din imprimat porţiunea destinată celor dn urmă două sco­puri (c şi d), dând imprimatului întrebuinţarea exclusivă pentru văr­sarea cotizaţiilor. Având în vedere că fiecare din cele două autorităţi, Fiscal şi C. A. S., au urmărit până acum propriile lor scopuri, fără a se interesa de ale celuilalt, şi fără a le coordona pentru a ajunge la o raţionalizare a imprimatului, şi având în vedere că în urma acestui fapt patronii sunt nevoiţi a face risipă de mate­rial şi timp, în împrejurări ca cele de azi, când la fiece pas simţim nevoia de a face economii, din a­­ceastă cauză îmi voi permite a schiţa, în cele ce urmează, un nou formular, care să servească sco­purilor b şi c arătate mai sus, lă­sând celelalte probleme (a şi d) în grija patronilor. Formularul pe care-l propun s-ar denumi: „Listă pentru vărsarea co­tizaţiilor C. A. S. şi a impozitelor asupra salariilor El ar avea dimensiunile 120x300 mim DIN, în loc de 665x200 mim, cu 22 şire utile, în loc de­ 30, cum le are C. A. S. Prin acest aranja­ment s’ar putea realiza, la o singu­ră serie, 35 la sută economie de material. In cele ce urmează voiu arăta inscripţia fiecărei coloane şi spaţiul necesitat de ea, făcând com­paraţie cu actualul imprimat al C. A. S. Imprimatele se vor lega, a priori, în caiete, în cazul când ele s’ar completa cu mâna, dar se vor putea lega şi ulterior, dacă com­pletarea se face la maşina de scris. Iată aceste colone : a) Coloană nedenumită (15 mm). Se defalcă pentru matcă şi loc de perforare. b) Nr. curent (10 mm). c) Numele şi prenumele salaria­tului (56 mm). d) Nr. cărţii-chitanţe (20 mm) Numerele lor au ajuns azi să fie formate din 7 cifre. Nu s’ar putea realiza o înlesnire, înlocuind prime­le trei cifre cu litere? (A, B, C, sau AA, AB, AC, etc). e) Nr. de evidenţă al salariatu­lui în întreprindere (1,5 mm). Pen­tru a inlesni identificarea persoane­lor care lucrează în aceeaşi între­prindere, având acelaş nume şi pronume, s’ar putea reproduce în liste acest număr, dar numai în caz de absolută nevoie, şi nicide­cum obligatoriu. Aci observăm că în formularele C.A.S. găsim rezervate 4 coloane pentru a se trece în dreptul fiecă­rui salariat: data naşterii,­­locul naşterii, naţionalitatea, sau supu-Imprimatul C.A.S. prevede în a­­celaş scop de 5 ori câte 6, în total 30 coloane. Din punct de vedere al cotizaţiei, important este pentru C. A. S. totalul zilelor trecute săptă­mânal, nu însă şi zilele în care a lucrat cotizantul, dat fiind că pentru orice săptămână începută se plăte­şte cotizaţia întreagă, indiferent de iţele lucrate. A nota în listă toate zilele lucrate, ar însemna pentru patron să facă o muncă inutilă. h) Totalul zilelor lucrate (6 mm) la perioade de cotizare. i) Perioada de cotizare (6 mm), arătând totalul săptămânilor pen­tru care se cotizează, ceea ce se ve­de dealtfel și din coloana g. Când se cotizează lunar, se va indica a­­ceasta în coloana g. j) Clasa de cotizare (60 mm); k) Salar realizat în perioada de salarizare (24 mm). Coloanele pre­văzute de C. A. S.: salar pe zi, pe săptămână, pe lună, sunt pe prisos, ele neputând servi patro­nului pentru calcularea salariilor. Dacă ar fi ca imprimatul să ser­vească patronului și pentru calcu­larea drepturilor salariatului, tre­buia să se prevadă loc şi pentru Dumineci, când se lucrează din greu la multe întreprinderi. l) Venituri suplimentare sau în natură (12 mm). In caz de ne­voie se pot utiliza 2 şiruri pentru arătarea unor eveni, retribuţii in natură sau întâmplătoare, fără a rezerva în acest scop 2 coloane. m) Salarul brut (24 mm), adică totalul coloanelor k şi 1 (al veni­turilor realizate de cotizant), seria şî starea civilă. După păre­rea subsemnatului, este suficient dacă aceste amănunte se trec în liste o singură dată, şi anume la intrarea în serviciu a salariatului. In practică aşa se procedează, şi deci aceste coloane, ce deţin inutil o lăţime de 66 mm, sunt de prisos. Toate aceste date se pot scrie — în cazurile când se arată nevoia de ele — în coloana prevăzută pen­tru numele şi prenumele salaria­tului, în felul următor : n) Cotizaţia unică (14 mm), des­pre care ştim însă că i­ se adaugă. o) Cotizaţia TBC (10 mm), plus. p) cotizaţia de 1 leu săptămânal (8 mm). q) Totalul coloanelor n+p+p (14 mm), adică totalul de reţinut sa­lariaţilor. Ne întrebăm, dacă nu s’ar găsi o modalitate de unificare a acestor cotizaţii? In Germania nu se cunosc atâtea înfinităţi răpi­toare de timp, şi pentru patron şi pentru C. A. S. In imprimatul C. A. S. sunt pre­văzute 2 coloane pen­tru contribuţia patronului, identice cu coloanele n şi o. A reproduce aceleaşi cifre în alte 2 coloane, pentru a reprezenta contribuţia patronului, credem că este de prisos. Contribuţia patro­nului se poate face foarte uşor în tabelul de recapitulare prevăzut de C.A.S., mai departe în baza coloa­nei im, aplicând asupra acesteia cota unică de 3,5 la sută, fără a mai specifica componentele ei: 2,2 la sută contrib. suplimentară, 1­ la sută fondul muncii, 0,3 la sută ta­xa de construcţii şi 1 la sută fon­dul de românizare. Defalcarea se poate face oricând în actele şi re­gistrele C. A. S. Ajuns aci, patronul a terminat cu lista de vărsare a cotizaţiilor la C. A. S. In lucrările sale lunare urmea­ză a doua etapă: calcularea şi re­ţinerea impozitului şi a taxelor da­torate de salariaţi fiscului. E nevoit deci să ia la mână alte imprimate, losif Oriei« Continuare în trag. IlI-a ,/ Se va cădea de acord cu toată lu­mea sau calitatea. (funcţionar, num­cea că, de ex. cu R se notează su-.un„ , „ . . . , , „ MiV1. „­­ . _ _ cttor, om de serviciu, ucenic, etc.), pusenia romana, cu G cea germana, , , , etc. Mai departe N+O^necăsătorit 90 de lucrate (5 coloane « 5 C 1 + 2 — căsătorit având soţie și fiecare coloană, se va indi­capii. C 0+3—văduv cu 3 copii, ca Nr. de ordine al săptămânii, cât etc. şi data pe care cade ziua de Luni f) Categoria salariatului­­15a fiecărei săptămâni. Exemplu: Numele şi pronumele salariatului Nr. cărţii­­chitanţe^ Nr. intern­ de evidenţă 1196 Tomescu Petre AC~3872~ 3 Sept. 1940 X Braşov X R X C 1 + 2 X strungar I 8 Ian. 1942 x 30 Ian. 1942 Săptămână a 14 15 16 17 18 începutul ei 30/3 6­ 4 13/4 20/4 27/4 Zile lucrate2 4 6 fi­e 1 Şedinţa extraordinară a COMITETULUI CENTRAL al CONSILIULUI de PATRONAJ Cuvântarea rostită de d. Mihai Antonescu Vineri la orele 4 după amiază, în­­tr'unul din saloanele de recepţie ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, s-a ţinut şedinţa extraordinară a Co­mitetului Central al Consiliului de Patronaj. Şedinţa a fost onorată cu prezen­ţa Maiestăţii Sale Reginei-Marie Elena. Cu puţin timp înainte de începe­rea şedinţei, Maiestatea Sa — ur­mată de doamnele de onoare — a sosit însoţită de doamna Maria Ma­reşal Antonescu şi de d. profesor Mihai­l Antonescu, Vice-Preşedin­­tele Consiliului. După aceea, doamna Maria Mare­şal Antonescu a prezentat Maiestăţii Sale Reginei-Mame pe toate mem­brele prezente ale Comitetului Con­siliului de Patronaj. La această şedinţă au luat parte şi d-nii : Prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tome­scu și dr. C. Dănulescu, membri ai Guvernului; P. S. Eugeniu Sucevea­nul, reprezentând pe I. P. S. S. Pa­triarh Nicodem al României, doam­na Alexandrina Cantacuzino, d-na Veturia Goga, d-na general Iacobici, d-na general Steflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Cara­­gea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-na Georgescu, dr. I. Stoi­­chiţă, consilierul Al. Procop Dumi­­trescu, de la înalta Curte de Casaţie, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilierul D. Stănescu, de la Consi­liul de Patronaj, Maiorul C. Stăne­scu, dr. Al. Rădulescu, Const. Bră­­tescu, dr. Prodan, Maior Mihuţ, etc. La deschiderea şedinţei doamna Maria Mareşal Antonescu a rostit următoarele cuvinte : „Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale este fericit de a avea în mij­locul său pe Majestatea Sa Regina- Mamă Elena şi o roagă să bine­­voiască a prezida şedinţa. „Totodată în numele Consiliului de Patronaj ţin să exprim toată re­cunoştinţa noastră îndrumătorului nostru, d-lui Vice-Preşedinte al Con­siliului de Miniştri, profesor Mihai Antonescu“, întreaga, asistenţă omagiază căl­duros pe Majestatea Sa Regina Ma­rică Elena. CUVÂNTARE D-LUI PROF. MIHAI ANTO­NE­SCU Luând cuvântul d. prof. Mihai A. Antonescu, vice-preşedintele Consi­li­ului de Miniştri, a rostit urm­ătoa­rele : MAIESTATE, DOAMNA PREŞEDINTA, DOMNILOR MINIȘTRI, DOAMNELOR, Sunt fericit că in numele Guvernu­lui pot să salut pe Majestatea Voas­tră, azi, aci, în fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie a Ţării noastre, şi să exprim recunoş­­tinţa noastră a tuturor pentru opera naţională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistentă socială pe care a înfăp­tuit-o într’im an, într’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, in Îm­prejurări atât de urări. Majestate, am râvnit ca acest Con­siliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă in organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societăţi­le româneşti de asistenţă şi să ajute, să indemne prin strădania vii, toată operă socială a femeii româine. Existau, fără îndoială, în Ţara noastră şi există încă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim dacă vrem în adevăr ca opera românească ca să fie totdeauna din îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Fe­meilor Române a lucrat pe planul spi­ritual şi religios. Doamna Cantaenzi­­no a considerat că trebue să prindă activitatea în Consiliul de Patronaj, în acţiunea naţională a Statului nos­tru mergând personal la Odessa şi or­­ganizând manifestări româneşti. De asemenea, Societatea Naţională de „Cruce Roşie“ a sprijinit răspun­derile Guvernului şi a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, in special în opera de transportare a răniţilor. Societatea „Crucea Roşie“ a muncit alături de Consiliul de Patronaj ca şi în organizarea spitalelor,­in îndeplni­­nirea acestei mari opere de asistenţă a răniţilor noştri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit ca să exprim Societăţei de Cruce Roşie recunoştinţa Guvernului pentru spri­jinul pe care l-a dat Armatei, Servi­ciului Sanitar, şi pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliul de Patro­­naj in această mare răspundere. Celelalte societăţi, pe cari nu le ci­tez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora Ie îndrept o egală conside­rare, celelalte societăţi au sprijinit activitatea Consiliului de Patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit in Consiliul de Patronaj, in or­ganizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari s’au organizt în con­diţia ni tât de grele şi atât de repede, in Comitetele pe care le.au format, fie pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitalelor şi organi­zarea San­s­oriilor proprii, fie pentru Ajutorul de Iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie în atelierele de con­fecţionarea hainelor şi opera de asis­tenţa a copilului şi în sprijinirea că­minelor şi cantinelor, in toate acestea­­ am găsit, — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate să înfăptuiască, in ceasuri grele FEMEEA ROMANA. De aceea, Majestate, adresându­­vă un omagiu pentru prezenţa Ma­jestat­ii Voastre aici şi mulţumind Doamnei Mareşal Antonescu, pe ca­re o privesc cum zi de zi îşi macio­na viaţa, neobosită, în această stră­danie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în Român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară pu­terile unui neam prin instituţiile ei prin afirmările naţionale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălţi­mea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jertfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi găseşte azi într’însa un reazem şi că în lup­­ta pentru drepturile noastre şi a­­firmarea dreptăţii noastre găsim în ea aceeaşi chezăşie, aceeaşi sigu­ranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaş sprijin. Consiliului de Patronaj ii măr­­turisesc omagiul meu pentru că a ajutat femeea română să-şi poată dovedi prezenţa în istoria sfântului război şi ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca act­ivita­­tea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspân­tie, o răspântie de vifor. Ani dearândul am privit Statul şi Naţiunea ca o abstracţie, le-am cântat in cuvinte, le-am zugrăvit in declamaţii şi foarte puţin­ le-an­ slujit în crezul de viaţă şi voinţa de a le închina toată puterea de faptă drepturilor şi îndatoririlor Patriei. Doresc Consiliului de Patronaj ca alături de marea misiune de a spri­jini opera naţională de reclădire a Neamului, alături de strădania lui de a întemeia Ţara Regelui Mihai, sprijinind pe Mareşalul Antonescu şi Guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată să deschidă porţi noui femeii române de mâine, pentru ca din exemplul jertfei şi muncii dvs. de azi să poa­tă să găsească, în generaţiile care trebue să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, a­dvăratul des­­tin al femeii de totdeauna. Cu acest crez, mulţumindu-vă Ma­­jestate că Aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare a ac­tivităţii trecute, vă urez, Doamnă Preşedintă, să găsiţi totdeauna în puterile credinţei dvs. aceiaşi neo­stenită înfăptuire, iar dvs. doam­nelor, să puteţi să constituiţi tot­deauna acelaş mare exemplu şi să daţi Neamului aceeaşi contribuţie, pe care, sunt sigur, istoria noastră «o va reţine (aplauze). Cuvântarea d-lui Vice-Preşe­dinte al Consiliului a fost viu aplaudată de întreaga asistenţă. D. Consilier D. Stăncescu din partea Consiliului de Patronaj dă citire raportului de activitate în care se arată că deşi în plină fa­­­ză de organizare şi definire a o­­biectivelor sale, Consiliul de Pa­tronaj al Operelor Sociale în de­­cursul ultimelor luni şi-a conti­nuat şi accentuat activitatea atât pe planul propagandei pentru ac­ţiunea, socială cât şi mai ales pe placul realizărilor din domeniul operelor de interes social. Din prima categorie trebue să se releve toate organizaţiile ju­deţene şi municipale ale Consi­liului de Patronat care astăzi îşi au nuclee bine închegate în fie­care municipiu şi capitală de ju­­deţ precum şi cele aproape 4200 comitete locale, împrăştiate pe tot cuprinsul ţării şi care alcătu­­esc antenele Consiliului de Pa­tronaj până in cele mai îndepăr­tate centre. S-a subliniat apoi în raport suc­cesul obţinut în cadrul propa­gandei naţionale la Congresul In­ternaţional al femeilor care a a­­vut loc la Berlin la data de 7 — 12 Octomvrie 1941 de către Doam­nele reprezentante ale Consiliu­lui de Patronaj, unde prin pro­gramul expus Ţara s’a afirmat demn în faţa celor 13 naţiuni eu­ropene. După ce s’a arătat activitatea­ Consiliului de Patronaj în do­meniul propagandei spirit­uale, i­ ’a făcut expunerea realizărilor­­ operelor de interes social. In a­ceasta direcţie activitatea Consil­i­liului de patronaj trebue urmări­tă în 4 mari sectoare: preocupa­rea permanentă pentru soldaţii răniţi, invalizi şi urmaşii lor * grija pentru tineretul şcolar şi Continuare in pagina 3-si

Next