Argus, aprilie 1942 (Anul 32, nr. 8682-8703)

1942-04-01 / nr. 8682

Pentru Generatoarele noastre DCRQGEIi rari s’au dovedit foarte bune CĂUTAM REPREZENTANT event, pe cont propriu Ofertanţii cu atei­er pro­riu sunt preferaţi R. KADERT A,fr., Pr.­S II BREDAIjergaSSE to Protectorat Ro­mia şi Moravia Exploatarea Brevetului Regal Ro­mân No. 2-1878. Proprietara Brevetului Regal R­o­mân Mr. 24.873 Cu titlul : IIProcedeu pentru transformarea termică a hi­­­drocarburelor în produse valoroase", este dispusă a-și vinde sau cesiona brevetul ei rie mai sus in vederea ex­ploatării sale efective în România, în care scop­ul oferă cercurilor indus­triale și financiare. Informații Biroul Dr. Ing. Emil Spisss, VI Str. Dr. Iatropol 7. PUBLICATIUNE Mr. 20935,1943 In ziua de 35 Aprilie 1942 ora 11 se vor vinde prin licitaţie publică cu oferte Închise la Casa Pădurilor Sta­tului. Bulevardul Tache Ionescu Mr. 31, Bucureşti şi Direcţia silvică Cra­iova din str. I. C. Brătianu Mr. 8, pentru vânzarea parchetului Nr. 9 Ză­voaiele Fristreţ din ocolul silvic Ca­lafat, numai la Direcţia silvică din Crsiovă se ţine licitaţie pentru vân­zarea a zece parchete. Vânzarea se face cu respectarea le­gei contabilităţii, condiţiunile gene­rale de exploatare­­publicate în Moni­torul Oficial nr. 100 1912 şi a condi­ţiilor speciale care se pot vedea la Direcţia silvică din Craiova. Garanţia provizorie este de 5% din valoarea de estimaţie. Oferte telegrafice, telefonice, con­diţionate şi supra-oferte nu sunt ad­mise. BgMBMWMaMMMMMgMMBMi GREFA TRIB­UNALU­LUI PR­A­HOVA Secţia T-a EXTRAS D-nul Otto V. Schramek­, şi Marin Sch­ramek, din Ploeşti, au intentat divorţ reciproc pentru cauze legale în­ coplit . * Constantin-Gheorghe Sihla-Livia-Rodica- ;şi Emilia-Vero- Bica. Soţia posedă avere o jumătate drept In­di­viz, în imobilul din Ploeşti, Ale­ea colonel Palada, Nr. 9, şi un teren în Ploeşti, str. Barbu Delavrancea al­cătuind lotul 6 din act partaj­ant Nr. 8319/937. Ambii soţi posed în Indivizi­un* un teren de 475 m. p., cu o casă în Plo­eşti, str. Mareşal Averescu Nr. 9­­­Acest extract se va publica In ziar Grefier (ss) Indescifrabil.­ ­ Nr. 12391 din 27 Martie 1942. mSTRIA FIERULUI Societate anonimă Români CONVOCARE S. A. INDUSTRIA FIERULUI cri sediul In Bucureşti str. Academiei Nr. 25-37 convoacă acţionarii săi în adu­nare generală, ordinară pentru gesti­unea anului 1940 la sediul său pen­tru Ziua de 2 Aprilie 1942 ora 11, cu ordinea de zi şi în condiţiunile stipulate în convocarea publicată în Monit. Oficial Nr. 74 partea I din 27 Martie 1942. In cazul când prima adunare nu se va putea ţine din diferite motive, a douat adunare general se va ţine în ziua de 10 Aprilie 1942, ora 11 în a­­cel­aş loc cu aceiaşi ordine de zi şi în conformitate cu condiţiunile con­­vocării mai sus indicată. INDUSTRIA FIERULUI Societate anonimă Română CONVOCARE S. A. INDUSTRIA FIERULUI cu sediul în București str. Academiei Nr. 35-37 convoacă acţionarii săi în adu­nare generală ordinară pentru modi­ficarea art. 32, 13, 28 şi 29 din sta­tutele societăţii aşa cum au fost ară­tate în convocarea publicată în Moni­torul Oficial Nr. 76 partea II din 30 Martie 1942 la sediul său pentru ziua de 16 Aprilie ora 11. In cazul când prima adunare nu se va pu­tea ţine din diferite motive, a doua adunare generală se va ţine în ziua de 24 Aprilie 1942 ora 11 în a­­celaş loc cu aceiaşi ordine de zi şi condiţiunile indicate in convocarea sus arătată. Transferarea Consulului din Rusciu­k D. Theodor Miron, Consul Gene­ral cl. I, titularul Consulatului Ge­neral al României la Rusciuk, este transferat, pe ziua de 1 Aprilie 1942, în aceeași calitate, la Consu­latul României din Vidin. Piaţa cerealelor la Constanţa SA. — • La bux­ să nu s’au înregistrat tranzacţiuni. In obor, au ieşit 89 căruţe cu ce­reala şi furaje, cari s’au vândut cu următoarele preţuri: Porumb, 9110 lei suta d;» kilogra­me; orz- 945; ovăz, 770— -ZS­S; floa­rea soarelui, 1.240; in. .2.400; ră­pită, 1 '~1; fasole, 2.000; măză­­rică, 2.400; pleavă, 600-700; paie de dughie, 900. WBM Falimente şi urmăriri Vânzări de active falimentare In ziua de 13 Aprilie Ora 13, se vând prin licitaţie publică de către Sindicatul Falimentelor, activele fali­ţilor. I. Goldstein, compus din mobi­lier de casă; Emanoil Mathes, com­pus din mobilier de casă. — Idem se vinde portofoliul de creanţe al fal. 1. Fuchs. — Idem se închiriază imobilul si­tuat, in Bucureşti str. Zăbrăuti 17, a­­parţinând fal. Stefan Stănescu Tun­au. Ca termenele de m­ai sus, sunt invitaţi a sa prezenta la Sindicatul falimentelor şi faliţii pentru a asista la licitaţii. In ziua de 15 Aprilie ora 13 are loc la Sindicatul Falimentelor verificarea creanţelor in falimentul S. ,A. ..Grup­pen“ din str. Doamnei 3, dată la care sunt invitaţi a se prezenta la acel Sindicat toţi creditorii, precum şi re­prezentanţii Societăţii falite pentru a lua parte la verificare. POPRIRI Dosar 1171 din 1942, înființată prin Corpul Portăreilor, Secția Notariat, în mâinile "S. A. ..Concordia" din str. Matei Milic 15, pe orice sume de bani are de dat debitorului Ing. P. Coco­nea din Băi­coi (Prahova) pentru des­­păgubirea creditorului A. H. Lazaride de lei 125.000. Dosar 3113. din 1942. Idem în ale Teatrului Muncă şi Lumină asupra salariului ce plăteşte debitorului Gh. Barton idem cred. Ecaterina Bar­ton de lei 2000 lei lunar pensie alimenta­ră. Dosar 2715 din 1942 Idem în ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni asupra sumei de lei 451.288 prevăzută i îr, ordonanța nr. 78292 din 1942 a a­­cetei Casei, emisă pe baza adresei nr. 3629 din 5 Martie a. c., a Curţei de Apel S­ IlI-a Bucureşti pentru despă­gubirea reclamantului Vasile Dincescu Bolentin, de lei 7.450 cu procente şi lei 500 cheltueli de judecată cât are de primit de la debitoarea Ecaterina C. Radu Herăstrău, din str. Regele Mihai. COMANDAMENT Dosar 4176 din 1930. Debitor C. V. Vasilescu Popa şi Constanţa Andrees­­cu creditor Constantin Săvescu imor ba Ploeşti str. Romană 42 f. 47 da­torie lei 770.000 cu procente plus lei 75.000 speze şi onorar de avocat. rgiga. ARGUS SPECTACOLE CINEMATOGRAFE ARO: ,,Coroana de Fier" cu: Eliza Cegani, Luiza Ferida, Gino Cervi şi Massimo Girotti. Jurnal. SCALA: „Logodnicii" — T­oromessi Sposi — cu Gino Cervi şi Dina Sas­seti. jurnal UFA-ONC. A. R. P. A.: „Pisica Sălbatecă“ cu Jane Withers şi Leo Carillo. Jur­nal de război Nr. 5. CAPITOL: „Nick Carter, Maestru detectiv" şi jurnal. F­EMIN­A: „Pinochio". PALAS BULEVARD: Hotel Sacher“ şi jurnal. CINEMA ROXY: Tosca şi Jurnal O. N.C. — U.F.A. REGAL: „Favoritul împărătesei" cu Olga Tschechova. Jurnal nou cu ultimele evenimente. TRIANON: „Monumentul Indian" şi -•"•-nat SELEC­T: „Oameni Noi" cu Har-". Baur şi jurnal nou. ALCAZAR: „Spaima Spionilor", jur­nal nr. 6 şi revistă. AIDA: „Aripi frânte" şi Jurnal. AMERICAN: „Mister Motto în peri­col". BIZANTIN: „Moartea obosită" şi re­­vistă. BUCUREŞTII NOUI: „Jonea - Polo" Jurnal. Com­plectare. Artişti. BARCELONA : „Bestiile rostii”, jur­nal Nr. 2 şi revistă. CRANGAŞI: „Copiii în luptă cu via­ţa" cu Mickey Rooner şi Jurnal UFA-ONC. COTROCENI: „Fiul lui Frankenstein şi jurnal. CARMEN SYLVA: „Răscoala Buri­lor“ jurnal şi revistă. CRANGAŞI: „Alarmă în miezul nopţii" şi Jurnal de războiu. CARMEN: „Cavalcada eroică“, DICHIU: „Sudan", Jurnal şi Compa­nia teatrală Titi Columbeanu. DACIA: „Richard al IlI-lea" cu Bo­ris Karloff şi jurnal. DIANA: „Aventurile celor trei muş­chetari" şi trupa Jean Thomas. EDISON: „Lanţuri sfărâmate", jur­­nal şi revistă. FORUM: „Dragoste scutită de vamă" şi jurnal. FLORIDA ,B-dul Ferdinand 118): „Păcatul" şi jurnal. FRANKLIN (Ateneul Român) „Luna de miere în Bali“ şi jurnal. GLORIA: „Totul pentru tine" şi jur­nal. ILEANA (str. Avrig nr. 3.) „Caval­cada­ fantastică" şi jurnal. IZBANDA: „Vinerea neagră" şi Jur­nal nr. 6. LIZEANU: „Vulpea Argintie" şi jur­nal. LIA: „Istoria se repetă” şi Jurnal Nr. 6. MARCONI: „Dragoste de ţigancă" jurnal şi revistă. MIORIŢA: „Soţul meu flirtează" şi jurnal. MARNA : „Chemarea vieţii ", jurnal şi revistă. MEDIC: „Viaţa şi Suferinţele lui Tom Edison" jurnal şi Trupa de re­­viste Dan Boerescu. NONI, Calea 13 Septembrie 196 : „Agen­tul G“. Intră în acţiune şi jurnal de război No. 21. TOMIS : „Manon” şi jurnal. UNIREA (Filantropiei 143): „Capri­­cii” şi jurnal. UNIC : „Dama de cupă”, jurnal Nr. 3 şi complectare. VOLGA : „Melodia unei nopţi" şi jur­nal Nr. 5. VOLTA BUZEŞTI : „Stukas” şi jur­nal. NERO: „întoarcerea lui Cisco Kid" şi jurnal nr. 2. NISSA (intrarea Zalomit) : „Cânte­­cul Aişei” şi jurnal. ODEON : „Biruitorii aerului” şi jur­nal. OMNIA: „Diavolul focului", jurnal şi compania Gândăcel. Idei călăuzitoare pentru construirea marinei comerciale Construcţia şi finanţarea marinei. Utilizarea capacităţii vaselor moi. Nici un monopol de navigaţie. Necesitatea unei noui reglementări a conferinţelor maritime Este evident că o problemă a­­tât de vitală pentru viitoarea eco­nomie naţională germană, cum este construirea marinei comer­ciale germane moderne, trebue să fie pusă în fruntea tuturor pro­blemelor de soluţionat ale autori­tăţilor respective. Subsecretarul de Stat, Viceami­ralul Paul Wülfing von Ditten, conducătorul Oficiului de navi­gaţie din Ministerul de Comuni­caţii al Reichului a publicat un lung articol cu tema: „Idei asupra construcţiei unei flote moderne de comerţ“. Pornind de la întrebarea cine trebue să se ocupe de reconstrui­rea flotei comerciale. Statul sau armatorii, autorul ajunge la con­cluzia că îndeplinirea acestei în­sărcinări trebue să revină arma­torilor. Spre lămurire şi motiva­re, autorul arată că profesia de armator, este o profesie liberă ca­re fiind legată în mod permanent de concurenţa internaţională, tre­bue exercitată -în mod economic. In principiu, este just ca navi­gaţia să fie exploatată după cri­teriile economice ale întreprinde­rilor particulare şi în consecinţă trebue să se dea profesioniştilor posibilitatea de a influenţa asu­pra organizării navigaţiei. Ar în­semna insă a nu cunoaşte des­­voltarea modernă dacă nu s-ar a­­plica nici o restricţie. Statul nu poate sta la o parte, iar când va fi vorba de reconstrucţie, va tre­bui să-şi spună cuvântul său ho­tărâtor. Afirmaţia că­ guvernele de pretutindeni vor a­vea o influ­enţă decisivă asupra organizării reconstrucţiei flotelor comerciale, nu este deloc greşită. Numai mă­sura şi formele vor fi diferite. La construcţiunea vaselor nu trebue să se ia toată răspunderea armatorilor prin prescripţiuni a­­mănunţite, slăbindu-le astfel im­pulsul pentru lucru, ci trebue să li se lase libertatea necesară, până la limita permisă de interesele Statului, care va interveni totdea­una numai atunci când în confor­mitate cu principiile naţional so­cialiste, este nevoe de o reînoire. Finanţarea construcţiilor noi va fi partea cea mai uşoară pen­tru armatori, deoarece ei pot avea pretenţiuni de despăgubire, în cazul pierderii vaselor, atât dela Stat, cât şi dela societăţile de a­­sigurare. Despăgubirea acordată de Stat va fi fixată pe baza eva­luării vasului în momentul pier­derii lui, pentru ca nu cumva ar­matorul să primească un vas nou in locul vasului vechi pe care l-a pierdut. Armatorul trebue să plă­tească deci diferența până­ la va­loarea vasului nou construit. In orice caz, armatorii vor suporta sume considerabile mai ales dacă, de exemplu, trebue să se constru­iască un vas nou în locul unui vas foarte vechi sau dacă se con­­struesc vase noi pen­tru majorarea efectivului flotei. Capitalul necesar se va pune la dispoziție în primul rând pe baza principiilor economiei parti­culare. Statul va veni în ajutor numai prin măsuri legale, des­­voltând posibilitățile existente de împrumut asupra vaselor (ipo­tecarea vaselor). Desigur că Reich­ul are interes ca navigaţia să ai­bă baze solide şi să nu fie obiec­tul speculaţiunilor deşănţate, cum ar fi de exemplu, atunci când ca­pitalul învestit în navigaţie este scos a doua zi-Armatorilor trebue să li se a­­corde o libertate largă de ho­târî­­­re asupra alegerii noilor tipuri de construcţie, Statul urmând să exercite influenţa sa numai în vederea unei simplificări conve­nabile prin gruparea tipurilor. Dacă prin această dispoziţie s-ar părea că se înlătură tipizarea sau standardizarea (construcţiu­­nea b­. serie) construcţiunilor de vase noi, nu înseamnă însă deloc că orice ideie poate să fie aplica­tă arbitrar. Repartizarea comenzilor trebue să fie dirijată în toate şantiere­le navale. In primul rând se vor pune în construcţie acele tipuri de vase, de care este cea mai mare nevoe în economia naţiona­lă. De exemplu, vasele de trans­port pentru mărfuri, trebue să aibă prioritate faţă de vasele de călători. In afară de aceste măsuri, este just că armatorii care au pierdut tonajul din cauza răsboiului, să fie favorizaţi pe cât va fi posibil. Bine­înţeles, chiar în prezent tre-­­ bue să se utilizeze toate energiile pentru construcţia vaselor. O pro­blemă esenţială o constitue şi pro­curarea materialului necesar, în primul rând a fierului, precum şi recrutarea, respectiv pregătirea personal­­ui necesar navigaţiei. Io Ce priveşte utilizarea tona­jului vaselor nou construite, este bine să se păstreze mai întâi re­laţiile actuale, care în principiu trebuesc lăsate armatorilor care le-au deservit până în prezent. Ar fi nedrept şi greşit ca să se între­rupă efectul experienţelor şi bu­nelor relaţii comerciale câştigate de armatori în decursul mai mul­tor decenii Concurenţa liberă tre­bue să se manifeste în anumite limite, deoarece efectul ei este în­curajator, dar şi impulsiv. Monopoluri nu trebuesc acor­date. Statul va interveni cu reglemen­tări numai atunci când lupta de concurenţă ameninţă să ia forme păgubitoare pentru economia na­ţională. Recâştigarea regiunilor de navigaţie comercială pierdute în timpul războiului, va constitui o problemă a puterii de produc­ţie şi de capacitate a fiecărui stat. înţelegerile­­internaţionale (con­ferinţe) sunt învechite în ceea ce priveşte conţinutul lor şi au ne­­voe de o reglementare. Subvenţiunile pentru navigaţie sunt indicate de autor drept un rău necesar, pentru că în princi­piu se prezintă bine numai navi­gaţia care activează fără subven­­ţiuni. Directivele­­de­­principiu ale conducătorului Oficiului de navi­gaţie din Ministerul Ger­man de Comunicaţii, se termină cu asi­gurarea că autorităţile responsa­bile vor face totul ca, în viitor, Germania Mare să ocupe locul ce i se cuvine in lume şi în dome­niul navigaţiei maritime. (C. V. N. nr. 41-942). Timpul însămânţărilor n’a trecut In primăvara aceasta avem în pă­mânt umezeală îndestulătoare, şi a­­ceasta este totdeauna garanţia unei bune recolte. Este adevărat că tim­pul de lucru s’a scurtat, de aceia trebuie lucrat cu toate, forţele şi fără odihnă, pentru ca însărcân­ţările să fie terminate înainte de începerea căldurilor. Tractoarele vor lucra şi noaptea. In arăturile proaspete să urmeze i­­mediat însămânţarea. Acolo unde sunt ogoare de toamnă, se va lucra cu cultivatorul sau borcana după caz şi se va însămânţa. Seminţele mici vor fi tăvălugite, acolo unde este nevoie. Ogoarele de toamnă sau primăvară, destinate în­sămânţărilor mai târzii cu porumb, fasole, bombe, etc. vor trebui gră­şi ele au fost făcute in ordinea nor- pate, pentru a nu-şi pierde umezea­­mală, semănându-se toate plantele, la până la semănat. Timpul rece din primăvara acea­sta a întârziat mult începerea însă­mânţărilor. Mulţi agricultori se întreabă dacă vor mai putea însămânţa cu bune rezultate anumite plante care obiş­nuit se seamănă la Începutul şi în cursul lunei Martie astfel : grâul de primăvară, mazărea, orzul, ovăzul, inul, cânepa, lucerna, trifoiul, bor­­ceagul, etc. Trebuie să ne reamintim însă că şi în alţi ani, din cauza timpului rece sau ploios, a întârziat începe­rea însămânţărilor. Astfel după iar­na grea din anul 1929 şi acum doi ani, în 1940, din cauza ploilor neîn­trerupte, lucrările de însămânţare au început la sfârşitul lunei Martie şi în unele regiuni în luna Aprilie Concurs de admitere în şcolile inferioare de Mişc­are şi Comerţ C­F­R­ Direcţiunea generală a căilor fe­rate aduce la cunoştinţa ca în ziua de 26 Aprilie 1942, se vor ţine exa­mene de admitere pentru şcolile in­ferioare de mişcare si comerţ, cu personal din afara cadrelor c. f. r., in următoarele centre : La Bucureşti, localul şcolilor pro­­fesionale Calea Griviţei nr. 343, pentru 40 de locuri. La Iaşi, Timişoara şi Arad, în localul şcolilor profesionale şi la Brăila, Craiova, Braşov, Cernăuţi şi Chişinău la Inspecţia de mişcare pentru câte 20 locuri. Reşedinţa şcolilor se va fixa ulte­rior. Şcolile au scopul să pregăteas­că telegrafişti, magazineri şi con­ductori de tren. Pentru a fi admişi la aceste exa­mene, candidaţii trebue să îndepli­nească următoarele condiţiuni: al Să aibă vârsta minină de 28 ani şi maximă de 32 ani, socotită până la 1 Aprilie 1942. Vor prezen­ta extractul de naştere. b) Să fie absolvenţi ai cursului inferior de liceu sau a unei şcoli in­ferioare de comerţ. Se va prezenta certificatul de absolvire. Se mai pot înscrie la aceste exa­mene şi candidaţii care pe lângă absolvenţa cursului elementar co­mercial au mai absolvit incă alte 3 clase de comerţ seral. c) Să fie cetăţeni români, prezen­tând certificat din partea autoritâ­ilor comunale din locul de naştere, prin care să se constate că sunt năs­cuţi din părinţi români sau natu­ralizaţi, ori actul de încetâţenire propriu. d) Să aibă certificat de­ bună purtare, eliberat de autorităţile co­munale sau poliţieneşti. e) Să aibă serviciul militar satis­făcut sau să fie dispensaţi, nu însă pentru infirmităţi, prezentând livre­tul de trecere din armată în conce­diu, certificat de dispensă sau scu­tire definitivă. Cererile însoţite de actele specifi­cate mai sus, vor fi înaintate până la data de 23 Aprilie 1942, secre­tariatului şcolilor profesionale din Bucureşti, direcţiilor şcolilor profe­sionale din Arad, Timişoara, Iaşi şi Inspecţiilor de mişcare din Brăila, Craiova, Braşov, Cernăuţi şi Chi­şinău. Candidaţii cari vor avea, actele în de generalul Mac Arthur, regulă vor fi supuşi unei examinări medicale şi unui examen de admi­tere atât în scris cât şi oral. Examenul în scris costă din o sin­gură lucrare scrisă, o compunere de limba română pentru stil ,şi orto­grafie şi este eliminatoriu pentru candidaţii care nu vor obţine cel puţin nota 6. Examenul oral se va face asupra cunoştinţelor generale învăţate de elev în şcoala pe care a absolvit-o. Candidaţii admişi în aceste şcoli, sunt obligaţi ca înainte de începe­rea cursurilor, să prezinte un cer­tificat dela Cazierul Judiciar din circumscripție unde sunt născuţi, precum și două declaraţiuni: una legalizată de judecătorie sau de notar public, redactată conf. art. 11, punct. 7 din Regulamentul Sta­tut. C. F. R. prin care sa declare că nu sunt afiliați nici unei organi­­zaţiuni cu tendinţe contrarii ordinei stabilite în Stat şi alta în dublu exemplar, dată cu mâna proprie, că nu suferă de epilepsie, iar in ca­zul că vor suferi şi vor fi îndepăr­taţi din serviciu, nu vor avea nici o pretenţie de despăgubiri de la Adm. C. F. R. La terminarea şcolii şi in­trarea în serviciu, vor trebui să mai dea o declaraţie de averea ce posedă şi alta de funcţiunile ce mai ocupă. Candidaţii vor călători pe cont propriu. Vor putea călători gratuit, pe C. F. R. candidaţii cari au reuşit la examenul de admitere. Elevilor admişi in şcoală li se va acorda un ajutor lunar. Croaţia desfăşoară o intensă activitate edilitară Autorităţile competente croate nu poate să-şi petreacă ziua, alături se hotărât începerea construirii cartie­rului muncitoresc de la Saraievo, unde vor fi clădite 632 case dintre care 156 vor fi sfârşite în cursul acestui an. Fiecare din aceste case are o mare curte cu grădină, unde muncitorii şi familiile lor îşi pot pe­trece vremea liberă, bucurându-se de o atmosferă sănătoasă şi având putinţa să cultive legume­­şi fructe şi să crească păsări şi epuri. întrea­ga casă este împărţită în două părţi: una este hărăzită locuinţei, iar cea­laltă economiei casnice. La parterul părţii întrebuinţată ca locuinţă se găsesc odăi spaţioase unde familia află bucătăria, camera de baie, ast­fel studiată ca să slujească şi de spălătorie, în apropierea căreia se află alte accesorii. O scară duce la etaj unde se află două camere de culcare, una mare şi una mică. Fie­care casă este astfel întocmită ca să poată adăposti o familie de şapte sau opt persoane, care poate să-şi petreacă viaţa comod in aceste lo­cuinţe spaţioase. Toate casele sunt înzestrate cu lumină electrică. Dru­mul care trece prin fața caselor are o lungime de 14 m. și este plantat cu arbori. Casele devin proprietatea muncitorilor prin plata unor rate sub formă de chirie. INFORMAŢII Pentru angajări, lichi­­­dări, ordonanţâri şi plăţi de cheltuieli pe luna Mar­­tie 1942, din bugetul ge­­neral al Statului pe exer­­ciţiul 1941*1942, pentru cheltuieli de materiale, cheltuieli diverse, de per­­sonal, creanţe de plată din exerciţii închise, şi cheltuieli din venituri cu afectațiune specială, se repartizează pe departa­­mente, suma suplimen­tare. Autorităţile vor lua vacanţă joi până a patra zi de Paşti când se va relua lucrul. Se autoriză Regia Autonomă a Căilor Ferate Române de a fora două puţuri de adâncime pe terenul Palatului administrativ C. F. R., din Bucureşti, care s® deservească ex­­clusiv necesităţile acelei admini­straţii. 1 ra r­­essz ACTE DE NOTARIAT SI COMERT ACTES DE COMMERCE ET NOTARIAT HANDELS* UND NOTARIATS­ URKUNDEN Väneätor — Curupftriüor Imobil — Preţul Freier verhaut unhewegUchei oiul ter—Vente» voinntalres d’lmeubie» Luni 30 Martie 1942 VANZARI DE IMOBILE 8445. Dinu Dumitru vinde Soorin Atanasian imob. str. Popa Soare 14 bis, lei 6.250 000. 8633. Clearch­ Alex, vinde f. lin Popescu imob. str. Lucaci 30, lei 2.500.000. 8678. Liharvschi Olga vinde b­alon Witte teren corn. Balotesti (Ilfov), lei 1.550.000. 8838. Bigan G-tth vinde Leopolds ne Hrebick apart.­ str. Bolintineanu 5, lei 1.500.000. 8787. Lorenzi Luiza vinde Maria Păunescu imob. str.. Grigore Mura 21-25, lei 3­00.000. 8686. Mihăi­escu Olga vinde Eleo­­nora Pescaru imob. str. Justinian 20, lei 2.100.000. 8656. Chitiac Voicu vinde Maria Albin imob. cal. Floreasca 99, lei 780.000. 8708. Scraba Stefania vinde Ion Gulea imob. str. G-ral Lah­ovary 35, lei 850.000. 8752. Gârniceanu C-tin vinde Heg­iut G.F.U­ imob. mmn. Marele Voe­­vod Mihai, lei 156.6­77. 8754. Gegiu Anghel vinde idem, idem. lei 278.217. 8776. Goldenberg Aurel vinde Gh. Vasilescu diferite accesorii $i masini lei 500.000. 8835. Ștefănescu Alex, vinde Mar­cela Drăgănscu imob. cal. Moșilor 167, lei 800.000. 8756. Iacob Anastasia vinde Heg. Aut. C.F.R. im­ob. rom. Marele Voe­­vod Mihai, lei 265.604. 8702. Fusftlău Ion vinde Gh Sch­neider, teren corn. Marele Vovod Mi­hai, lei 300.000. 8828. Coman Alex, vind. Dumitru Munteanu imob. str. Drags Vodă lei 500.000. 8823. Cârstic Ion vinde A. Tim­­pea și S. Comșa imob. str. Mănăsti­rea Putna 5, lei 1­00.000. 8751. Tăzlăoanu Gh. vinde Veg Aut. C.F.R. imob. corn. Marel Voi­vod Mihai, lei 168.157. 8748. Stoicescu Nicolae vindr. Lu­cia Grigoropol imob. str. Lirei 26- lei 800 000. 8784. Soc. com. ptr. locuințe eftine vinde Maria și cpt. D-tru Pruni i­­mob. prelung, străzii Reni, parcel 9­7, lei 995.000. 8793. Idem, Cristea imob. prelung Roi 17, lei 995.000. 8794. Idem Silvian Ionescu imob idem 23, lei 995 000. 8795. Idem Lucia Giorgian imob prelung, str. Negel 80, lei 925 000 8796 Idem Maria Fometescu imob ral. Lacul Teiului 108, lei 935 000. 8690 Enăchescu Elena vinde Ra­fael C tin imob. str. Th. Spera­ntia 158 aleea A 23, lei .520.000. 8827. Emanoil C-tin vinde Radu Axentin, imob. str. G-ral Magheru 20, lei 250.000. 8807 Velicu Ion C-tin Dordea te­ren rom. Marele Voevod Mihai, lei 100.000 8709. Comarci Maria vinde loan Moară imob. din orașul Drăgășani (R Vâlcea), lei 400.000. 8724. Ciortan loan vinde Ștefan Niculescu, imob. com. Colentina, lei 150.000 8826. Hendrescu Florica vinde A­­lex. Petrescu imob. str. Sabinelor 88, lei 250.000. 8719. Martinescu Melania vinde I­­lie și Elena Comăsnamii imob. com. T. Vladimirescu, lei 200.000. 8755. Rotarul Stoian Iordan vinete Reg Aut. CF.R. imob. com. Chiajna lei­­417.570. 8803. Radu N. vinde Purcariu Gh. si Emilia imob com­. Grivița, lei 105 000. 8701. Selcăianu Filofteia vinde Ana Petcu cpt. imob. str. Aron Pum­nul 73, lei 220.000. 8753. Sebe Anghel vinde Reg. Aut. C.F.R. imob. Chiajna, lei 209.200. 8757. Sf­ataulea Florica vinde i­­dem imob., idem, lei 247.376. 8446 Dumitrescu Reda vinde Ma­na Dima, teren com. Marele Voieced Mihai, lei 120.000. 8540 Vintila Dumitru vinde­ Ana Drăgnici imob. com. Griviţa, lei 250.000. 8657. Constantinescu Petre vinde Ion Niculae și Paulina Bejan, imob. calea Văcărești 251, lei 300.000. 8668. Teodorescu Marin vinde maior Gehrenghiu Traian teren str Oltului 27, lei 120.000. 8634. Helioti Chrisanti vinde Ste­fan Paraschivescu, teren str. Fi­ PeT Vodă 7 și str. Delea Veche 9-11, Im 198.000. 8519 Gherasim Eufrosina vinde Maria Gurău, teren Colentina lei 140.000 8741. Barbu Dumitru vinde Petre şi Ioana Georgescu Rădulescu imob. Aleea Iosifache 17, lei 200.000. 8750 Balaş Ştefan vinde Heg. Aut C..F . imob. com. Marele. Voovod Mi­hai, lei 274.290. 8746 Abramovici Moise vinde Io­­nescu Nicolae instalaţie de tipografie, lei 400.000 8780. Anastasescu loan vinde Lu­­creția și V. Bărbulescu Flintu­­Vnole sir frig. Zablowschi 57, lei 650.000. 8829. Aslan Ecaterina vinde Ana Suzana Dumitriu apart, str. Austra­lia 12, lei 800.000. 8837. Alexandrescu Niculina vinde Elena Drijman imob. str. Horei 30 bis, lei 280.000. 8761. Doiciu Sofia vinde Maria Ana Vizanti gars. Marin Serghiescu 6, lei 600.000 8762. Dumitrescu Ana vinde Eli­sabeta și Fl. Nicolescu imob. str. Elisa 3, lei 250.000. ASOCIAȚII 8726. Șerban D-tin și Simion Tă­taru, capilia­ lei 500.000. 8731. Soc. Angrotext capital lei 4.000 000. 8736. Soc. Superterm, capital, le*- 1 600 000. 8806. Uimbeica Maria și N. Mun­teanu, capital lei 120 000. INSCRIPȚII IPOTECARE 8840. Ionescu Sibian, ipot. Casa de pensiuni B. N. R. imob. prelung. Rem­. parc. 23, lei 1.000.000. . 8815. Georgescu Efighenia Eug., linet, băncel pop. Victoria imob. str. N. Dragnea 6, lei 120.000. . 8839. Mănescu Cristea ipot. Casa de pensiuni B N. R. mob. prelung, str. Reni par. 17, lei 1.200.000. CONSTRUCȚIE 8760 Rivninei ing. și Alex. cons­­trunște gars. str. Marin Serghiescu G 8, lei 800.000 GAJ 8800. Pandurii Gh. Răncei Urban» diferite mărfuri, lei 240 000. 8803 Firma Mercantila Rom. gal. idem lei 900.000. 8712. Ministerul agr. şi domeniile­ schimbă cu N. Vasiliu Bolnavu teren corn. Acsintele (Ialomiţa), cu teren Domeniul Bezdead (Dâmboviţa). ACTE DOTALE 8729. Dinu Dumitru şi Maria dotă Elena cu dr. Şerban Ponea smobi b-dul Gh. Duca 2, ev lei 5.000.000. 8800. Zamfirescu Maria dotă Ro­zalia Gh. Zamfirescu la tr. în cisăt. cu d. Const. Ionescu imob. cal. Gri­­viței 466, ev. lei 200.000. SCHIMB ORDINEA EUROPEANA AGRICOLA VĂZUTA DINSPRE LONDRA (BPE). — Acum câtva timp Britisch Association a ţinut la Londra un congres care s’a ocupat cu întocmirea unor planuri pen­tru agricultura europeană de du­pă războiu. O serie de experţi cari ce-i drept nu sunt pomeniţi cu numele lor, s‘a ocupat cu fel de fel de probleme, printre altele și cu întrebarea foarte interesan­tă cum va fi încadrată agricultu­ra viitoare europeană după ter­minarea acestui răsboiu în eco­nomia mondială. Nu s-au aflat însă nici un fel de amănunte des­pre rezultatele acestui congres. Comunicatul oficial se întrece în indicaţiunile obişnuite fără con­ţinut, din cari reese că acest con­gres ar fi un nou pas pentru re­glem­enntarea colaborării paşnice şi plină de speranţe pe baza eu­ropeană. Pare să fie o glumă proastă că tocmai Anglia se ocupă cu ordi­nea de pe piaţa agricolă din Eu­ropa de pace. Statele europene a­­gricole din Nord, Vest şi Sudest nu au uitat că Londra a fost ace­la care căuta întotdeauna când era vorba de măsuri pentru înlă­turarea crizei agricole, să zădăr­nicească totul cu o mișelie pe cât de ascunsă pe atât de diplomati­că. Până în primele luni ale răs­boiului Anglia a căutat să evite o mulţumire a ţărilor europene agricole prin cumpărări mari şi prin alte manevre destul de vi­zibile. Dar şi dintr-alt punct de vedere comedia engleză pentru întocmirea unui plan agricol eu­ropean este remarcabilă şi sus­pectă. Mult timp a fost mândria engleză de a asigura aproviziona­rea insulei şi fără ajuorul surse­lor european. Atât timp cât flota engleză mai era intactă furniză­rile de peste Ocean puteau fi e­­fo”luate fără dificultăţi, st a reu­şit într'adevăr să se organizeze aprovizionarea engleză din ţinu­turile de excedent din ale Impe­riului. Mai mult decât o dată Londra a simţit în ea obligaţia de a favoriza la cumpărările pro­duse agricole ţinuturile imperiu­lui cărora le mergea prost. A­­ceastă politică „a clientului tare** Anglia nu şi-o mai poate permite acum şi după câte se pare exper­ţii englezi işi dau seama perfect că acele timpuri nici după termi­narea răsboiului. Din această ca­uză Englezii caută să-şi procure din timp prieteni prin­tree ţările agricole. Este însă foarte proble­matic dacă aceşti prieteni pot fi găsiţi printre reprezentanţii gu­vernelor de exil cari în prezent sunt la Londra. Magazinele din localităţile unde se ţin târguri vor fi deschise Dumineca in urma Hotărârii luată de d. Mareşal Ion Antonescu Conducăto­rul Statului, în sensul ca toate târ­gurile ce se ţin în diversele loca­lităţi, să nu mai aibă loc decât in zilele de Duminică pen­tu a mi se mai pierde zilele de lucru care erau întrebuinţate până acum pentru târguri şi cari urmează să fie utili­zate de aci înainte numcit pentru munca câmpului, ministerul muncii a aprobat pe cale de decizie, ca toate magazinele din localităţile unde au loc aceste târguri, să fie deschise în cursul zilelor de Dumi­nică, până la orele 14, h intervalul de timp dintre 1 Martie - Decem­­­brie 1942. Ci­­E RISIPEȘTE PÂINEA ASTĂZI ESTE DUȘMANUL JĂRII SALE

Next