Argus, aprilie 1942 (Anul 32, nr. 8682-8703)
1942-04-01 / nr. 8682
Pentru Generatoarele noastre DCRQGEIi rari s’au dovedit foarte bune CĂUTAM REPREZENTANT event, pe cont propriu Ofertanţii cu ateier proriu sunt preferaţi R. KADERT A,fr., Pr.S II BREDAIjergaSSE to Protectorat Romia şi Moravia Exploatarea Brevetului Regal Român No. 2-1878. Proprietara Brevetului Regal Român Mr. 24.873 Cu titlul : IIProcedeu pentru transformarea termică a hidrocarburelor în produse valoroase", este dispusă a-și vinde sau cesiona brevetul ei rie mai sus in vederea exploatării sale efective în România, în care scopul oferă cercurilor industriale și financiare. Informații Biroul Dr. Ing. Emil Spisss, VI Str. Dr. Iatropol 7. PUBLICATIUNE Mr. 20935,1943 In ziua de 35 Aprilie 1942 ora 11 se vor vinde prin licitaţie publică cu oferte Închise la Casa Pădurilor Statului. Bulevardul Tache Ionescu Mr. 31, Bucureşti şi Direcţia silvică Craiova din str. I. C. Brătianu Mr. 8, pentru vânzarea parchetului Nr. 9 Zăvoaiele Fristreţ din ocolul silvic Calafat, numai la Direcţia silvică din Crsiovă se ţine licitaţie pentru vânzarea a zece parchete. Vânzarea se face cu respectarea legei contabilităţii, condiţiunile generale de exploatarepublicate în Monitorul Oficial nr. 100 1912 şi a condiţiilor speciale care se pot vedea la Direcţia silvică din Craiova. Garanţia provizorie este de 5% din valoarea de estimaţie. Oferte telegrafice, telefonice, condiţionate şi supra-oferte nu sunt admise. BgMBMWMaMMMMMgMMBMi GREFA TRIBUNALULUI PRAHOVA Secţia T-a EXTRAS D-nul Otto V. Schramek, şi Marin Schramek, din Ploeşti, au intentat divorţ reciproc pentru cauze legale în coplit . * Constantin-Gheorghe Sihla-Livia-Rodica- ;şi Emilia-Vero- Bica. Soţia posedă avere o jumătate drept Indiviz, în imobilul din Ploeşti, Aleea colonel Palada, Nr. 9, şi un teren în Ploeşti, str. Barbu Delavrancea alcătuind lotul 6 din act partajant Nr. 8319/937. Ambii soţi posed în Indiviziun* un teren de 475 m. p., cu o casă în Ploeşti, str. Mareşal Averescu Nr. 9Acest extract se va publica In ziar Grefier (ss) Indescifrabil. Nr. 12391 din 27 Martie 1942. mSTRIA FIERULUI Societate anonimă Români CONVOCARE S. A. INDUSTRIA FIERULUI cri sediul In Bucureşti str. Academiei Nr. 25-37 convoacă acţionarii săi în adunare generală, ordinară pentru gestiunea anului 1940 la sediul său pentru Ziua de 2 Aprilie 1942 ora 11, cu ordinea de zi şi în condiţiunile stipulate în convocarea publicată în Monit. Oficial Nr. 74 partea I din 27 Martie 1942. In cazul când prima adunare nu se va putea ţine din diferite motive, a douat adunare general se va ţine în ziua de 10 Aprilie 1942, ora 11 în acelaş loc cu aceiaşi ordine de zi şi în conformitate cu condiţiunile convocării mai sus indicată. INDUSTRIA FIERULUI Societate anonimă Română CONVOCARE S. A. INDUSTRIA FIERULUI cu sediul în București str. Academiei Nr. 35-37 convoacă acţionarii săi în adunare generală ordinară pentru modificarea art. 32, 13, 28 şi 29 din statutele societăţii aşa cum au fost arătate în convocarea publicată în Monitorul Oficial Nr. 76 partea II din 30 Martie 1942 la sediul său pentru ziua de 16 Aprilie ora 11. In cazul când prima adunare nu se va putea ţine din diferite motive, a doua adunare generală se va ţine în ziua de 24 Aprilie 1942 ora 11 în acelaş loc cu aceiaşi ordine de zi şi condiţiunile indicate in convocarea sus arătată. Transferarea Consulului din Rusciuk D. Theodor Miron, Consul General cl. I, titularul Consulatului General al României la Rusciuk, este transferat, pe ziua de 1 Aprilie 1942, în aceeași calitate, la Consulatul României din Vidin. Piaţa cerealelor la Constanţa SA. — • La bux să nu s’au înregistrat tranzacţiuni. In obor, au ieşit 89 căruţe cu cereala şi furaje, cari s’au vândut cu următoarele preţuri: Porumb, 9110 lei suta d;» kilograme; orz- 945; ovăz, 770— -ZSS; floarea soarelui, 1.240; in. .2.400; răpită, 1 '~1; fasole, 2.000; măzărică, 2.400; pleavă, 600-700; paie de dughie, 900. WBM Falimente şi urmăriri Vânzări de active falimentare In ziua de 13 Aprilie Ora 13, se vând prin licitaţie publică de către Sindicatul Falimentelor, activele faliţilor. I. Goldstein, compus din mobilier de casă; Emanoil Mathes, compus din mobilier de casă. — Idem se vinde portofoliul de creanţe al fal. 1. Fuchs. — Idem se închiriază imobilul situat, in Bucureşti str. Zăbrăuti 17, aparţinând fal. Stefan Stănescu Tunau. Ca termenele de mai sus, sunt invitaţi a sa prezenta la Sindicatul falimentelor şi faliţii pentru a asista la licitaţii. In ziua de 15 Aprilie ora 13 are loc la Sindicatul Falimentelor verificarea creanţelor in falimentul S. ,A. ..Gruppen“ din str. Doamnei 3, dată la care sunt invitaţi a se prezenta la acel Sindicat toţi creditorii, precum şi reprezentanţii Societăţii falite pentru a lua parte la verificare. POPRIRI Dosar 1171 din 1942, înființată prin Corpul Portăreilor, Secția Notariat, în mâinile "S. A. ..Concordia" din str. Matei Milic 15, pe orice sume de bani are de dat debitorului Ing. P. Coconea din Băicoi (Prahova) pentru despăgubirea creditorului A. H. Lazaride de lei 125.000. Dosar 3113. din 1942. Idem în ale Teatrului Muncă şi Lumină asupra salariului ce plăteşte debitorului Gh. Barton idem cred. Ecaterina Barton de lei 2000 lei lunar pensie alimentară. Dosar 2715 din 1942 Idem în ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni asupra sumei de lei 451.288 prevăzută i îr, ordonanța nr. 78292 din 1942 a acetei Casei, emisă pe baza adresei nr. 3629 din 5 Martie a. c., a Curţei de Apel S IlI-a Bucureşti pentru despăgubirea reclamantului Vasile Dincescu Bolentin, de lei 7.450 cu procente şi lei 500 cheltueli de judecată cât are de primit de la debitoarea Ecaterina C. Radu Herăstrău, din str. Regele Mihai. COMANDAMENT Dosar 4176 din 1930. Debitor C. V. Vasilescu Popa şi Constanţa Andreescu creditor Constantin Săvescu imor ba Ploeşti str. Romană 42 f. 47 datorie lei 770.000 cu procente plus lei 75.000 speze şi onorar de avocat. rgiga. ARGUS SPECTACOLE CINEMATOGRAFE ARO: ,,Coroana de Fier" cu: Eliza Cegani, Luiza Ferida, Gino Cervi şi Massimo Girotti. Jurnal. SCALA: „Logodnicii" — Toromessi Sposi — cu Gino Cervi şi Dina Sasseti. jurnal UFA-ONC. A. R. P. A.: „Pisica Sălbatecă“ cu Jane Withers şi Leo Carillo. Jurnal de război Nr. 5. CAPITOL: „Nick Carter, Maestru detectiv" şi jurnal. FEMINA: „Pinochio". PALAS BULEVARD: Hotel Sacher“ şi jurnal. CINEMA ROXY: Tosca şi Jurnal O. N.C. — U.F.A. REGAL: „Favoritul împărătesei" cu Olga Tschechova. Jurnal nou cu ultimele evenimente. TRIANON: „Monumentul Indian" şi -•"•-nat SELECT: „Oameni Noi" cu Har-". Baur şi jurnal nou. ALCAZAR: „Spaima Spionilor", jurnal nr. 6 şi revistă. AIDA: „Aripi frânte" şi Jurnal. AMERICAN: „Mister Motto în pericol". BIZANTIN: „Moartea obosită" şi revistă. BUCUREŞTII NOUI: „Jonea - Polo" Jurnal. Complectare. Artişti. BARCELONA : „Bestiile rostii”, jurnal Nr. 2 şi revistă. CRANGAŞI: „Copiii în luptă cu viaţa" cu Mickey Rooner şi Jurnal UFA-ONC. COTROCENI: „Fiul lui Frankenstein şi jurnal. CARMEN SYLVA: „Răscoala Burilor“ jurnal şi revistă. CRANGAŞI: „Alarmă în miezul nopţii" şi Jurnal de războiu. CARMEN: „Cavalcada eroică“, DICHIU: „Sudan", Jurnal şi Compania teatrală Titi Columbeanu. DACIA: „Richard al IlI-lea" cu Boris Karloff şi jurnal. DIANA: „Aventurile celor trei muşchetari" şi trupa Jean Thomas. EDISON: „Lanţuri sfărâmate", jurnal şi revistă. FORUM: „Dragoste scutită de vamă" şi jurnal. FLORIDA ,B-dul Ferdinand 118): „Păcatul" şi jurnal. FRANKLIN (Ateneul Român) „Luna de miere în Bali“ şi jurnal. GLORIA: „Totul pentru tine" şi jurnal. ILEANA (str. Avrig nr. 3.) „Cavalcada fantastică" şi jurnal. IZBANDA: „Vinerea neagră" şi Jurnal nr. 6. LIZEANU: „Vulpea Argintie" şi jurnal. LIA: „Istoria se repetă” şi Jurnal Nr. 6. MARCONI: „Dragoste de ţigancă" jurnal şi revistă. MIORIŢA: „Soţul meu flirtează" şi jurnal. MARNA : „Chemarea vieţii ", jurnal şi revistă. MEDIC: „Viaţa şi Suferinţele lui Tom Edison" jurnal şi Trupa de reviste Dan Boerescu. NONI, Calea 13 Septembrie 196 : „Agentul G“. Intră în acţiune şi jurnal de război No. 21. TOMIS : „Manon” şi jurnal. UNIREA (Filantropiei 143): „Capricii” şi jurnal. UNIC : „Dama de cupă”, jurnal Nr. 3 şi complectare. VOLGA : „Melodia unei nopţi" şi jurnal Nr. 5. VOLTA BUZEŞTI : „Stukas” şi jurnal. NERO: „întoarcerea lui Cisco Kid" şi jurnal nr. 2. NISSA (intrarea Zalomit) : „Cântecul Aişei” şi jurnal. ODEON : „Biruitorii aerului” şi jurnal. OMNIA: „Diavolul focului", jurnal şi compania Gândăcel. Idei călăuzitoare pentru construirea marinei comerciale Construcţia şi finanţarea marinei. Utilizarea capacităţii vaselor moi. Nici un monopol de navigaţie. Necesitatea unei noui reglementări a conferinţelor maritime Este evident că o problemă atât de vitală pentru viitoarea economie naţională germană, cum este construirea marinei comerciale germane moderne, trebue să fie pusă în fruntea tuturor problemelor de soluţionat ale autorităţilor respective. Subsecretarul de Stat, Viceamiralul Paul Wülfing von Ditten, conducătorul Oficiului de navigaţie din Ministerul de Comunicaţii al Reichului a publicat un lung articol cu tema: „Idei asupra construcţiei unei flote moderne de comerţ“. Pornind de la întrebarea cine trebue să se ocupe de reconstruirea flotei comerciale. Statul sau armatorii, autorul ajunge la concluzia că îndeplinirea acestei însărcinări trebue să revină armatorilor. Spre lămurire şi motivare, autorul arată că profesia de armator, este o profesie liberă care fiind legată în mod permanent de concurenţa internaţională, trebue exercitată -în mod economic. In principiu, este just ca navigaţia să fie exploatată după criteriile economice ale întreprinderilor particulare şi în consecinţă trebue să se dea profesioniştilor posibilitatea de a influenţa asupra organizării navigaţiei. Ar însemna insă a nu cunoaşte desvoltarea modernă dacă nu s-ar aplica nici o restricţie. Statul nu poate sta la o parte, iar când va fi vorba de reconstrucţie, va trebui să-şi spună cuvântul său hotărâtor. Afirmaţia că guvernele de pretutindeni vor avea o influenţă decisivă asupra organizării reconstrucţiei flotelor comerciale, nu este deloc greşită. Numai măsura şi formele vor fi diferite. La construcţiunea vaselor nu trebue să se ia toată răspunderea armatorilor prin prescripţiuni amănunţite, slăbindu-le astfel impulsul pentru lucru, ci trebue să li se lase libertatea necesară, până la limita permisă de interesele Statului, care va interveni totdeauna numai atunci când în conformitate cu principiile naţional socialiste, este nevoe de o reînoire. Finanţarea construcţiilor noi va fi partea cea mai uşoară pentru armatori, deoarece ei pot avea pretenţiuni de despăgubire, în cazul pierderii vaselor, atât dela Stat, cât şi dela societăţile de asigurare. Despăgubirea acordată de Stat va fi fixată pe baza evaluării vasului în momentul pierderii lui, pentru ca nu cumva armatorul să primească un vas nou in locul vasului vechi pe care l-a pierdut. Armatorul trebue să plătească deci diferența până la valoarea vasului nou construit. In orice caz, armatorii vor suporta sume considerabile mai ales dacă, de exemplu, trebue să se construiască un vas nou în locul unui vas foarte vechi sau dacă se construesc vase noi pentru majorarea efectivului flotei. Capitalul necesar se va pune la dispoziție în primul rând pe baza principiilor economiei particulare. Statul va veni în ajutor numai prin măsuri legale, desvoltând posibilitățile existente de împrumut asupra vaselor (ipotecarea vaselor). Desigur că Reichul are interes ca navigaţia să aibă baze solide şi să nu fie obiectul speculaţiunilor deşănţate, cum ar fi de exemplu, atunci când capitalul învestit în navigaţie este scos a doua zi-Armatorilor trebue să li se acorde o libertate largă de hotârîre asupra alegerii noilor tipuri de construcţie, Statul urmând să exercite influenţa sa numai în vederea unei simplificări convenabile prin gruparea tipurilor. Dacă prin această dispoziţie s-ar părea că se înlătură tipizarea sau standardizarea (construcţiunea b. serie) construcţiunilor de vase noi, nu înseamnă însă deloc că orice ideie poate să fie aplicată arbitrar. Repartizarea comenzilor trebue să fie dirijată în toate şantierele navale. In primul rând se vor pune în construcţie acele tipuri de vase, de care este cea mai mare nevoe în economia naţională. De exemplu, vasele de transport pentru mărfuri, trebue să aibă prioritate faţă de vasele de călători. In afară de aceste măsuri, este just că armatorii care au pierdut tonajul din cauza răsboiului, să fie favorizaţi pe cât va fi posibil. Bineînţeles, chiar în prezent tre- bue să se utilizeze toate energiile pentru construcţia vaselor. O problemă esenţială o constitue şi procurarea materialului necesar, în primul rând a fierului, precum şi recrutarea, respectiv pregătirea personalui necesar navigaţiei. Io Ce priveşte utilizarea tonajului vaselor nou construite, este bine să se păstreze mai întâi relaţiile actuale, care în principiu trebuesc lăsate armatorilor care le-au deservit până în prezent. Ar fi nedrept şi greşit ca să se întrerupă efectul experienţelor şi bunelor relaţii comerciale câştigate de armatori în decursul mai multor decenii Concurenţa liberă trebue să se manifeste în anumite limite, deoarece efectul ei este încurajator, dar şi impulsiv. Monopoluri nu trebuesc acordate. Statul va interveni cu reglementări numai atunci când lupta de concurenţă ameninţă să ia forme păgubitoare pentru economia naţională. Recâştigarea regiunilor de navigaţie comercială pierdute în timpul războiului, va constitui o problemă a puterii de producţie şi de capacitate a fiecărui stat. înţelegerileinternaţionale (conferinţe) sunt învechite în ceea ce priveşte conţinutul lor şi au nevoe de o reglementare. Subvenţiunile pentru navigaţie sunt indicate de autor drept un rău necesar, pentru că în principiu se prezintă bine numai navigaţia care activează fără subvenţiuni. Directiveledeprincipiu ale conducătorului Oficiului de navigaţie din Ministerul German de Comunicaţii, se termină cu asigurarea că autorităţile responsabile vor face totul ca, în viitor, Germania Mare să ocupe locul ce i se cuvine in lume şi în domeniul navigaţiei maritime. (C. V. N. nr. 41-942). Timpul însămânţărilor n’a trecut In primăvara aceasta avem în pământ umezeală îndestulătoare, şi aceasta este totdeauna garanţia unei bune recolte. Este adevărat că timpul de lucru s’a scurtat, de aceia trebuie lucrat cu toate, forţele şi fără odihnă, pentru ca însărcânţările să fie terminate înainte de începerea căldurilor. Tractoarele vor lucra şi noaptea. In arăturile proaspete să urmeze imediat însămânţarea. Acolo unde sunt ogoare de toamnă, se va lucra cu cultivatorul sau borcana după caz şi se va însămânţa. Seminţele mici vor fi tăvălugite, acolo unde este nevoie. Ogoarele de toamnă sau primăvară, destinate însămânţărilor mai târzii cu porumb, fasole, bombe, etc. vor trebui grăşi ele au fost făcute in ordinea nor- pate, pentru a nu-şi pierde umezeamală, semănându-se toate plantele, la până la semănat. Timpul rece din primăvara aceasta a întârziat mult începerea însămânţărilor. Mulţi agricultori se întreabă dacă vor mai putea însămânţa cu bune rezultate anumite plante care obişnuit se seamănă la Începutul şi în cursul lunei Martie astfel : grâul de primăvară, mazărea, orzul, ovăzul, inul, cânepa, lucerna, trifoiul, borceagul, etc. Trebuie să ne reamintim însă că şi în alţi ani, din cauza timpului rece sau ploios, a întârziat începerea însămânţărilor. Astfel după iarna grea din anul 1929 şi acum doi ani, în 1940, din cauza ploilor neîntrerupte, lucrările de însămânţare au început la sfârşitul lunei Martie şi în unele regiuni în luna Aprilie Concurs de admitere în şcolile inferioare de Mişcare şi Comerţ CFR Direcţiunea generală a căilor ferate aduce la cunoştinţa ca în ziua de 26 Aprilie 1942, se vor ţine examene de admitere pentru şcolile inferioare de mişcare si comerţ, cu personal din afara cadrelor c. f. r., in următoarele centre : La Bucureşti, localul şcolilor profesionale Calea Griviţei nr. 343, pentru 40 de locuri. La Iaşi, Timişoara şi Arad, în localul şcolilor profesionale şi la Brăila, Craiova, Braşov, Cernăuţi şi Chişinău la Inspecţia de mişcare pentru câte 20 locuri. Reşedinţa şcolilor se va fixa ulterior. Şcolile au scopul să pregătească telegrafişti, magazineri şi conductori de tren. Pentru a fi admişi la aceste examene, candidaţii trebue să îndeplinească următoarele condiţiuni: al Să aibă vârsta minină de 28 ani şi maximă de 32 ani, socotită până la 1 Aprilie 1942. Vor prezenta extractul de naştere. b) Să fie absolvenţi ai cursului inferior de liceu sau a unei şcoli inferioare de comerţ. Se va prezenta certificatul de absolvire. Se mai pot înscrie la aceste examene şi candidaţii care pe lângă absolvenţa cursului elementar comercial au mai absolvit incă alte 3 clase de comerţ seral. c) Să fie cetăţeni români, prezentând certificat din partea autoritâilor comunale din locul de naştere, prin care să se constate că sunt născuţi din părinţi români sau naturalizaţi, ori actul de încetâţenire propriu. d) Să aibă certificat de bună purtare, eliberat de autorităţile comunale sau poliţieneşti. e) Să aibă serviciul militar satisfăcut sau să fie dispensaţi, nu însă pentru infirmităţi, prezentând livretul de trecere din armată în concediu, certificat de dispensă sau scutire definitivă. Cererile însoţite de actele specificate mai sus, vor fi înaintate până la data de 23 Aprilie 1942, secretariatului şcolilor profesionale din Bucureşti, direcţiilor şcolilor profesionale din Arad, Timişoara, Iaşi şi Inspecţiilor de mişcare din Brăila, Craiova, Braşov, Cernăuţi şi Chişinău. Candidaţii cari vor avea, actele în de generalul Mac Arthur, regulă vor fi supuşi unei examinări medicale şi unui examen de admitere atât în scris cât şi oral. Examenul în scris costă din o singură lucrare scrisă, o compunere de limba română pentru stil ,şi ortografie şi este eliminatoriu pentru candidaţii care nu vor obţine cel puţin nota 6. Examenul oral se va face asupra cunoştinţelor generale învăţate de elev în şcoala pe care a absolvit-o. Candidaţii admişi în aceste şcoli, sunt obligaţi ca înainte de începerea cursurilor, să prezinte un certificat dela Cazierul Judiciar din circumscripție unde sunt născuţi, precum și două declaraţiuni: una legalizată de judecătorie sau de notar public, redactată conf. art. 11, punct. 7 din Regulamentul Statut. C. F. R. prin care sa declare că nu sunt afiliați nici unei organizaţiuni cu tendinţe contrarii ordinei stabilite în Stat şi alta în dublu exemplar, dată cu mâna proprie, că nu suferă de epilepsie, iar in cazul că vor suferi şi vor fi îndepărtaţi din serviciu, nu vor avea nici o pretenţie de despăgubiri de la Adm. C. F. R. La terminarea şcolii şi intrarea în serviciu, vor trebui să mai dea o declaraţie de averea ce posedă şi alta de funcţiunile ce mai ocupă. Candidaţii vor călători pe cont propriu. Vor putea călători gratuit, pe C. F. R. candidaţii cari au reuşit la examenul de admitere. Elevilor admişi in şcoală li se va acorda un ajutor lunar. Croaţia desfăşoară o intensă activitate edilitară Autorităţile competente croate nu poate să-şi petreacă ziua, alături se hotărât începerea construirii cartierului muncitoresc de la Saraievo, unde vor fi clădite 632 case dintre care 156 vor fi sfârşite în cursul acestui an. Fiecare din aceste case are o mare curte cu grădină, unde muncitorii şi familiile lor îşi pot petrece vremea liberă, bucurându-se de o atmosferă sănătoasă şi având putinţa să cultive legumeşi fructe şi să crească păsări şi epuri. întreaga casă este împărţită în două părţi: una este hărăzită locuinţei, iar cealaltă economiei casnice. La parterul părţii întrebuinţată ca locuinţă se găsesc odăi spaţioase unde familia află bucătăria, camera de baie, astfel studiată ca să slujească şi de spălătorie, în apropierea căreia se află alte accesorii. O scară duce la etaj unde se află două camere de culcare, una mare şi una mică. Fiecare casă este astfel întocmită ca să poată adăposti o familie de şapte sau opt persoane, care poate să-şi petreacă viaţa comod in aceste locuinţe spaţioase. Toate casele sunt înzestrate cu lumină electrică. Drumul care trece prin fața caselor are o lungime de 14 m. și este plantat cu arbori. Casele devin proprietatea muncitorilor prin plata unor rate sub formă de chirie. INFORMAŢII Pentru angajări, lichidări, ordonanţâri şi plăţi de cheltuieli pe luna Martie 1942, din bugetul general al Statului pe exerciţiul 1941*1942, pentru cheltuieli de materiale, cheltuieli diverse, de personal, creanţe de plată din exerciţii închise, şi cheltuieli din venituri cu afectațiune specială, se repartizează pe departamente, suma suplimentare. Autorităţile vor lua vacanţă joi până a patra zi de Paşti când se va relua lucrul. Se autoriză Regia Autonomă a Căilor Ferate Române de a fora două puţuri de adâncime pe terenul Palatului administrativ C. F. R., din Bucureşti, care s® deservească exclusiv necesităţile acelei administraţii. 1 ra ressz ACTE DE NOTARIAT SI COMERT ACTES DE COMMERCE ET NOTARIAT HANDELS* UND NOTARIATS URKUNDEN Väneätor — Curupftriüor Imobil — Preţul Freier verhaut unhewegUchei oiul ter—Vente» voinntalres d’lmeubie» Luni 30 Martie 1942 VANZARI DE IMOBILE 8445. Dinu Dumitru vinde Soorin Atanasian imob. str. Popa Soare 14 bis, lei 6.250 000. 8633. Clearch Alex, vinde f. lin Popescu imob. str. Lucaci 30, lei 2.500.000. 8678. Liharvschi Olga vinde balon Witte teren corn. Balotesti (Ilfov), lei 1.550.000. 8838. Bigan G-tth vinde Leopolds ne Hrebick apart. str. Bolintineanu 5, lei 1.500.000. 8787. Lorenzi Luiza vinde Maria Păunescu imob. str.. Grigore Mura 21-25, lei 300.000. 8686. Mihăiescu Olga vinde Eleonora Pescaru imob. str. Justinian 20, lei 2.100.000. 8656. Chitiac Voicu vinde Maria Albin imob. cal. Floreasca 99, lei 780.000. 8708. Scraba Stefania vinde Ion Gulea imob. str. G-ral Lahovary 35, lei 850.000. 8752. Gârniceanu C-tin vinde Hegiut G.F.U imob. mmn. Marele Voevod Mihai, lei 156.677. 8754. Gegiu Anghel vinde idem, idem. lei 278.217. 8776. Goldenberg Aurel vinde Gh. Vasilescu diferite accesorii $i masini lei 500.000. 8835. Ștefănescu Alex, vinde Marcela Drăgănscu imob. cal. Moșilor 167, lei 800.000. 8756. Iacob Anastasia vinde Heg. Aut. C.F.R. imob. rom. Marele Voevod Mihai, lei 265.604. 8702. Fusftlău Ion vinde Gh Schneider, teren corn. Marele Vovod Mihai, lei 300.000. 8828. Coman Alex, vind. Dumitru Munteanu imob. str. Drags Vodă lei 500.000. 8823. Cârstic Ion vinde A. Timpea și S. Comșa imob. str. Mănăstirea Putna 5, lei 100.000. 8751. Tăzlăoanu Gh. vinde Veg Aut. C.F.R. imob. corn. Marel Voivod Mihai, lei 168.157. 8748. Stoicescu Nicolae vindr. Lucia Grigoropol imob. str. Lirei 26- lei 800 000. 8784. Soc. com. ptr. locuințe eftine vinde Maria și cpt. D-tru Pruni imob. prelung, străzii Reni, parcel 97, lei 995.000. 8793. Idem, Cristea imob. prelung Roi 17, lei 995.000. 8794. Idem Silvian Ionescu imob idem 23, lei 995 000. 8795. Idem Lucia Giorgian imob prelung, str. Negel 80, lei 925 000 8796 Idem Maria Fometescu imob ral. Lacul Teiului 108, lei 935 000. 8690 Enăchescu Elena vinde Rafael C tin imob. str. Th. Sperantia 158 aleea A 23, lei .520.000. 8827. Emanoil C-tin vinde Radu Axentin, imob. str. G-ral Magheru 20, lei 250.000. 8807 Velicu Ion C-tin Dordea teren rom. Marele Voevod Mihai, lei 100.000 8709. Comarci Maria vinde loan Moară imob. din orașul Drăgășani (R Vâlcea), lei 400.000. 8724. Ciortan loan vinde Ștefan Niculescu, imob. com. Colentina, lei 150.000 8826. Hendrescu Florica vinde Alex. Petrescu imob. str. Sabinelor 88, lei 250.000. 8719. Martinescu Melania vinde Ilie și Elena Comăsnamii imob. com. T. Vladimirescu, lei 200.000. 8755. Rotarul Stoian Iordan vinete Reg Aut. CF.R. imob. com. Chiajna lei417.570. 8803. Radu N. vinde Purcariu Gh. si Emilia imob com. Grivița, lei 105 000. 8701. Selcăianu Filofteia vinde Ana Petcu cpt. imob. str. Aron Pumnul 73, lei 220.000. 8753. Sebe Anghel vinde Reg. Aut. C.F.R. imob. Chiajna, lei 209.200. 8757. Sfataulea Florica vinde idem imob., idem, lei 247.376. 8446 Dumitrescu Reda vinde Mana Dima, teren com. Marele Voieced Mihai, lei 120.000. 8540 Vintila Dumitru vinde Ana Drăgnici imob. com. Griviţa, lei 250.000. 8657. Constantinescu Petre vinde Ion Niculae și Paulina Bejan, imob. calea Văcărești 251, lei 300.000. 8668. Teodorescu Marin vinde maior Gehrenghiu Traian teren str Oltului 27, lei 120.000. 8634. Helioti Chrisanti vinde Stefan Paraschivescu, teren str. Fi PeT Vodă 7 și str. Delea Veche 9-11, Im 198.000. 8519 Gherasim Eufrosina vinde Maria Gurău, teren Colentina lei 140.000 8741. Barbu Dumitru vinde Petre şi Ioana Georgescu Rădulescu imob. Aleea Iosifache 17, lei 200.000. 8750 Balaş Ştefan vinde Heg. Aut C..F . imob. com. Marele. Voovod Mihai, lei 274.290. 8746 Abramovici Moise vinde Ionescu Nicolae instalaţie de tipografie, lei 400.000 8780. Anastasescu loan vinde Lucreția și V. Bărbulescu FlintuVnole sir frig. Zablowschi 57, lei 650.000. 8829. Aslan Ecaterina vinde Ana Suzana Dumitriu apart, str. Australia 12, lei 800.000. 8837. Alexandrescu Niculina vinde Elena Drijman imob. str. Horei 30 bis, lei 280.000. 8761. Doiciu Sofia vinde Maria Ana Vizanti gars. Marin Serghiescu 6, lei 600.000 8762. Dumitrescu Ana vinde Elisabeta și Fl. Nicolescu imob. str. Elisa 3, lei 250.000. ASOCIAȚII 8726. Șerban D-tin și Simion Tătaru, capilia lei 500.000. 8731. Soc. Angrotext capital lei 4.000 000. 8736. Soc. Superterm, capital, le*- 1 600 000. 8806. Uimbeica Maria și N. Munteanu, capital lei 120 000. INSCRIPȚII IPOTECARE 8840. Ionescu Sibian, ipot. Casa de pensiuni B. N. R. imob. prelung. Rem. parc. 23, lei 1.000.000. . 8815. Georgescu Efighenia Eug., linet, băncel pop. Victoria imob. str. N. Dragnea 6, lei 120.000. . 8839. Mănescu Cristea ipot. Casa de pensiuni B N. R. mob. prelung, str. Reni par. 17, lei 1.200.000. CONSTRUCȚIE 8760 Rivninei ing. și Alex. construnște gars. str. Marin Serghiescu G 8, lei 800.000 GAJ 8800. Pandurii Gh. Răncei Urban» diferite mărfuri, lei 240 000. 8803 Firma Mercantila Rom. gal. idem lei 900.000. 8712. Ministerul agr. şi domeniile schimbă cu N. Vasiliu Bolnavu teren corn. Acsintele (Ialomiţa), cu teren Domeniul Bezdead (Dâmboviţa). ACTE DOTALE 8729. Dinu Dumitru şi Maria dotă Elena cu dr. Şerban Ponea smobi b-dul Gh. Duca 2, ev lei 5.000.000. 8800. Zamfirescu Maria dotă Rozalia Gh. Zamfirescu la tr. în cisăt. cu d. Const. Ionescu imob. cal. Griviței 466, ev. lei 200.000. SCHIMB ORDINEA EUROPEANA AGRICOLA VĂZUTA DINSPRE LONDRA (BPE). — Acum câtva timp Britisch Association a ţinut la Londra un congres care s’a ocupat cu întocmirea unor planuri pentru agricultura europeană de după războiu. O serie de experţi cari ce-i drept nu sunt pomeniţi cu numele lor, s‘a ocupat cu fel de fel de probleme, printre altele și cu întrebarea foarte interesantă cum va fi încadrată agricultura viitoare europeană după terminarea acestui răsboiu în economia mondială. Nu s-au aflat însă nici un fel de amănunte despre rezultatele acestui congres. Comunicatul oficial se întrece în indicaţiunile obişnuite fără conţinut, din cari reese că acest congres ar fi un nou pas pentru reglemenntarea colaborării paşnice şi plină de speranţe pe baza europeană. Pare să fie o glumă proastă că tocmai Anglia se ocupă cu ordinea de pe piaţa agricolă din Europa de pace. Statele europene agricole din Nord, Vest şi Sudest nu au uitat că Londra a fost acela care căuta întotdeauna când era vorba de măsuri pentru înlăturarea crizei agricole, să zădărnicească totul cu o mișelie pe cât de ascunsă pe atât de diplomatică. Până în primele luni ale răsboiului Anglia a căutat să evite o mulţumire a ţărilor europene agricole prin cumpărări mari şi prin alte manevre destul de vizibile. Dar şi dintr-alt punct de vedere comedia engleză pentru întocmirea unui plan agricol european este remarcabilă şi suspectă. Mult timp a fost mândria engleză de a asigura aprovizionarea insulei şi fără ajuorul surselor european. Atât timp cât flota engleză mai era intactă furnizările de peste Ocean puteau fi efo”luate fără dificultăţi, st a reuşit într'adevăr să se organizeze aprovizionarea engleză din ţinuturile de excedent din ale Imperiului. Mai mult decât o dată Londra a simţit în ea obligaţia de a favoriza la cumpărările produse agricole ţinuturile imperiului cărora le mergea prost. Această politică „a clientului tare** Anglia nu şi-o mai poate permite acum şi după câte se pare experţii englezi işi dau seama perfect că acele timpuri nici după terminarea răsboiului. Din această cauză Englezii caută să-şi procure din timp prieteni printree ţările agricole. Este însă foarte problematic dacă aceşti prieteni pot fi găsiţi printre reprezentanţii guvernelor de exil cari în prezent sunt la Londra. Magazinele din localităţile unde se ţin târguri vor fi deschise Dumineca in urma Hotărârii luată de d. Mareşal Ion Antonescu Conducătorul Statului, în sensul ca toate târgurile ce se ţin în diversele localităţi, să nu mai aibă loc decât in zilele de Duminică pentu a mi se mai pierde zilele de lucru care erau întrebuinţate până acum pentru târguri şi cari urmează să fie utilizate de aci înainte numcit pentru munca câmpului, ministerul muncii a aprobat pe cale de decizie, ca toate magazinele din localităţile unde au loc aceste târguri, să fie deschise în cursul zilelor de Duminică, până la orele 14, h intervalul de timp dintre 1 Martie - Decembrie 1942. CiE RISIPEȘTE PÂINEA ASTĂZI ESTE DUȘMANUL JĂRII SALE