Argus, mai 1942 (Anul 32, nr. 8704-8728)
1942-05-01 / nr. 8704
’»n AMUL XXXII Nr. 8704 A apărut și s‘a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUl. PENTRU TONI No. 117 ABONAMENTE in ţară In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 iei înmasei în străinătate•V Un an 1860 Lei euni 550 „ a lunî 300 „ 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE, București Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 ĂtfB ' m jb VINERI 1 MAI 1942 ,i-j.j'j-ar.T.r.-x j.. ■ ■ .1 híj i:.......^apa—cai A apărut si s'a pus in vânzare timpul familiei TIMPUL PENTRU TON P II ITATEA ce primește la administraţia baroului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : *A R G U S** S. 4« Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PETEOVia Boileau şi Titu Maiorescu PIAŢA Urmaşii lui Titu Maiorescu , înainte de a vorbi de ei, să ne întipărim în minte figura acestui mare dascăl. „Maiorescu, spune Pompiliu Eliade, capul cel mai sănătos şi cel mai bogat din câte am întâlnit... II a geamăn lui Boileau, cu deosebirea favorabilă că, în loc să purceadă el de la un Malherbe, e el care îl crează (Eminescu), şi că în loc de a fi reprezentantul unui bun simţ literar general, el răsare unic, creşte, creşte, şi izbuteşte în fine el să creeze, în marginile cu putinţă, acel bun simţ lterar al publicului“. Să vedem. Scriitorii noştri de azi îşi caută Inspiraţia în „cotidianele şi hebdomadarele“ parisiene, mărturiseşte d. Victor Eftimiu. Preţioasă mărturisire. Ea lămureşte multe. Scriitorii francezi dinaintea lui Boilean se mulţumeau şi ei cu ce le puteau da literatura italiană şi cea spaniolă. Câmpul era însă prea strâmt. Se simţea nevoia unui îndrumător. Acest îndrumător a fost Boileau. Boileau s-a pus pe lucru. A strigat sus și tare că Homer e mare şi neîntrecut de nimeni şi a poftit pe toți să-l citească, să-l înţeleagă. Să-l iubească. A scos în faţă pe Virgil. A învăţat pe scriitori să gândească înainte de a pune mâna să scrie, i-a învăţat să nu caute idei certate cu bunul simţ, i-a învăţat cum să scrie, i-a învăţat reginele scrisului. Acele regule nu sunt făcute pentru Homer, nici pentru Sofocle, dar le-au urmat cu sfinţenia Demostene şi Cicerone, Corneille şi Pascal, Macine şi Molière, La Fointaine, Fénelon, Voltaire. Boileau a sădit în sufletul scriitorilor râvna de mai bine şi i-a învăţat »să se înalţe fără îngâmfare“. Cu mintea hrănită numai cu opere mari, cu neasemănatul lui bun simţ şi cu o dârzenie care n’a dat Îndărăt înaintea nimănui, Boileau a schimbat faţa câmpului literar francez în a doua jumătate a veacului al XVII-lea. In timpul acela, atât de scurt, s’au născut cei© mai frumoase lucrări de artă. Sănătoasa judecată, care a fost geniul său, a îndemnat pe Boileau să lovească în scriitorii cocoţaţi in frunte pe nedrept şi pe cari îi admirau şi îi cinsteau toţi linguşitorii. El luptă cu invierşunare împotriva falşilor cărturari. Nu cruţă pe nimeni. Satirei© lui au făcut să se prăbuşească, rând pe rând, mulţi din acei sprijiniţi de puternice proptele. Cu aceeaşi îndârjire şi-a apărat însă prietenii, a apărat pe bătăiosul Arnould, atât de năpăstuit de Ludovic al XlV-lea. Arnould intre multele sale scrieri are Şi o Gramatică generală şi Arta de a cugeta, opere pe care mulţi din scriitorii noştri desigur nu le-au citit, că nu le-au găsit in „cotidianele şi hebdomadarele” parisiene. Nu le-au citit şi fiindcă, socotesc ei că iu nici o potrivire intre un scriitor, o Gramatică şi Arta de a cugeta. Boileau dărâmă rimele uşoare, epitetele răsuflate, gândurile comune, comparaţiile nesărate. Povăţueşte MUNCA şi dă el însuşi pilda. Munca în căutarea cuvântului propriu. „Să adaogi câteodată, să ştergi mereu” zicea el. Viaţa lui Boileau a fost un şir de lupte şi de certuri. Bunul simţ a fost totdeauna steaua călăuzitoare. El l-a ajutat să cureţe versurile, să apere şcoala de zăpăceala ce sta gata să o cuprindă. Acest bun simţ care i-a deschis ochii, l-a făcut să prindă ură pentru cartea proastă şi dragoste pentru cartea bună. O viaţă întreagă a împărtăşit Boileau celor din jurul său simţirea care il stăpânea. Datorită darului de convingere mai mult poate decât scrierilor sale, Boilean a avut o adâncă înrâurire. A ridicat şi a lăsat in urma lui un templu măreţ închinat cultului clasic, templu unde candela aprinsă de el frumosului veşnic, mai arde şi azi. Acesta a fost Boilean. Despre Titu Maiorescu, mâine. T. Pisani M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina Mină Elena au vizitat dri fabrica de chibrituri da la FM Erî, dimineaţă la ora 11, M. S. Regele Mihai I, însoţit de M. S. Regina Maria Elena, au vizitat fabrica de chibrituri Filaret. Din sulta M. M. L. L. făceau parte de col. Andronescu, adj., d. Nanii ministru plenipotenţiar şi d-na Catargi. M. S. Regele şi M. S. Regina Mamă Elena au fost întâmpinaţi dre d. colonel Toma Popescu, comandantul militar al instituţiei, care a dat raportul. M. M. L. L. au vizitat apoi fabrica timp de o oră şi jumătate. La orele 12 iunii., M. S. Regele şi M. S. Regina Alamă Elena cu suita, s’au retras. ECANOMIA EUROPEI DUPĂ RÂZBOIU BERLIN 28 (Tata). — Cercurile economice germane se familiarizesaă de pe acum cu ideile după care trebue constituită activitatea economică, după războiu, pentru ca să asigure o colaborare folositoare. Chiar dacă presupunem că posibilitățile schimbului extra-european vor fi din nou limitate, economia europeană trebue să ajungă la o ridicată creştere a producţiei agriculturii printr-o producţie corespunzătoare industrială. Dăm câteva indicaţii importante, pentru a se cunoaşte distribuirea de roluri în sistemul economic european. SPAŢIUL OCCIDENTAL întrepătrunderea Germaniei cu spaţiile vecine din Vest este deosebit de strânsă. Alături de reintregrarea industriei alsaciens, lotaringice şi luxemburgice, în economia industrială vestică a Reichului, Belgia, Olanda şi Nordul Franţei vor sta în mai strânse relaţii economice cu Germania. Aceste ţinuturi , de mare producţie fac parte, în sens larg, din unitatea geografică a bazinului renan. Totuşi este clar că efortul industrial al acestui întreg ţinut nu este arbitrar şi nu poate fi îndrumat decât potrivit cu orientarea generală germană. SPAŢIUL BALTIC ŞI NORDIC Principial, acelaşi lucru este valabil şi despre spaţiile nord-baltice, chiar dacă aici relaţiile dintre vecini nu sunt, poate, atât de nemijlocit necesare. Şi aici se face resimţită nevoia de schimbări. De ex. în Danemarca există specialişti de prim ordin. Dar şi acirebue să intervină economia germana, ca un factor care să asigure viitoarei colaborări un madmum de randament. In raport cu Sud-Estul există, de asemenea, în mod evident, relaţii de completare. Trebue ca, alături de marea funcţiune de mijlocire, pe care o are Viena, să se amintească de misiunea care, în vechea monarhie habsburgică, revenea spaţiului industrial al Boemiei. SPAŢIUL RASARITEAN Relaţiile cu ţinuturile care depăşesc graniţele viitoare ale Reichului la Est, vor fi determinate de necesitatea sporirii producţiei solului, ca şi, poate, de valorificarea lemnului şi a comorilor subsolului. O întărire a bazei economice este cerută în mod indiscutabil de întreaga industrie europeană. Toate industriile de materii noui care cer o fabricaţie în massă, ca lâna, celuloza, mătasea artificială, buna, benzina sintetică şi metalele uşoare, sunt consumatoare de energie. Chiar acum, în războiu, când economia de consum este stingherită, când multe ţări sunt pe calea eliberării de sub dependenţa economică extraeuropeană, se vede clar că producţia de energie din Europa, care se bazează în mod preponderent pe cărbune, este suficientă pentru ca să acopere nevoile războiului, dar nu este suficientă, pentru ca să îngădue o transformare în sensul unei producţii în massă. Sistemul căderilor de apă ar fi cel mai important adaos. In general, este clar pentru Germania că, după acest războiu mondial, transformarea economiei europene este inevitabilă. Din această cauză se impun noui cerinţe care trebuiesc luate în seamă, pentru ca să se asigure necesităţile viitoarei păci europene. Interesele economice germane se împletesc in chip remarcabil cu cele ale restului scarelor europene. .. Bursa Şi eri activitatea bursieră a rămas calmă. Atenţia publicului financiar se îndreaptă spre hârtiile cu venit fix. In şedinta de eri a urcat numai renta unificată i fum. la sută la 58 fi 3/1 dela 58. Valorile cu venit au continuat să se negocieze fără însufleţire. Volumul afacerilor s’a micşorat simţitor, in acest compartiment. Dintre petrolifere n'au cotat decât Creditul Minier li I. R. D. P., acesta din urmă fiind singura hârtie susţinută dintre acţiuni, în ultimele zile. In general, toate valorile din compartimentul acţiunilor au fost slabe, atât ca tendinţă col şi ca volum de operaţiuni. Plata rechiziţiilor Referitor la cele arătate de noi mai de mult în legătură cu rechiziţiile trecute, apoi în patrimoniul Statului şi cari urmează a fi plătite prin obligaţiuni ale împrumutului de Reîntregire, suntem întrebaţi de unii cititori dacă există vre-unn decret care dispune trecerea obiectelor rechiziţionate în patrimoniul Statului şi plata acestora prin obligaţiuni ale împrumutului de Reîntregire chiar dacă proprietarul obiectului rechiziţionat s'a achitat pe deplin de îndatoririle acestui împrumut La cele de mai sus arătăm că prin legea rechiziţiilor, statul poate trece în patrimoniul său obiectele rechiziţionate pe care le socoteşte utile. In ceia ce priveşte plata, până în prezent nu exista decretul în chestiune. Insă putem anunţa că este întocmit şi va apare peste câteva zile. După cât suntem informaţi, prin decret se stabileşte că atât plata chiriei rechiziţiilor, cât şi valoarea rechiziţiilor trecute in patrimoniul Statului, va fi făcută prin obligaţiuni ale împrumutului de Reîntregire. Prezentarea buletinului de populaţie la cumpărări Decretul-lege din 12 Martie 1942, pentru reglementarea circulaţiei mărfurilor şi produselor, la articolul 6 prevede că: „vânzările în detaliu a oricăror feluri de mărfuri sau produse nu se pot face decât la prezentarea buletinului de populaţie propriu sau a carnetului de funcţionar public cu fotografie, pe care vânzătorul este obligat să ceară, iar cumpărătorul să-l prezinte la orice cumpărare”. Cu toate că în decret se arată după cum se vede precis că pentru vânzările în detaliu legitimaţia trebue numai prezentată, totuşi unii controlori din ministerul Economiei Naţionale cer ca pe cotorul bonului de vânzare să se înscrie numele, prenumele, adresa, felul legitimaţiei cu numărul, data şi autoritatea care a eliberat legitimaţia prezentată de cumpărător, indiferent de valoarea cumpărăturei. Este adevărat ca articolul 8 din decret obligă pe comerciant să înscrie aceste date într'un registru special (in urma unei decizii modificatoare datele se înscriu pe facturier, boniere, etc.) dar numai atunci când vânzările întrec suma de 3 000 lei la vânzările alimentare sau 5.000 lei la celelalte articole, pentru un singur articol sau mai multe cumpărate deodată. Obligaţiunea impusă comercianţilor acuma de a înscrie datele arătate pe fiecare bon de vâlrzsare fie valoare cât de mică, pe lângă că nu este legală, dar îngreunează sau face chiar imposibil mersul comerţului, în special acuma când este o atât de pronunţată lipsă de personal. Nu ştim în urma cărei dispoziţiuni controlorii au impus această obligaţiune fără rost şi fără nici un folos şi care credem că este isvorîtă numai dintr'o greşită interpretare a decretului din 12 ianuarie a. c. Cum intenţiunea legiuitorului nu a fost să îngreuneze mersul normal al comerţului, credem că ar trebui să se dea instrucţiuni controlorilor să nu impună comercianţilor obligaţiuni cari nu sunt în spiritul decretului-lege în chestiune. Comercianţii ar fi foarte recunoscători conducătorilor ministerului economiei naționale dacă s'ar da un comunicat prin care să se precizeze că legea trebue aplicată așa cum a apărut în Monitorul Oficial şi în ziare, cu modificările făcute prin deciziunile ministeriale, iar nu așa cum pretind o parte din controlori. Eliberarea facturilor In conformitate cu Instrucţiunile date de ministerul de finanţe comercianţii şi industriaşii sunt obligaţi să ceară factură pentru om şi ce cumpărătură fac in interesul întreprinderii In valoare de peste 500 lei — chiar dacă mărfurile sau produsele respective nu sunt cumpărate pentru comercializare. Comercianţii şi industriaşii cari au asemenea cumpărături înregistrate pentru cari nu au cerut factură şi nu o mai pot obţine dela furnizorul respectiv, pentru a nu fî expuşi la un eventual control la contravenţiuni, pot întocmi un borderou de acele Cumpărături şi printr’o petiţiune să ceară la atomînia trafia financiară sau la minister să se aprobe timbrarea cu scutire de amendă, ceiace se aprobă imediat. Cum se desfăşoară campania agricolă Starea de război cere eforturi excepţionale din partea frontului intern al muncii şi în special din partea agriculturii româneşti, a cărei producţie primând, pe lângă acoperirea nevoilor armatei şi populaţiei, fortifică poziţia economică. Deci cu mijloace reduse (inerente războiului: concentrări, rechiziţii etc.), se cere realizarea unei producţii mărite. In plus timpul a fost foarte nefavorabil: toamna trecută a fost timpurie şi rece, iarna lungă îar scurta vreme de primăvară ploioasă. Prevăzând orice eventualităţi, Ministerul agriculturii şi domeniilor a luat din timp măsurile necesare ca întreg terenul arabil al ţării să poată fi însămânţat. După informaţiile noastre acest program d e un curs de realizare. Deşi timpul nu e încă prea favorabil programul va fi în întregime executat, fAfară de măsurile pregătitoare, Ministerul agriculturii a mai hotărît ca toate organele de control să lucreze pe teren. i / Activitatea la ocoalele agricole Iri comunele de reşedinţă ale ocoalelor, şeful de ocol face o inspecţie amănunţită după normele stabilite* pentru lucrările într’o comună. In exploatarea Camerei (centrul agricol, fermă, lot înzestrat, etc., etc.) lucrează 1/2 zî și execută următoarele lucrări: Examinează pe teren stadiul muncilor agricole pe lotul respectiv, care face parte din patrimoniul ocolului. Verifică aplicarea planului de cultură. In epocile când recoltele sunt in picioare* face estimaţiuni provizorii asupra cantităţilor ce urmează să se obţină la ha, Dă indicaţiuni tehnice — scrise — asupra lucrărilor ce sunt de executat pe teren* sau dacă nu este cazul să se dea aceste indicaţiuni* atunci constată situaţia de fapt. Lucrările de la primării şi în comune Şeful fde ocol cercetează dacă planul de cultură s'a desfăşurat ft proprietăţi, conform dispoziţiunilor, . Cercetează planul de muncă şi verifică cu datele culese pe teren* dacă în această direcţie s’a lucrat serios sau nu. Controlează dosarul lucrărilor de mobilizare agricolă. Verifică dacă şeful ocolului cunoaşte situaţia din comună şi datele când a lucrat în această comună* ce măsuri a luat şi ce a executat. Cercetează dacă carnetul agentului agricol* cele ale şefilor de sectoare şi şefilor de vecinătăţi sunt ţinute în ordine şi dacă corespunde cu realitatea. In comună se interesează de starea gospodăriilor* a grădinilor de zarzavat* a livezilor de pomi* a vitelor şi a grajdurilor, de modul cum se întreţine şi se adăposteşte inventarul mort* dă instrucţii pentru strângerea bălegarului pe platforme şi pentru cultivarea locurilor virane. Inspectează grajdul şi reproducătorii comunali (starea de curăţenie* aprovizionarea cu furaje, raţii alimentare)* luând măsurile cu-venite. Vizitează conacele marilor proprietari, le aduce la cunoştinţă observaţiunile făcute cu privire la câmp şi la gospodăria conacului. Dă indicaţiuni asupra metodelor noui de tehnică agricolă* îşi notează caracterul exploataţiei în vederea procurării de seminţe* reproducători, etc.* îşi formează în sfârşit* o idee asupra posibilităţilor de colaborare cu această proprietate. Cercetează materialul zootehnic* pentru a-şi forma o idee lămurită asupra posibilităţilor locale şi a avea în vedere toate situaţiile, atunci când întreprinde cu fondurile Statului, Camerei şi Comunei respective* diferite operaţiuni în acest domeniu. Controlează inventarul Camerei ce eventual se află în comună în folosinţa locuitorilor (maşini de semănat* prăşitoare, trioare, selectoare* vânturători* centrifuge, pompe de stropit pomii, etc.)* în toate sezoanele* indiferent că acest inventar este sau nu în activitate. Ia măsuri de îndreptare acolo unde este cazul. Ifi acest scop,- are asSpra sa un invemar ai 3Wl»lii4 urtde- îşi face mai multe rubric?* pentru a-şi nota data inspecţiei şi observaţiunile necesare. Face un control de orientare asupra imobilizaţilor pentru lucru şi scutiţilor de concentrare. Se informează asupra lor şi ia măsurile cerute de împrejurări, potrivit decretului-lege de mobilizare agricolă, instrucţiunilor M. St. M. şi Ministerului agriculturii. Impune acestor mobilizaţi anumite norme de lucru în gospodăriile lor. Campania agricolă __ Toate aceste măsuri fiind din timp puse la punct* muncile agricole au început cu toată intensitatea din prima zi de vreme favorabilă. 1 Se caută a se câştiga cât mai mult timp avându-se cu tractoarele şi noaptea (prin echipe de schimb), muncile continuă şi în zilele de sărbătoare* spre a nu se pierde nici o zi de timp bun. Aplicându-se planul de cultură întocmit de Ministerul agriculturii şi domeniilor precum şi prevederile legii de mobilizare agricolă* mijloacele de muncă sunt întrebuinţate spre a se obţine un maximum de randament. Astfel în comune munca a fost organizată pe vecinătăţi* ceea ce exclude lăsarea vreunui pământ nelucrat. Inventarul bogat al centrelor agricole* al marilor proprietari şi ,al altor agricultori a întrebuinţat, după ce munca în respectivele proprietăţi a fost terminată şi pentru lucratul pământului celorlalţi* în primul rând al agricultorilor care luptă acum pentru ţară. Deşi starea timpului a întârziat însămânţările cu aproape o lună de zile* însă, au început în ordinea lor normală* semănându-Se toate cerealele de primăvară. Pentru acoperirea întregului teren arabil se vor mai face însămânţări de porumb* cartofi şi legume. In special sunt intensificate culturile de cartofi şi legume. Acolo unde inundaţiile au întârziat lucrul, se vor face însămânţări de mei şi fasole. De asemeni se dă mare atenţie plantelor textile (bumbac*in* cânepă) şiplantelor industriale (floarea soarelui, stecla d* zahăr* ANIVERSAREA D-LUI VON RIBBENTROP MINISTRUL DE EXTERNE AL REICHULUI Ministrul de externe al Reichului Împlinește astăzi *9 de ani Această aniversare este actori un prilej de bucurie pentru Întreaga Europă aflată sub semnul noul I wdnil, spre a cărei împlinire se duce astăzi marea luptă din Răsărit. Exponent al elitei politice a Germaniei naţional-socialiste, d. von Ribbentrop reprezintă, în ce are el mai activ, spiritul european. Ca ambasador la Londra şi apoi ca ministru de Externe al Reichului, sărbătoritul de astăzi a câştigat numeroase victorii diplomatice şi a contribuit In largă măsură la deschiderea largă a lăcaşurilor politice , care au condiţionat victoria armatelor germane. Fiind unul din colaboratorii cei mai Intimi ai Fuehrerului, d. von Ribbentrop şi-a câştigat desigur această Încredere prin clara viziune a situaţiilor internaţionale, la soluţionarea cărora a dovedit totdeauna un spirit Întreprinzător cum rar se Întâlneşte. Se poate, deci, spune fără putinţă de desminţire că d. von Ribbentrop n’a fost niciodată depăşit de evenimente. Dimpotrivă, ele l-au confirmat şi verificat. Aliată cu Reichul .! Înfrăţită prin Jertfa comună a ostaşilor pe fronturile din Răsărit, România nu poate vedea în d. von Ribbentrop decât un sincer şi bun prieten al ei. DATE BIOGRAFICE Ministrul de externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop s’a născut la, Wesel, pe Rin, in anul 1893. După terminarea liceului la Metz, a studiat mai mulţi ani la Grenoble şi Londra, pentru a pleca pe urmă in Canada, unde s’a ocupat cu comerţul. După, izbucnirea războiului mondial a reuşit, după mari dificultăţi să se reîntoarcă, în Germania. In Septembrie 1914 a intrat ca voluntar în Regimentul 12 husari. In anul 1915 a fost înaintat locotenent, în care calitate a luat parte la luptele din răsărit și apus. In anul 1918 a fost In Turcia ca adjutant al ministrului de războiu. Locotenent la sfârșitul războiului, a lătrat în ministerul de războiu. După războiu, s’a ocupat o vresnil cu comerţul. Atras de ideile înoitoara ale partidului naţional-socialist, devine membru în anul 1932. In anul 1933 a contribuit la mod hotârîtor la formarea partidului Adolf Hitler, iar în Aprilie 1934 a fost însărcinat de guvernul Reichului cu problemele de înarmare. In Mai 1935 a fost numit Ambasadorul Germaniei la Londra iar In Februarie 1938 a fost numit Ministru de Externe al Reichului. De atunci von Ribbentrop este colaboratorul fuehrerului pentru politica externă. AVIATIA GERMANA A ATACAT CU SUCCES INSTALAU! PORTUARE IN MAREA NEAGRĂ SI MAREA DE AZOV BERLIN 29 (Raster) De la cartierul general al Fuehrerului înaltul comandament a! forțelor armate germane comunică ! In Marea Neagră si In Marea Azovică, atacuri aeriene încununate de succes au fost date împotriva instalaţiilor portuare şi împotriva vaselor sovietice. In sectorul central al frontului de răsărit, inamicul a repetat in câteva puncte atacurile sale fără succes. In sectorul nordic al frontului, am efectuat cu succes atacuri locale şi acţiuni de pătrundere. Cu prilejul ocupării unui cap de pod inamic de către o divizie de infan® ferie germană, inamicul a pierdut peste 1400 de morţi, 6 care de asalt, 9 tunuri şi un mare număr de arme. In Laponia, trupe germane şi finlandeze au respins mai multe atacuri inamice. Pe frontul Oceanului IngStetar, avioane germane de vânătoare au doborât, fără a suferi pierderi 15 avioane inamice, dintre care 14 de tipul „Hurricane**. In Africa de Nord, o acţiune britanică de Înaintare la sud-est de Meehl- M a fost respinsă. Atacuri aeriene menținate de sncpe* au fost îndreptate contra taberelor şi concentrărilor de vehicule motorizate britanice in apropiere de Tobruk şi contra instalaţiilor militare ale bazei navale britanice de la Alexandria. Puternice formaţiuni de avioane de hrptă au continuat distrugerea Instalaţiilor militare din Insula Malta. Avioane uşoare de hurtă germane au atacat in timpul silei, cu bombe şî cu armele de bord, instalaţiile de şantiere din Insula Wight şi obiective de cale ferată de pe coasta de sud a Angliei. Deasupra coastei mării Mânecii, avioane germane de vânătoare au doborât, fără a suferi pierderi, 6 aparate ce făceau parte din puternice formaţiuni de avioane de vânătoare britanice. Ca represalii pentru atacurile aeriene britanice contra cartierelor de locuinţe din oraşele germane, formaţiuni de avioane de luptă germane au atacat în noaptea de 28 spre 29 Aprilie oraşul englez York. Numeroase Incendii mari şi mici cum şi un mare număr de explozii au dovedit marile efecte ale atacului. In cursul nopţii trecute, avioane britanice de bombardament au atacat regiunea ltemkilijt nordică Germainie. Atacul a fost Îndreptat ca deosebire contra oraşului Kiel, ale cărui monumente au fost distruse sau avariate. Au fost doborîte 11 dintre bombardierele Inamice, iar alte 3 avioane au fost pierdute de inamic cu prilejul unui atac de noapte contra coastei norvegiene. Locotenentul Eckardt a dobândit a 14-a, a 15-a și a 18-a victorie aeriană de noapte. Intre Franţa şi Vatican nu se duc tratative pentru încheerea unui concordat ROMA, 20 (Radei). — D. N. R.î Ştirii« publicate de anele ziare, care afirmă că are acum în curs negocieri între Franţa şi Vatican pentru inchesrea unui concordat, sunt calificate ca inexate ds cerisuiuj» bine informate ale Vaticanului Singurul lucru real — precizează aceleaşi cercuri — este intenţia guvernului francez de a proceda la o revizuire a legislaţiei anticlericale ce datează de la începutul secolului, tiîcând seamă de poziţia bisericei mai ales sub raportul social. Prezentarea „Războiului Sfânt“la ARO in prezenţa M. S. Regelui si a M. S. Reginei Mame Elena Prezentarea filmului „Războiul Sfânt", în faţa M. S. Regelui Mihai , M. S. Reginei Mame Elena, d-lui prof.; Mihai Antonescu, preşedinte ad-interim al consiliului de miniştri, mebrilor guvernului, corpului diplomatic, mem® lorilor misiunii militare germane, atarişaţilor militari şi a sutelor de Invitaţi, a constituit ori după amiază în fals ARO o impresionantă proectare a luptelor armatei române în Bucovina, Basarabia şi Ucraina, cu Întregul lanţ de episoade, prin care a trecut România, de la prăbuşirea graniţelor străbune şi până la dezrobirea provinciilor româneşti din Răsărit. Această frescă a virtuţilor eroice româneşti a ţinut încordată atenţia spectatorilor două ore, cu acea putere lăuntrică de trăire a faptelor, încât fiecare a avut impresia că împărtăşeşte aevea paginile de vijelioasă şi biruitoare epopee a destinului nostru istoric. Filmul înfăţişează un an din viaţa poporului român. Un an de glorioasă redeşteptare a tuturor forţelor neamului, culminând în biruitoarea luptă a armatei române împotriva duşmanului din Răsărit. Armatele Regelui Mihai , faptele de arme ale ostaşilor cari, sub conducerea Mareşalului Antonescu, Iuţită alăturea de glorioasele armate, germane, spre a scăpa ţara noastră şi Europa întreagă de blestemul ameninţării bolşevice, supt puternic conturai® în acest film românesc. Este chipul unui neam ce-şi scrie istoria prin vitejia şi jertfele de sânge ale armatei sale, îndeplinindu-şi — astăzi ca şi pe vremea voevozilor — aceiaşi mare misiune europeană. Este prima etapă a drumului pe care România Regelui Mihai I, sub veghea luptei creatoare a Mareșalului Antonescu, se înalță pe culmile destinului sstt îsiwss, ______| —-------------------