Argus, mai 1942 (Anul 32, nr. 8704-8728)

1942-05-01 / nr. 8704

’»n­ AMUL XXXII Nr. 8704 A apărut și s‘a pus in vânzare TI­M­PU­L familiei TIMPUl. PENTRU TONI No. 117 ABONAMENTE in ţară In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 iei în­­m­­­a­sei în străinătate­­•V­ Un an 1860 Lei e­­uni 550 „ a lunî 300 „ 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE, București Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Telefon 3.05.44 ĂtfB ' m jb VINERI 1 MAI 1942 ,i-j.j'j-ar.T.r.-x j.. ■ ■ .1 híj i:.......^apa—cai A apărut si s'a pus in vânzare t­impul familiei TIMPUL PENTRU TON­ P II ITATEA ce primește la administraţia b­arou­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar : *A R G U S** S. 4« Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PETEOVia Boileau şi Titu Maiorescu PIAŢA Urmaşii lui Titu Maiorescu , înainte de a vorbi de ei, să ne în­tipărim în minte figura acestui mare dascăl. „Maiorescu, spune Pompiliu Elia­de,­­ capul cel mai sănătos şi cel mai bogat din câte am întâlnit... II a geamăn lui Boileau, cu deosebirea favorabilă că, în loc să purceadă el de la un Malherbe, e el care îl crează (Eminescu), şi că în loc de a fi re­prezentantul unui bun simţ literar general, el răsare unic, creşte, creşte, şi izbuteşte în fine el să creeze, în marginile cu putinţă, acel bun simţ lterar al publicului“. Să vedem. Scriitorii noştri de azi îşi caută Inspiraţia în „cotidianele şi hebdo­madarele“ parisiene, mărturiseşte d. Victor Eftimiu. Preţioasă mărtu­risire. Ea lămureşte multe. Scriitorii francezi dinaintea lui Boilean se mulţumeau şi ei cu ce le puteau da literatura italiană şi cea spaniolă. Câmpul era însă prea strâmt. Se simţea nevoia unui în­drumător. Acest îndrumător a fost Boileau. Boileau s-a pus pe lucru. A stri­gat sus și tare că Homer e mare şi neîntrecut de nimeni şi a poftit pe toți să-l citească, să-l înţeleagă. Să-l iubească. A scos în faţă pe Virgil­. A învăţat pe scriitori să gândească înainte de a pune mâna să scrie, i-a învăţat să nu caute idei certate cu bunul simţ, i-a învă­ţat cum să scrie, i-a învăţat regine­le scrisului. Acele regu­le nu sunt făcute pentru Homer, nici pentru Sofocle, dar le-au urmat cu sfinţe­nia Demostene şi Cicerone, Cor­neille şi Pascal, Macine şi Molière, La Fointaine, Fénelon, Voltaire. Boileau a sădit în sufletul scriitori­lor râvna de mai bine şi i-a învăţat »să se înalţe fără îngâmfare“. Cu mintea hrănită numai cu ope­re mari, cu neasemănatul lui bun simţ şi cu o dârzenie care n’a dat Îndărăt înaintea nimănui, Boileau a schimbat faţa câmpului literar francez în a doua jumătate a vea­cului al XVII-lea. In timpul acela, atât de scurt, s’au născut cei© mai frumoase lucrări de artă. Sănătoasa judecată, care a fost geniul său, a îndemnat pe Boileau să lovească în scriitorii cocoţaţi in frunte pe nedrept şi pe cari îi ad­mirau şi îi cinsteau toţi linguşitorii. El luptă cu invierşunare împotriva falşilor cărturari. Nu cruţă pe ni­meni. Satirei© lui au făcut să se prăbuşească, rând pe rând, mulţi din acei sprijiniţi de puternice prop­­tele. Cu aceeaşi îndârjire şi-a apă­rat însă prietenii, a apărat pe bătă­iosul Arnould, atât de năpăstuit de Ludovic al XlV-lea. Arnould intre multele sale scrieri are Şi o Grama­tică generală şi Arta de a cugeta, opere pe care mulţi din scriitorii noştri de­sigur nu le-au citit, că nu le-au găsit in „cotidianele şi hebdomadarele” parisiene. Nu le-au citit şi fiindcă, socotesc ei că iu­­ nici o potrivire intre un scriitor, o Gramatică şi Arta de a cugeta. Boileau dărâmă rimele uşoare, epitetele răsuflate, gândurile comu­ne, comparaţiile nesărate. Povă­­ţueşte MUNCA şi dă el însuşi pilda. Munca în căutarea cuvântului pro­priu. „Să adaogi câteodată, să ştergi mereu” zicea el. Viaţa lui Boileau a fost un şir de lupte şi de certuri. Bunul simţ a fost totdeauna steaua călăuzitoare. El l-a ajutat să cureţe versurile, să apere şcoala de zăpăceala ce sta gata să o cuprindă. Acest bun simţ care i-a deschis ochii, l-a făcut să prindă ură pen­tru cartea proastă şi dragoste pen­tru cartea bună. O viaţă întreagă a împărtăşit Boileau celor din jurul său simţirea care il stăpânea. Da­torită darului de convingere mai mult poate decât scrierilor sale, Boilean a avut o adâncă înrâurire. A ridicat şi a lăsat in urma lui un templu măreţ închinat cultului clasic, templu unde candela aprinsă de el frumosului veşnic, mai arde şi azi. Acesta a fost Boilean. Despre Titu Maiorescu, mâine. T. Pisani M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina Mină Elena au vizitat dri fabrica de chibrituri da la FM Erî, dimineaţă la ora 11, M. S. Regele Mihai I, însoţit de M. S. Regina Maria Elena, au vi­zitat fabrica de chibrituri Filaret. Din sulta M. M. L. L. făceau parte de col. Andronescu, adj., d. Nanii ministru plenipotenţiar şi d-na Catargi. M. S. Regele şi M. S. Regina Mamă Elena au fost întâmpinaţi dre d. colonel Toma Popescu, co­mandantul militar al instituţiei, care a dat raportul. M. M. L. L. au vizitat apoi fa­brica timp de o oră şi jumătate. La orele 12 iunii., M. S. Re­gele şi M. S. Regina Alamă Elena cu suita, s’au retras. ECANOMIA EUROPEI DUPĂ RÂZBOIU BERLIN 28 (Tata). — Cercurile economice germane se familiari­­zesaă de pe acum cu ideile după care trebue constituită activitatea econo­mică, după războiu, pentru ca să asigure o colaborare folositoare. Chiar dacă presupunem că posi­­­­bilitățile schimbului extra-european vor fi din nou limitate, economia europeană trebue să ajungă la o ridicată creştere a producţiei agri­culturii printr-o producţie corespun­zătoare industrială. Dăm câteva in­dicaţii importante, pentru a se cu­noaşte distribuirea de roluri în sis­temul economic european. SPAŢIUL OCCIDENTAL întrepătrunderea Germaniei cu spaţiile­ vecine din Vest este deosebit de strânsă. Alături de reintregrarea industriei alsaciens, lotaringice şi luxemburgi­­ce, în economia industrială vestică a Reichului, Belgia, Olanda şi Nordul Franţei vor sta în mai strânse rela­ţii economice cu Germania. Aceste ţinuturi , de mare producţie fac parte, în sens larg, din unitatea geografică a bazinului renan. Totuşi este clar că efortul industrial al a­­cestui întreg ţinut nu este arbitrar şi nu poate fi îndrumat decât potri­vit cu orientarea generală germană. SPAŢIUL BALTIC ŞI NORDIC Principial, acelaşi lucru este vala­bil şi despre spaţiile nord-baltice, chiar dacă aici relaţiile dintre ve­cini­ nu sunt, poate, atât de nemijlo­cit necesare. Şi aici se face resimţită nevoia de schimbări. De ex. în Da­nemarca există specialişti de prim ordin. Dar şi aci­rebue să intervină economia germana, ca­ un factor care să asigure viitoarei colaborări un ma­dmum de randament. In raport cu Sud-Estul există,­ de asemenea, în mod evident, relaţii de completare. Trebue ca, alături de marea funcţiune de mijlocire, pe care o are Viena, să se amintească de misiunea care, în vechea monar­hie habsburgică, revenea spaţiului industrial al Boemiei. SPAŢIUL RASARITEAN Relaţiile cu ţinuturile care depă­şesc graniţele viitoare ale Reichu­­lui la Est, vor fi determinate de ne­cesitatea sporirii producţiei solului, ca şi, poate, de valorificarea lemnu­lui şi a comorilor subsolului. O întărire a bazei economice este cerută în mod indiscutabil de întrea­ga industrie europeană. Toate indus­triile de materii noui care cer o fa­bricaţie în massă, ca lâna, celuloza, mătasea artificială, buna, benzina sintetică şi metalele uşoare, sunt consumatoare de energie. Chiar a­­cum, în războiu, când economia de consum este stingherită, când multe ţări sunt pe calea eliberării de sub dependenţa economică extraeuropea­nă, se vede clar că producţia de e­­nergie din Europa, care se bazează în mod preponderent pe cărbune, este suficientă pentru ca să acopere ne­voile războiului, dar nu este sufici­entă, pentru ca să îngădue o trans­formare în sensul unei producţii în massă. Sistemul căderilor de apă ar fi cel mai important adaos. In general, este clar pentru Ger­mania că, după acest războiu mon­dial, transformarea economiei euro­pene este inevitabilă. Din această cauză se impun no­ui cerinţe care trebuiesc luate în seamă, pentru ca să se asigure necesităţile viitoarei păci europene. Interesele economice germane se împletesc in ch­ip remarcabil cu cele ale restului scarelor europene. .. Bursa Şi eri activitatea bursieră a ră­mas calmă. Atenţia publicului financiar se în­dreaptă spre hârtiile cu venit fix. In şedinta de eri a urcat numai renta unificată i fum. la sută la 58 fi 3/1 dela 58. Valorile cu venit au continuat să se negocieze fără însufleţire. Volumul afacerilor s’a micşorat simţitor, in acest compartiment. Dintre petrolifere n'au cotat de­cât Creditul Minier li I. R. D. P., a­­cesta din urmă fiind singura hârtie susţinută dintre acţiuni, în ultime­le zile. In general, toate valorile din com­partimentul acţiunilor au fost slabe, atât ca tendinţă col şi ca volum de operaţiuni. Plata rechiziţiilor Referitor la cele arătate de noi mai de mult în legătură cu rechizi­­ţiile trecute, apoi în patrimoniul Statului şi cari urmează a fi plătite prin obligaţiuni ale împrumutului de Reîntregire, suntem întrebaţi de unii cititori dacă există vre-unn de­cret care dispune trecerea obiecte­lor rechiziţionate în patrimoniul Statului şi plata acestora prin obli­gaţiuni ale împrumutului de Reîn­tregire chiar dacă proprietarul o­­biectului rechiziţionat s'a achitat pe deplin de îndatoririle acestui îm­prumut La cele de mai sus arătăm că prin legea rechiziţiilor, statul poate trece în patrimoniul său obiectele rechiziţionate pe care le socoteşte utile. In ceia ce priveşte plata, până în prezent nu exista decretul în ches­­tiune. Insă putem anunţa că este întocmit şi va apare peste câteva zile. După cât suntem informaţi, prin decret se stabileşte că atât plata chiriei rechiziţiilor, cât şi valoarea rechiziţiilor trecute in patrimoniul Statului, va fi făcută prin obliga­ţiuni ale împrumutului de Reîntre­gire. Prezentarea buleti­nului de populaţie la cumpărări Decretul-lege din 12 Martie 1942, pentru reglementarea circulaţiei mărfurilor şi produselor, la artico­lul 6 prevede că: „vânzările în de­taliu a oricăror feluri de mărfuri sau produse nu se pot face decât la prezentarea buletinului de popu­laţie propriu sau a carnetului de funcţionar public cu fotografie, pe care vânzătorul este obligat să­­ ceară, iar cumpărătorul să-l prezin­te la orice cumpărare”. Cu toate că în decret se arată după cum se vede precis că pentru vânzările în detaliu legitimaţia tre­bue numai prezentată, totuşi unii controlori din ministerul Economiei Naţionale cer ca pe cotorul bonului de vânzare să se înscrie numele, prenumele, adresa, felul legitima­ţiei cu numărul, data şi autoritatea care a eliberat legitimaţia prezen­tată de cumpărător, indiferent de valoarea cumpărăturei. Este adevărat ca articolul 8 din decret obligă pe comerciant să înscrie aceste date într'un registru special (in urma unei decizii modi­ficatoare datele se înscriu pe fac­turier, boniere, etc.) dar numai atunci când vânzările întrec suma de 3 000 lei la vânzările alimentare sau 5.000 lei la celelalte articole, pentru un singur articol sau mai multe cumpărate deodată. Obligaţiunea impusă comercian­ţilor acuma de a înscrie datele ară­tate pe fiecare bon de­ vâlrzsare fie valoare cât de mică, pe lângă că nu este legală, dar îngreunează sau face chiar imposibil mersul co­merţului, în special acuma când este o atât de pronunţată lipsă de personal. Nu ştim în urma cărei dispozi­­ţiuni controlorii au impus această obligaţiune fără rost şi fără nici un folos şi care credem că este isvo­­rîtă numai dintr'o greşită interpre­tare a decretului din 12 ianuarie a. c. Cum inten­ţiunea legiuitorului nu a fost să îngreuneze mersul nor­mal al comerţului, credem că ar trebui să se dea instrucţiuni con­trolorilor să nu impună comercian­ţilor obligaţiuni cari nu sunt în spiritul decretului-lege în chestiune. Comercianţii ar fi foarte recu­noscători conducătorilor ministeru­lui economiei naționale dacă s'ar da un comunicat prin care să se precizeze că legea trebue aplicată așa cum a apărut în Monitorul O­­ficial şi în ziare, cu modificările fă­cute prin deciziunile ministeriale, iar nu așa cum pretind o parte din controlori. Eliberarea facturi­­lor In conformitate cu­ Instrucţiunile date de ministerul de finanţe co­mercianţii şi industriaşii sunt obli­gaţi să ceară factură pentru om­ şi ce cumpărătură fac in interesul în­treprinderii In valoare de peste 500 lei — chiar dacă mărfurile sau pro­dusele respective nu sunt cumpă­rate pentru comercializare. Comercianţii şi industriaşii cari au asemenea cumpărături înregis­trate pentru cari nu au cerut fac­tură şi nu o mai pot obţine dela furnizorul respectiv, pentru a nu fî expuşi la un eventual control la contravenţiuni, pot întocmi un bor­derou de acele Cumpărături şi prin­tr’o petiţiune să ceară la atomînia trafia financiară sau la minister să se aprobe timbrarea cu scutire de amendă, ceiace se aprobă imediat. Cum se desf­ăşoară campania agricolă Starea de război cere eforturi excepţionale din partea frontului intern al muncii şi în special din partea agriculturii româneşti, a că­rei producţie primând, pe lângă acoperirea nevoilor armatei şi po­pulaţiei, fortifică poziţia economică. Deci cu mijloace reduse (ine­rente războiului: concentrări, re­­chiziţii­ etc.), se cere realizarea u­­nei producţii mărite. In plus timpul a fost foarte nefavorabil: toamna trecută a fost timpurie şi rece, iarna lungă îar scurta vreme de primăvară ploioasă. Prevăzând orice eventualităţi, Mi­nisterul agriculturii şi domeniilor a luat din timp măsurile necesare ca întreg terenul arabil al ţării să poată fi însămânţat. După informaţiile noastre acest program d e un curs de realizare. Deşi timpul nu e încă prea fa­vorabil programul va fi în­ între­gime executat, fAfară de măsurile pregătitoare, Ministerul agriculturii a mai ho­­tărît ca toate organele de con­trol să lucreze pe teren. i / Activitatea la ocoalele agricole Iri comunele de reşedinţă ale ocoalelor,­ şeful de ocol face o ins­pecţie amănunţită după normele stabilite* pentru lucrările într’o co­mună. In exploatarea Camerei (centrul agricol, fermă, lot înzestrat, etc., etc.) lucrează 1/2 zî și execută ur­mătoarele lucrări: Examinează pe teren stadiul muncilor agricole pe lotul respec­tiv, care face parte din patrimoniul ocolului. Verifică aplicarea planului de cultură. In epocile când recoltele sunt in picioare* face estimaţiuni provizorii asupra cantităţilor ce urmează să se obţină la ha, Dă indicaţiuni tehnice — scrise — asupra lucrărilor ce sunt de executat pe teren* sau dacă nu este cazul să se dea aceste indi­­caţiuni* atunci constată situaţia de fapt. Lucrările de la primării şi în comune Şeful fde ocol cercetează dacă planul de cultură s'a desfăşurat ft proprietăţi, conform dispoziţiu­­nilor, . Cercetează­­ planul de muncă şi verifică cu datele culese pe teren* dacă în această direcţie s’a lucrat serios sau nu. Controlează dosarul lucrărilor de mobilizare agricolă. Verifică dacă şeful ocolului cu­­noaşte situaţia din comună şi da­tele când a lucrat în această co­mună* ce măsuri a luat şi ce a executat. Cercetează dacă carnetul agen­tului agricol* cele ale şefilor de sectoare şi şefilor de vecinătăţi sunt ţinute în ordine şi dacă co­respunde cu realitatea. In comună se interesează de starea gospodăriilor* a grădinilor de zarzavat* a livezilor de pomi* a vitelor şi a grajdurilor, de mo­dul cum­ se întreţine şi se adăpo­steşte inventarul mort* dă instrucţii pentru strângerea bălegarului pe platforme şi pentru cultivarea lo­curilor virane. Inspectează grajdul şi reprodu­cătorii comunali (starea de cură­ţenie* aprovizionarea cu furaje, ra­ţii alimentare)* luând măsurile cu-­­venite. Vizitează conacele marilor pro­prietari, le aduce la cunoştinţă ob­­servaţiunile făcute cu privire la câm­p şi la gospodăria conacului. Dă indicaţiuni asupra metodelor noui de tehnică agricolă* îşi no­tează caracterul exploataţiei în ve­derea procurării de seminţe* repro­ducători, etc.* îşi formează în sfâr­­şit* o idee asupra posibilităţilor de colaborare cu această proprie­tate. Cercetează materialul zootehnic* pentru a-şi forma o idee lămurită­ asupra posibilităţilor locale şi a avea în vedere toate situaţiile, a­­tunci când întreprinde cu fondurile Statului, Camerei şi Comunei res­pective* diferite operaţiuni în acest domeniu. Controlează inventarul Camerei ce eventual se află în comună în folosinţa locuitorilor (maşini de se­mănat* prăşitoare, trioare, selec­toare* vânturători* centrifuge, pom­pe de stropit pomii, etc.)* în toate sezoanele* indiferent că acest in­ventar este sau nu în activitate. Ia măsuri de îndreptare acolo unde este cazul. Ifi acest scop,- are asSpra sa un invemar ai 3Wl»lii4 urtde- îşi face mai multe rubric?* pentru a-şi nota data inspecţiei şi observaţiunile necesare. Face un control de orientare a­­supra i­mobilizaţilor pentru lucru şi scutiţilor de concentrare. Se infor­mează asupra lor şi ia măsurile cerute de împrejurări, potrivit de­cretului-lege de mobilizare agricolă, instrucţiunilor M. St. M. şi Mini­sterului agriculturii. Impune ace­stor mobilizaţi anumite norme de lucru în gospodăriile lor. Campania agricolă __ Toate aceste măsuri fiind din timp puse la punct* muncile agri­cole au început cu toată intensi­tatea din prima zi de vreme fa­­vorabilă.­­ 1 Se caută a se câştiga cât mai mult timp avându-se cu tractoarele şi noaptea (prin echipe de schimb), muncile continuă şi în zilele de sărbătoare* spre a nu se pierde nici o zi d­e timp bun. Aplicându-se planul de cultură întocmit de­­ Ministerul agricultu­rii şi domeniilor precum şi preve­derile legii de mobilizare agricolă* mijloacele de muncă sunt între­buinţate spre a se obţine un ma­ximum de randament. Astfel în comune munca a fost organizată pe vecinătăţi* ceea ce exclude lăsa­rea vre­unui pământ nelucrat. In­ventarul bogat­ al centrelor agri­cole* al marilor proprietari şi ,al altor agricultori a întrebuinţat, după ce munca în respectivele pro­prietăţi a fost terminată şi pen­tru lucratul pământului celorlalţi* în primul rând al agricultorilor care luptă acum­ pentru ţară. Deşi starea timpului a întârziat însămânţările cu aproape o lună de zile* însă, au început în or­dinea lor normală* semănându-Se toate cerealele de primăvară. Pen­tru acoperirea întregului teren a­­rabil se vor mai face însămânţări de porumb* cartofi şi legume. In special sunt intensificate culturile de cartofi şi legume. Acolo unde inundaţiile au întârziat lucrul, se vor face însămânţări de mei şi fasole. De asemeni se dă mare atenţie plantelor textile (bumbac*­­in* cânepă) şi­­plantelor industriale (floarea soarelui, stecla d* zahăr* ANIVERSAREA D-LUI VON RIBBENTROP MINISTRUL DE EXTERNE AL REICHULUI Ministrul de externe al Reichului Împlinește astăzi *9 de ani Această aniversare este actori un prilej de bucurie pentru Întreaga Eu­ropă aflată sub semnul noul I wdnil, spre a cărei împlinire se duce astăzi marea luptă din Răsărit. Exponent al elitei politice a Ger­maniei naţional-socialiste, d. von Rib­­bentrop reprezintă, în ce are el mai activ, spiritul european. Ca ambasa­dor la Londra şi apoi ca ministru de Externe al Reichului, sărbătoritul de astăzi a câştigat numeroase victorii diplomatice şi a contribuit In largă măsură la deschiderea largă a lăca­şurilor politice , care au condiţionat victoria armatelor germane. Fiind unul din colaboratorii cei mai Intimi ai Fuehrerulu­i, d. von Ribben­­trop şi-a câştigat desigur această În­credere prin clara viziune a situaţiilor internaţionale, la soluţionarea cărora a dovedit totdeauna un spirit Între­prinzător cum rar se Întâlneşte. Se poate, deci, spune fără putinţă de desminţire că d. von Ribbentrop n’a fost niciodată depăşit de eveni­mente. Dimpotrivă, ele l-au confirmat şi verificat. Aliată cu Reichul .! Înfrăţită prin Jertfa comună a ostaşilor pe frontu­rile din Răsărit, România nu poate vedea în d. von Ribbentrop decât un sincer şi bun prieten al ei. DATE BIOGRAFICE Ministrul de externe al Reichului, Joachim von Ribbentrop s’a născut la, Wesel, pe Rin, in anul 1893. După terminarea liceului la Metz, a studiat mai mulţi ani la Grenoble şi Londra, pentru a pleca pe urmă in Canada, unde s’a ocupat cu comerţul. După, izbucnirea războiului mondial a reuşit, după mari dificultăţi să se reîntoarcă, în Germania. In Septembrie 1914 a intrat ca voluntar în Regimentul 12 husari. In anul 1915 a fost înaintat locotenent, în care calitate a luat parte la luptele din răsărit și apus. In anul 1918 a fost In Turcia ca adju­tant al ministrului de războiu. Loco­tenent la sfârșitul războiului, a lă­trat în ministerul de războiu. După războiu, s’a ocupat o vresnil cu comerţul. Atras de ideile înoitoara ale partidului naţional-socialist, devi­ne membru în anul 1932. In anul 1933 a contribuit la mod hotârîtor la formarea partidului Adolf Hitler, iar în Aprilie 1934 a fost în­sărcinat de guvernul Reichului cu problemele de înarmare. In Mai 1935 a fost numit Ambasadorul Ger­maniei la Londra iar In Februarie 1938 a fost numit Ministru de Exter­ne al Reichului. De atunci von Rib­bentrop este colaboratorul f­uehreru­­lui pentru politica externă. AVIATIA GERMANA A ATACAT CU SUCCES INSTALAU! PORTUARE IN MAREA NEAGRĂ SI MAREA DE AZOV BERLIN 29 (Raster) De la cartierul general al Fuehrerului­ înaltul co­­mandament a! forțelor armate germane comuni­că ! In Marea Neagră si In Marea Azovică, atacuri aeriene încununate de succes au fost date împo­triva instalaţiilor portu­are şi împotriva vaselor sovietice. In sectorul central al frontului de răsărit, ina­micul a repetat in câte­va puncte atacurile sale fără succes. In sectorul nordic al frontului, am efectuat cu succes atacuri locale şi acţiuni de pătrundere. Cu prilejul ocupării u­­nui cap de pod inamic de către o divizie de infan® ferie germană, inamicul a pierdut peste 1400 de morţi, 6 care de asalt, 9 tunuri şi un mare număr de arme. In Laponia, trupe ger­mane şi finlandeze au re­spins mai multe atacuri inamice. Pe frontul Oceanului IngStetar, avioane germa­ne de vânătoare au dobo­rât, fără a suferi pierderi 15 avioane inamice, din­tre care 14 de tipul „Hur­ricane**. In Africa de Nord, o acţiune brita­nică de Înaintare la sud-est de Meehl- M a fost respinsă. Atacuri aeriene m­­en­ținate de sncpe* au fost îndreptate contra taberelor şi concentrărilor de vehicule motorizate britanice in apro­piere de Tobruk şi contra instalaţiilor militare ale bazei navale britanice de la Alexandria. Puternice formaţiuni de avioane de h­rptă au continuat dis­trugerea Instalaţiilor militare din In­sula Malta. Avioane uşoare de hurtă germane au atacat in timpul silei, cu bombe şî cu armele de bord, instalaţiile de şantiere din Insula Wight şi obiective de cale ferată de pe coasta de sud a Angliei. Deasupra coastei mării Mânecii, a­­vioane germane de vânătoare au do­borât, fără a suferi pierderi, 6 apara­te ce făceau parte din puternice for­maţiuni de avioane de vânătoare bri­tanice. Ca represalii pentru atacurile aerie­ne britanice contra cartierelor de lo­cuinţe din oraşele germane, formaţi­uni de avioane de luptă germane au atacat în noaptea de 28 spre 29 Apri­lie oraşul englez York. Numeroase In­cendii mari şi mici cum şi un mare număr de explozii au dovedit marile efecte ale atacului. In cursul nopţii trecute, avioane bri­tanice de bombardament au atacat regiunea l­temkilijt nordic­ă Germai­nie. Atacul a fost Îndreptat ca deo­sebire contra oraşului Kiel, ale cărui monumente au fost distruse sau ava­riate. Au fost doborî­te 11 dintre bom­bardierele Inamice, iar alte 3 avioane au fost pierdute de inamic cu prilejul unui atac de noapte contra coastei norvegiene. Locotenentul Eckardt a dobândit a 14-a, a 15-a și a 18-a victorie aeriană de noapte. Intre Franţa şi Vatican nu se duc tratative pentru încheerea unui concordat ROMA, 20 (Radei). — D. N. R.î Ştirii« publicate de anele ziare, care afirmă că ar­e acum în curs negocieri între Franţa şi Vatican pentru inchesrea unui concordat, sunt calificate ca inexate ds cerisuiuj» bine informate ale Vaticanului Singurul lucru real — precizează aceleaşi cercuri — este intenţia gu­vernului francez de a proceda la o revizuire a legislaţiei anticlericale ce datează de la începutul secolului, ti­­îcând seamă de poziţia bisericei mai ales sub raportul social.­­ Prezentarea „Războiului Sfânt“­­la ARO in prezenţa M. S. Regelui si a M. S. Reginei Mame Elena Prezentarea filmului „Războiul Sfânt", în faţa M. S. Regelui Mihai , M. S. Reginei Mame Elena, d-lui prof.;­ Mihai Antonescu, preşedinte ad-interim al consiliului de miniştri, mebrilor gu­­vern­ului, corpului diplomatic, mem® lorilor misiunii militare germane, atari­şaţilor militari şi a sutelor de Invitaţi, a constituit ori după amiază în fals ARO o impresionantă proectare a lup­telor armatei române în Bucovina, Basarabia şi Ucraina, cu Întregul lanţ de episoade, prin care a trecut Româ­nia, de la prăbuşirea graniţelor străbu­ne şi până la dezrobirea provinciilor româneşti din Răsărit.­­ Această frescă a virtuţilor eroice româneşti a ţinut încordată atenţia spectatorilor două ore, cu acea putere lăuntrică de trăire a faptelor, încât fiecare a avut impresia că împărtăşeşte aevea paginile de vijelioasă şi biruitoa­re epopee a destinului nostru istoric.­­ Filmul înfăţişează un an din viaţa poporului român. Un an de glorioasă redeşteptare a tuturor forţelor neamu­lui, culminând în biruitoarea luptă a armatei române împotriva duşmanului din Răsărit. Armatele Regelui Mihai , faptele de arme ale ostaşilor cari, sub conducerea Mareşalului Antonescu,­ Iuţită alăturea de glorioasele armate, germane, spre a scăpa ţara noastră şi Europa întreagă de blestemul amenin­ţării bolşevice, supt puternic conturai® în acest film românesc. Este chipul u­­nui neam ce-şi scrie istoria prin vitejia şi jertfele de sânge ale armatei sale, îndeplinindu-şi — astăzi ca şi pe vre­mea voevozilor — aceiaşi mare misiu­ne europeană. Este prima etapă a drumului pe care România Regelui Mihai I, sub veghea luptei creatoare a Mareșalului Antone­­scu, se înalță pe culmile destinului sstt îsiwss, ______| —-------------------

Next