Argus, iunie 1942 (Anul 32, nr. 8729-8753)

1942-06-01 / nr. 8729

-t ANUL XXXI! Nr. 8729 A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPII!. PENTRU TOŢI No. 123 ABONAMENTE in ţară tin an 1090 Lei 6 lună 550 3 luni 300 „ 3 iei în ţara - 6 iei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Telefon 3.05.44 LUNI 1 IUNIE 1342 A apărut şi s a pus îni vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 123 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar­­ „ARGU­S” S. S Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL PETKOVICI Nu poci limba Charcov, Charchov, Charkow!.­. Toate Ie facem de mântuială. Vor­bim cum nu trebue, pocim numele şi cuvintele, scriem ca vai de lume, îndărătnici, îi dăm zor cu Canalul DE Suez, Canalul DE Panama, So­cietatea DE Cruce Roşie. Dacă nu ne putem mândri cu ştiinţa, ne mândrim cu neştiinţa noastră. De când cu războiul, mai în fie­care ziar se găseşte câte o hartă, ca cititorii să poată vedea unde se dau luptele. De cele mai multe ori hărţile sunt luate din ziarele străine şi puse aidoma, fără ca cineva să­­şi dea osteneala să îndrepte numi­rile. Citeşti în hărţile din ziarele ro­mâneşti: „ILES Hawai“, „ILES Co­cos“, „Indochine“, „Philippines“, „Asowisches Meer“, „Schwarzes Meer“, „Kertsch“­.. Şi avem totuşi ziare, înzestrate cu ce le trebue, ca să nu aibă ne­voie să copieze hărţi străine. Ce ne lipseşte? Priceperea şi dorul de a face mai bine. De vre-o două, trei săptămâni se dau lupte la HARCOV. Harcov e pe toate buzele. Ziarele însă nu caută să ştie cum se scrie numele acesta rusesc. Şi atunci fie­care îl scrie cum se pricepe, sau cum nu se pricepe. Un ziar spune: „Bătălia dela CHARCOV tinde să se transforme într’o victorie“, altul: „La CHARCHOV încercuirea se strânge“, altul: „Marea bătălie de încercuire dela CHARKOW“!.. CHARCOV, CHARCHOV, CHAR­KOWL Şi totuşi Harcov n’ar trebui să ne­ fie atât de necunoscut. Numele acesta îl găsim în Cronicarii noştri. E într’o pagină a istorii­i noastre. Şi e scris simplu, româneşte : HARCOV fără CH, fără K, fără W. Petru cel Mare, Ţarul Rusiei, a fost la Iaşi, în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir. „împăratul Moskului, povesteşte Ioan Neculce, trecând Prutul pe la Zagarance, a venit drept în târgul Iaşilor, împreună cu Împărăteasa lui Ecaterina, în curţile domneşti. Eară Caimacamii împreună cu alţi boieri şi orăşeni bătrâni mai de cinste, şi cu Gedeon Mitropolitul şi cu tot clirosul bisericei, i-aui­eşit cu toţii înainte, afară din Iaşi, şi frumos întâmpinându-l l-au primit cu toată inima“... „Atuncea a um­­blat împăratul prin toate monasti­­rile de Ie-a văzut, şi din toate i-a mai plăcut monastirea Golia, şi mult lăuda împăratul lucrurile, chi­pul şi toate obiceele Moldoveni­lor“. (M. Kogălniceanu, Cronicele României, vol. II-a p. 314). La plecarea Ţarului, Dimitrie Cantemir, împreună cu vreo mie de Moldoveni, întovărăşi pe împă­rat lu Rusia. Printre boierii ce-şi lăsară casele şi avutul, ca să ur­meze pe Domnul lor, era şi Ioan Neculce, cronicarul, „cel mai de credinţă în toate trebile Domniei“. Cu toţii au trecut Niprul şi au luat drumul spre Kiev. Iar dela Kiev au plecat şi s’au aşezat la Harcov. Iată ce povesteşte Ioan Necul­ce: „Dimitraşco-Vodă, după ce s’a aşezat la N­ARCOV, zahara (provi­zii) prea multă fi da lui şi Moldove­nilor, cât nu puteau birui să o mă­nânce. Şi i-a mai dat şi treispreze­ce sate ale unui general ce-l che­ma Sidlovski pline de pane şi de heleştee, cu peşte, şi cu mori, şi cu două, trei sute de oameni într’un sat, şi bucate, vaci, boi, oi,, stupi, odoare...” Harcovul era un ţinut bogat şi Dimitrie Cantemir cere împăratului să-i dea „ţara Harcovului cu toate veniturile, zicând: că ŢARA A LA­­SAT, ŢARA SA-I DEE“... La boierii care au vrut să rămâ­nă, Ie-a împărţit sate şi au rămas „de trăiesc unii şi până astăzi“ scrie cronicarul. Iar Imnăratul a spus neutru Ioan Neculce hatmanul: „dacă nu va să şează, Dumnezeu să-i agiute să meargă unde voia”. „Când mi-am luat ziua bună de la Dimitraşco Vodă, din Harcov.... a­veau mare jale, şi Dimitraşco Vodă şi Doamna lui, şi boierii, şi toţi Moldovenii... Dar eu am pus nădej­dea în Dumnezeu. Şi pentru drep­tatea mea nu s’a îndurat şi din toate m-au scos“... Are dreptate d. Victor Eftimiu, care nu vrea să citim pe croni­cari. Prea ni se deprinde auzul cu vorbire românească, după ce ne-am zăpăcit urechea cu jargonul franco­­român, prea învăţăm din trecutul ţării. Şi apoi „noi ştim mai multe de­cât cronicarii.“ îI scriau Harcov. Noi scriem CHARCOV, CHAR­CHOV, CHARKOW, cum scriu „hebdomadarele parisiene“, — mă rog!..„ T. Pisații Colaborarea dintre BERLIN şi TOKIO BERLIN, 29.V. — Cuvântările cu caracter politic, ţinute de oa­menii de stat japonezi, cu prilejul şedinţei de deschidere a Parla­mentului nipon, au trezit in cer­curile din Germania un interes cu­­totul deosebit. Presa germani, de asemenea, publică amănunţit con­ţinutul acelor discursuri. Atât cu­vântarea preşedintelui de consiliu japonez, Tojo, cât şi cea a mi­nistrului de externe, Togo, sunt de natură, după părerea cercii,­ilor germane, nu numai să arate lim­pede cari sunt tendinţele al­atului japonez, dar şi să confirme din nou strânsa colaorare, ce depă­şeşte obiectiv­le de războiu, dintre cele 3 mari puteri aliate în ca­drul pactului tripartit. Opinia publică germană priveşte cele două cuvântări din Parlamen­tul japonez ca întregindu-se reci­proc şi constituind un document convingător al eficacităţii politice pe care a rea­iat-o acordul dintre puterile aliate. Satisfacţia cercurilor din Berlin cu privire la exprimarea categorică a ţelurilor japoneze de războiu şi a voinţii politice crea­toare, manifestată de conducătorii niponi, depăşeşte­­simplul acord de principiu cu ideologia mani­festată la Tokio, ea privind în a­­celaşi timp conţinutul din ce în ce mai constructiv, pe care îl ca­lcată politica statelor din pactul tripartit, în sensul dorit de la în­ceput de Germania şi Italia. Un deosebit interes merită ca­racterizarea pe care a dat-o pre­­şedintele consiliului japonez, Tojo, alianţei dintre Germania, Italia şi Japonia, alianţă pe care d. Tojo o priveşte drept un instrument sortit să favorizeze o t­ouă ordine mondială, aşa cum o concep şi cercurile din Berlin. De asemenea, e subliniată cu mult interes afir­maţia că războiul celor trei puteri nu constitue de fel un războiu de rasse. Această ultimă afirmaţie a preşedintelui de consiliu japonez găseşte şi ea un acord deplin în lumea Berlinului. Tot cu acelaş sentiment de a­­probare e întâmpinat la Berlin şi discursul ministrului de externe, Togo, care a relevat cât de fericit cordona’e sunt strategiile puterilor aliate. Cuvântarea sa este privită drept expresia eficacităţii excep­ţionale pe care a realizat-o cola­borarea militară, dintre Germania, Italia şi Japonia. Iar menţiunea specială pe care ministrul de ex­terne a acc^'a'-o marinei de răz­boiu germane şi italiene, în ca­drul acestei colaborări,­ e înre­gistrată cu mulţumire. Dar mai presus de toate se desprinde, din cuvântarea ministrului de externe japonez,­ baza morală pe care se întemeiază politica japoneză. O a­­tenţie deosebită merită, în sfârşit, declaraţiile făcute de conducătorul politicei externe japoneze, cu pri­vire la China mareşalului Ciang Kai Shek, precum­ şi la Australia şi Indii. In pasajul,­ în cadrul că­ruia fac aceste declaraţii, cercu­rile germane văd o categorică res­pingere a oricăror, ţeluri imperia­liste. Ceea ce urmăreşte Japonia, înăuntrul spaţiului ei vital, este simpla emancipare a Asiei Mari. Răsunetul pe care l-au avut la Berlin discursurile tinie in Parla­mentul japonez, dovedeşte că şi asupra acestui din urmă punct, domneşte, între­ Berlin și ...aliatfii japonezi o deplină armfonie. Târgul internaţional de materii prime Noui orientări a pieţelor mondiale. Metale referoase, preţioase şi produse agricole. Tendinţa staţionara a cursurilor Prin forţa împrejurărilor târgu­rile mondiale de materii prime sunt sili­te să-şi sincronizeze activitatea cu posibilităţile de aprovizionare a stocurilor. Pe d­e altă parte lipsa unora din mărfuri impun înlocui­rea lor cu succedante sau cu alte materii prime. De aci rezultă noui orentări în transacțiunile de produse brute. Ţări cu bogate resurse ca Statele Unite s’au văzut avizate să contrac­teze importante furnizări de bum­bac brut din Egipt, pentru că nu dispun de fire fine. Evident că o a­­semenea consecinţă a războiului ti­pare paradoxală în cea mai de sea­mă producătoare de bumbac din lume. Lipsa materiei japoneze este adânc simţită acolo, încât s’a re­curs la erzaţuri de bumbac fin. Şi Japonia, încă de la 1929-30 a căutat să-şi emancipeze exportul său de mătase brută, de sub depen­denţa Statelor Unite. In acest scop politica exportului de mătase ni­ponă se îndreaptă spre plasamen­tul producţiei sale în spaţiul târ­­gurilor sud-estasiatice. Fără ca să intrăm în fondul ace­stei probleme, arătăm, însă, că schimbările provocate de disloca­rea pieţelor şi surselor de materii prime, sunt profunde. Activitatea târgurilor nu prezin­tă nici o modificare esenţială în ceea ce priveşte mişcarea cursuri­lor. METALE NEFEROASE Dificultăţile pieţelor anglo-asie­­ne de metale neferoase este resim­ţită de intervenţia a doi factori fun­damentali de influenţă: restrânge­rea surselor de producţie şi apro­vizionare şi grava criză a trans­porturilor maritime. Consumul industriei de război de metale şi piese strategice a atins un nivel foarte ridicat, încât, s-au impus restricţiuni grele consumu­lui civil. Politica de preţuri a autorităţi­lor americane nu permite o evo­luţie reală a târgurilor de metale neferoase. Sistemul de prime, pen­tru stimularea producţiei, nu tre­buie să cedeze locul unui spor sub­stanţial. Astfel nu se poate preve­dea o activare a furnizărilor ibero­­americane, în baza unor preţuri mo­deste, cu toate că acestea nu au al­te pieţe de desfacere. CURSUL METALELOR NEFEROASE Cuprul Berlin Cupru, electrolitic ( pe su­ta kgr.) Brd. 74. Hamburg. Tendinţă calmă. Cursuri minimale pe 100 kgr.­ Km. 68,25; termene de livrare: Aprilie, Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie 1942. New-York (în centru pe 1b.) Cu­pru electrolitic, loco 12, livrare promptă 11 3/4. Londra. Cuprul se negociază la preţul invariabil de 62 1st. tona lungă (1016 kgr­.). Cositorul Cu toată sensibilitatea pieței, din cauza restrângerii stocurilor cursu­rile sunt neschimbate, fiind puse sub controlul oficial. Hamburg. Afaceri calme. Termen de livrare Martie până la August, Km. 310. New-Vork. Cositor „Straits” (în cents pe 1b.) : 52. Cursuri pe târgul britanic (pe tona lungă): Cositor „Sttandard” promp Lst. 259—260 „à livrer” 3 luni 1st. 262 —263 Preţ „settlements” 1st. 259 luni. Zincul Hamburg. Tendinţa calmă, (preţ pe 100 kgr.) : Zinc brut de uzină; termen Mai, Iunie, Iulie, August, Km. 310. New-York (în cents pe lb.) : 823 Londra (pe tona lungă ) : 1st. 5. PSiîîîîSjm! New-York (în cents pe lb.) 333 New-York. Plumb Soft Foreign (în cents pe lb.) 6,30. Londra. Lsta 25 tona lungă. A mini i s its Berlin. Aluminium pur 99 la su­tă, blocuri brute: Rm. 127 suta de kgr.; în bare Rm. 132. Hamburg. Blocuri originale de a­­luminium brut 99 la sută, Rm. 127 suta de kgr. Aluminium în baie, dinţi de cal, sârmă, tablă, 99 la sută, Rm. 132 suta de kgr. New York. Preţ oficial pe lb. 15 cents. La T­ondra se negociază la cursul de 110 1st. tona de 1016 kgr. fcSîStelsil New York (în cents pe lb.) nikel electrolitic: 15. Antimoniu! Acest metal se negociază pe pia­ța engleză la următoarele cursuri (pe tona lungă) : Antimoni 90°'c : 1st. 120. Antimoniu 7Q,,/p: lst( 100. Cromul Londra. Minereu de crom cif, baza 48 la suta 1st. 165 până la 175. Confim­are în pagina 2-a PIAŢA DE MĂRFURI A CAPITALEI 26-30 MAI 1942 In cursul acestei săptămâni pie­ţele de zarzavaturi şi legume au fost aprovizionate din abundenţă. Preţurile, în câteva zile, au suferit scăderi simţitoare. Actualmente, preţurile la zarzavaturi sunt dlestul de mici, putând fi cumpărate şi de cetăţenii cu venituri modeste. In mici cantităţi se găsesc mor­covii, cari din cauza gerului au de­gerat, iar noua recoltă a întârziat să apară.Se mai menţin preţurile ridicate la roşii, castraveţi, dovlecei, ardei mici, întrucât cantităţile aflate pe piaţă sunt reduse. Cât priveşte a­­provizionările în această ramură pare a fi abundentă, iar preţurile spre o scădere simţitoare şi apro­piată, întrucât noua recoltă pare a fi foarte bună. Au apărut pe piaţă în ultimele zile fructe de vară, cireşile şi căp­şunile. La început preţurile lor au fost foarte ridicate, însă în câteva zile au scăzut simţitor. In urma însămâ­nţărilor de primă­vară, cantităţile de cartofi rămase au fost aduse pe piaţă. Acest fapt a făcut ca piaţa să fie aprovizionată din abundenţă cu acest articol, iar în ultimele zile, preţurile au scăzut cu 3 m11 lei la kgr. Deşi s’a simţit insuficienţa mă­laiului pe piaţă, în cursul acestei săptămâni, în urma dispoziţiunilor date, pentru aprovizionarea morilor cu porumb, acest articol va fi dis­tribuit în cantităţi suficiente.­­ Coloniale. Magazinele de coloniale au început să se aprovizioneze cu cantităţile de zahăr (cotele respecti­ve cuvenite, de­­100 gr. de persoană pe luna Mai). Distribuirea cotelor cuvenite de zahăr, populaţiei, în­cepe de săptămâna viitoare, pe baza bonurilor din nouile cartele. Cei ce nu şi-au putut ridica cota respecti­vă cu bonul Nr. S* din vechea carte­lă, o mai poate ridica până la 1 iu­nie a. c. când acest bon se anulează. Pastele fttooffr mmmm distribuit magazinelor de coloniale în cantităţi suficiente, cari satisfac orice cereri. Se simte lipsa atât a orezului cât şi a arpacaşului, care înlocuieşte în consum orezul. Cantităţile de conserve de legu­me (mazăre, bârne şi fasole) sunt pe sfârşit. Noua recoltă încă a în­târziat să apară din cauza timpului friguros ce s-a menţinut până târ­ziu. Cărnuri proaspete. Hala de carne din piaţa Ghica, cât şi măcelăriile din oraş au fost aprovizionate din abundenţă cu carne proaspătă de miel. Preţurile variază după cali­tate între 160-230 lei kgr.. Vineri, au fost aduse în piaţa Ghica, 8 camioane încărcate cu car­ne de porc şi vită şi s-a distribuit restauratorilor şi populaţiei. Cărnuri conservate. In magaiznele din această branşă oferta mezeluri­lor şi a cărnurilor conservate este abundentă. Cererile sunt mici, atât din cauza preţurilor prea ridicate cât şi din abundenţa cărnii de miel peşte proaspăt. Cantităţile sosi­te pe piaţă sunt foarte reduse. Ce­rerile sunt mari, iar preţurile sunt conform cu cele din mercurial. Peştele sărat se găseşte în canti­tăţi mult mai mari. Cererile fiind mici sunt satisfăcute în întregime. Păsări vii. Numărul adus pe pia­ţă este destul de mare. Cererile sunt obişnuite. Preţurile au înregistrat din ultimul timp uşoare urcări. Ouă. Oferta acestui articol ali­mentar a fost şi este abundentă. Preţurile, în cursul acestei săptă­mâni au înregistrat o scădere de 0,50 lei la bucată. Lemne de foc. Depozitele din Capitală au început distribuirea lem­nelor pe baza bonurilor din noua cartelă, în limita cantităţilor ce so­sesc. Dispoziţiunile date de Mini­ster cu privire la intensificarea transporturilor de lemne în Capi­tală, începând de la 1 iunie a. c„ sunt bine venite, putând astfel ca distribuirea cantităţilor cuvenite să înceapă în mod serios. - T Cărbune. Societatea Petroşani­ a sistat price comandă el timp de două săptămâni. Societatea duce tratative cu marii depozitari de combustibil, pentru ca pe viitor distribuirea şi vânzarea cărbunilor să nu se mai facă direct ele socie­tate. Măsura este bine venită, pentru că clientela va putea găsi cu uşu­rinţă, în cartierul respectiv, căr­bunii necesari. Sticlărie. Fabricile de sticlărie din ţară îşi pot procura uşor materia primă indigenă care este formată din nisip de cuarţ, dalomit, fedspat, piatră de var şi cioburi de sticlă. • Cât priveşte materia primă impor­tată din Germania anume: schamo­­ta, care se întrebuinţează în fabri­carea cuptoarelor, argila refractară, sarea glauber (S04 No. 2) se simte o anevointă în executarea comenzi­lor. Oferta de orice fel este îndestu­lătoare, pentru acest fapt o parte din ea este destinată exportului în Turcia, Palestina, Grecia şi Iugo­slavia. Cererea este obişnuită. Preţurile au înregistrat urcări mici, în ra­port cu articolele din alte ramuri. Aceste urcări sunt justificate prin sporirea preţurilor la materiale mai ales a nisipului de cuarţ, a manei de lucru, greutăţi de transport. Materiale de construcţie. Depozi­tele din această branşă sunt deza­­sortate. Dintre materialele ce fac obiectul comerţului acestei ramuri, numai cimentul se găseşte în canti­tăţi îndestulătoare. Varul este adus în cantităţi reduse în raport cu ma­rile cereri, şi distribuţia se face în mare parte tăbăcarilor. Cantităţile de ipsos fi gips sunt mici. Cărămida aflată atât la fabrici cât şi la depozite este în cantitate redusă, însă tendinţa aprovizionări­lor este îndestulătoare întrucât fa­bricile au început activitatea. m | Aprovizionarea Capitalei după Satele comunicate de Serviciul­ de Statistică al Primăriei Municipiu­m 1" «wie? ”. Sfârşitul bătăliei dela HARCOV Erofanul trupelor germano-roiiiane BERLIN, 30 (Yador). — Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul coman­dament al forţelor armate germane co­munică: După cum s’a semnalat print’un co­­municat special, marea bătălie dela Har­­cov s’a terminat. In sectorul generalului feldmareşal von Bock, armatele genera­lului von Kleist şi ale generalului de trupe blindate Paulus au transformat a­­părarea împotriva atacurilor de mare amploare ale inamicului într’o măreaţă victorie de nimicire totală a inamicului. Un corp de armată român sub co­­manda generalului Corneliu Dragalina, precum şi câte o formaţiune italiană, ungară şi slovacă, au luptat alături de trupele germane, împodobindu-şi stin­dardele cu o nouă glorie Escadrilele de avioane ale genera­lului şi ale generalului de aviaţie Pflugbeil au sprijinit, fără să se cru­ţe, armatele terestre în acţiuni ce s-au continuat fără încetare, atât în apă­rare cât şi în atac şi au învins avia­ţia inamică. Armatele sovietice a 6-a, a 9-a şi a 57-a, cuprinzând aproximativ 20 de divizii de infanterie, 7 divizii de ca­valerie şi 14 brigăzi blindate, sunt nimicite. Numărul prizonierilor a crescut la 240.000. Pierderile sângeroase ale inamicu­lui sunt enorme. Numărul materialelor de război capturate sau nimicite în această bă­tălie se ridică la 1249 care blindate, 2026 tunuri, 538 avioane, precum şi nenumărate alte cantităţi de mate­rial şi arme de tot felul. In sectorul central, distrugerea grupurilor de luptă inamice este în curs.­­ In sectorul nordic, un atac lo­cal ai forţelor noastre continuă cu succes. Pe frontul de încercuire de la Leningrad, aviaţia a dat atacuri violente contra comunicaţiilor de aprovizionare ale sovietelor de pe lacul Ladoga. Cu prilejul atacurilor de noap­te date de avioane germane de luptă contra centrelor industriei de armament, din oraşul Gorki, au fost obţinute lovituri urmate de incendii la instalaţiile uzine­lor. In Oceanul îngheţat de Nord, marina de război şi aviaţia şi-au continuat, cu tot timpul nepriel­nic, atacurile contra unui convoi destinat Sovietelor. Un submarin a scufundat un vapor de 6900 de tone şi a avariat cu lovituri de torpile în plin, alte două vase. A­­vioane de luptă au incendiat două cargoboturi mari.­­ In Africa de Nord, bătălia continuă. In Anglia orientală, aviaţia a bomabrdat, in noaptea de 29 spre 30 Mai, portu de transbordare Grimsby din estuarul Humberului, cum, şi zona portului Great Yarmouth. Avioane britanice de bombarda­ment nu dat­ noaptea trecută un nou atac împotriva regiunii parisiene, făcând victime în rândurile popu­laţiei civile, mai cu seamă în comu­nele de la periferia Parisului. Au fost doborâte 6 dintre avioanele care au luat parte la atac. Alte două avioane de bombarda­ment britanice au fost doborâte dea­supra Golfului German. ÎNSEMNĂTATEA CAILOR DE COMUNICAŢIE IN RĂZBOIU Noţiunea de „cale de comunica­ţie“, care a devenit în lunile tre­cute atât de curentă, s-a format abia în războiul actual. Sub „căi de comunicaţie“ se înţeleg puţine­le drumuri, din ţările de Răsărit ale Europei, existente în timp de de pace sau construite în timpul războiului, pe care coloanele ar­matei cu vehiculele trase de cai sau motorizate, au posibilitatea de a se mişca, chiar sub cele mai po­trivnice condiţii atmosferice. Ele au fost hotărîtoare pentru planul şi desfăşurarea luptelor o­­fensive şi defensive contra arma­telor potentaţilor sovietici, şi nici nu se puteau concepe mişcări mai mari de trupe prin mocirlele, ni­sipul, nămeţii şi noroaiele câm­piilor întinse, decât pe un terasa­­ment mai mult sau mai puţin con­solidat. Ele singure ofereau che­zăşia unei aprovizionări regulate cu muniţii, alimente, carburanţi şi cu ce mai era nevoie ca trupele să poată trăi şi lupta. Majorita­tea luptelor se desfăşurau în dreap­ta şi în stânga lor, deci în nemij­locita lor apropiere. Localităţile unde se întretăiau, unde traversa râuri şi lacuri, deveniră focarele luptelor. Posedare­a sau pierderea lor erau hotărîtoare pentru victo­rie sau înfrângere. Pentru a le cu­ceri, sau a le păstra, şi-au dat via­ţa mii de oameni. A ajunge să le stăpâneşti, în spatele duşmanului, cu ajutorul motorizatelor, iată toată însemnătatea şi tot succesul marilor mişcări de învăluire în bătăliile de încercuire din vara şi toamna trecută. Defectuoasa reţea de şosele din Est produsese şi în primul războiu mondial griji mari Conducerea militară se stră­dui în chip şi fel de a remedia aceste neajunsuri. Formaţiunile de construcţie ale etapei luară a-­­supra lor răspunderea construirii şi susţinerii şoselelor. Se alcătu­­iră companii speciale pentru con­struirea drumurilor, formate din specialişti, întreb­uinţân­du-se ca mână de lucru localnici şi prizo­nieri. Şoselele fură, din nou pie­truite, drumurile de ţară uscate prin scurgerea apei. si întărite. Se iviră diguri lun­zî de kilome­tri, făcute din pari. Totuşi s’a în­tâmplat chiar în războiul de po­ziţii, ca in timpul topirii zăpezii orice circulaţie între sî insure li­niile frontului să fie complet o­­prita. _ In măsura în care­ erupa războ­iul mondial, începu să sporească motorizarea armatei, se măriră­, din punct de vedere strategic, şi pretenţiile faţă­ de reţeaua dru­murilor. Campania italia^ din­.' Abisinia a constituit o valoroasă dovadă că aceste pretenţii pot fi satisfăcute. In tot timpul acestei campanii, constructorul de şosele şi soldatul au conlucrat în mod e­­xemplar într-o ţară care, după configuraţia solului şi a climei sale, pune construirea de şosele în­ faţa celor mai grele probleme. Pi­onierul trebuia adeseori să încea­­pă şi să termine opera sa. Cu arma, lângă el, îndărătul primelor linii, iar infanteristul şi mecanicul să pună mâna pe lopată şi târnăcop Mai mult de 190.000 de lucrători au ajutat cu abnegaţie, în condiţii de traiu care nu se deosibeau prea mult de cele de pe front, în pri­vinţa climei, a cantonamentului şi a întreţinerii. Până la sfârşitul războiului erau terminaţi 3540 km, şosele carosabile şi pentru cami­oane, dintre cari 875 km. cu traseu dublu, 3114 poduri cu un total ce întrece 20 km. din care 451 m. de beton, 238 m. de fier, restul de lemn. In actualul războiul trupei com­batante la Germani­a urmat o în­treagă armată de muncitori pen­tru şosele. Soldaţi ai batalioane­lor de constructori s-au luat la în­trecere, la Vest, la Est, la Nord cât şi la Sud, cu tinerii din Servi­ciul Muncii, din organizaţia Todt şi din Ajutorul Tehnic de a creia drumuri noui şi de a menţine în continuu, în bună stare, şosele vechi, stricate de roţi şi şenile. Şi acolo unde, în afara Europei, s’a încins văpaia războiului zile­lor noastre, s’au situat drumurile pe primul plan al combinaţiilor strategice. In Libia, toate gându­rile ambilor beligeranţi se roteau în jurul căii „Balb­o“, monumen­tala şosea, pe care o construise Mussolini, de la Tripolis până la graniţa egipteană. Ciungking se află p­e margine de prăpastie, de când drumul Buro­mei, singura cale după blocarea polurilor asiatice, pe care le ve­neau ajutoarele aliaţilor anglo-a­­mericani, a fost tăiată de soldaţii victorioşi ai împăratului. In ultimul timp îşi pune Ame­rica toată speranţa ei de a crea un al doilea front în Europa, în construirea de rumuri deacurme­­zişul Africei. Un plan fantastic, dacă punem la socoteală că, indi-­ ferenţa dacă drumurile ar porni de la Dakar, din Liberia, de la gu­rile Nigeru­lui sau ale Congo-ului gîe, trebue să străbată păduri vir­gine și pustiuri pe o distanță de­­2500 km. până să ajungă la cursul de sus sau de mijloc al Nilului. Continuare în

Next