Argus, iunie 1942 (Anul 32, nr. 8729-8753)
1942-06-01 / nr. 8729
-t ANUL XXXI! Nr. 8729 A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPII!. PENTRU TOŢI No. 123 ABONAMENTE in ţară tin an 1090 Lei 6 lună 550 3 luni 300 „ 3 iei în ţara - 6 iei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Telefon 3.05.44 LUNI 1 IUNIE 1342 A apărut şi s a pus îni vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 123 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar „ARGUS” S. S Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL PETKOVICI Nu poci limba Charcov, Charchov, Charkow!.. Toate Ie facem de mântuială. Vorbim cum nu trebue, pocim numele şi cuvintele, scriem ca vai de lume, îndărătnici, îi dăm zor cu Canalul DE Suez, Canalul DE Panama, Societatea DE Cruce Roşie. Dacă nu ne putem mândri cu ştiinţa, ne mândrim cu neştiinţa noastră. De când cu războiul, mai în fiecare ziar se găseşte câte o hartă, ca cititorii să poată vedea unde se dau luptele. De cele mai multe ori hărţile sunt luate din ziarele străine şi puse aidoma, fără ca cineva săşi dea osteneala să îndrepte numirile. Citeşti în hărţile din ziarele româneşti: „ILES Hawai“, „ILES Cocos“, „Indochine“, „Philippines“, „Asowisches Meer“, „Schwarzes Meer“, „Kertsch“.. Şi avem totuşi ziare, înzestrate cu ce le trebue, ca să nu aibă nevoie să copieze hărţi străine. Ce ne lipseşte? Priceperea şi dorul de a face mai bine. De vre-o două, trei săptămâni se dau lupte la HARCOV. Harcov e pe toate buzele. Ziarele însă nu caută să ştie cum se scrie numele acesta rusesc. Şi atunci fiecare îl scrie cum se pricepe, sau cum nu se pricepe. Un ziar spune: „Bătălia dela CHARCOV tinde să se transforme într’o victorie“, altul: „La CHARCHOV încercuirea se strânge“, altul: „Marea bătălie de încercuire dela CHARKOW“!.. CHARCOV, CHARCHOV, CHARKOWL Şi totuşi Harcov n’ar trebui să ne fie atât de necunoscut. Numele acesta îl găsim în Cronicarii noştri. E într’o pagină a istoriii noastre. Şi e scris simplu, româneşte : HARCOV fără CH, fără K, fără W. Petru cel Mare, Ţarul Rusiei, a fost la Iaşi, în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir. „împăratul Moskului, povesteşte Ioan Neculce, trecând Prutul pe la Zagarance, a venit drept în târgul Iaşilor, împreună cu Împărăteasa lui Ecaterina, în curţile domneşti. Eară Caimacamii împreună cu alţi boieri şi orăşeni bătrâni mai de cinste, şi cu Gedeon Mitropolitul şi cu tot clirosul bisericei, i-auieşit cu toţii înainte, afară din Iaşi, şi frumos întâmpinându-l l-au primit cu toată inima“... „Atuncea a umblat împăratul prin toate monastirile de Ie-a văzut, şi din toate i-a mai plăcut monastirea Golia, şi mult lăuda împăratul lucrurile, chipul şi toate obiceele Moldovenilor“. (M. Kogălniceanu, Cronicele României, vol. II-a p. 314). La plecarea Ţarului, Dimitrie Cantemir, împreună cu vreo mie de Moldoveni, întovărăşi pe împărat lu Rusia. Printre boierii ce-şi lăsară casele şi avutul, ca să urmeze pe Domnul lor, era şi Ioan Neculce, cronicarul, „cel mai de credinţă în toate trebile Domniei“. Cu toţii au trecut Niprul şi au luat drumul spre Kiev. Iar dela Kiev au plecat şi s’au aşezat la Harcov. Iată ce povesteşte Ioan Neculce: „Dimitraşco-Vodă, după ce s’a aşezat la NARCOV, zahara (provizii) prea multă fi da lui şi Moldovenilor, cât nu puteau birui să o mănânce. Şi i-a mai dat şi treisprezece sate ale unui general ce-l chema Sidlovski pline de pane şi de heleştee, cu peşte, şi cu mori, şi cu două, trei sute de oameni într’un sat, şi bucate, vaci, boi, oi,, stupi, odoare...” Harcovul era un ţinut bogat şi Dimitrie Cantemir cere împăratului să-i dea „ţara Harcovului cu toate veniturile, zicând: că ŢARA A LASAT, ŢARA SA-I DEE“... La boierii care au vrut să rămână, Ie-a împărţit sate şi au rămas „de trăiesc unii şi până astăzi“ scrie cronicarul. Iar Imnăratul a spus neutru Ioan Neculce hatmanul: „dacă nu va să şează, Dumnezeu să-i agiute să meargă unde voia”. „Când mi-am luat ziua bună de la Dimitraşco Vodă, din Harcov.... aveau mare jale, şi Dimitraşco Vodă şi Doamna lui, şi boierii, şi toţi Moldovenii... Dar eu am pus nădejdea în Dumnezeu. Şi pentru dreptatea mea nu s’a îndurat şi din toate m-au scos“... Are dreptate d. Victor Eftimiu, care nu vrea să citim pe cronicari. Prea ni se deprinde auzul cu vorbire românească, după ce ne-am zăpăcit urechea cu jargonul francoromân, prea învăţăm din trecutul ţării. Şi apoi „noi ştim mai multe decât cronicarii.“ îI scriau Harcov. Noi scriem CHARCOV, CHARCHOV, CHARKOW, cum scriu „hebdomadarele parisiene“, — mă rog!..„ T. Pisații Colaborarea dintre BERLIN şi TOKIO BERLIN, 29.V. — Cuvântările cu caracter politic, ţinute de oamenii de stat japonezi, cu prilejul şedinţei de deschidere a Parlamentului nipon, au trezit in cercurile din Germania un interes cutotul deosebit. Presa germani, de asemenea, publică amănunţit conţinutul acelor discursuri. Atât cuvântarea preşedintelui de consiliu japonez, Tojo, cât şi cea a ministrului de externe, Togo, sunt de natură, după părerea cercii,ilor germane, nu numai să arate limpede cari sunt tendinţele alatului japonez, dar şi să confirme din nou strânsa colaorare, ce depăşeşte obiectivle de războiu, dintre cele 3 mari puteri aliate în cadrul pactului tripartit. Opinia publică germană priveşte cele două cuvântări din Parlamentul japonez ca întregindu-se reciproc şi constituind un document convingător al eficacităţii politice pe care a reaiat-o acordul dintre puterile aliate. Satisfacţia cercurilor din Berlin cu privire la exprimarea categorică a ţelurilor japoneze de războiu şi a voinţii politice creatoare, manifestată de conducătorii niponi, depăşeştesimplul acord de principiu cu ideologia manifestată la Tokio, ea privind în acelaşi timp conţinutul din ce în ce mai constructiv, pe care îl calcată politica statelor din pactul tripartit, în sensul dorit de la început de Germania şi Italia. Un deosebit interes merită caracterizarea pe care a dat-o preşedintele consiliului japonez, Tojo, alianţei dintre Germania, Italia şi Japonia, alianţă pe care d. Tojo o priveşte drept un instrument sortit să favorizeze o touă ordine mondială, aşa cum o concep şi cercurile din Berlin. De asemenea, e subliniată cu mult interes afirmaţia că războiul celor trei puteri nu constitue de fel un războiu de rasse. Această ultimă afirmaţie a preşedintelui de consiliu japonez găseşte şi ea un acord deplin în lumea Berlinului. Tot cu acelaş sentiment de aprobare e întâmpinat la Berlin şi discursul ministrului de externe, Togo, care a relevat cât de fericit cordona’e sunt strategiile puterilor aliate. Cuvântarea sa este privită drept expresia eficacităţii excepţionale pe care a realizat-o colaborarea militară, dintre Germania, Italia şi Japonia. Iar menţiunea specială pe care ministrul de externe a acc^'a'-o marinei de războiu germane şi italiene, în cadrul acestei colaborări, e înregistrată cu mulţumire. Dar mai presus de toate se desprinde, din cuvântarea ministrului de externe japonez, baza morală pe care se întemeiază politica japoneză. O atenţie deosebită merită, în sfârşit, declaraţiile făcute de conducătorul politicei externe japoneze, cu privire la China mareşalului Ciang Kai Shek, precum şi la Australia şi Indii. In pasajul, în cadrul căruia fac aceste declaraţii, cercurile germane văd o categorică respingere a oricăror, ţeluri imperialiste. Ceea ce urmăreşte Japonia, înăuntrul spaţiului ei vital, este simpla emancipare a Asiei Mari. Răsunetul pe care l-au avut la Berlin discursurile tinie in Parlamentul japonez, dovedeşte că şi asupra acestui din urmă punct, domneşte, între Berlin și ...aliatfii japonezi o deplină armfonie. Târgul internaţional de materii prime Noui orientări a pieţelor mondiale. Metale referoase, preţioase şi produse agricole. Tendinţa staţionara a cursurilor Prin forţa împrejurărilor târgurile mondiale de materii prime sunt silite să-şi sincronizeze activitatea cu posibilităţile de aprovizionare a stocurilor. Pe de altă parte lipsa unora din mărfuri impun înlocuirea lor cu succedante sau cu alte materii prime. De aci rezultă noui orentări în transacțiunile de produse brute. Ţări cu bogate resurse ca Statele Unite s’au văzut avizate să contracteze importante furnizări de bumbac brut din Egipt, pentru că nu dispun de fire fine. Evident că o asemenea consecinţă a războiului tipare paradoxală în cea mai de seamă producătoare de bumbac din lume. Lipsa materiei japoneze este adânc simţită acolo, încât s’a recurs la erzaţuri de bumbac fin. Şi Japonia, încă de la 1929-30 a căutat să-şi emancipeze exportul său de mătase brută, de sub dependenţa Statelor Unite. In acest scop politica exportului de mătase niponă se îndreaptă spre plasamentul producţiei sale în spaţiul târgurilor sud-estasiatice. Fără ca să intrăm în fondul acestei probleme, arătăm, însă, că schimbările provocate de dislocarea pieţelor şi surselor de materii prime, sunt profunde. Activitatea târgurilor nu prezintă nici o modificare esenţială în ceea ce priveşte mişcarea cursurilor. METALE NEFEROASE Dificultăţile pieţelor anglo-asiene de metale neferoase este resimţită de intervenţia a doi factori fundamentali de influenţă: restrângerea surselor de producţie şi aprovizionare şi grava criză a transporturilor maritime. Consumul industriei de război de metale şi piese strategice a atins un nivel foarte ridicat, încât, s-au impus restricţiuni grele consumului civil. Politica de preţuri a autorităţilor americane nu permite o evoluţie reală a târgurilor de metale neferoase. Sistemul de prime, pentru stimularea producţiei, nu trebuie să cedeze locul unui spor substanţial. Astfel nu se poate prevedea o activare a furnizărilor iberoamericane, în baza unor preţuri modeste, cu toate că acestea nu au alte pieţe de desfacere. CURSUL METALELOR NEFEROASE Cuprul Berlin Cupru, electrolitic ( pe suta kgr.) Brd. 74. Hamburg. Tendinţă calmă. Cursuri minimale pe 100 kgr. Km. 68,25; termene de livrare: Aprilie, Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie 1942. New-York (în centru pe 1b.) Cupru electrolitic, loco 12, livrare promptă 11 3/4. Londra. Cuprul se negociază la preţul invariabil de 62 1st. tona lungă (1016 kgr.). Cositorul Cu toată sensibilitatea pieței, din cauza restrângerii stocurilor cursurile sunt neschimbate, fiind puse sub controlul oficial. Hamburg. Afaceri calme. Termen de livrare Martie până la August, Km. 310. New-Vork. Cositor „Straits” (în cents pe 1b.) : 52. Cursuri pe târgul britanic (pe tona lungă): Cositor „Sttandard” promp Lst. 259—260 „à livrer” 3 luni 1st. 262 —263 Preţ „settlements” 1st. 259 luni. Zincul Hamburg. Tendinţa calmă, (preţ pe 100 kgr.) : Zinc brut de uzină; termen Mai, Iunie, Iulie, August, Km. 310. New-York (în cents pe lb.) : 823 Londra (pe tona lungă ) : 1st. 5. PSiîîîîSjm! New-York (în cents pe lb.) 333 New-York. Plumb Soft Foreign (în cents pe lb.) 6,30. Londra. Lsta 25 tona lungă. A mini i s its Berlin. Aluminium pur 99 la sută, blocuri brute: Rm. 127 suta de kgr.; în bare Rm. 132. Hamburg. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută, Rm. 127 suta de kgr. Aluminium în baie, dinţi de cal, sârmă, tablă, 99 la sută, Rm. 132 suta de kgr. New York. Preţ oficial pe lb. 15 cents. La Tondra se negociază la cursul de 110 1st. tona de 1016 kgr. fcSîStelsil New York (în cents pe lb.) nikel electrolitic: 15. Antimoniu! Acest metal se negociază pe piața engleză la următoarele cursuri (pe tona lungă) : Antimoni 90°'c : 1st. 120. Antimoniu 7Q,,/p: lst( 100. Cromul Londra. Minereu de crom cif, baza 48 la suta 1st. 165 până la 175. Confimare în pagina 2-a PIAŢA DE MĂRFURI A CAPITALEI 26-30 MAI 1942 In cursul acestei săptămâni pieţele de zarzavaturi şi legume au fost aprovizionate din abundenţă. Preţurile, în câteva zile, au suferit scăderi simţitoare. Actualmente, preţurile la zarzavaturi sunt dlestul de mici, putând fi cumpărate şi de cetăţenii cu venituri modeste. In mici cantităţi se găsesc morcovii, cari din cauza gerului au degerat, iar noua recoltă a întârziat să apară.Se mai menţin preţurile ridicate la roşii, castraveţi, dovlecei, ardei mici, întrucât cantităţile aflate pe piaţă sunt reduse. Cât priveşte aprovizionările în această ramură pare a fi abundentă, iar preţurile spre o scădere simţitoare şi apropiată, întrucât noua recoltă pare a fi foarte bună. Au apărut pe piaţă în ultimele zile fructe de vară, cireşile şi căpşunile. La început preţurile lor au fost foarte ridicate, însă în câteva zile au scăzut simţitor. In urma însămânţărilor de primăvară, cantităţile de cartofi rămase au fost aduse pe piaţă. Acest fapt a făcut ca piaţa să fie aprovizionată din abundenţă cu acest articol, iar în ultimele zile, preţurile au scăzut cu 3 m11 lei la kgr. Deşi s’a simţit insuficienţa mălaiului pe piaţă, în cursul acestei săptămâni, în urma dispoziţiunilor date, pentru aprovizionarea morilor cu porumb, acest articol va fi distribuit în cantităţi suficiente. Coloniale. Magazinele de coloniale au început să se aprovizioneze cu cantităţile de zahăr (cotele respective cuvenite, de100 gr. de persoană pe luna Mai). Distribuirea cotelor cuvenite de zahăr, populaţiei, începe de săptămâna viitoare, pe baza bonurilor din nouile cartele. Cei ce nu şi-au putut ridica cota respectivă cu bonul Nr. S* din vechea cartelă, o mai poate ridica până la 1 iunie a. c. când acest bon se anulează. Pastele fttooffr mmmm distribuit magazinelor de coloniale în cantităţi suficiente, cari satisfac orice cereri. Se simte lipsa atât a orezului cât şi a arpacaşului, care înlocuieşte în consum orezul. Cantităţile de conserve de legume (mazăre, bârne şi fasole) sunt pe sfârşit. Noua recoltă încă a întârziat să apară din cauza timpului friguros ce s-a menţinut până târziu. Cărnuri proaspete. Hala de carne din piaţa Ghica, cât şi măcelăriile din oraş au fost aprovizionate din abundenţă cu carne proaspătă de miel. Preţurile variază după calitate între 160-230 lei kgr.. Vineri, au fost aduse în piaţa Ghica, 8 camioane încărcate cu carne de porc şi vită şi s-a distribuit restauratorilor şi populaţiei. Cărnuri conservate. In magaiznele din această branşă oferta mezelurilor şi a cărnurilor conservate este abundentă. Cererile sunt mici, atât din cauza preţurilor prea ridicate cât şi din abundenţa cărnii de miel peşte proaspăt. Cantităţile sosite pe piaţă sunt foarte reduse. Cererile sunt mari, iar preţurile sunt conform cu cele din mercurial. Peştele sărat se găseşte în cantităţi mult mai mari. Cererile fiind mici sunt satisfăcute în întregime. Păsări vii. Numărul adus pe piaţă este destul de mare. Cererile sunt obişnuite. Preţurile au înregistrat din ultimul timp uşoare urcări. Ouă. Oferta acestui articol alimentar a fost şi este abundentă. Preţurile, în cursul acestei săptămâni au înregistrat o scădere de 0,50 lei la bucată. Lemne de foc. Depozitele din Capitală au început distribuirea lemnelor pe baza bonurilor din noua cartelă, în limita cantităţilor ce sosesc. Dispoziţiunile date de Minister cu privire la intensificarea transporturilor de lemne în Capitală, începând de la 1 iunie a. c„ sunt bine venite, putând astfel ca distribuirea cantităţilor cuvenite să înceapă în mod serios. - T Cărbune. Societatea Petroşani a sistat price comandă el timp de două săptămâni. Societatea duce tratative cu marii depozitari de combustibil, pentru ca pe viitor distribuirea şi vânzarea cărbunilor să nu se mai facă direct ele societate. Măsura este bine venită, pentru că clientela va putea găsi cu uşurinţă, în cartierul respectiv, cărbunii necesari. Sticlărie. Fabricile de sticlărie din ţară îşi pot procura uşor materia primă indigenă care este formată din nisip de cuarţ, dalomit, fedspat, piatră de var şi cioburi de sticlă. • Cât priveşte materia primă importată din Germania anume: schamota, care se întrebuinţează în fabricarea cuptoarelor, argila refractară, sarea glauber (S04 No. 2) se simte o anevointă în executarea comenzilor. Oferta de orice fel este îndestulătoare, pentru acest fapt o parte din ea este destinată exportului în Turcia, Palestina, Grecia şi Iugoslavia. Cererea este obişnuită. Preţurile au înregistrat urcări mici, în raport cu articolele din alte ramuri. Aceste urcări sunt justificate prin sporirea preţurilor la materiale mai ales a nisipului de cuarţ, a manei de lucru, greutăţi de transport. Materiale de construcţie. Depozitele din această branşă sunt dezasortate. Dintre materialele ce fac obiectul comerţului acestei ramuri, numai cimentul se găseşte în cantităţi îndestulătoare. Varul este adus în cantităţi reduse în raport cu marile cereri, şi distribuţia se face în mare parte tăbăcarilor. Cantităţile de ipsos fi gips sunt mici. Cărămida aflată atât la fabrici cât şi la depozite este în cantitate redusă, însă tendinţa aprovizionărilor este îndestulătoare întrucât fabricile au început activitatea. m | Aprovizionarea Capitalei după Satele comunicate de Serviciul de Statistică al Primăriei Municipium 1" «wie? ”. Sfârşitul bătăliei dela HARCOV Erofanul trupelor germano-roiiiane BERLIN, 30 (Yador). — Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: După cum s’a semnalat print’un comunicat special, marea bătălie dela Harcov s’a terminat. In sectorul generalului feldmareşal von Bock, armatele generalului von Kleist şi ale generalului de trupe blindate Paulus au transformat apărarea împotriva atacurilor de mare amploare ale inamicului într’o măreaţă victorie de nimicire totală a inamicului. Un corp de armată român sub comanda generalului Corneliu Dragalina, precum şi câte o formaţiune italiană, ungară şi slovacă, au luptat alături de trupele germane, împodobindu-şi stindardele cu o nouă glorie Escadrilele de avioane ale generalului şi ale generalului de aviaţie Pflugbeil au sprijinit, fără să se cruţe, armatele terestre în acţiuni ce s-au continuat fără încetare, atât în apărare cât şi în atac şi au învins aviaţia inamică. Armatele sovietice a 6-a, a 9-a şi a 57-a, cuprinzând aproximativ 20 de divizii de infanterie, 7 divizii de cavalerie şi 14 brigăzi blindate, sunt nimicite. Numărul prizonierilor a crescut la 240.000. Pierderile sângeroase ale inamicului sunt enorme. Numărul materialelor de război capturate sau nimicite în această bătălie se ridică la 1249 care blindate, 2026 tunuri, 538 avioane, precum şi nenumărate alte cantităţi de material şi arme de tot felul. In sectorul central, distrugerea grupurilor de luptă inamice este în curs. In sectorul nordic, un atac local ai forţelor noastre continuă cu succes. Pe frontul de încercuire de la Leningrad, aviaţia a dat atacuri violente contra comunicaţiilor de aprovizionare ale sovietelor de pe lacul Ladoga. Cu prilejul atacurilor de noapte date de avioane germane de luptă contra centrelor industriei de armament, din oraşul Gorki, au fost obţinute lovituri urmate de incendii la instalaţiile uzinelor. In Oceanul îngheţat de Nord, marina de război şi aviaţia şi-au continuat, cu tot timpul neprielnic, atacurile contra unui convoi destinat Sovietelor. Un submarin a scufundat un vapor de 6900 de tone şi a avariat cu lovituri de torpile în plin, alte două vase. Avioane de luptă au incendiat două cargoboturi mari. In Africa de Nord, bătălia continuă. In Anglia orientală, aviaţia a bomabrdat, in noaptea de 29 spre 30 Mai, portu de transbordare Grimsby din estuarul Humberului, cum, şi zona portului Great Yarmouth. Avioane britanice de bombardament nu dat noaptea trecută un nou atac împotriva regiunii parisiene, făcând victime în rândurile populaţiei civile, mai cu seamă în comunele de la periferia Parisului. Au fost doborâte 6 dintre avioanele care au luat parte la atac. Alte două avioane de bombardament britanice au fost doborâte deasupra Golfului German. ÎNSEMNĂTATEA CAILOR DE COMUNICAŢIE IN RĂZBOIU Noţiunea de „cale de comunicaţie“, care a devenit în lunile trecute atât de curentă, s-a format abia în războiul actual. Sub „căi de comunicaţie“ se înţeleg puţinele drumuri, din ţările de Răsărit ale Europei, existente în timp de de pace sau construite în timpul războiului, pe care coloanele armatei cu vehiculele trase de cai sau motorizate, au posibilitatea de a se mişca, chiar sub cele mai potrivnice condiţii atmosferice. Ele au fost hotărîtoare pentru planul şi desfăşurarea luptelor ofensive şi defensive contra armatelor potentaţilor sovietici, şi nici nu se puteau concepe mişcări mai mari de trupe prin mocirlele, nisipul, nămeţii şi noroaiele câmpiilor întinse, decât pe un terasament mai mult sau mai puţin consolidat. Ele singure ofereau chezăşia unei aprovizionări regulate cu muniţii, alimente, carburanţi şi cu ce mai era nevoie ca trupele să poată trăi şi lupta. Majoritatea luptelor se desfăşurau în dreapta şi în stânga lor, deci în nemijlocita lor apropiere. Localităţile unde se întretăiau, unde traversa râuri şi lacuri, deveniră focarele luptelor. Posedarea sau pierderea lor erau hotărîtoare pentru victorie sau înfrângere. Pentru a le cuceri, sau a le păstra, şi-au dat viaţa mii de oameni. A ajunge să le stăpâneşti, în spatele duşmanului, cu ajutorul motorizatelor, iată toată însemnătatea şi tot succesul marilor mişcări de învăluire în bătăliile de încercuire din vara şi toamna trecută. Defectuoasa reţea de şosele din Est produsese şi în primul războiu mondial griji mari Conducerea militară se strădui în chip şi fel de a remedia aceste neajunsuri. Formaţiunile de construcţie ale etapei luară a-supra lor răspunderea construirii şi susţinerii şoselelor. Se alcătuiră companii speciale pentru construirea drumurilor, formate din specialişti, întrebuinţându-se ca mână de lucru localnici şi prizonieri. Şoselele fură, din nou pietruite, drumurile de ţară uscate prin scurgerea apei. si întărite. Se iviră diguri lunzî de kilometri, făcute din pari. Totuşi s’a întâmplat chiar în războiul de poziţii, ca in timpul topirii zăpezii orice circulaţie între sî insure liniile frontului să fie complet oprita. _ In măsura în care erupa războiul mondial, începu să sporească motorizarea armatei, se măriră, din punct de vedere strategic, şi pretenţiile faţă de reţeaua drumurilor. Campania italia^ din.' Abisinia a constituit o valoroasă dovadă că aceste pretenţii pot fi satisfăcute. In tot timpul acestei campanii, constructorul de şosele şi soldatul au conlucrat în mod exemplar într-o ţară care, după configuraţia solului şi a climei sale, pune construirea de şosele în faţa celor mai grele probleme. Pionierul trebuia adeseori să înceapă şi să termine opera sa. Cu arma, lângă el, îndărătul primelor linii, iar infanteristul şi mecanicul să pună mâna pe lopată şi târnăcop Mai mult de 190.000 de lucrători au ajutat cu abnegaţie, în condiţii de traiu care nu se deosibeau prea mult de cele de pe front, în privinţa climei, a cantonamentului şi a întreţinerii. Până la sfârşitul războiului erau terminaţi 3540 km, şosele carosabile şi pentru camioane, dintre cari 875 km. cu traseu dublu, 3114 poduri cu un total ce întrece 20 km. din care 451 m. de beton, 238 m. de fier, restul de lemn. In actualul războiul trupei combatante la Germania urmat o întreagă armată de muncitori pentru şosele. Soldaţi ai batalioanelor de constructori s-au luat la întrecere, la Vest, la Est, la Nord cât şi la Sud, cu tinerii din Serviciul Muncii, din organizaţia Todt şi din Ajutorul Tehnic de a creia drumuri noui şi de a menţine în continuu, în bună stare, şosele vechi, stricate de roţi şi şenile. Şi acolo unde, în afara Europei, s’a încins văpaia războiului zilelor noastre, s’au situat drumurile pe primul plan al combinaţiilor strategice. In Libia, toate gândurile ambilor beligeranţi se roteau în jurul căii „Balbo“, monumentala şosea, pe care o construise Mussolini, de la Tripolis până la graniţa egipteană. Ciungking se află pe margine de prăpastie, de când drumul Buromei, singura cale după blocarea polurilor asiatice, pe care le veneau ajutoarele aliaţilor anglo-americani, a fost tăiată de soldaţii victorioşi ai împăratului. In ultimul timp îşi pune America toată speranţa ei de a crea un al doilea front în Europa, în construirea de rumuri deacurmezişul Africei. Un plan fantastic, dacă punem la socoteală că, indi- ferenţa dacă drumurile ar porni de la Dakar, din Liberia, de la gurile Nigerului sau ale Congo-ului gîe, trebue să străbată păduri virgine și pustiuri pe o distanță de2500 km. până să ajungă la cursul de sus sau de mijloc al Nilului. Continuare în