Argus, iulie 1942 (Anul 32, nr. 8754-8779)
1942-07-01 / nr. 8754
ANUL XXXII Nr. 8754 A apărut şi s‘a pus In vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOJI No. 127 ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 iei in tari - o iei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale IULIE 1942’ A 3^rm.jsgs’a pus in vânzare PUL Ilioi TIMPUL PENTRU TOŢI No. 127 PUBLICITATEA M primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietara „A R G O S” S. A, înscris sub Nr. 303 Trib. Ilfov , Redactor responsabil AL. PETIOVICI APĂSAREA DELA RĂSĂRIT Abia astăzi, în răgazul evenimentelor, dacă vremea de război poate lăsa răgaz de gândire şi de chibzuială liniştite, ne putem da seama despre ceea ce a însemnat, dealungul istoriei noastre naţionale din cele din urmă peste două veacuri, vecinătatea rusească de la Răsărit. 11 năvăliri sub o formă sau altr, menite să ne înghită în oceanul rusesc, în decurs de 230 ani, de când am ajuns în vecinătate directă ca mosafirul venit din Răsăritul depărtat spre graniţele noastre, — aceasta-i socoteala simplă a legăturilor de prietenie şi de comunitate creştină ortodoxă cu vecinul, care a speculat, totdeauna, formule înşelătoare de bunăvoinţă la dresa noastră cu scopul ca să se ademenească şi să ne abată, mai uşor, din calea intereselor noastre lesne de înţeles de ce, în asemenea condiţii de nesiguranţă de afară, când fiecare generaţie de oameni ai pământului românesc a trebuit să îndure câte două războae sau năvăliri cu ocupaţie streină, sub o formă sau alta, părăsindu-şi avutul în refugiu pentru ca, la restabilirea păcii, să ia dina început munca de închegare a unei gospodării şi a unui rost în viaţă. Oricât de vrednici şi de chibzuiţi ar fi un om, ca şi un popor întreg, ei muşi pot păstra încrederea în viitorul mai bun şi nu pot nădăjdui într’o viaţă tihnită şi lipsită de griji dacă, în chip aproape regulat, la fiecare sfert de veac trebue să ia toiagul pribegiei lăsând în voia soartei agonisita spre a-şi mântui zilele. Toate războaele locale din răsăritul Europei, precum şi războaele reslănţuite prin părţile noastre, o urmare a conflictelor armate din alte părţi ale Europei şi ale lumei, nu au fost, întotdeauna, decât repetate şi stăruitoare sforţări ruseşti spre cucerirea pământurilor de la gurile Dunării şi din jurul Mării Negre, pentru deschiderea drumului spre Mediterana, începând de la Petru cel Mare până în zilele de astăzi. Astfel că aşezarea noastră în „drumul tuturor răutăţilor”, despre care scriaodată unul dintre marii noştri cronicari, în cuvinte pline de adânc înţeles, n‘a fost altceva decât aflarea în Carpaţi şi între munte şi ţărmul mării, deacurmezişul mersului cuceritor rusesc dela miază-noapte spre Mediterana. De aici ni s‘au tras toate sufer fniţele şi toate ponoasele, după cum din nesiguranţa veşnică a vieţii noastre naţionale au isvorâtl noastre de aţâţiau a toate păcatele că şi de neprevedere, care le au cât pe Român să-şi piardă credinţa în preţul sforţării şi al chibzuelii prevăzătoare fiindcă bietul om e supus vremurilor şi trebue să li se supună lor. Vecinul dela Răsărit nu s’a măr- ginit să stârnească vremile rele pentru neamul românesc aproape la fiecare sfert de veac, prin războae repetate, dar s‘a silit şi a isbutit să născocească tot felul de conflicte sociale şi de primejdii politice interne, chiar în vremurile de aşa zisă pace externă, pentru ca neamul nostru să r nu aibă, niciodată, clipe de linişte şi de siguranţă. E destul să ne amintim de vremea iconarilor ruşi din principate şi de agenţii ţarişti printre toate popoarele creştine ale Sud-Estului european împotriva „păgânilor” Turci, cari reacţionau sângeros contra populaţiilor ademenite, de agitatorii moscoviţi, — după cum, în cele din urmă două decenii, după trecutul mare război, actele de răsvrătire şi de teroare comunistă, întreţinute de aceiaşi Moscovă sub înfăţişare revoluţionară, au tulburat viaţa de pace lăuntrică nu numai a ţărilor vecine cu Rusia sovietică, dar şi a tuturor celorlalte ţări „burgheze” din lumea întreagă. Dacă adăugăm la toate acestea politica de „dumping” economic prin concurenţa la preţuri scăzute sub preţul de cost al produselor agricole, forestiere petrolifere din Rusia Sovietică împotriva ţărilor cu structura economică asemănătoare din Europa centrală şi sud est orientală, avem un tablou aproape desăvârşit al nesiguranţei ce se abătea, mereu, din Răsărit, asupra tuturor ţărilor vecine cu Rusia Sovietică. De aceea, războiul din Răsărit împotriva bolşevismului are pentru noi, Românii, vecinii direcţi ai Rusiei Sovietice de peste două veacuri, un înţeles mai adânc şi mai larg de mântuire dintr’o apăsare înăbuşitoare ca şi dintr’o nesiguranţă care zădărniceau, mereu, toate sforţările noastre de aşezare socială temeinică şi de progres în toate direcţiile de muncă şi de creaţie civilizatoare. Neamul românesc va putea, în sfârşit, să-şi aducă într-adevăr partea lui de contribuţie la civilizaţia europeană numai după ce va fi fost mântuit de veşnica amenințare rusească dela Răsărit. N. Ilaşcovici. }\ EPe troistul de Răsărit:: LA SEVASTOPOL TRUPELE GERMANO-ROMÂNE AU CUCERIT NOU POZIŢII FORTIFICATE BERLIN, 29 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : In regiunea fortificată Sevastopol, trupe germane şi române, sprijinite de forţe aeriene, au forţat printr’un atac îndrăzneţ trecerea peste adânca vale Ciornaîa şi au pătruns în poziţiile puternic versificate de pe cota dondnanvtă Samun. In luptele de până acum pentru fortăreaţa Sevastopol, în perioada de timp dela 7 la 28 iunie, au fost făcuţi 12.067 prizonieri, au fost capturate sau nimicite 221 tunuri şi 462 de aruncătoare de grenade, au fost cucerite 2579 cazemate şi au fost desgropate 112.644 mine. In regiunea de la răsărit de Doneţ, In cursul luptelor defensive împotriva mai multor asalturi locale date cu forţe blindate, au fost distruse 15 tancuri inamice. Cu prilejul atacurilor de roaptie, date împotriva unor gări pentru aprovizionare ale sovieticilor, situate în regiunea Donului superior, 14 trenuri de transport au fost nimicite pil, bombe. In sectorul central al frontului, cu prilejul unor operaţiuni încununate de succes ale trupelor de asalt germane, tetarcul a pierdut 322 prizonieri ş 900 de morţi. O baterie antiaeriană, precum şi 216 cazemate şi adăposturi nu fost nimicite. După cum s’a anunţat printr’un comunicat special armata a 2-a de asalt mso-sovietică, precum şi părţi din armatele 52 şi 59 sovietice, au reuşit în luna Februarie a acestui an să obţină o intrare adâncă în frontul defensiv german, pătrunzând la lacul Ihnen, peste Volkovul îngheţat. Sub comanda generalului de armată de cavalerie Lindemann, trupe din armata germană de uscat şi din formaţiuni SS înarmate, precum şi formaţiuni spaniole şi flamande de voluntari sprijinite în mod strălucit de flota aeriană a generalului de armată Keller au reuşit după luni întregi de lupte înverşunate, date în cele mai grele condiţii atmosferice şi de Unen, mai întâi să taie legăturile cu frontul din spate ale acestor armate inamice, apoi să Ie strângă un cleşte din ce in ce mai mult, iar astăzi să le nimicească definitiv. Prin aceasta, marea ofensivă de străpungere pregătită masiv de inamic peste Volohov, având ca obiectiv despresurarea Leningradului, a dat greş şi s’a transformat într’o grea înfrângere a Sovietelor. Cea mai mare sarcină în aceste lupte au avut-o infanteriştii şi pionerii. După evaluările de până acum, maicul a pierdut 32.759 de prizonieri, 195lunuri, 171 care blindate, 2.904 t mitraliere, aruncătoare și pistoale automate, precum şi numeros material de război de tot felul. t a Aprovizionarea cu porumb Pentru a se înlătura unele speculaţiuni care s’au făcut cu prilejul aprovizionării populaţiei cu porumb, subsecretariatul de stat al aprovizionării, a decis ca niciun transport pe calea ferată să nu se facă fără ca delegatul respectiv să facă dovada că a anunţat telegrafic acest departament, de ziua in care se încarcă porumbul. Atragem atenţiunea cooperativelor şi delegaţilor trimişi după porumb în regiunile cu recoltă abundentă din anul trecut, că fără această dovadă, li se anulează şi cererea pentru dobândirea vagoanelor, întârziind astfel aprovizionarea poulaţiei din regiunile cu recoltă dificitară, tocmai in toiul muncilor agricole. Culturile de tutun Anul acesta culturile de tutun din România ocupă o suprafaţă mult sporită faţă de aceea din anul trecut. S-au făcut Culturi de tutun şi în regiuni în care până acum n’au mai fost. Toate culturile, inclusiv acestea din urmă, se prezintă foarte mulţumitor şi lasă să se aştepte o recoltă foarte bună, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. Economia rurală va avea numai de câştigat. Fructele de vară au apărut pe piaţă fructele timpurii. Preţurile la care se vând însă, sunţ cu totul exagerate. Un control asupra modului cum se ajunge la aceste preţuri, luându-se de bază preţul cu care vinde producătorul, ar fi foarte folositor. Şi mai ales, ar fî bine să se constate Prin câte mâini trec cireşele de la producător până la consumator. S’ar putea ca o anumită categorie de Intermediari să fie foarte uşor înlăturată din acest comerţ, spre folosul producătorilor şi consumatorilor. Cifra de afaceri la articolele maximalizate Unii membrii ai corpului de control fiscal pretind industriaşilor ca pe facturile de vânzare a produselor cu preţuri maximale să treacă deosebit valoarea taxei asupra cifrei de afaceri, micşorând cu aceasta preţul real de vânzare. Credem că la aceste produse, în preţul maximal intrând şi taxa asupra cifrei de afaceri, nu ar mai fi nevoie să se treacă deosebit pe facturile de vânzare ale fabricilor valoarea ei. Ar fi necesară o dispoziţiune lămuritoare din partea ministerului de finanţe. Consideraţiunii asupra marinei comerciale ,a unui regim de prielnică desvoltare a pavilioanelor naţionale Navigaţia comercială asigura unei ţări prosperitatea în timp de pace şi contribue la securitatea ei în timp de războiu. Faţă de aceste misiuni ale marinei, fiecare Stat are datoria să vegheze ca nimic să nu se opună desvoltării pavilionului naţional. Rolul Statului ar fi să iniţieze cât mai multe iniţiative creatoare în acest domeniu de activitate creind totodată un regim prielnic pentru propăşirea întreprinderilor naţionale de navigaţie. Acolo unde iniţiativa particulară nu poate risca şi nu poate suporta inconvenientele inerente oricărui început, Statul este dator să facă primii paşi deschizând orizonturi largi şi sigure pentru pavilionul naţional. Odată începutul realizat, forţele latente ale naţiunei se vor îndrepta în mod natural spre acest sector şi lor le va reveni misiunea de a desăvârşi o operă abia schiţată. Astfel acum 55 ani Statul a înfiinţat primul serviciu românesc de transporturi pe Dunăre şi prin aceasta el şi-a îndeplinit datoria de a face primii paşi în crearea unui necesar serviciu de comunicaţii, serviciu care la acea epocă nu putea să intereseze iniţiativa şi capitalul particular. Astăzi, graţie acestei prime acţiuni a Statului, întreprinderile particulare de navigaţie pe Dunăre au reuşit să realizeze izuitat financiar frumoase, să sporească inventarul nostru fluvial şi să facă operă utilă prin impozitele plătite si prin sporirea venitului naţional cu navlurile încasate. În sectorul navigaţiei maritime rolul de iniţiator al Statului trebue însă să fie amplificat. Într’adevăr din lipsa iniţiativei particulare, desvoltarea Serviciului Maritim Român este necesară în special pentru menţinerea şi înfiinţarea de linii maritime internaţionale perodice şi regulate, de mare viteză pentru pasageri şi mărfuri. SPRIJINIREA MARINEI COMERCIALE Dar pe lângă rolul de iniţiator, Statul mai trebue să fie şi protectorul pavilionului naţional. Fiind ştiut că întreprinderile de navigaţie lucrează într’un cadru de concurenţă nu va putea fi înfruntată de navigaţie care fiind nesubvenţionată este pusă faţă de cele subvenţionate într’o situaţie imposibilă. Stabilirea unui bun regim de subvenţii şi alte avantagii este o sarcină pe cât de importantă pe atât de subtilă. Nu trebue să se piardă din vedere că sprijinul acordat marinei comerciale trebue să constitue un stimulent spre mai bine, deoarec protecţionismul devine condamnabil când prin subvenţiuni sau alte avantagii permite unei industrii să doarmă în spatele frontierelor naţionale. STATUL PROCURA TRAFIC PAVILIONULUI NATIONAL Dacă Statul nu poate statornici prin legi un regim special care să favoreze transportul mărfurilor prin vase naţionale, el are posibilitatea prin măsuri administrative să procure acestora un important trafic, evitând prin aceasta consecinţele care ar putea fi atât de păgubitoare pentru ei, rezultând din lipsa de activitate. După cum un negustor, atunci când are un număr de clienţi siguri este mai bine situat faţă de cazul când s’ar putea bizui pe ei, tot aşa şi o marină comercială se află în condiţiuni de exploatare crud favorbiletunci când i se asigură unele categorii de transporturi. Statul are multe posibilităţi de a procura trafic pavilionului naţional. Vom arăta numai două din procedeele cele mai uzitate: a) în acordurile comerciale închiate cu ţările străine, Statul prevede clauza ca transporturile privind schimburile de mărfuri să se facă — într’o anumită proporţie — cu vase arborând pavilionul naţional. b) acordareadreptului de piereDacă nevoile unei ţări cer ca transporturile pe apă să fie făcute atât prin întreprinderi de Stat cât şi prin întreprinderi particulare,, atunci fiecare din acestea trebue să activeze într’un câmp bine delimitat, stabilindu-s între ele cea mai perfectă armonie în vederea deservirii intereselor generale. Prin colaborare întreprinderilor naţionale de navigaţie, exploatarea poate fi raţionalizată, realizându-se economii în ceea ce priveşte numărul personalului, numărul agenţilor, cheltuelile de publicaţii, utilizarea vaselor, etc. Astfel în concepţia unei marine comerciale trebue ca ideia unei armonioase conlucrări a tuturor organizațiunilor ce activează în acest sector să fie dominantă. Vasele Statului au anumite misiuni de îndeplinit care nu pot fi confundate cu cele ce revin vaselor particulare. Intr’un regim de normală aşezare a transporturilor naţionale, nu poate fi concepută ideia de concurenţă între vasele aparţinând aceluiaşi pavilion, cum ar fi bunăoară concurenta între marina comercială a Statului şi marina particulară, căci o astfel de rivalitate ar păgubi atât pe una cât și pe celaltă, soldânduse cu slăbirea pavilionului national. In această chestiune nu suntt lipsite de interes următoarele constatări referitoare la marina comercială franceză, făcute de Louis Roux în lucrarea sa „La Marine Marchande”: „Atunci când din lipsă de transporturi suficiente (1920-21) marina noastră comercială a început să facă concurenţă liniilor de navigaţie întreţinute de întreprinderile particulare, s’a produs un efect extrem de regretabil. Dar ceeace s’a mai reproşat şi cu drept cuvânt flotei de Stat a fost exploatarea defectuoasă a tonajului şi deficitele grele care nu au putut fi evitate. „Atunci s’a evidenţiat cât de indispensabile sunt în gestiunea unei flote comerciale iniţiativa şi supleţea,, care nu pot fi încadrate în dispoziţiile rigide ale contabilitărinţă pavilionului naţional pentru transportarea mărfurilor aparţinând Statului. Dar în afară de transporturile care pot fi procurate prin diligentele Statului, nu trebue să se piardă din vedere că grosul traficului maritim este cel al exportatorilor şi importatorilor particulari. Pentru ca mărfurile respective să utilizeze pavilionul național este nevoe să existe o solidaritate conștientă între animatorii particulari ai schimburilor cu străinătatea și marina comercială a acelei tari. Statul nu are posibilitatea aparentă de a interveni pentru a determina pe importatori şi pe exportatori să folosască pavilionul naţional, dar în schimb el poate înlesni atingerea scopului urmărit prin stabilirea unui regim de colaborare mai strânsă între aceştia şi întreprinderile de navigaţie indigeneţii publice şi ale mentalităţii administrative. „După ce defectele exploatării de Stat au fost demonstrate atât de categoric, la finele anului 1941, flota comercială a Statului franez a fost lichidată în cea mai mare parte. „Etatismul marinei comerciale fiind părăsit după o nereușită atât de răsunătoare, trebuia fatalmente să se revină la concepţia armatorilor liberi. „Din punct de vedere teoretic, nici o doctrină nu putea fi mai simplă decât cea rezumată în cuvântul libertate. Dar în realitate simplicitatea teoretică se complică prin faptul că marina este în primul rând o industrie internaţională şi nu poate prospera în fiecare ţară, decât cu condiţia de a avea un tratament comparabil celui ce este aplicat industriilor similare din străinătate”. Aceste constatări evidenţiază necesitatea delimitării scopului ce trebue urmărit de Stat prin serviciile sale proprii de navigaţie, iar de îndată ce aceste ţinte au fost sau pot fi în viitor realizate prin întreprinderi particulare indigene acestea trebuesc susţinute de Stat neutru a nu fi puse în inferioritate faţă de cele străine. Aceste simple enunţări a câtorva concepţii asupra marinei comerciale, pot alcătui o bază de plecare pentru efectuarea studiilor necesar fiarei unui regim de prielnică desvoltare a pavilioanelor nationale. B. I. R. COLABORAREA INTREPRINDERILOR NAȚIONALE DE NAVIGATIE Sporirea producţiei măslinelor in Turcia ANKARA (EPE).— Producţia măslinelor a sporit mult în ultimul timp. In campania 1941/42 producţia se evaluiază la 55 milioane de kg. faţă de 30 milioane de kg. în campania 194041. Maramureşul este leagănul românilor Ziarul, slovac „Gardista" a Publicat de curând un articol intitulat: „Maramureşul, leagănul românilor“, semnat de cunoscuta publicistă Z. Dovalova. Articolul face o descriere istorică a Maramureşului şi, după ce arată că primul descălecător moldovean Bogdan, care la 1359 a înfiinţat Pricipatul Moldovei, se trăgea din Maramureş, care a aparţnut de veacuri familiei româneşti Dragoş, adaugă că Maramureşul a avut numeroase legături spirituale şi politice cu Moldova, viaţa naţională românească desvoltându-se nestingherită până în 1722 când Maramureşula fost smult dela Ardeal şi alipit Ungariei. Viaţa maramureşenilor a fost după această dată neîntrerupt grea şi mei revoluţia din 1848 nu a adus vre-o alinare suferinţelor lor. ■ Articolul descrie viaţa maramureşenilor şi in încheere ilustrează cu date statistice situaţia populaţiei din această regiune românească. Articolul este însoţit de mai multo, vederi din România. | Rezultatele cursurilor ţărăneşti In cursul aoutui an, Căminul Cultural din com. Cîpcrceni, jud. Gorj, la îndemnul d-lui Miron Constantinescu, directorul judeţean, care devotat în întregime operii Fundaţiei Culturale Regale „Regele Mihai I“ în judeţul Gorj, a organizat o serie de cursuri ţărăneşti cu femeile şi fetele din sat. Cursurile au fost frecventate de 60 de fete, în trei serii de câte o lună. Lecţiile au fost zilnice şi programul a urmărit: a) bucătăria şi gospodăria (80 de lecţii practice); b) inginirea şi rufăria copiilor; c) albituri de pat; d) creşterea viermilor de mătase (fiecare cursistă a crescut viermi de mătase la ea acasă); e) prelucrarea inului. Ca muncă de răsboiu cursistele au prelucrat 30 kgr. lână, în efecte necesare soldaţilor pe front. Lâna a fost dăruită de d. col. Graur, prefectul judeţului Gorj, care, impresionat de bunele rezultate, a dăruit, la închiderea cursurilor, fiecărei cursiste câte 2 kgr. zahăr şi 1 kgr. făină, iar pentru finanţarea cursurilor, suma de lei 15 mii. închiderea acestor cursuri s-a făcut în Ziua de 14 Iurtie 1942, într'o atmosferă de sărbătoresc popas, după trei luni de muncă neîntreruptă şi ele potrivit dorinţei conducătorului Căminului Cultural, vor fi continuate în toamnă. Cutea de pământ înregistrat la Mesia MESINA 29 (Daclor). — 'Aparatele institutului de geofizică și geodezică dela universitatea din localitate au înregistrat un cutremur, al cărui epicentru pare a fî fost în arhipelagul insulelor Eoliene. CAUZELE ÎNFRÂNGERII ENGLEZE LA MARSA MATRUK ROMA, 29 (Rador). — Redactorul militar al Agenţiei STEFANI subliniază că cucerirea fortăreţei Marsa Matruk este un eveniment militar de o mare importanţă tactică dat fiind că între această fortăreaţă şi Alexandria nu mai există niciun obstacol natural. Terenul oferă Insă felurite posibilităţi unui mare „maneouvner*, cum este mareşalul Rommel. Deşi este încă prea devreme pentru a se examina situaţia tactica se poate totuşi afirma de pe acum că înfrângerea englezilor pe plan strategic s-a evidenţia în toată întinderea sa. Strategia engleză, bazată de calcule militare, politice şi psihologice cu totul eronate, se prăbuşeşte sub loviturile de măciucă ale armatei italo-germane din Africa. La baza acestei prăbuşiri stau cinci mari cauze: 1. Puterea navală a pierdut valoarea decisivă pe care o avea în trecut. 2. Puterea financiară nu mai este forţa determinantă, care domina în sistemul internaţional plutocratic. 3. O putere militară terestră nu poate fi creată de azi pe mâine, atunci când lipsesc cadrele şi tradiţiile. 4. Calitatea este totdeauna superioară numărului. 5. O torpilă se fabrică mai repede ca un vas. Aceste cinci postulate strategice ale războiului modern nu au fost urmate de d. Churchill. Pentru a nu fî ţinut teama de ele, strategia sa s-a arătat a fi mai fragilă decât sticla. Un număr de 60.000 prizonieri, 1000 de maşini cuirasate, 10 aeroporturi, 2 baze navale, sute de tunuri şi imense depozite de alimente, arabe, muniţii şi combustibile, iată ce a pierdut Anglia în câteva săptămâni pe teatrul de operaţiuni din Africa de Nord. • * 6 BERLIN, 29 (Rador). — Dim sursă militară se află: Armata a 8-a britanică se retrage spre răsărit, sub presiunea puternică şi imediată a trupelor germano-italiene. înaintarea rapidă a corpului cuirasat al mareşalului Rommel sileşte ca inamic să-şi părăsească poziţiile lăsând pe teren tot echipamentul său de război, alcătuit îndeosebi din care blindate şi autocamioane pentru a se duce să ocupe nouă linii de apărare. Uniforme, arme, grenade de mână sunt părăsite prin toate părţile, se văd chiar şi portvizite, scrisori şi alte, obiecte private. Scrisorile soldaţilor britanici dovedesc o mare dezamăgire, care s-a abătut asupra autorilor lor, suiţi să părăsească Tobrukul şi să fugă în Egipt- Iată un exemplu: „Am devenit — scrie locotenentul Hubert Smith dintr'un regiment motorizat — adevărate maşini în acest război din Africa. Alergăm în grabă mare când ici, când colo, şi facem mereu acelaşi lucru. Suntem numiţi „Widale East forces", dar ce suntem în realitate? La noi aceste trei cuvinte, „forţele Orientului Mijlociu“ sunt interpretate ca însemnând „men England's forgotten’4 .(„oamenii uitaţi ai Angliei“). Situaţia in Egipt după evenimentele din ultimele 24 de ore ROMA, 29 (pp.) — Numeroasele știri date încă azî de posturile arabe de radiodifuziune dîn Cairo şi Damasc reproduc imaginea extraordinar de sumbră a crizei de politică Internă care a fost provocată în Egipt de noile mari succese ale puterilor Axei. Se pare că britanicii concentrând toate forţele lor încearcă să creeze la Cairo un fel de dictatură militară prin care să fie înlăturat atât guvernul cât şi regele. In acest sens pledează mai ales faptul că preşedenţia consiliului de miniştrii unde guvernul egiptean ţine încontinuu şedinţe, precum şi întreaga curte regală, poşta, telefoanele şi posturile radiofonice sunt sub supravegherea soldaţilor englezi. Legătura telefonică şi telegrafică cu străinătatea este întreruptă. Ziarele sunt supuse la cenzură, chiar şi „Egyptien Mail” proprietate britanică precum şi organul degaulliştilor. Eşirea din ţară a cetăţenilor străini chiar şi a celor de naţionalitate egipteană este înterzisă, fapt care a lovit greu în special pe evreii care locuesc la Alexandria, Poft Said şi Cairo cam voiau să "Se refugieze în Arabia Saudită şi de acolo mai departe spre sud. După ce se întunecă automobilele particulare nu au voie sa circule, iar în regiunile de coastă s’a interzis circulaţia între orele 21 și 6 dimineaţa. J Alte trei avioane sovietice aterizate pe coasta Turciei ISTANBUL 29 (Rador)DNB.: Sâmbătă au aterizat pe coasta de răsărit a Turciei trei avioane sovietice, având un total de 7 oameni, ca echipaj. Aceştia au dezertat şi au fost internaţi de autorităţile turceşti. Avioanele nu au suferit nicio stricăciune. ^