Argus, iulie 1942 (Anul 32, nr. 8754-8779)

1942-07-22 / nr. 8771

­ ANUL XXXI­ Nr. 8771 4 apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPliî. PENTRU TOŢI No. 130 a­bonamente in tari tin an topo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tară - 6 lei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale IRRAM ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 st}‘. INDUSTRIEI $1 FINANTEI Telefon 3.05.44 -11 ■“ts ,at jgi MIERCURI 22 IULIE 1942 ' r' \ ' Apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOTI No. 130 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar : „A R G O S” S. A Inscris sub Nr. 203 Trib. Bio* Redactor responsabil: AL. PETROVICI LEGEA PETROLULUI Monitorul Oficial din 17 iulie tre­cut, a publicat decretul lege pentru valorificarea petrolului, adică a ză­cămintelor de bitumine solide li­chide și gazoase. Mărturisesc că am primit cu oa­recare scepticism această nouă le­giferare, cu toată stima pe care o am pentru competinţa d­lui ministru Marinescu, în materie economică şi în materie de petrol în special. Ştiam că toate regimurile politice de după războiul mondial, au căutat să aplice petrolului o concepţie a loc politica economică şi că rezul­tatul general al legilor pe cari le­­au făcut şi le au aplicat diferitele guverne din trecut, este o scădere treptată şi continuă a producţiei. Ce putea aduce nou­l. ministru Mari­nescu? Petrolul nu se reface. Dacă producţia scade, este o dovadă că isvoarele au fost secătuite. Citind expunerea de motive, şi decretul lege, am avut plăcuta sen­zaţie a omului toropit de căldură care pentru a scăpa de oboseală şi desgust, face un duş rece. Aşa­dar, perspectiva secătuirii complecte a isvoarelor noastre de petrol nu este în natura lucrurilor, ci e numai produsul unei greşite po­litici a Statului, in materie de ex­plorare şi de exploatare a zăcă­mintelor. Dar aceste adevăruri cari par aşa de elementare şi de evidente, după ce citeşti expunerea d'lui mi­nistru Marinescu, cum de n’au putut fi văzute şi aplicate de legiuitorii din trecut? întrebarea aceasta a­­pare in minte odată cu impresia de bun simţ sănătos pe care o dă citi­rea decretului celui nou. Răspunsul la această întrebare nu poate fi de­cât unul singur: Pasiunea politică şi spiritul de luptă de partid în care s’a legiferat în trecut, în materie de petrol, ca şi în multe alte materii economice. Noul decret se înfăţişează descăr­cat de aceste păcate originale. El arată spiritul în care omul provi­denţial, d. Mareşal Ion Antonescu, îşi dă osteneală să clădească Ro­mânia Nouă. Ceea ce noi cei de astăzi nu pu­tem vedea destul de limpede, din cauza apropierii noastre de eveni­mente şi de originea lor, generaţii­le viitoare vor putea vedea fără nici o sforţare. Căci procesul de renaştere pe care noi îl trăim as­tăzi umbrindu l cu micile noastre necazuri şi cu marile noastre pa­siuni, va apare urmaşilor noştri în perspectiva istoriei, curat ca cris­talul. Generaţiile viitoare vor aprecia mai bine decât noi măsurile pe care le prevede noua lege a petrolului, pentru descoperirea, conservarea şi exploatarea raţională a zăcămin­telor de ţiţeiu şi de gaze combus­tibile. Noi trăim încă în convingerea moştenită de la înaintaşii noştri, că România este o ţară agricolă foar­te bogată în care petrolul e bine venit, dar, nu este piesa de rezis­tenţă în îndestularea economii noa­stre naţionale. Este cum ar fi cafeaua şi lichiorul după o masă îmbelşugată. Lucruri foarte plăcute, dar nici de­cum ab­solut trebuitoare, ba poate chiar in­­tr’o măsură oarecare, vătămătoare. Este adevărat că agricultura noa­stră hrănind întreaga populaţie a ţării este, ca o mamă bine­cuvânta­tă de Dumnezeu, şi de aceia,ea me­rită stima şi adoraţia pe care o me­rită o mamă darnică şi iubitoare de copii săi. Dar viaţa de Stat modern, cere ca producţia să fie făcută pentru schimb calculat în bani, şi nu pen­tru consumaţie proprie a producă­torilor, cum a fost în toată lumea, până în secolul al 19 lea. Noi trebue să producem mărfuri pentru export ca să putem importa o mulţime de lucruri pe cari noi nu le putem face şi fără de cari noi nu putem trăi.Ex­­portul nostru agricol scade şi e des­tinat să dispară complect, pe mă­sură ce se va îmbunătăţi alimenta­ţia şi starea sanitară a populaţiei rurale. Ori­cât ar spori producţia agricolă, prin raţionalizarea cultu­rii, ea nu va putea nici­odată în­trece nevoile de alimentaţie raţio­nală a populaţiei noastre rurale în continuă creştere. Producţia agricolă pentru nevoile proprii ale producătorului ţăran, ca­re ocupă astăzi mai mult de trei pă­trimi din suprafaţa agricolă a ţării, netrecând prin comerţ, nu produce pentru bugetul statului de cât prea puţin, pe când organizaţia modernă a statului nostru cere sume enorme. Din această cauză sarcinile fiscale, când e vorba de agricultură, cad aproape exclusiv pe marii proprie­tari cari produc pentru comerţ dar cari nu deţin nici o pătrime din su­prafaţa agricolă a ţării. Aşa stând lucrurile, situaţia financiară a statu­lui nostru ar fi mai dificilă, dacă mi­nisterul de finanţe n’ar găsi la în­demână petrolul. Petrolul devine astfel cheia echilibrului economic ş­ financiar a statului nostru, fiindcă el este principalul articol de export şi fiindcă pus în întregime în comerţ, el duce în spinare taxele şi impozi­tele de cari statul nostru are neapă­rată nevoe şi pe care agricultura nu i le poate da. A. Corteanui TRUPELE DE URMĂRIRE CONTINUA CU TOATĂ AMPLOAREA BERLIN 20 (Rader) — De la cartierul general al Fuehrerulu­, înaltul co­mandament a! forțelor armate germane comu­nică: După ce au încetat plo­ile, în sectorul sudic al frontului de răsărit au fost reluate în toată am­ploarea lor luptele de urmărire în direcţia est şi sud. Formaţiuni de avioane de luptă şi de bombarda­ment au distrus coloane inamice la răsărit de Ro­stov, au nimicit impor­tante legături de aprovi­zionare ale inamicului din regiunea limanului Donului şi au sprijinit cu efect luptele de urmări­­ire de la cotul Doneţului. Inamicul a atacat şi eră cu forţe puternice capul de pod Maronie­­. Toate încercările inamicului de a recuceri oraşul au fost isdrobite prin lupte gre­le, sprijinite cu efect de aviaţie, iar în parte prin contra-atacuri. Cu acest prilej, 36 de tancuri, d­in cele 60 care au atacat, au fost distruse.­­ In regiunea Moscova, obiective de cale ferată au fost atacate cu efect nimicitor ziua şi noap­ta sud de Bacul­u­men, atacuri locale ale inami­cului au dat greş. Cu­ a­­cest prilej a fost nimi­cit un grup bolşevic şi 19 tancuri inamice au fost distruse. Regiunea portului Murmansk a fost bombardată ieri cu un efect deosebit. Incendii mari s-au decla­­rat în instalaţiile docurilor şi în de­pozitele de autocamioane şi carbu­­ranţi. Cu acest prilej, avioane germane de vânătoare au doborât deasupra golfului Kola 17 avioane inamice. In Africa de Nord, activitate de luptă din ambele părţi, de importan­ţă locală. In regiunea de la nord-est de Lon­dra, un avion german de luptă a hr­vit cu mai multe bombe în plin, in timpul zilei, o importantă uzină de armament. In regiunea frontierei germane olandeze, un avion britanic a arun­cat ieri câteva bombe asupra car­tierelor de locuinţe. Avionul a fost doborât. Aviaţia britanică a atacat noap­tea cu forţe slabe câteva localităţi din Golful German, în special ora­şele Bremen şi Oldenburg. Popula­ţia civilă a avut pierderi. Trei a­­vioane inamice au fost doborâte. Cu prilejul luptelor defensive în­cununate de succes de la capul de pod Voronej, o divizie de infanterie din Silezia s-a distins în mod deose­bit. Escadra de vânătoare Udet a în­registrat a 2.500-a victorie aeriană. A Un abuz al cârciu­­marilo­r din centru Atragem atenţiunea organelor de resort asupra unei adevărate pira­terii: restauratorii şi bodegarii de pe bulevardul Elisabeta refuză să vândă bere între orele 15­­ .30, pentru a-şi putea vinde în acest interval de timp toate vinurile o­­ţerite sau nu, cu preţuri exorbi­tante. Este vorba de o înţelegere intre toţi aceşti restaurator şi bo­de­­gari. Cum berea, la actua­l ei tă­rie nu mai poate fi considerată sub n­iun motiv ca băutură al­coolică, ci mai de­grabă ca o sim­plă băutură răcoritoare ca şi siro­pul sau laptele bătut, şi cum în­tre preţul acesteia şi acela al vi­nului, oţeţit sau nu, este o apre­ciabilă diferenţă, este pre­a evidentă intenţia acestor „cârciumuri” mari sau mici, de a specula in timpul zile­­i călduroase, pe consumatori. Rugăm organele de resort care se ocupă cu aplicarea dispoziţiimi­­lor legii pentru reprimarea ser­ta­­jului — pentru că refuz­­ de vân­zare se încadrează precis în cu­prinsul acestei legi — să cerce­teze cele de mai sus şi să aplice dispoziţii,ni­ e legale. Iar, dacă este vorba de acoperirea — pentru nu interesează care motive — a ace­­­­stui refuz de vânzare, rugăm să se dea un comunicat oficial prin care să se arate că aceşti cârciumari prin refuzul de a vinde nu se în­cadrează în dispoziţiunile legii sa­botajului, pentru a se consacra astfel o stare de fapt contrarie ds­­poziţiunilor legale. 1 . E bine să se înlăture, prin da­rea unui comunicat discuţiile, mai bine zis certurile, dintre aceşti câr­ciumari — nu de primă speţă — şi consumatori. . . .. Impozitele asupra salariilor concentra­ţilor Mai toate in­trprinderi­e comer­ciale şi industriale se găsesc cu o parte din­­personalul respectiv concentrat.­­. . Cei mai mulţi din aceşti func­ţionari particulari concentraţi îşi primesc cotele de salarii, stabilite de lege,­ de la întreprinderile la cari au lucrat. Cum unele întreprinderi nu sunt lămurite dacă impozitul la salariile funcţionarilor concentraţi trebuesc plătite sau nu, le precizăm: atâta timp cât salariul se pilă­eşte func­ţionarului concentrat, se plăteşte şi impozitul respectiv. Dacă funcţionarul concentrat nu primeşte de la întreprindere nici un salariu — pentru că el a optat pentru altă salarizare — întreprin­derea de bază nu plăteşte nici un impozit. Stabilirea grupelor de exportatori Ministerul Economiei Naţionale a dat o decizie, — pe care o pu­blicăm în corpul ziarului, — prin care se stabilesc mai multe grupe de exportatori, după grupe de­ mărfuri. 1­­ Prin această măsură a ministe­rului Economiei Naţionale se va face o revizuire a exportatorilor înscrişi în registrul de exportatori, ajungându-se la o selecţionare, ex­portul va fi mai bine organizat, disponibilităţile de export vor fi mai precis stabilite, iar controlul asigurat. Firmele exportatoare sunt obli­gate să comunice ministerului E­­conomiei Naţionale, direcţiunea or­ganizării şi încurajării exportului o serie de date privitoare la ad­ministraţia şi activitatea lor. Firmele exportatoare care nu vor trimite date sincere şi în ter­menele fixate, vor fi radiate din registrul de exportatori, ridicân­­du-li-se astfel dreptul de a mai face exporturi. . . ! Târgul internaţional de materii prime In cursul perioadei de sub exa­menul nostru, pieţele internaţionale extra-europene de materii prime au prezentat următoarele caracteristi­­ce: Stabilitate la metalele neferoase şi preţioase; fermitate la cereale şi bumbac şi situaţiune staţionară, u­­neori apatică, la produsele colonia­le. Criza de transport, ca urmare a acţiunii submarinelor Axei, agra­­vează problema stocurilor pe pieţe­le anglo-americane. Astfel materiile prime din India nu se mai pot tran­sporta prin Golful Bengal, ele — în special iuta, bumbacul, ceaiul, ore­­zul, etc., fiind expediate cu calea ferată la Banday zi de aci încărca­te în vapoare, altele i­au calea con­­tinentală chiar spre Iran. Astfel de complicatiuni nu permit o desfășu­rare normală de afaceri pe princi­palele târguri internationale. METALELE NEFEROASE Pod­-ul cositorului din Londra şi-a încetat activitatea, consecinţă pierderii surselor de producţiune din Extremul Orient. Această organiza­ţie, dependentă de Comitetul In­­ternaţional al Cositorului a fost în­fiinţată în anul 1938 şi contra în sistemul de restricţiune al exportu­­lui internaţional de cositor. Acest „pool“ avea, în principal misiunea, să menţină stabilitatea preţurilor în­tre 200 şi 230 1st. tone (de 1016 kg.) La înfiinţarea sa dispunea de 15.000 tone cositor, care servea pentru e­­chilibrarea preţurilor, prin Vânzări când aceste preţuri depăşeau limita maximă sau cumpărări de pe piaţă pentru susţinerea lor. Pool-ul a iz­butit să menţină preţul la 230 1st, la declararea războiului, în Statele­ Unite însă a crescut cu 50 la sută. La 11 Decemvrie 1939, guvernul britanic a modificat politica sa de preţuri privind cositorul, astfel că notările Londra s’au fixat la 271 1st. şi de atunci n’au mai coborât la 230 1st. Englezii şi olandezii s’au străduit să prelungească existenţa „pod­­­ului“,­ însă ea nu mai avea nici un rost, astfel că desfiinţarea sa a fost impusă prin forţa împrejurărilor. Fără îndoilă că aşa zisele „meta­­le strategice“ sunt obiectul unui consum sporit. Normal producţia depăşea posibilităţile consumului, în­cât s’a simţit nevoia de anumite or­ganisme (carteluri, comitete, pod­­­uri) pentru raţionarea exportului şi susţinerea preţurilor. In actuala situatiune­­nu mai sunt necesare astfel de organisme, din contră o încadrare accentuată dacă nu absolută, în economia de război, materii prime Pe toate pieţele, cursurile meta­lelor neferoase sunt neschimbate şi le redăm sub titlu informaţia. CURSUL METALELOR NEFEROASE Cupru BERLIN. Cupru electrolitic (pe suta kgr.) Rm. 74. HAMBURG. Tendință calmă. Cursuri minimale pe 100 kgr. Rm. 68,25 termen Iunie, Iulie, August, Septemvrie, Octomvrie. NEW YORK (în cents pe 1b). Cupru electrolitic, loco 12. Termen 30—90 zile 11 3/4. Cuprul important 11 1­ 4. LONDRA: Cuprul se negociază la prețul invariabil de 62 1st. tona lungă (1016 kgr.). Cositorul Târgul calm, fără vreo schimba­re de cursuri. HAMBURG, Afaceri calme:. Ter­men de livrare Iulie până în Oc­tomvrie, Km. 310. NEW YORK- Cositor vStraits” (în cents pe lb.) : 52. 1 LONDRA: Cositor „Standard“ (în 1st. tona lungă): prompt 259-260;l à livrer 3 luni 262—263; preţ „settle­ments“ 259 jumi. Zincul HAMBURG, Tendinţa cârmă, (preţ pe 100 kgr.): Zinc brut de uzină termen Iulie, August, Septemvrie, Octomvrie, Km. 33,10. NEW YORK (în cents pe lb.) : 8,25. Londra (pe tona lungă): lst. 25,3­4 Plumbul NEW YORK (în cent's pe lb,): Plumb Soft Foreign, 6,50. LONDRA, Lst. 25, tona lungă. Aluminium BERLIN, Aluminium pur 99 la­­sută, blocuri brute: Rm. 127 suta de kgr.­, în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută Rm, 127 suta de kgr. Aluminium în baie, dinți de cal, sârmă, tablă, 99 la sută, Rm, 132 suta de kgr. NEW YORK- Preţ oficial pe lb, 15 cents. LONDRA. Preț intern pe tonă lungă, sh. 55, fob. Nikelul NEW YORK- (In cents pe lb.), Nikel electrolitic: 35. LONDRA. Preţ intern pe tona lungă, 1st. 190—195. Antimoniu LONDRA (tona lungă). Anti­moniu 79 la sută; 1st. 120. Antimoniu 70 la sută; 1st. 100. Cromul LONDRA. Minereu de Crom de India, cif. baza 48 la sută (pe tona lungă) shilingi 155—175. Cadmium LONDRA (pe lb. Fob. shil 5-4—5-6. Wolfram LONDRA (tona lung. Cif.). Mi­nereu de wolfram 1 la sută shil. 55 metale preţioase Cursurile metalelor preţioase sunt neschimbate. Se afirmă că argintul livrat industriei de război de către tezaurul american, pentru a înlocui unele metale neferoase, nu va fi plătit pe cursul intern de 71,11 cents uncia, ci pe preţul mondial de 35 cents. Se vor prevede însă subverr­­iuni pentru producătorii americani, spre a compensa scăderea preţului intern. Cursuri strict controlate şi stabi­le pe toate principalele pieţe mon­diale. Argintul BERLIN. Argint 1.000 la mie. Km, 35.50—38.50 pe kgr. HAMBURG. Argint fin Rm. 35,50—38,50 pe kgr. NEW YORK (în cents pe un­cie — 31 grame 1,035). Argint fin: 35Vs­ LONDRA (în pence pe uncie). Argint in baie, prompt: 231/2- Argint fin, prompt: 231/2' Aurul NEW YORK, aur fin 35 dolari uncia. i | I LONDRA, 168 shillingi uncia. Platina NEW YORK. Dolari 34 1/2—36 pe uncie. PRODUSE AGRICOLE Către finele primei decade a Iu­­nei Iulie, după o mişcare slabă a cursurilor, s’a produs pe piaţa târ­gurilor câtorva materii prime a­­grare, o orientare mai fermă a ten­dinţei cu urcări substanţiale de pre­ţuri. In această privinţă se înregis­­trează, în special, o îmbunătăţire sensibilă a poziţiei grâului şi po­­rumbului şi a cerealelor secundare, pe pieţele americane. Totuşi pentru cele patru mori producătoare de grâu: Argentina, Australia, Canada şi St. Unite, această evoluţie nu aduce nici o destindere a poziţiu­­nei lor, fără un export masiv — azi imposibil din cauza eliminării debu­­şeurilor europene şi ostasiatice — deoarece perspectivele recoltelor, agravează excesul de disponibili­tăţi fără plasament. Pe târgurile americane de burtr­­ac brut s’a înfiripat o tendinţă fermă. Notările „per prompt“ New­ York, care lâncezeau în prima ju­mătate a lunei Iunie în jurul cotei de 19 cents au atins chiar 21 cents Continuare in pag. 3-a M. S. REGELE ŞI MAREŞALUL CONDUCĂTOR AU PARTICIPAT ERI LA POMENIREA REGELUI FERDINAND I ŞI REGINEI MARIA LA CURTEA DE ARGEŞ La solentimtate au mai asistat d. prof. Mihai Antonescu şi căpeteni­­e­­de oştire Eri, la Curtea de Argeş, cu pri­lejul împlinirii a cincisprezece ani de la moartea Regelui Ferdinand I-ul Cel Loial şi a împlinirii celor patru ani ele când Regina Maria a închis ochii pentru totdeauna, s’a făcut, —în faţa criptei voevodale— un parastas pentru odihna Augu­­ştilor dispăruţi. Tot aici, în cadrul unei înălţătoa­re solemnităţi, s’a făcut decorarea drapelelor unităţilor şi a noilor ca­valeri ai Ordinului „Mihai Vitea­zul”. Atât la pioasa ceremonie cât şi la înălţătoarea solemnitate, au a­­sistat: Maiestatea Sa Regele, Ma­reşalul Conducător şi Desrobitor de Ţară, preşedintele ad-interim al Consiliului, membrii ai Guvernului şi căpeteniile de oştire. Cinstirea memoriei Regelui Fer­dinand I întregitor de Ţară nu s’a făcut ori numai prin creştineasca pomenire. In faţa Criptei Argeşene a Voe­­vozilor întem­eietori, au venit să se închine Suveranul Ţării şi Mareşa­lul Conducător. Au venit înalţii demnitari ai Ţă­rii şi Cavalerii vechi şi noui ai Or­dinului" „Mihai Viteazul” să cin­stească memoria Intereetorului a­­cestui înalt Ordin, Regele Ferdi­nand­­, *care — cum a spus-o dom­nul Mareşal Conducător în cuvân­tarea rostită, — a voit şi a isbutit să internee­ze prin acest Ordin, Corpul naţional al elitei eroice al bravilor neamului, apărătorii drep­turilor de eri, de azi şi de mâine. Tot aici, eri, Ordinul Cavalerilor Mihai Viteazul a primit în sânul Său noui viteji şi drapele glorioase ale unor unităţi brave. Apariţia tânărului Suveran atât de iubit de oaste şi popor şi alături de Mareşalul Desrobitor de Ţară, a prilejuit tuturor celor de faţă mo­mente impresionante de un entu­ziasm sincer şi cald. Lângă tânărul nostru Rege, mer­gea i­­eri pe aleia principală a Curţii de Argeş, Mareşalul Desrobitor pe care l-am văzut tot atât de voios cum l-am văzut în primele linii pe frontul de la Prut, Nistru, și în fața Odesei. Cuvântarea d-lui Mar­eşeal Ion Antonescu Adresându-se Majestăţii Sale Regelui, d. Mareşal Ion Antones­­cu, Conducătorul Statului a rostit următoarele : MA­TESTATE. Cinstirea memoriei Regelui Ferdinand I nu o facem azi nu­mai prin creştineasca pomenire, care stă temei de veacuri tradi­ţiei noastre religioase. Cultul morţilor este nu numai act de pietate, ci sfat de viaţă. Iar cultul regilor morţi nu este numai o închinare de recunoştin­ţă ci o adevărată faptă naţională. El prilejueşte evocarea tradi­ţiilor şi meritelor regeşti şi aşe­zarea lor ca sfat de istorie pen­tru urmaşi. Aci, în cripta argeşeană a Voe­­vozilor întemeietori, străjuesc Regii noştri, Regele Carol I cu marele său exemplu de disciplină, de muncă, de modestie, care a născut şi a a­­şezat Regatul pe baze de onoare şi de realism politic. Regele Ferdinand I întregito­rul, luptătorul pentru drepturi şi dreptate, Ferdinand cel real care a intrat în istorie nedespărţit de numele de lealitate, pe care şi-a rezemat viaţa. Cinstirea memoriei lor însem­nează să luăm din exemplul lor — pentru Monarhie şi pentru Ţa­ră — pildă de onoare, de discipli­nă, de m­uncă, pildă de realism politic şi de realitate. Poporul român este un popor care slujeşte şi va sluji întotdeau­na aceste crezuri. El nu cunoaşte şi nu va cunoa­şte niciodată decât legile onoarei şi ale realităţii. Pe câmpurile de bătaie şi în viaţa de mâine aşa îşi va înte­meia destinul, adăugând discipli­na sobră a muncii şi credinţa rea­listă în dreptate. Pentru Cavalerii Mihai Viteazul ziua de azi este o îndoită cins­tire. Ei cinstesc pe întemeietorul Or­dinului Mihai Viteazul, pe Re­gele Ferdinand I care a voit şi a izbutit să întemeieze prin acest ordin corpul naţional al elitei e­­roice, al bravilor Neamului, apă­rătorii drepturilor de ieri, de azi şi de mâine. Ei cinstesc ordinul însuşi. Născut sub semnul celui mai mare Voevod al luptelor noastre pentru pământ, pentru cruce şi pentru Europa, Ordinul Cavale­rilor Mihai Viteazul primeşte azi în sânul său noui viteji şi dra­pele glorioase ale unor unităţi brave. Vin printre noi şi bravi ofiţeri germani, Cavaleri ai Ordinului, cari au câştigat gloria şi recunoş­tinţa noastră luptând pentru Pa­tria Germană, pentru noi şi pentru Europa. Nicăeri mai mult decât aci, lân­­gă cripta celui care s’a născut Principe german şi a murit Rege Român, nu vor înţelege mai bine unitatea germano-română legate prin sângele luptei noastre de azi. Nicăeri, mai mult decât aci, Ca­­valerii Mihai Viteazul ai noştri nu puteau să arate mai lămuritor noilor viteji primiţi drumul isto­rie, monarhie şi românesc pe care trebue să-l urmeze. Nicăeri mai mult decât aci nu puteau simţi datoria lor de a sluji prin muncă, sobrietate, onoare şi lealitate Statul de mâine pentru care au luptat azi şi pe care l-au slujit Regii de ieri. De aceea am ţinut, SIRE, să fiţi printre noi, ca azi, lângă mormân­tul Regilor şi al Voevozilor clădi­­tori de Ţară, să vă simţiţi şi mân­dria de urmaşi ai Lor şi povara răspunderii de a urma, alături de toţi ceilalţi Cavaleri, tradiţiile re­gale şi româneşti, ale Statului de mâine, a Armatei de totdeauna şi ale veşniciei noastre. " GUVANTAREA D-LUI PROF. MIHAI ANTONESCU Revenind în mijlocul Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, Domnul Profesor Mihai Antonescu a prezi­dat masa oferită Cavalerilor înaltu­lui ordin, prilej cu care D-sa a ros­tit următoarea cuvântare: Domnilor Cavaleri, ** In numele guvernului Țării, ex­prim Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul” recunoştinţa neamului pentru fapta lor naţională. Niciodată mai mult decât astăzi Ordinul „Mihai Viteazul” nu rezumă şi nu concentrează mai evocator şi mai puternic, întreaga noastră isto­rie naţională. Am luptat pentru Cruce; Sunteţi purtătorii Crucii şi luptaţi pentru Cruce. Am luptat pentru unitatea neamu­lui românesc. Sunteţi purtătorii semnului Voe­­vodului unităţii româneşti. Am luptat totdeauna pentru drep­tate şi pentru marile idealuri de ci­vilizaţie pe care familia, proprieta­tea şi tradiţiile de totdeauna ale Eu­ropei au ştiut să le exprime. Astăzi, Mihai Viteazul este mai prezent decât oricând în noi, pentru­­că el ne aduce firul istoriei naţiona­le prin care neamul nostru şi-a do­vedit întâia oară marea lui misiu­ne de popor de margine, de apărător al tradiţiei şi al drepturilor Euro­pei. (Aplauze prelungite). De aceea, mândru că pot, în nu­mele guvernului să salut fruntea de vitejie a bravei noastre armate, care ne-a spălat dezonoarea, ne-a şters păcatele trecutului şi ne-a ridicat is­toria drepturilor pe coame­ de mâm­ărie, iar misiunea noastră europeană pe trepte de veşnicie, închin paha­rul meu pentru Cel dintâi Cavaler al Ordinului ..Mihai Viteazul” pen­tru M. S. Regele Mihai I (ura­­le prelungite), pentru bravul şi iu­bitul nostru Mareşal turale puterni­ce), pentru oastea noastră care prii Dvs. cinsteşte şi asigură vii­torii drepturilor noastre. (Urale prelun­gite). Serviciul religios Serviciul religios a fost onoiat în Mănăstirea Curtea de Argeş de către

Next