Argus, iulie 1942 (Anul 32, nr. 8754-8779)
1942-07-22 / nr. 8771
ANUL XXXI Nr. 8771 4 apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPliî. PENTRU TOŢI No. 130 abonamente in tari tin an topo Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tară - 6 lei în străinătate In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale IRRAM ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 st}‘. INDUSTRIEI $1 FINANTEI Telefon 3.05.44 -11 ■“ts ,at jgi MIERCURI 22 IULIE 1942 ' r' \ ' Apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOTI No. 130 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G O S” S. A Inscris sub Nr. 203 Trib. Bio* Redactor responsabil: AL. PETROVICI LEGEA PETROLULUI Monitorul Oficial din 17 iulie trecut, a publicat decretul lege pentru valorificarea petrolului, adică a zăcămintelor de bitumine solide lichide și gazoase. Mărturisesc că am primit cu oarecare scepticism această nouă legiferare, cu toată stima pe care o am pentru competinţa dlui ministru Marinescu, în materie economică şi în materie de petrol în special. Ştiam că toate regimurile politice de după războiul mondial, au căutat să aplice petrolului o concepţie a loc politica economică şi că rezultatul general al legilor pe cari leau făcut şi le au aplicat diferitele guverne din trecut, este o scădere treptată şi continuă a producţiei. Ce putea aduce noul. ministru Marinescu? Petrolul nu se reface. Dacă producţia scade, este o dovadă că isvoarele au fost secătuite. Citind expunerea de motive, şi decretul lege, am avut plăcuta senzaţie a omului toropit de căldură care pentru a scăpa de oboseală şi desgust, face un duş rece. Aşadar, perspectiva secătuirii complecte a isvoarelor noastre de petrol nu este în natura lucrurilor, ci e numai produsul unei greşite politici a Statului, in materie de explorare şi de exploatare a zăcămintelor. Dar aceste adevăruri cari par aşa de elementare şi de evidente, după ce citeşti expunerea d'lui ministru Marinescu, cum de n’au putut fi văzute şi aplicate de legiuitorii din trecut? întrebarea aceasta apare in minte odată cu impresia de bun simţ sănătos pe care o dă citirea decretului celui nou. Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât unul singur: Pasiunea politică şi spiritul de luptă de partid în care s’a legiferat în trecut, în materie de petrol, ca şi în multe alte materii economice. Noul decret se înfăţişează descărcat de aceste păcate originale. El arată spiritul în care omul providenţial, d. Mareşal Ion Antonescu, îşi dă osteneală să clădească România Nouă. Ceea ce noi cei de astăzi nu putem vedea destul de limpede, din cauza apropierii noastre de evenimente şi de originea lor, generaţiile viitoare vor putea vedea fără nici o sforţare. Căci procesul de renaştere pe care noi îl trăim astăzi umbrindu l cu micile noastre necazuri şi cu marile noastre pasiuni, va apare urmaşilor noştri în perspectiva istoriei, curat ca cristalul. Generaţiile viitoare vor aprecia mai bine decât noi măsurile pe care le prevede noua lege a petrolului, pentru descoperirea, conservarea şi exploatarea raţională a zăcămintelor de ţiţeiu şi de gaze combustibile. Noi trăim încă în convingerea moştenită de la înaintaşii noştri, că România este o ţară agricolă foarte bogată în care petrolul e bine venit, dar, nu este piesa de rezistenţă în îndestularea economii noastre naţionale. Este cum ar fi cafeaua şi lichiorul după o masă îmbelşugată. Lucruri foarte plăcute, dar nici decum absolut trebuitoare, ba poate chiar intr’o măsură oarecare, vătămătoare. Este adevărat că agricultura noastră hrănind întreaga populaţie a ţării este, ca o mamă binecuvântată de Dumnezeu, şi de aceia,ea merită stima şi adoraţia pe care o merită o mamă darnică şi iubitoare de copii săi. Dar viaţa de Stat modern, cere ca producţia să fie făcută pentru schimb calculat în bani, şi nu pentru consumaţie proprie a producătorilor, cum a fost în toată lumea, până în secolul al 19 lea. Noi trebue să producem mărfuri pentru export ca să putem importa o mulţime de lucruri pe cari noi nu le putem face şi fără de cari noi nu putem trăi.Exportul nostru agricol scade şi e destinat să dispară complect, pe măsură ce se va îmbunătăţi alimentaţia şi starea sanitară a populaţiei rurale. Oricât ar spori producţia agricolă, prin raţionalizarea culturii, ea nu va putea niciodată întrece nevoile de alimentaţie raţională a populaţiei noastre rurale în continuă creştere. Producţia agricolă pentru nevoile proprii ale producătorului ţăran, care ocupă astăzi mai mult de trei pătrimi din suprafaţa agricolă a ţării, netrecând prin comerţ, nu produce pentru bugetul statului de cât prea puţin, pe când organizaţia modernă a statului nostru cere sume enorme. Din această cauză sarcinile fiscale, când e vorba de agricultură, cad aproape exclusiv pe marii proprietari cari produc pentru comerţ dar cari nu deţin nici o pătrime din suprafaţa agricolă a ţării. Aşa stând lucrurile, situaţia financiară a statului nostru ar fi mai dificilă, dacă ministerul de finanţe n’ar găsi la îndemână petrolul. Petrolul devine astfel cheia echilibrului economic ş financiar a statului nostru, fiindcă el este principalul articol de export şi fiindcă pus în întregime în comerţ, el duce în spinare taxele şi impozitele de cari statul nostru are neapărată nevoe şi pe care agricultura nu i le poate da. A. Corteanui TRUPELE DE URMĂRIRE CONTINUA CU TOATĂ AMPLOAREA BERLIN 20 (Rader) — De la cartierul general al Fuehrerulu, înaltul comandament a! forțelor armate germane comunică: După ce au încetat ploile, în sectorul sudic al frontului de răsărit au fost reluate în toată amploarea lor luptele de urmărire în direcţia est şi sud. Formaţiuni de avioane de luptă şi de bombardament au distrus coloane inamice la răsărit de Rostov, au nimicit importante legături de aprovizionare ale inamicului din regiunea limanului Donului şi au sprijinit cu efect luptele de urmăriire de la cotul Doneţului. Inamicul a atacat şi eră cu forţe puternice capul de pod Maronie. Toate încercările inamicului de a recuceri oraşul au fost isdrobite prin lupte grele, sprijinite cu efect de aviaţie, iar în parte prin contra-atacuri. Cu acest prilej, 36 de tancuri, din cele 60 care au atacat, au fost distruse. In regiunea Moscova, obiective de cale ferată au fost atacate cu efect nimicitor ziua şi noapta sud de Baculumen, atacuri locale ale inamicului au dat greş. Cu acest prilej a fost nimicit un grup bolşevic şi 19 tancuri inamice au fost distruse. Regiunea portului Murmansk a fost bombardată ieri cu un efect deosebit. Incendii mari s-au declarat în instalaţiile docurilor şi în depozitele de autocamioane şi carburanţi. Cu acest prilej, avioane germane de vânătoare au doborât deasupra golfului Kola 17 avioane inamice. In Africa de Nord, activitate de luptă din ambele părţi, de importanţă locală. In regiunea de la nord-est de Londra, un avion german de luptă a hrvit cu mai multe bombe în plin, in timpul zilei, o importantă uzină de armament. In regiunea frontierei germane olandeze, un avion britanic a aruncat ieri câteva bombe asupra cartierelor de locuinţe. Avionul a fost doborât. Aviaţia britanică a atacat noaptea cu forţe slabe câteva localităţi din Golful German, în special oraşele Bremen şi Oldenburg. Populaţia civilă a avut pierderi. Trei avioane inamice au fost doborâte. Cu prilejul luptelor defensive încununate de succes de la capul de pod Voronej, o divizie de infanterie din Silezia s-a distins în mod deosebit. Escadra de vânătoare Udet a înregistrat a 2.500-a victorie aeriană. A Un abuz al cârciumarilor din centru Atragem atenţiunea organelor de resort asupra unei adevărate piraterii: restauratorii şi bodegarii de pe bulevardul Elisabeta refuză să vândă bere între orele 15 .30, pentru a-şi putea vinde în acest interval de timp toate vinurile oţerite sau nu, cu preţuri exorbitante. Este vorba de o înţelegere intre toţi aceşti restaurator şi bodegari. Cum berea, la actual ei tărie nu mai poate fi considerată sub niun motiv ca băutură alcoolică, ci mai degrabă ca o simplă băutură răcoritoare ca şi siropul sau laptele bătut, şi cum între preţul acesteia şi acela al vinului, oţeţit sau nu, este o apreciabilă diferenţă, este prea evidentă intenţia acestor „cârciumuri” mari sau mici, de a specula in timpul zilei călduroase, pe consumatori. Rugăm organele de resort care se ocupă cu aplicarea dispoziţiimilor legii pentru reprimarea sertajului — pentru că refuz de vânzare se încadrează precis în cuprinsul acestei legi — să cerceteze cele de mai sus şi să aplice dispoziţii,ni e legale. Iar, dacă este vorba de acoperirea — pentru nu interesează care motive — a acestui refuz de vânzare, rugăm să se dea un comunicat oficial prin care să se arate că aceşti cârciumari prin refuzul de a vinde nu se încadrează în dispoziţiunile legii sabotajului, pentru a se consacra astfel o stare de fapt contrarie dspoziţiunilor legale. 1 . E bine să se înlăture, prin darea unui comunicat discuţiile, mai bine zis certurile, dintre aceşti cârciumari — nu de primă speţă — şi consumatori. . . .. Impozitele asupra salariilor concentraţilor Mai toate intrprinderie comerciale şi industriale se găsesc cu o parte dinpersonalul respectiv concentrat.. . Cei mai mulţi din aceşti funcţionari particulari concentraţi îşi primesc cotele de salarii, stabilite de lege, de la întreprinderile la cari au lucrat. Cum unele întreprinderi nu sunt lămurite dacă impozitul la salariile funcţionarilor concentraţi trebuesc plătite sau nu, le precizăm: atâta timp cât salariul se pilăeşte funcţionarului concentrat, se plăteşte şi impozitul respectiv. Dacă funcţionarul concentrat nu primeşte de la întreprindere nici un salariu — pentru că el a optat pentru altă salarizare — întreprinderea de bază nu plăteşte nici un impozit. Stabilirea grupelor de exportatori Ministerul Economiei Naţionale a dat o decizie, — pe care o publicăm în corpul ziarului, — prin care se stabilesc mai multe grupe de exportatori, după grupe de mărfuri. 1 Prin această măsură a ministerului Economiei Naţionale se va face o revizuire a exportatorilor înscrişi în registrul de exportatori, ajungându-se la o selecţionare, exportul va fi mai bine organizat, disponibilităţile de export vor fi mai precis stabilite, iar controlul asigurat. Firmele exportatoare sunt obligate să comunice ministerului Economiei Naţionale, direcţiunea organizării şi încurajării exportului o serie de date privitoare la administraţia şi activitatea lor. Firmele exportatoare care nu vor trimite date sincere şi în termenele fixate, vor fi radiate din registrul de exportatori, ridicându-li-se astfel dreptul de a mai face exporturi. . . ! Târgul internaţional de materii prime In cursul perioadei de sub examenul nostru, pieţele internaţionale extra-europene de materii prime au prezentat următoarele caracteristice: Stabilitate la metalele neferoase şi preţioase; fermitate la cereale şi bumbac şi situaţiune staţionară, uneori apatică, la produsele coloniale. Criza de transport, ca urmare a acţiunii submarinelor Axei, agravează problema stocurilor pe pieţele anglo-americane. Astfel materiile prime din India nu se mai pot transporta prin Golful Bengal, ele — în special iuta, bumbacul, ceaiul, orezul, etc., fiind expediate cu calea ferată la Banday zi de aci încărcate în vapoare, altele iau calea continentală chiar spre Iran. Astfel de complicatiuni nu permit o desfășurare normală de afaceri pe principalele târguri internationale. METALELE NEFEROASE Pod-ul cositorului din Londra şi-a încetat activitatea, consecinţă pierderii surselor de producţiune din Extremul Orient. Această organizaţie, dependentă de Comitetul Internaţional al Cositorului a fost înfiinţată în anul 1938 şi contra în sistemul de restricţiune al exportului internaţional de cositor. Acest „pool“ avea, în principal misiunea, să menţină stabilitatea preţurilor între 200 şi 230 1st. tone (de 1016 kg.) La înfiinţarea sa dispunea de 15.000 tone cositor, care servea pentru echilibrarea preţurilor, prin Vânzări când aceste preţuri depăşeau limita maximă sau cumpărări de pe piaţă pentru susţinerea lor. Pool-ul a izbutit să menţină preţul la 230 1st, la declararea războiului, în Statele Unite însă a crescut cu 50 la sută. La 11 Decemvrie 1939, guvernul britanic a modificat politica sa de preţuri privind cositorul, astfel că notările Londra s’au fixat la 271 1st. şi de atunci n’au mai coborât la 230 1st. Englezii şi olandezii s’au străduit să prelungească existenţa „podului“, însă ea nu mai avea nici un rost, astfel că desfiinţarea sa a fost impusă prin forţa împrejurărilor. Fără îndoilă că aşa zisele „metale strategice“ sunt obiectul unui consum sporit. Normal producţia depăşea posibilităţile consumului, încât s’a simţit nevoia de anumite organisme (carteluri, comitete, poduri) pentru raţionarea exportului şi susţinerea preţurilor. In actuala situatiunenu mai sunt necesare astfel de organisme, din contră o încadrare accentuată dacă nu absolută, în economia de război, materii prime Pe toate pieţele, cursurile metalelor neferoase sunt neschimbate şi le redăm sub titlu informaţia. CURSUL METALELOR NEFEROASE Cupru BERLIN. Cupru electrolitic (pe suta kgr.) Rm. 74. HAMBURG. Tendință calmă. Cursuri minimale pe 100 kgr. Rm. 68,25 termen Iunie, Iulie, August, Septemvrie, Octomvrie. NEW YORK (în cents pe 1b). Cupru electrolitic, loco 12. Termen 30—90 zile 11 3/4. Cuprul important 11 1 4. LONDRA: Cuprul se negociază la prețul invariabil de 62 1st. tona lungă (1016 kgr.). Cositorul Târgul calm, fără vreo schimbare de cursuri. HAMBURG, Afaceri calme:. Termen de livrare Iulie până în Octomvrie, Km. 310. NEW YORK- Cositor vStraits” (în cents pe lb.) : 52. 1 LONDRA: Cositor „Standard“ (în 1st. tona lungă): prompt 259-260;l à livrer 3 luni 262—263; preţ „settlements“ 259 jumi. Zincul HAMBURG, Tendinţa cârmă, (preţ pe 100 kgr.): Zinc brut de uzină termen Iulie, August, Septemvrie, Octomvrie, Km. 33,10. NEW YORK (în cents pe lb.) : 8,25. Londra (pe tona lungă): lst. 25,34 Plumbul NEW YORK (în cent's pe lb,): Plumb Soft Foreign, 6,50. LONDRA, Lst. 25, tona lungă. Aluminium BERLIN, Aluminium pur 99 lasută, blocuri brute: Rm. 127 suta de kgr., în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută Rm, 127 suta de kgr. Aluminium în baie, dinți de cal, sârmă, tablă, 99 la sută, Rm, 132 suta de kgr. NEW YORK- Preţ oficial pe lb, 15 cents. LONDRA. Preț intern pe tonă lungă, sh. 55, fob. Nikelul NEW YORK- (In cents pe lb.), Nikel electrolitic: 35. LONDRA. Preţ intern pe tona lungă, 1st. 190—195. Antimoniu LONDRA (tona lungă). Antimoniu 79 la sută; 1st. 120. Antimoniu 70 la sută; 1st. 100. Cromul LONDRA. Minereu de Crom de India, cif. baza 48 la sută (pe tona lungă) shilingi 155—175. Cadmium LONDRA (pe lb. Fob. shil 5-4—5-6. Wolfram LONDRA (tona lung. Cif.). Minereu de wolfram 1 la sută shil. 55 metale preţioase Cursurile metalelor preţioase sunt neschimbate. Se afirmă că argintul livrat industriei de război de către tezaurul american, pentru a înlocui unele metale neferoase, nu va fi plătit pe cursul intern de 71,11 cents uncia, ci pe preţul mondial de 35 cents. Se vor prevede însă subverriuni pentru producătorii americani, spre a compensa scăderea preţului intern. Cursuri strict controlate şi stabile pe toate principalele pieţe mondiale. Argintul BERLIN. Argint 1.000 la mie. Km, 35.50—38.50 pe kgr. HAMBURG. Argint fin Rm. 35,50—38,50 pe kgr. NEW YORK (în cents pe uncie — 31 grame 1,035). Argint fin: 35Vs LONDRA (în pence pe uncie). Argint in baie, prompt: 231/2- Argint fin, prompt: 231/2' Aurul NEW YORK, aur fin 35 dolari uncia. i | I LONDRA, 168 shillingi uncia. Platina NEW YORK. Dolari 34 1/2—36 pe uncie. PRODUSE AGRICOLE Către finele primei decade a Iunei Iulie, după o mişcare slabă a cursurilor, s’a produs pe piaţa târgurilor câtorva materii prime agrare, o orientare mai fermă a tendinţei cu urcări substanţiale de preţuri. In această privinţă se înregistrează, în special, o îmbunătăţire sensibilă a poziţiei grâului şi porumbului şi a cerealelor secundare, pe pieţele americane. Totuşi pentru cele patru mori producătoare de grâu: Argentina, Australia, Canada şi St. Unite, această evoluţie nu aduce nici o destindere a poziţiunei lor, fără un export masiv — azi imposibil din cauza eliminării debuşeurilor europene şi ostasiatice — deoarece perspectivele recoltelor, agravează excesul de disponibilităţi fără plasament. Pe târgurile americane de burtrac brut s’a înfiripat o tendinţă fermă. Notările „per prompt“ New York, care lâncezeau în prima jumătate a lunei Iunie în jurul cotei de 19 cents au atins chiar 21 cents Continuare in pag. 3-a M. S. REGELE ŞI MAREŞALUL CONDUCĂTOR AU PARTICIPAT ERI LA POMENIREA REGELUI FERDINAND I ŞI REGINEI MARIA LA CURTEA DE ARGEŞ La solentimtate au mai asistat d. prof. Mihai Antonescu şi căpeteniede oştire Eri, la Curtea de Argeş, cu prilejul împlinirii a cincisprezece ani de la moartea Regelui Ferdinand I-ul Cel Loial şi a împlinirii celor patru ani ele când Regina Maria a închis ochii pentru totdeauna, s’a făcut, —în faţa criptei voevodale— un parastas pentru odihna Auguştilor dispăruţi. Tot aici, în cadrul unei înălţătoare solemnităţi, s’a făcut decorarea drapelelor unităţilor şi a noilor cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”. Atât la pioasa ceremonie cât şi la înălţătoarea solemnitate, au asistat: Maiestatea Sa Regele, Mareşalul Conducător şi Desrobitor de Ţară, preşedintele ad-interim al Consiliului, membrii ai Guvernului şi căpeteniile de oştire. Cinstirea memoriei Regelui Ferdinand I întregitor de Ţară nu s’a făcut ori numai prin creştineasca pomenire. In faţa Criptei Argeşene a Voevozilor întemeietori, au venit să se închine Suveranul Ţării şi Mareşalul Conducător. Au venit înalţii demnitari ai Ţării şi Cavalerii vechi şi noui ai Ordinului" „Mihai Viteazul” să cinstească memoria Intereetorului acestui înalt Ordin, Regele Ferdinand, *care — cum a spus-o domnul Mareşal Conducător în cuvântarea rostită, — a voit şi a isbutit să interneeze prin acest Ordin, Corpul naţional al elitei eroice al bravilor neamului, apărătorii drepturilor de eri, de azi şi de mâine. Tot aici, eri, Ordinul Cavalerilor Mihai Viteazul a primit în sânul Său noui viteji şi drapele glorioase ale unor unităţi brave. Apariţia tânărului Suveran atât de iubit de oaste şi popor şi alături de Mareşalul Desrobitor de Ţară, a prilejuit tuturor celor de faţă momente impresionante de un entuziasm sincer şi cald. Lângă tânărul nostru Rege, mergea ieri pe aleia principală a Curţii de Argeş, Mareşalul Desrobitor pe care l-am văzut tot atât de voios cum l-am văzut în primele linii pe frontul de la Prut, Nistru, și în fața Odesei. Cuvântarea d-lui Mareşeal Ion Antonescu Adresându-se Majestăţii Sale Regelui, d. Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului a rostit următoarele : MATESTATE. Cinstirea memoriei Regelui Ferdinand I nu o facem azi numai prin creştineasca pomenire, care stă temei de veacuri tradiţiei noastre religioase. Cultul morţilor este nu numai act de pietate, ci sfat de viaţă. Iar cultul regilor morţi nu este numai o închinare de recunoştinţă ci o adevărată faptă naţională. El prilejueşte evocarea tradiţiilor şi meritelor regeşti şi aşezarea lor ca sfat de istorie pentru urmaşi. Aci, în cripta argeşeană a Voevozilor întemeietori, străjuesc Regii noştri, Regele Carol I cu marele său exemplu de disciplină, de muncă, de modestie, care a născut şi a aşezat Regatul pe baze de onoare şi de realism politic. Regele Ferdinand I întregitorul, luptătorul pentru drepturi şi dreptate, Ferdinand cel real care a intrat în istorie nedespărţit de numele de lealitate, pe care şi-a rezemat viaţa. Cinstirea memoriei lor însemnează să luăm din exemplul lor — pentru Monarhie şi pentru Ţară — pildă de onoare, de disciplină, de muncă, pildă de realism politic şi de realitate. Poporul român este un popor care slujeşte şi va sluji întotdeauna aceste crezuri. El nu cunoaşte şi nu va cunoaşte niciodată decât legile onoarei şi ale realităţii. Pe câmpurile de bătaie şi în viaţa de mâine aşa îşi va întemeia destinul, adăugând disciplina sobră a muncii şi credinţa realistă în dreptate. Pentru Cavalerii Mihai Viteazul ziua de azi este o îndoită cinstire. Ei cinstesc pe întemeietorul Ordinului Mihai Viteazul, pe Regele Ferdinand I care a voit şi a izbutit să întemeieze prin acest ordin corpul naţional al elitei eroice, al bravilor Neamului, apărătorii drepturilor de ieri, de azi şi de mâine. Ei cinstesc ordinul însuşi. Născut sub semnul celui mai mare Voevod al luptelor noastre pentru pământ, pentru cruce şi pentru Europa, Ordinul Cavalerilor Mihai Viteazul primeşte azi în sânul său noui viteji şi drapele glorioase ale unor unităţi brave. Vin printre noi şi bravi ofiţeri germani, Cavaleri ai Ordinului, cari au câştigat gloria şi recunoştinţa noastră luptând pentru Patria Germană, pentru noi şi pentru Europa. Nicăeri mai mult decât aci, lângă cripta celui care s’a născut Principe german şi a murit Rege Român, nu vor înţelege mai bine unitatea germano-română legate prin sângele luptei noastre de azi. Nicăeri, mai mult decât aci, Cavalerii Mihai Viteazul ai noştri nu puteau să arate mai lămuritor noilor viteji primiţi drumul istorie, monarhie şi românesc pe care trebue să-l urmeze. Nicăeri mai mult decât aci nu puteau simţi datoria lor de a sluji prin muncă, sobrietate, onoare şi lealitate Statul de mâine pentru care au luptat azi şi pe care l-au slujit Regii de ieri. De aceea am ţinut, SIRE, să fiţi printre noi, ca azi, lângă mormântul Regilor şi al Voevozilor clăditori de Ţară, să vă simţiţi şi mândria de urmaşi ai Lor şi povara răspunderii de a urma, alături de toţi ceilalţi Cavaleri, tradiţiile regale şi româneşti, ale Statului de mâine, a Armatei de totdeauna şi ale veşniciei noastre. " GUVANTAREA D-LUI PROF. MIHAI ANTONESCU Revenind în mijlocul Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, Domnul Profesor Mihai Antonescu a prezidat masa oferită Cavalerilor înaltului ordin, prilej cu care D-sa a rostit următoarea cuvântare: Domnilor Cavaleri, ** In numele guvernului Țării, exprim Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul” recunoştinţa neamului pentru fapta lor naţională. Niciodată mai mult decât astăzi Ordinul „Mihai Viteazul” nu rezumă şi nu concentrează mai evocator şi mai puternic, întreaga noastră istorie naţională. Am luptat pentru Cruce; Sunteţi purtătorii Crucii şi luptaţi pentru Cruce. Am luptat pentru unitatea neamului românesc. Sunteţi purtătorii semnului Voevodului unităţii româneşti. Am luptat totdeauna pentru dreptate şi pentru marile idealuri de civilizaţie pe care familia, proprietatea şi tradiţiile de totdeauna ale Europei au ştiut să le exprime. Astăzi, Mihai Viteazul este mai prezent decât oricând în noi, pentrucă el ne aduce firul istoriei naţionale prin care neamul nostru şi-a dovedit întâia oară marea lui misiune de popor de margine, de apărător al tradiţiei şi al drepturilor Europei. (Aplauze prelungite). De aceea, mândru că pot, în numele guvernului să salut fruntea de vitejie a bravei noastre armate, care ne-a spălat dezonoarea, ne-a şters păcatele trecutului şi ne-a ridicat istoria drepturilor pe coame de mâmărie, iar misiunea noastră europeană pe trepte de veşnicie, închin paharul meu pentru Cel dintâi Cavaler al Ordinului ..Mihai Viteazul” pentru M. S. Regele Mihai I (urale prelungite), pentru bravul şi iubitul nostru Mareşal turale puternice), pentru oastea noastră care prii Dvs. cinsteşte şi asigură viitorii drepturilor noastre. (Urale prelungite). Serviciul religios Serviciul religios a fost onoiat în Mănăstirea Curtea de Argeş de către