Argus, octombrie 1942 (Anul 32, nr. 8832-8857)

1942-10-14 / nr. 8843

I ANUL XXXII Nr. 8843 1 spirat si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUÎ. PENTRU TOTI No. 142 ABONAMENTE in tară Un an iqgq Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 99 In străinătate Tariful in funcţiune e convenţiile poştale internaţionale 3 lei în tară - 6 lei în străinătate 5 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI INDUSTRIE! ŞI FINANTEl BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 14 OCT. A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 142 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia etaju­­lui şi la toate agenţiile de publicita­­te. Proprietar : „A R­G­U­S” S. A, înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfoi. Redactor responsabil: AL. FETHOVICI EDUCAŢIA MARITIMA A NAŢIUNII •ir de N. CAŞCOVICI Civilizaţia omenească se datoreşte, fără exagerare, desvoltării şi perfec­ţionării mijloacelor de comunicaţii şi transporturi pe suprafaţa pământu­lui. Dar marea, adică apa, a fost drumul cel dintâi mai uşor şi mai ef­­tin, de care s-a folosit omul pentru legături cu lumea din afară şi, abia, mai târziu s-au putut desvolta co­­municaţiile şi transporturile de pscat. De aceea, răspândirea, invenţii­lor, împrumutul metodelor de lu­cru perfecţionate, schimbul bunu­rilor felurite ale pământului, iar prin acestea toate, atingerea nea­murilor de pe suprafaţa globului între ele s’au săvârşit, dela începu­tul istoriei omenirii, pe calea ape­lor şi mult mai târziu, aproape de­­vremea noastră, pe drumurile de us­cat. Deşi vieţuitoare de uscat prin firea şi preferinţele sale, spre deo­sebire de vieţuitoarele de apă, o­­mul s’a sîmţit, de timpuriu, a­­tras de mare şi a căutat s’o stă­pânească. Neamurile care au înţeles şi, mai ales, au simţit însemnătatea stăpânirii maritime pentru folosul lor, au cunoscut, foarte uşor, bună­starea, puterea şi gloria politică, ba chiar formele superioare ale cugetării filozofice şi ale creaţiei literare. Fenicienii, ca neam de naviga­tori în Mediterana, au lăsat urme strălucite în istoria depărtatei an­tichităţi, iar urmaşii lor de a­­proape înrudiţi, Cartaginezii,foar­te puţin numeroşi, au atins glo­ria militară de a fi înfruntat mă­reţul imperiu roman. Grecii anti­chităţii, demni urmaşi ai Fenicie­nilor în navigaţia şi comerţul ma­ritim, au atins în veacul lui Pe­rjele şi culmile glorioase ale gân­dirii omeneşti, după cele ale fapte­lor militare. In vremurile mai noui, popoarele de navigatori au ocupat, cu rân­dul, locurile dintâi pe scena lu­mei: republicele italiene în veacul de mijloc pe Mediterana și Liga hanseatică germană în mările Nordului, apoi Spaniolii, Portu­ghezii, Francezii, Englezii, iar acum, în urmă de tot, ridicarea vertiginoasă a Japoniei în politica internaţională. Apariţia Ruşilor pe scena politi­că a Europei şi a Uimei e însoţită, de câteva veacuri, de o sforţare nebunească, neastâmpărată şi tul­burătoare pentru toţi vecinii de a răzbi la ţărmuri maritime, spre largul apelor pământului, potrivit îndemnurilor moştenite de la Petru cel Mare, care, cucerind provin­ciile baltice de la Suedezi, spunea : „nu caut pământ, caut apă“. Eşirea la mare, drumul des­chis al apelor pământului, în­seamnă poartă spre lumea largă, siguranţa comerţului şi a priete­niilor, putinţa îmbogăţirii şi a pu­terii,­­uşurinţa tutur­or învăţături­lor omeneşti, calea sigură spre în­ălţarea şi întărirea neamurilor. D)e aceea, un port bine aşezat, sau o gură de fluviu, la ţărmul mării preţuesc mai mult decât întinse pământuri sterpe ori sălbatece. In trecutul nostru, luptele lui Ştefan cel Mare pentru stăpâni­rea Chiliei şi a Cetăţii Albe, ca porţi ale Moldovei spre lumea lar­gă, vădesc simţul şi înţelegerea marelui Domn în problemele co­vârşitoare ale vieţii naţionale. Din păcate veacurile d de stăpâni­re străină şi de umilinţă, ce au urm­at după transformarea Mării Negre într’un lac lăuntric închis par să f slăbit înţelegerea mulţi­milor noastre pentru problema vi­tală a respiraţiei maritime şi a căilor de apă spre largul himei. O spun aceasta pe temeiul unor felurite şi repetate experienţe. Astfel, în cariera mea universi­tară de două decenii, nu odată mi­­ s’a întâmplat să întâmpin lipsa de înţelegere a însemnătăţii pro­blemei dunărene pentru viaţa ro­mânească, în întregul ei. La în­ceputul carierei, printre studenţii proveniţi dn regiunile lăuntrice ale ţării, mulţi de prin părţile carpa-contrainare în fiag. 3-a APROVIZIONAREA CAPITALEI Vinerea trecută, Conducătorul Sta­tului a inspectat piaţa Obor şi subso­lul viitoarei Hale Centrale. In acest subsol se vor depozita cir­ca 1000 vagoane de aprovizionamen­­te pentru iarnă. însemnătatea acestui depozit pentru alimente nu trebue să scape nimănui. Vădi datorită acestei realizări, Capi­tala îşi va putea face o rezervă din care Primăria va scoate atunci când va fi nevoie. In chipul acesta aprovi­zionarea Capitalei va fi în mare mă­sură asigurată în eventualitatea că greutăţile de circulaţie ar împiedica transporturile, sau în aceea că specu­lantii ar încerca ei să oprească mer­sul norma! al aprovizionării In sco­puri necurate Pretutindeni, deci, se organizează, pretutindeni se ivesc semne că s® lu­crează cu spirit de prevedere. Apro­vizionarea Capitalei a constituit tot­deauna — chiar și în timpurile nor­male —­ o problemă pentru conduce­re. Şi iată că această problemă, as­tăzi, în timpuri de război, — crâncen războiu — capătă o soluţionare din cele mai practice şi mai plină de rod­nice perspective. Actuala conducere a primăriei Capitalei dovedeşte astfel că a înţeles întru totul spiritul înoitor şi în aceeaşi măsură creator al Mare­şalului Antonescu. Pentru cetăţenii Bucureştiului dem­nificaţia comunicatului dat cu prilejul inspecţiei Conducătorului nu poate fi alta decât aceea a unei încrederi spo­rite în scârmuire. Căci iarna care vi­ne va afla Capitala deplin organi­zată din punct de vedere alimentar Datorită aceluiaşi spirit de­­prevedere problema combustibilului va fi şi ea soluţionată în chip îndestulător. Fiecare locuitor al Capitalei îşi poate, aşadar, căuta liniştit de trebu­rile lui sigur că în aprovizionarea sa nu va avea de întâmpinat greutăți. P­I­A­T­A Calcularea chiriei la imobilele administrate de C.N.R. Intretutin Bursa 12 OCT. Activitatea bursieră continuă să fie calmă. Valorile cu venit fix şi hârtiile in­dustriale au rămas staţionare. Aceste valori num­ înregistrat nicio diferenţă însemnată de cursuri. in afară de îm­prumutul Reîntregirii care urcă la 1.31/2 dela 6? ultimul curs din şedinţa precedentă. Volumul operaţiunilor a scăzut Pu­ţin, în special in sectorul petrolifer. Calcularea chiriei la imobilele administra­te de C. N. R. Conform decretul­ui-lege nr. 218 din 21 Martie 1942, au fost prelun­gite de drept până la 23 Aprilie 1943 toate contractele de închi­riere cari au fost anterrior prelun­gite prin legea nr. 828 din Sep­tembrie 1941. I. La 27 Maiu 1942 a apărut de­­cretulege pentru administrarea ,şi lichidarea bunurilor aparţinând cen­trului naţional de românizare. Un abonat din Timişoara ne scrie că organele centrului naţional de românizare din acea localitate pretinde că acest din urmă decret rege a abrogat decretul-lege nr 218 din 21 Martie 1942 mai ales în ceia ce priveşte calculul chiriei pentru imobilele admministrate de C.N.R. şi anume în loc de o ma­­jorare de 5 la sută sau 7 la sută prevăzută de decretul-lege de pre­­lungire al contractelor de închi­riere locatarii acestor imobile ur­mează să plătească o chirie egală cu valoarea locativă fixată de fisc­­liire care în multe cazuri depă­șește cu 80-100 la sută cuantumul chiriei plătite, anterior. De asemenea aceleași organe cer încheerea unui contract-tip care pe lângă majorarea chiriei mai pre­vede filte sarcini pentru locatari sarcini cari nu sunt admise deloc de legea pentru prelungirea con­tractelor de inf­­iriere. Arătăm abonatului,ce ne-a scris precum şi celor ce eventual sunt în aceiaşi situaţie că organele lo­cale ale C. N. R.-ului interpretează greşit legea, întrucât legea din 27 Main 1942 nu se aplică chiria­şilor cari au contracte vechi şi cari intră în prevederile legii nr. 218 din 21 Martie 1942, pentru pre­lungirea contractelor, Centrul naţional de românizare respectă toate contractele prelun­gite prin acea lege şi chiriaşii sunt perfect acoperiţi dacă plă­tesc chiria prevăzută în vechiul contract cu majorările acordate, de legea nr. 218, neputând fi obligaţi să încheie contracte noui cu alte clauze sau sarcini decât cele prevăzute în vechile contracte. Condiţiunile de închiriere prevă­zute în legea din 27 Maiu 1942 sunt aplicabile numai pentru imo­bilele pe cari C.N.R.-ul le are goa­le sau pentru chiriaşii cari nu in­tră în prevederile decretului-lege nr .218, di 21 Martie 1942 şi deci nu pot beneficia de prelungire. Aceasta fiind situaţia C.N.R.-ul­­ nu poate evacua pe chiriaşul care area taţionarilor evrei Bursa refuză plata chiriei majorate la va­loarea locativă şi încheierea contrac­tului-tip, acesta trebuind să de­pună chiria cu majorarea legală şi să vizeze contractele vechi la ad­ministraţia financiară pentru plata taxelor pe timpul prelungit. întrebuinţarea func­ţionarilor evrei O întreprindere care mai avea patru funcţionari evrei, a primit pe ziua de 1 Mani înştiinţare că toţi aceşti funcţionari sunt concediaţi de O.C.R. Ulterior, Inspectoratul Taberelor de Muncă a scutit până la 31 Dec­­..embrie a. c. pe trei din aceşti funci­onari :v ei, eliberându- -, do­vezi cu data de 6­ Maiu a. c. "Deci, conform dispoziţiunilor în vigoare ar rămas mai departe în­ serviciu Pentru ce! de al patrulea funcţio­nar respins s’a intervenit la Marele Stat Major, care a aprobat ca func­ţionarul evreu să facă munca obli­gatorie chiar la firma de unde a fost concediat de O.C.R. Aducând aceasta la cunoştinţa O C. R.-ului, i s’a prelungit dreptul de funcţionare până la 31 Dec. 1942 Această întreprindere ne arată că la un control făcut zilele aces ■ tea de către organele O.C.R.-ului li s’a atras atenţiunea că numai a­­cest singur funcţionar este în re­gulă, ca fiind confirmat de O.C.R. Toţi cei patru funcţionari evrei sunt dublaţi. Cum în această situaţiune sunt mai multe întreprinderi credem că ar fi necesar ca C. C. R.-ul să dea lămuriri precize în această privinţă. CUI SE POATE ÎNCHIRIA IMOBILELE C. N. R. I. întrucât s’au primit reclama­­tiuni cami cercetate personal de d. Ministru al Românizării, au fost gă­site neîntemeiate în ce privește pre­tinsa neregularitate a atribuirilor de imobile, iar pe de altă parte datori­tă numeroaselor cereri și insistente, lucrările de atribuire sunt peste mă­sură de îngreutate, se aduce la cu­noştinţa solicitatorilor că atribuirile vor fi comunicate celor în drept, pe cale scrisă, la domiciliile arătate în cerere. . . . Numai în urma primim unor a­­semenea comunicări, se vor putea face de către cei interesaţi întâm­pinări. 2. Vor fi diferiţi Justiţiei şi în a­­celaş timp, vor fi defin­itiv excluşi de la închirierile de imobile G. N. R., acei solicitatori care, fie în cere­rile depuse la Oficiul de închirieri, fie în întâmpinările ce depun cu privire la închirieri, se servesc de acte neexacte sau fac afirmaţiuni nesincere, în timpul şi după terminarea ope­raţiunilor Oficiului?A se va fa­ce*. ug­ riguros control al tuturor. Act­elor şi dater­ar afirmaţiunilor scrise care mină închirierea. 3. Centrul Naţional de Românizare nu închiriază apartamente de locuit decât acelor persoane cari nu au proprietăţi sau acelora cari nu be­neficiază pentru apartamentele şi cari locuesc în prezent, de Legea pentru prelungirea contractelor de închiriere. Aceia dintre solicitatori cari sunt fie proprietari, fie beneficiari ai Le­gii menţionate, sunt în termen a de­clara aceasta la Oficiul de închirieri şi a renunţa la cererile făcute la C. N. R. Cei cari nu vor da asemenea de­­claraţiuni, vor fi expuşi în urma controlului ce se va face, a fi eva­cuaţi din locuinţele C. N. R. ce vor ocupa, în afară de sancţiuni penale sau administrative ce se vor aplica. * Publicul trebue să retină că opera de românizare nu are de scop avan­tajarea obişnuiţilor acaparatori sau specultori,de bunuri sau orice va­lori, , ci exclusiv realizarea deplină a "dreptăţii sociale"pentru români. Organizarea industrială a EUROPEI Şi in acest sector, buna stare generală europeană trece pe primul plan Organizarea conformă unui plan e o parte esenţială a economiei „dirijate”, fiindcă o conducere e­­conomică fără plan, fără o ordine raţională a producţiei şi consumu­lui, e imposibilă. După concepţia liberală, această ordine reiese „dela sine”. Experienţele au arătat însă contrariul. Urmările au­­fost crize economice şi sociale. Naţiunile au încercat atunci să se ajute sin­gure. Liberalismului economic mon­dial a cedat tendinţelor naţionale autarhice. S’ar părea însă, că pe această cale nu s’ar putea sta­bili o ordine între popoare. Ba chiar şi în propria economie, nu, căci aceasta presupune o ordine în relaţiile economice externe. Nică­ieri nu s’a dovedit mai necesară o astfel de ordine inter-statală de­cât în această Europă fărâmiţată din punct de vedere politic. Indi­vidualismul, bazat pe naţionalismul tradiţional, a arătat o învălmăşeală economică şi de politică economică nemai­pomenită. Conform atitudi­­nei individualiste, o colaborare, în sine atât de necesară , stătea la bunul plac al unei naţiuni. Se în­cheiaţi contracte de reciprocitate, denumite adesea „contracte de a­­vantajare a majorităţii”, după care avantagée unui al treilea contrac­tant se acordă şi primului. S’a vă­zut însă destul de des, că şi avan­tagee au o greutate deosebită. O transmitere mecanică a unor „pri­­vilegii”, poate schimba complet cu­­loarea ei. Războiul actual a schimbat din temelie raporturile dintre naţiunile europene. Interesul naţional egoist a fost înlocuit prin ideia interesu­lui comunitar. Fie că un popor vrea, sau nu, evenimentele politice şi militare îl constrâng să adopte o poziţie con­tinentală, înseamnă că se sacrifică singur, dacă vrea să activeze şi mai departe numai conform bunu­lui său plac, fără a ţine seama de interesele europene. O ordine ra­ţională a producţiei şi o întrebuin­ţare extrem de raţionalizată a izvoa­relor date de materii prime e pen­tru toţi o necesitate de neocolit. In timp ce Vestul european, e în parte peste măsură de indus­trializat, răsăritul şi Sud-vestul po­sedă numai o foarte redusă indu­strie. Un echilibru e posibil nu­mai dacă acele industrii apusene, care ar avea în Est tot atât de bune sau chiar mai bune condiţii de producţie, ar putea fi mutate aci. începutul a şi fost făcut pre­cum se vede din strămutarea unei fabrici de ciment germane în Ost­­landa. , FOLOSIREA MATERII­LOR PRIME In cadrul industrializării plănuite în Răsărit şi Sud-est, naţiunile participante vor pune preţ în pri­mul rând pe folosirea materiilor locale. In era libertăţii economice şi a capitalismului privat nu conta dacă se năştea undeva o concu­renţă prin întemeierea de noi in­dustrii. Concurenţa nu era primej­dioasă, deoarece noi pieţe de des­facere erau mereu câştigate, piaţa fiind liberă pentru oricine. Pe cât de strălucită a fost această con­junctură la început, s’a ajuns apoi­ la reacţiuni de nemulţumire. Pieţele s'au dovedit a nu fi nemărginite, întemeierea de noi industrii, fără plan a constituit o mare povară pentru economie. Astăzi situaţia e cu totul alta. Industrializarea Estului şi Sud-estu­­lui se face prin valorificarea bo­găţiilor aflate acolo şi ţinându-se seama de situaţia locală interna­ţională. Astfel o concurenţă între industriile apusene şi celelalte nu se va putea naşte. Să amintim aci numai câteva exemple: în ţările Bal­tice, rezervele de ardezie şi fosfat’ vor fi exploatate într’o larg mă­sură, iar industria, lemnului, a hâr­tiei, industria textilă şi cea alimen­tară vor fi mărite. In Finlanda industria lemnului trece din ce în ce spre industria textilă. Celuloza fin­lanc­eză câştigă o importanţă tot mai mare pentru industria euro­peană de stofă şi mătase artificială. Pe lângă aceasta, se mai­­între­prinde o exploatare intensivă a re­­zervelor de minereu. In România, se înt­emne­ază fabrici numeroase pen­tru' exploatarea'gazului metan, pen­tru folosirea stufului din Delta Du­nării, pentru prepararea produselor petrolifere, precum şi o fabrică de cauciuc. In Croaţia, extinderea mi­nelor de bau­xit şi crearea altora noi sunt lucrări în curs. Deasemenea se vor face fabrici pentru exploa-­ tarea şi prelucrarea aluminiului. In­dustria­ ’textilă ia o amploare tot mai mare, prin instalarea unor fa­brici poui de broderii şi panglici. REFACEREA MIJLOACE­LOR DE TRANSPORT Deoarece Estul şi Sud-estul E­u­ropei, în raport cu importanţa lor economică viitoare, posedă o re­ţea prea mică de căi ferate, o mare parte a mijloacelor şi forţelor dis­ponibile vor fi concentrate pentru refacerea mijloacelor de locomoţie, în special pentru căile ferate. In programul românesc de investiţii, de exemplu, Direcţia Generală Căilor ferate joacă un rol mare. Dintre marile naţiuni Italia, a­­fost desemnată pentru Gerarea li­nei mari industrii, deoarece posibi­­lităţile ele muncă agricolă nu sunt suficient pentru o populaţie de 43,5 milioane, căreia să îi ofere mijloace de existenţă. Italia intenţionează să întreprindă mari lucrări pentru captarea cărbunelui alb, în nordul si centrul tării. Dealungul Tibrului vor apărea uzini, care vor contri­bui să alimenteze cu curent elec­tric noua zonă industrială prevă­zută în spaţiul din jurul Romei. Prin război s’a restrâns, sau tă­iat complect importul uior am­mi­­sade materii prime, in Franţa din pricina lipsei de minereu, industria a fost orientată spre industria me­talurgică uşoară. Datorită noui­or societăţi întemeiate şi instalaţiilor făcute de ele, producţia de alumi­nium a ajuns în loc de frunte.. A­­ceasta industrie facilitează econo­mia fie pe alte tărâmuri. Industria germană, care posedă cea mai bogată experienţă în materie de tehnică a construcţiilor uşoare, nu a ezitat de a sta în ajutorul veci­nului de la apus. Desvoltarea aces­­­tei industrii creiază condiţii favo­rabile pentru alte relaţii viitoare­­cu vestul, fiind interesată nu nu­mai industria germană de arma­ment, ci mai mult economia fran­ceză. Chiar acest exemplu arată, că astăzi orice naţiune­­de pe conti­nent poate conta pe sprijinul celei­lalte. Războiul a făcut să se recu­noască in mod clar valoarea ne­preţuită a unei colaborări ordonate. De aceia, astăzi e ceva de la sine înţeles faptul, că în organizarea e­­cono­mică naţională se va ţine sea­ma de interesele vitale europene. Dr. Herbert Schack, Berlin* I 0 divizie sovietică de gardă şi părţi dintre 0 divizie de vânători de munte au fost sdrobite pe şoseaua ce duce la Tuasps La Stalingrad un grup de trupe inamice a fost decimat BERLIN 12 (Rador) — De la cartie­rul general al Fuehrerului, înalţii­ co­mandament ai forţelor armate ger­mane comunică: Grupul de forţe inami­ce, încercuit pe şoseaua ce duce la Tuapse, a fost nimicit. Prin aceasta, au fost sdrobite in lupte ţtren­te c­e munte grosul unei divizii sovietice de garda şi părţi dinstice c) divizie de vânători de munte, cap­­turându-se în acelaşi timp peste 400 de poziţii de luptă, numeroşi prizonier­­­ şi arme. Curăţirea ţinu­tului acoperit de cedri ne­­pătrunşi, de ultimele cui­buri de rezistenţă inami­ce este încă un curs. La sud de Terek, contraatacuri ina­mice au fost respinse cu grele pier­deri sângeroase pentru inamic In Stalingrad, un grup de trupe inamice a fost decimat. Artileria arma­tei a scufundat pe Vaîtja un vapor mare. Forțe aeriene de luntă au conti­nuat distrugerea liniilor ferate im­portante de la răsărit de Volaa. Pe frontul Donului, trupele aliate a­u respins mai multe atacuri locale și încercări sovietice de a trece flu­viul. In sectorul central si in sectorul nordic al frontului, prin acţiuni în­cununate de succes ale trunelor da recunoaştere si de asalt, au fost ni­micite numeroase poziţii de luptă ale inamicului, impreuna cu trunele ce la, ocupau. La est de Leninarad, ultimele res­­turi ale forţelor sovietice care trecu­seră Neva au fost aruncate nesU acest fluviu. Formaţiuni de avioane permane de luptă au reînceput ori bombarda­­rea bazelor aeriene britanice din in*­sula fortăreaţă Malta, putându-se ob­serva incendii întinse la instalaţiile de parat si la hanoarele de avioane, in luptele aeriene date deasupra in­sulei, avioane permane de vânătoa­re au doborât 3 avioane de vânătoa­­re britanice, iar echinopiile avioane­lor csermane da luptă au doborât al­te 2 avioane de vânătoare britanice. Din formaţiunile de avioane bri­tanice, care au dat eri in timpul zi­­­lei, data înălţimi foarte mari, atacuri contra coastei de nord a Franţei şi a Olandei, avioane de vânătoare aero­mane au doborât 5 avioane inamical fără a suferi pierderi. Cu prilejul unor sboruri de hărţuire­ făcute în cursul zilei de avioane bri­tanice izolate pe deasupra Germani®­ de nord şi de nord-vest, populaţia A avem­ pierderi neînsemnate. Deasupra Mării Nordului şi Mării Baltice, 3 avioane britanic® au fost doborâte în timpul nopţii Avioane germane de luptă au ata­cat noaptea trecută, cu bune rezultate, un port important din nord-estul An­gliei NOUI SUCCESE ALE AVIAŢIEI GERMANE LA STALINGRAD REIILIX, 12 AVador). — T­n izvor militar se anun­ţă că la Stalingrad au fost înregistrate la 11 Oet°m­­brie noui succese ale avia­ției germane. Avioane de atac în pi­raj, care sprijineau acţi­unile trupelor de asalt, au nimicit numeroase ca­zemate şi poziţii de cam­panie inamice. In lupta contra mijloa­­celor de aprovizionare ale bolşevicilor, artileria­­ sau f uttdat un tu­are vapor pe Volga. Aviaţia a continuat dis­trugerea căilor ferate im­­portante s­ituate la răsă­rit de V­olga, aruncând în aer depozite şi vagoane­ Noul preț de vânzare a berei ,,Monitorul Oficial“ nr. 238 publică decizia Ministerului Economiei Naţio­nale prin care se fixează prețul berei după cum urmează-38 lei litrul de bere în butoaie; 29,50 lei sticla de bere de 050 m­l exclusiv costul sticlei; 25,50 lei sticla de bere de 500 ral., exclusiv costul sticlei; 23 lei sticla de bere de 450 ml., ex­clusiv costul sticlei; 17 lei sticla de bere de 300 ml., exclusiv costul sticlei. Aceste preţuri se înţeleg loco-fabrică şi loco-depozitele de desfacere proprii din întreg cuprinsul ţării. P Pentru vânzările făcute de debitanţii cu amănuntul către consumatori, in cuprinsul Municipiului Bucureşti şi in localităţile în care există fabrici de bere în funcţiune sau în care există depozite proprii de desfacere ale fa­bricilor, se fixează următoarele pre­ţuri : 1. Pentru vânzarea în sticle, pentru consumaţia în afară de localurile de consumaţie, nu se vor putea depăşi: Lei 37 sticla de bere de 030 ml., exclusiv costul sticlei ; Lei 31 stica de bere de 500 ml., ex­clusiv costul sticlei ; Lei 29 sticla de bere de 159 ml., ex­clusiv costul sticlei ; Lei 22 sticla de bere de 300 ml., exclusiv costul sticlei. 2. Pentru consumaţia în localurile de consumaţie nu se vor putea depăşi: Lei 32 halba de 500 ml.; lei 23 tipul de 300 ml.; lei 44 sticla de 050 ml ; lei 36 sticla de 500 ml.; lei 34 sticla de 450 ml. şi lei 24 sticla de 109 ml. In toate celelalte localităţi din ţară preţurile berei se vor fixa de primării, prin ordonanţe, adăugându-se la Pre­ţurile prevăzute mai sus, numai costul efectiv al transportului şi beneficiul legal, calculat în conformitate cu pre­­vederile deviziunii Nr. 183 din 1941. Nici într’un caz preţul de desfacere al berei la pahar, stabilit potrivit d­e­poziţiuniior alineatului precedent nu va putea depăşi lei 34 pentru halbă şi lei 23 pentru ţap. Preţurile mai sus stabilit®, cuprind toate taxele şi impozitele, exclusiv t­e­ia sută timbre de factură şi mpo­zitul excepţional de 4 la sută, care se va adăuga la factură şi vor fi în sarcina cumpărătorului. Stocurile de bere aflate în fabricaţie se vor constata la data publicării pre­zentei deciziuni de către organele de control ale Ministerului de Finanţe existente pe lângă fabrici. După terminarea acestor stocuri şi în vederea aplicării preţurilor mai sus stabilite, fabricile nu vor pune în con­­sumaţiune decât bere care îndeplineşte următoarele condiţiuni minimale : a) Concentraţiunea în extract a mustului dulce ce se supune fermenta­­ţiunii după răcire: minimum 9 la sută zahăr ; b) Concentraţiunea alcoolică a he­rei complet fermentată şi gata de pus în consumaţie: minimum 3 la sută; ci Berea pusă în consumaţie nu va putea fi tulbure, cu miros neplăcut, cu impurităţi sau cu gust acid. Infracţiuni­le la prevederile prezentei deriziuni se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiunile legii Nr. 393 din 1941, cu modificările sale ulterioare, iar constatarea Infracţunilor se va face, în afară de agenţii prevăzuţi în art. 44 din legea Nr. 396 din 1941, cu modificările sale ulterioare, şi de orga­nele de control prevăzute­­ art. 77 din legea monopoluui vânzării spirtu­lui şi băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie. Taxa de consumaţie la bere, prev. de art. 160 din le­gea monopolului vânzării spirtului şi băuturilor spir­toase şi a taxelor de consumaţie, ê® majorează după cum urmează: Lei 12 pe litru pentru bursa pro­dusă în ţară; Lei 40 pe litru pentru berea impor­tată. CATASTROFALE INUNDAŢII IN CHINA PESTE 600.000 CHINEZI R­AMASI FARA ADĂPOSTURI ! SHANGHAI, 12 (Rador). — Agen­ţia DOMEI anunţă din Canton că peste 600.000 de chinezi, care au ră­mas fără adăpost din cauza inunda­­­ţiilor din provinciile Hunan, Anhuei şi Hon­am, vor fi trimişi în nord­­vestul Chinei, din ordinul autorităţi­­lor din Csungking, pentru a coopera’ la cultivarea provinciilor Kansu Shansi. ’ -t-dir

Next