Argus, octombrie 1942 (Anul 32, nr. 8832-8857)
1942-10-14 / nr. 8843
I ANUL XXXII Nr. 8843 1 spirat si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUÎ. PENTRU TOTI No. 142 ABONAMENTE in tară Un an iqgq Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 99 In străinătate Tariful in funcţiune e convenţiile poştale internaţionale 3 lei în tară - 6 lei în străinătate 5 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI INDUSTRIE! ŞI FINANTEl BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 14 OCT. A apărut şi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 142 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia etajului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A RGUS” S. A, înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfoi. Redactor responsabil: AL. FETHOVICI EDUCAŢIA MARITIMA A NAŢIUNII •ir de N. CAŞCOVICI Civilizaţia omenească se datoreşte, fără exagerare, desvoltării şi perfecţionării mijloacelor de comunicaţii şi transporturi pe suprafaţa pământului. Dar marea, adică apa, a fost drumul cel dintâi mai uşor şi mai eftin, de care s-a folosit omul pentru legături cu lumea din afară şi, abia, mai târziu s-au putut desvolta comunicaţiile şi transporturile de pscat. De aceea, răspândirea, invenţiilor, împrumutul metodelor de lucru perfecţionate, schimbul bunurilor felurite ale pământului, iar prin acestea toate, atingerea neamurilor de pe suprafaţa globului între ele s’au săvârşit, dela începutul istoriei omenirii, pe calea apelor şi mult mai târziu, aproape devremea noastră, pe drumurile de uscat. Deşi vieţuitoare de uscat prin firea şi preferinţele sale, spre deosebire de vieţuitoarele de apă, omul s’a sîmţit, de timpuriu, atras de mare şi a căutat s’o stăpânească. Neamurile care au înţeles şi, mai ales, au simţit însemnătatea stăpânirii maritime pentru folosul lor, au cunoscut, foarte uşor, bunăstarea, puterea şi gloria politică, ba chiar formele superioare ale cugetării filozofice şi ale creaţiei literare. Fenicienii, ca neam de navigatori în Mediterana, au lăsat urme strălucite în istoria depărtatei antichităţi, iar urmaşii lor de aproape înrudiţi, Cartaginezii,foarte puţin numeroşi, au atins gloria militară de a fi înfruntat măreţul imperiu roman. Grecii antichităţii, demni urmaşi ai Fenicienilor în navigaţia şi comerţul maritim, au atins în veacul lui Perjele şi culmile glorioase ale gândirii omeneşti, după cele ale faptelor militare. In vremurile mai noui, popoarele de navigatori au ocupat, cu rândul, locurile dintâi pe scena lumei: republicele italiene în veacul de mijloc pe Mediterana și Liga hanseatică germană în mările Nordului, apoi Spaniolii, Portughezii, Francezii, Englezii, iar acum, în urmă de tot, ridicarea vertiginoasă a Japoniei în politica internaţională. Apariţia Ruşilor pe scena politică a Europei şi a Uimei e însoţită, de câteva veacuri, de o sforţare nebunească, neastâmpărată şi tulburătoare pentru toţi vecinii de a răzbi la ţărmuri maritime, spre largul apelor pământului, potrivit îndemnurilor moştenite de la Petru cel Mare, care, cucerind provinciile baltice de la Suedezi, spunea : „nu caut pământ, caut apă“. Eşirea la mare, drumul deschis al apelor pământului, înseamnă poartă spre lumea largă, siguranţa comerţului şi a prieteniilor, putinţa îmbogăţirii şi a puterii,uşurinţa tuturor învăţăturilor omeneşti, calea sigură spre înălţarea şi întărirea neamurilor. D)e aceea, un port bine aşezat, sau o gură de fluviu, la ţărmul mării preţuesc mai mult decât întinse pământuri sterpe ori sălbatece. In trecutul nostru, luptele lui Ştefan cel Mare pentru stăpânirea Chiliei şi a Cetăţii Albe, ca porţi ale Moldovei spre lumea largă, vădesc simţul şi înţelegerea marelui Domn în problemele covârşitoare ale vieţii naţionale. Din păcate veacurile d de stăpânire străină şi de umilinţă, ce au urmat după transformarea Mării Negre într’un lac lăuntric închis par să f slăbit înţelegerea mulţimilor noastre pentru problema vitală a respiraţiei maritime şi a căilor de apă spre largul himei. O spun aceasta pe temeiul unor felurite şi repetate experienţe. Astfel, în cariera mea universitară de două decenii, nu odată mi s’a întâmplat să întâmpin lipsa de înţelegere a însemnătăţii problemei dunărene pentru viaţa românească, în întregul ei. La începutul carierei, printre studenţii proveniţi dn regiunile lăuntrice ale ţării, mulţi de prin părţile carpa-contrainare în fiag. 3-a APROVIZIONAREA CAPITALEI Vinerea trecută, Conducătorul Statului a inspectat piaţa Obor şi subsolul viitoarei Hale Centrale. In acest subsol se vor depozita circa 1000 vagoane de aprovizionamente pentru iarnă. însemnătatea acestui depozit pentru alimente nu trebue să scape nimănui. Vădi datorită acestei realizări, Capitala îşi va putea face o rezervă din care Primăria va scoate atunci când va fi nevoie. In chipul acesta aprovizionarea Capitalei va fi în mare măsură asigurată în eventualitatea că greutăţile de circulaţie ar împiedica transporturile, sau în aceea că speculantii ar încerca ei să oprească mersul norma! al aprovizionării In scopuri necurate Pretutindeni, deci, se organizează, pretutindeni se ivesc semne că s® lucrează cu spirit de prevedere. Aprovizionarea Capitalei a constituit totdeauna — chiar și în timpurile normale — o problemă pentru conducere. Şi iată că această problemă, astăzi, în timpuri de război, — crâncen războiu — capătă o soluţionare din cele mai practice şi mai plină de rodnice perspective. Actuala conducere a primăriei Capitalei dovedeşte astfel că a înţeles întru totul spiritul înoitor şi în aceeaşi măsură creator al Mareşalului Antonescu. Pentru cetăţenii Bucureştiului demnificaţia comunicatului dat cu prilejul inspecţiei Conducătorului nu poate fi alta decât aceea a unei încrederi sporite în scârmuire. Căci iarna care vine va afla Capitala deplin organizată din punct de vedere alimentar Datorită aceluiaşi spirit deprevedere problema combustibilului va fi şi ea soluţionată în chip îndestulător. Fiecare locuitor al Capitalei îşi poate, aşadar, căuta liniştit de treburile lui sigur că în aprovizionarea sa nu va avea de întâmpinat greutăți. PIATA Calcularea chiriei la imobilele administrate de C.N.R. Intretutin Bursa 12 OCT. Activitatea bursieră continuă să fie calmă. Valorile cu venit fix şi hârtiile industriale au rămas staţionare. Aceste valori num înregistrat nicio diferenţă însemnată de cursuri. in afară de împrumutul Reîntregirii care urcă la 1.31/2 dela 6? ultimul curs din şedinţa precedentă. Volumul operaţiunilor a scăzut Puţin, în special in sectorul petrolifer. Calcularea chiriei la imobilele administrate de C. N. R. Conform decretului-lege nr. 218 din 21 Martie 1942, au fost prelungite de drept până la 23 Aprilie 1943 toate contractele de închiriere cari au fost anterrior prelungite prin legea nr. 828 din Septembrie 1941. I. La 27 Maiu 1942 a apărut decretulege pentru administrarea ,şi lichidarea bunurilor aparţinând centrului naţional de românizare. Un abonat din Timişoara ne scrie că organele centrului naţional de românizare din acea localitate pretinde că acest din urmă decret rege a abrogat decretul-lege nr 218 din 21 Martie 1942 mai ales în ceia ce priveşte calculul chiriei pentru imobilele admministrate de C.N.R. şi anume în loc de o majorare de 5 la sută sau 7 la sută prevăzută de decretul-lege de prelungire al contractelor de închiriere locatarii acestor imobile urmează să plătească o chirie egală cu valoarea locativă fixată de fiscliire care în multe cazuri depășește cu 80-100 la sută cuantumul chiriei plătite, anterior. De asemenea aceleași organe cer încheerea unui contract-tip care pe lângă majorarea chiriei mai prevede filte sarcini pentru locatari sarcini cari nu sunt admise deloc de legea pentru prelungirea contractelor de infiriere. Arătăm abonatului,ce ne-a scris precum şi celor ce eventual sunt în aceiaşi situaţie că organele locale ale C. N. R.-ului interpretează greşit legea, întrucât legea din 27 Main 1942 nu se aplică chiriaşilor cari au contracte vechi şi cari intră în prevederile legii nr. 218 din 21 Martie 1942, pentru prelungirea contractelor, Centrul naţional de românizare respectă toate contractele prelungite prin acea lege şi chiriaşii sunt perfect acoperiţi dacă plătesc chiria prevăzută în vechiul contract cu majorările acordate, de legea nr. 218, neputând fi obligaţi să încheie contracte noui cu alte clauze sau sarcini decât cele prevăzute în vechile contracte. Condiţiunile de închiriere prevăzute în legea din 27 Maiu 1942 sunt aplicabile numai pentru imobilele pe cari C.N.R.-ul le are goale sau pentru chiriaşii cari nu intră în prevederile decretului-lege nr .218, di 21 Martie 1942 şi deci nu pot beneficia de prelungire. Aceasta fiind situaţia C.N.R.-ul nu poate evacua pe chiriaşul care area taţionarilor evrei Bursa refuză plata chiriei majorate la valoarea locativă şi încheierea contractului-tip, acesta trebuind să depună chiria cu majorarea legală şi să vizeze contractele vechi la administraţia financiară pentru plata taxelor pe timpul prelungit. întrebuinţarea funcţionarilor evrei O întreprindere care mai avea patru funcţionari evrei, a primit pe ziua de 1 Mani înştiinţare că toţi aceşti funcţionari sunt concediaţi de O.C.R. Ulterior, Inspectoratul Taberelor de Muncă a scutit până la 31 Dec..embrie a. c. pe trei din aceşti funcionari :v ei, eliberându- -, dovezi cu data de 6 Maiu a. c. "Deci, conform dispoziţiunilor în vigoare ar rămas mai departe în serviciu Pentru ce! de al patrulea funcţionar respins s’a intervenit la Marele Stat Major, care a aprobat ca funcţionarul evreu să facă munca obligatorie chiar la firma de unde a fost concediat de O.C.R. Aducând aceasta la cunoştinţa O C. R.-ului, i s’a prelungit dreptul de funcţionare până la 31 Dec. 1942 Această întreprindere ne arată că la un control făcut zilele aces ■ tea de către organele O.C.R.-ului li s’a atras atenţiunea că numai acest singur funcţionar este în regulă, ca fiind confirmat de O.C.R. Toţi cei patru funcţionari evrei sunt dublaţi. Cum în această situaţiune sunt mai multe întreprinderi credem că ar fi necesar ca C. C. R.-ul să dea lămuriri precize în această privinţă. CUI SE POATE ÎNCHIRIA IMOBILELE C. N. R. I. întrucât s’au primit reclamatiuni cami cercetate personal de d. Ministru al Românizării, au fost găsite neîntemeiate în ce privește pretinsa neregularitate a atribuirilor de imobile, iar pe de altă parte datorită numeroaselor cereri și insistente, lucrările de atribuire sunt peste măsură de îngreutate, se aduce la cunoştinţa solicitatorilor că atribuirile vor fi comunicate celor în drept, pe cale scrisă, la domiciliile arătate în cerere. . . . Numai în urma primim unor asemenea comunicări, se vor putea face de către cei interesaţi întâmpinări. 2. Vor fi diferiţi Justiţiei şi în acelaş timp, vor fi definitiv excluşi de la închirierile de imobile G. N. R., acei solicitatori care, fie în cererile depuse la Oficiul de închirieri, fie în întâmpinările ce depun cu privire la închirieri, se servesc de acte neexacte sau fac afirmaţiuni nesincere, în timpul şi după terminarea operaţiunilor Oficiului?A se va face*. ug riguros control al tuturor. Actelor şi daterar afirmaţiunilor scrise care mină închirierea. 3. Centrul Naţional de Românizare nu închiriază apartamente de locuit decât acelor persoane cari nu au proprietăţi sau acelora cari nu beneficiază pentru apartamentele şi cari locuesc în prezent, de Legea pentru prelungirea contractelor de închiriere. Aceia dintre solicitatori cari sunt fie proprietari, fie beneficiari ai Legii menţionate, sunt în termen a declara aceasta la Oficiul de închirieri şi a renunţa la cererile făcute la C. N. R. Cei cari nu vor da asemenea declaraţiuni, vor fi expuşi în urma controlului ce se va face, a fi evacuaţi din locuinţele C. N. R. ce vor ocupa, în afară de sancţiuni penale sau administrative ce se vor aplica. * Publicul trebue să retină că opera de românizare nu are de scop avantajarea obişnuiţilor acaparatori sau specultori,de bunuri sau orice valori, , ci exclusiv realizarea deplină a "dreptăţii sociale"pentru români. Organizarea industrială a EUROPEI Şi in acest sector, buna stare generală europeană trece pe primul plan Organizarea conformă unui plan e o parte esenţială a economiei „dirijate”, fiindcă o conducere economică fără plan, fără o ordine raţională a producţiei şi consumului, e imposibilă. După concepţia liberală, această ordine reiese „dela sine”. Experienţele au arătat însă contrariul. Urmările aufost crize economice şi sociale. Naţiunile au încercat atunci să se ajute singure. Liberalismului economic mondial a cedat tendinţelor naţionale autarhice. S’ar părea însă, că pe această cale nu s’ar putea stabili o ordine între popoare. Ba chiar şi în propria economie, nu, căci aceasta presupune o ordine în relaţiile economice externe. Nicăieri nu s’a dovedit mai necesară o astfel de ordine inter-statală decât în această Europă fărâmiţată din punct de vedere politic. Individualismul, bazat pe naţionalismul tradiţional, a arătat o învălmăşeală economică şi de politică economică nemaipomenită. Conform atitudinei individualiste, o colaborare, în sine atât de necesară , stătea la bunul plac al unei naţiuni. Se încheiaţi contracte de reciprocitate, denumite adesea „contracte de avantajare a majorităţii”, după care avantagée unui al treilea contractant se acordă şi primului. S’a văzut însă destul de des, că şi avantagee au o greutate deosebită. O transmitere mecanică a unor „privilegii”, poate schimba complet culoarea ei. Războiul actual a schimbat din temelie raporturile dintre naţiunile europene. Interesul naţional egoist a fost înlocuit prin ideia interesului comunitar. Fie că un popor vrea, sau nu, evenimentele politice şi militare îl constrâng să adopte o poziţie continentală, înseamnă că se sacrifică singur, dacă vrea să activeze şi mai departe numai conform bunului său plac, fără a ţine seama de interesele europene. O ordine raţională a producţiei şi o întrebuinţare extrem de raţionalizată a izvoarelor date de materii prime e pentru toţi o necesitate de neocolit. In timp ce Vestul european, e în parte peste măsură de industrializat, răsăritul şi Sud-vestul posedă numai o foarte redusă industrie. Un echilibru e posibil numai dacă acele industrii apusene, care ar avea în Est tot atât de bune sau chiar mai bune condiţii de producţie, ar putea fi mutate aci. începutul a şi fost făcut precum se vede din strămutarea unei fabrici de ciment germane în Ostlanda. , FOLOSIREA MATERIILOR PRIME In cadrul industrializării plănuite în Răsărit şi Sud-est, naţiunile participante vor pune preţ în primul rând pe folosirea materiilor locale. In era libertăţii economice şi a capitalismului privat nu conta dacă se năştea undeva o concurenţă prin întemeierea de noi industrii. Concurenţa nu era primejdioasă, deoarece noi pieţe de desfacere erau mereu câştigate, piaţa fiind liberă pentru oricine. Pe cât de strălucită a fost această conjunctură la început, s’a ajuns apoi la reacţiuni de nemulţumire. Pieţele s'au dovedit a nu fi nemărginite, întemeierea de noi industrii, fără plan a constituit o mare povară pentru economie. Astăzi situaţia e cu totul alta. Industrializarea Estului şi Sud-estului se face prin valorificarea bogăţiilor aflate acolo şi ţinându-se seama de situaţia locală internaţională. Astfel o concurenţă între industriile apusene şi celelalte nu se va putea naşte. Să amintim aci numai câteva exemple: în ţările Baltice, rezervele de ardezie şi fosfat’ vor fi exploatate într’o larg măsură, iar industria, lemnului, a hârtiei, industria textilă şi cea alimentară vor fi mărite. In Finlanda industria lemnului trece din ce în ce spre industria textilă. Celuloza finlanceză câştigă o importanţă tot mai mare pentru industria europeană de stofă şi mătase artificială. Pe lângă aceasta, se maiîntreprinde o exploatare intensivă a rezervelor de minereu. In România, se întemnează fabrici numeroase pentru' exploatarea'gazului metan, pentru folosirea stufului din Delta Dunării, pentru prepararea produselor petrolifere, precum şi o fabrică de cauciuc. In Croaţia, extinderea minelor de bauxit şi crearea altora noi sunt lucrări în curs. Deasemenea se vor face fabrici pentru exploa- tarea şi prelucrarea aluminiului. Industria ’textilă ia o amploare tot mai mare, prin instalarea unor fabrici poui de broderii şi panglici. REFACEREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT Deoarece Estul şi Sud-estul Europei, în raport cu importanţa lor economică viitoare, posedă o reţea prea mică de căi ferate, o mare parte a mijloacelor şi forţelor disponibile vor fi concentrate pentru refacerea mijloacelor de locomoţie, în special pentru căile ferate. In programul românesc de investiţii, de exemplu, Direcţia Generală Căilor ferate joacă un rol mare. Dintre marile naţiuni Italia, afost desemnată pentru Gerarea linei mari industrii, deoarece posibilităţile ele muncă agricolă nu sunt suficient pentru o populaţie de 43,5 milioane, căreia să îi ofere mijloace de existenţă. Italia intenţionează să întreprindă mari lucrări pentru captarea cărbunelui alb, în nordul si centrul tării. Dealungul Tibrului vor apărea uzini, care vor contribui să alimenteze cu curent electric noua zonă industrială prevăzută în spaţiul din jurul Romei. Prin război s’a restrâns, sau tăiat complect importul uior ammisade materii prime, in Franţa din pricina lipsei de minereu, industria a fost orientată spre industria metalurgică uşoară. Datorită nouior societăţi întemeiate şi instalaţiilor făcute de ele, producţia de aluminium a ajuns în loc de frunte.. Aceasta industrie facilitează economia fie pe alte tărâmuri. Industria germană, care posedă cea mai bogată experienţă în materie de tehnică a construcţiilor uşoare, nu a ezitat de a sta în ajutorul vecinului de la apus. Desvoltarea acestei industrii creiază condiţii favorabile pentru alte relaţii viitoarecu vestul, fiind interesată nu numai industria germană de armament, ci mai mult economia franceză. Chiar acest exemplu arată, că astăzi orice naţiunede pe continent poate conta pe sprijinul celeilalte. Războiul a făcut să se recunoască in mod clar valoarea nepreţuită a unei colaborări ordonate. De aceia, astăzi e ceva de la sine înţeles faptul, că în organizarea economică naţională se va ţine seama de interesele vitale europene. Dr. Herbert Schack, Berlin* I 0 divizie sovietică de gardă şi părţi dintre 0 divizie de vânători de munte au fost sdrobite pe şoseaua ce duce la Tuasps La Stalingrad un grup de trupe inamice a fost decimat BERLIN 12 (Rador) — De la cartierul general al Fuehrerului, înalţii comandament ai forţelor armate germane comunică: Grupul de forţe inamice, încercuit pe şoseaua ce duce la Tuapse, a fost nimicit. Prin aceasta, au fost sdrobite in lupte ţtrente ce munte grosul unei divizii sovietice de garda şi părţi dinstice c) divizie de vânători de munte, capturându-se în acelaşi timp peste 400 de poziţii de luptă, numeroşi prizonier şi arme. Curăţirea ţinutului acoperit de cedri nepătrunşi, de ultimele cuiburi de rezistenţă inamice este încă un curs. La sud de Terek, contraatacuri inamice au fost respinse cu grele pierderi sângeroase pentru inamic In Stalingrad, un grup de trupe inamice a fost decimat. Artileria armatei a scufundat pe Vaîtja un vapor mare. Forțe aeriene de luntă au continuat distrugerea liniilor ferate importante de la răsărit de Volaa. Pe frontul Donului, trupele aliate au respins mai multe atacuri locale și încercări sovietice de a trece fluviul. In sectorul central si in sectorul nordic al frontului, prin acţiuni încununate de succes ale trunelor da recunoaştere si de asalt, au fost nimicite numeroase poziţii de luptă ale inamicului, impreuna cu trunele ce la, ocupau. La est de Leninarad, ultimele resturi ale forţelor sovietice care trecuseră Neva au fost aruncate nesU acest fluviu. Formaţiuni de avioane permane de luptă au reînceput ori bombardarea bazelor aeriene britanice din in*sula fortăreaţă Malta, putându-se observa incendii întinse la instalaţiile de parat si la hanoarele de avioane, in luptele aeriene date deasupra insulei, avioane permane de vânătoare au doborât 3 avioane de vânătoare britanice, iar echinopiile avioanelor csermane da luptă au doborât alte 2 avioane de vânătoare britanice. Din formaţiunile de avioane britanice, care au dat eri in timpul zilei, data înălţimi foarte mari, atacuri contra coastei de nord a Franţei şi a Olandei, avioane de vânătoare aeromane au doborât 5 avioane inamical fără a suferi pierderi. Cu prilejul unor sboruri de hărţuire făcute în cursul zilei de avioane britanice izolate pe deasupra Germani® de nord şi de nord-vest, populaţia A avem pierderi neînsemnate. Deasupra Mării Nordului şi Mării Baltice, 3 avioane britanic® au fost doborâte în timpul nopţii Avioane germane de luptă au atacat noaptea trecută, cu bune rezultate, un port important din nord-estul Angliei NOUI SUCCESE ALE AVIAŢIEI GERMANE LA STALINGRAD REIILIX, 12 AVador). — Tn izvor militar se anunţă că la Stalingrad au fost înregistrate la 11 Oet°mbrie noui succese ale aviației germane. Avioane de atac în piraj, care sprijineau acţiunile trupelor de asalt, au nimicit numeroase cazemate şi poziţii de campanie inamice. In lupta contra mijloacelor de aprovizionare ale bolşevicilor, artileria sau f uttdat un tuare vapor pe Volga. Aviaţia a continuat distrugerea căilor ferate importante situate la răsărit de Volga, aruncând în aer depozite şi vagoane Noul preț de vânzare a berei ,,Monitorul Oficial“ nr. 238 publică decizia Ministerului Economiei Naţionale prin care se fixează prețul berei după cum urmează-38 lei litrul de bere în butoaie; 29,50 lei sticla de bere de 050 ml exclusiv costul sticlei; 25,50 lei sticla de bere de 500 ral., exclusiv costul sticlei; 23 lei sticla de bere de 450 ml., exclusiv costul sticlei; 17 lei sticla de bere de 300 ml., exclusiv costul sticlei. Aceste preţuri se înţeleg loco-fabrică şi loco-depozitele de desfacere proprii din întreg cuprinsul ţării. P Pentru vânzările făcute de debitanţii cu amănuntul către consumatori, in cuprinsul Municipiului Bucureşti şi in localităţile în care există fabrici de bere în funcţiune sau în care există depozite proprii de desfacere ale fabricilor, se fixează următoarele preţuri : 1. Pentru vânzarea în sticle, pentru consumaţia în afară de localurile de consumaţie, nu se vor putea depăşi: Lei 37 sticla de bere de 030 ml., exclusiv costul sticlei ; Lei 31 stica de bere de 500 ml., exclusiv costul sticlei ; Lei 29 sticla de bere de 159 ml., exclusiv costul sticlei ; Lei 22 sticla de bere de 300 ml., exclusiv costul sticlei. 2. Pentru consumaţia în localurile de consumaţie nu se vor putea depăşi: Lei 32 halba de 500 ml.; lei 23 tipul de 300 ml.; lei 44 sticla de 050 ml ; lei 36 sticla de 500 ml.; lei 34 sticla de 450 ml. şi lei 24 sticla de 109 ml. In toate celelalte localităţi din ţară preţurile berei se vor fixa de primării, prin ordonanţe, adăugându-se la Preţurile prevăzute mai sus, numai costul efectiv al transportului şi beneficiul legal, calculat în conformitate cu prevederile deviziunii Nr. 183 din 1941. Nici într’un caz preţul de desfacere al berei la pahar, stabilit potrivit depoziţiuniior alineatului precedent nu va putea depăşi lei 34 pentru halbă şi lei 23 pentru ţap. Preţurile mai sus stabilit®, cuprind toate taxele şi impozitele, exclusiv teia sută timbre de factură şi mpozitul excepţional de 4 la sută, care se va adăuga la factură şi vor fi în sarcina cumpărătorului. Stocurile de bere aflate în fabricaţie se vor constata la data publicării prezentei deciziuni de către organele de control ale Ministerului de Finanţe existente pe lângă fabrici. După terminarea acestor stocuri şi în vederea aplicării preţurilor mai sus stabilite, fabricile nu vor pune în consumaţiune decât bere care îndeplineşte următoarele condiţiuni minimale : a) Concentraţiunea în extract a mustului dulce ce se supune fermentaţiunii după răcire: minimum 9 la sută zahăr ; b) Concentraţiunea alcoolică a herei complet fermentată şi gata de pus în consumaţie: minimum 3 la sută; ci Berea pusă în consumaţie nu va putea fi tulbure, cu miros neplăcut, cu impurităţi sau cu gust acid. Infracţiunile la prevederile prezentei deriziuni se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiunile legii Nr. 393 din 1941, cu modificările sale ulterioare, iar constatarea Infracţunilor se va face, în afară de agenţii prevăzuţi în art. 44 din legea Nr. 396 din 1941, cu modificările sale ulterioare, şi de organele de control prevăzute art. 77 din legea monopoluui vânzării spirtului şi băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie. Taxa de consumaţie la bere, prev. de art. 160 din legea monopolului vânzării spirtului şi băuturilor spirtoase şi a taxelor de consumaţie, ê® majorează după cum urmează: Lei 12 pe litru pentru bursa produsă în ţară; Lei 40 pe litru pentru berea importată. CATASTROFALE INUNDAŢII IN CHINA PESTE 600.000 CHINEZI RAMASI FARA ADĂPOSTURI ! SHANGHAI, 12 (Rador). — Agenţia DOMEI anunţă din Canton că peste 600.000 de chinezi, care au rămas fără adăpost din cauza inundaţiilor din provinciile Hunan, Anhuei şi Honam, vor fi trimişi în nordvestul Chinei, din ordinul autorităţilor din Csungking, pentru a coopera’ la cultivarea provinciilor Kansu Shansi. ’ -t-dir