Argus, ianuarie 1943 (Anul 33, nr. 8906-8928)

1943-01-04 / nr. 8906

ANUL XXXII Nr.8906 V apărut si s a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPliî PENTRU TOTI No. 153 r ABONAMEN In ţară in străinătate Tariful In funcţi de convenţiile poştale internaţionale 6 fel în străinătate LUNI 4 IANUARIE 1943 ifstpănit si s a pus in vâraare. t­impul familiei TIMPUL PENTRU TOTI No. 153 P UBI ICIT­ATEA M primeşte la administraţia, ziaru»­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar : „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Htot Redactor responsabili ...M Al. PETROV HT ID 1000 Lei • lom 530 „ S lom 300 L­­ei în țară »* GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI IA NOI ŞI IN ALTE ŢĂRI Pe cercetarea gospodăriilor ţara­­atât la noi prin ICAR cât şi un alte ţâri, cum şi dte datele pubIL­caate de Institutul Internaţional de A­­gricultură din Roma, rezultă o corec­taţia directă între vani­tul brut la hectar şi venitul naţional social dat «• q exploataţi la ha. Cu cât veni­tel­ e mai mare cu atât si venitul national social e mai ridicat. Exploietaţiiie agricole nu participa iB^viaţa economică a Statului numai ceea ce dau fiscului„ direct sau ect. De pa lângă venitul ce-i dau plu­garului, pe lângă venitul ce-l dau ftspului, mai alimentează societatea prin întreţinerea şi a altor persoana (0 prin creiarea de întreprinderi dife. *«a tn viaţa Statului Dobinzile plă­tite de o exploataţie mne sunt tot o Contribuţie la venitul naţional social. ITârtia cu agricultura cea mai inten­sivă au venit social cel mai ridicat. In perioada 1936.937, putem clasi­ 4 grupe: Ţău cu un venit Brut peste 400 fr. aur la hectar : Elveţia, Norvegia,, Germania, Dane­marca. Venitul naţional social este Bid între 225 şi 592 fr. aur la hec­tar; târî cu un venit brut de 200— d00 fr. aur la ha; venitul naţional •»dar e şi el cuprins între 132-247 fr. aur la ha. aci intră Cehoslovacia, Suedia, Austria. Ţări cu un venit brut­­de 1001-200 fr. aur la ha. în care in­tră Polonia şi Finlanda. Venitul naţional social e cuprins în­­ecra 92 şi 113 fr. aur la ha. Ţări cu venit brut sub 100 fr. aur la ha. în Barg intră Lituania, România, Esto­­tela. România ara 89 fr. aur la ha. Aitost brut şi un venit social numai 08 77 fr. aur la ha. De acoi în ziare, în reviste se obiş­­t­ueşte a se compara producţia agri­culturii noastre cu aceia din Apus. Aceasta comparaţie c­esavantajea­­scă în­totdeauna agricultura noastră.. In Apus există un climat ce pune la dispoziţia agricultorului cantitatea necesară de precipitaţii. Recoltele sunt astfel mai asigurate. Deşi solul de acolo e mai puţin fertil, tehnica actuală puna la dispoziţia agriculto­­irului mijloace suficiente pentru a-l îmbunătăţi. Cred că o regiune de pe glob cu care agricultura noastra poate primi comparaţia o formează America de Nord şi in special Sta­tele Unite. Acolo găsim extinse cele două plante tipic® agriculturii româ­neşti : grâul şi porumbul, iar clima­tul, în regiunile da mare cultură e un climat continental, comparând pro­ducţia de grâu a Statelor Unite cu toată tehnica şi mecanizarea de ca­pa dispune, constatăm că producţia grâului la hectar nu depăşeşte in decursul anilor 1926—35 media de 950 kg. la hectar. Dacă la noi am separa media marei proprietăţi de a­­ceia a micii proprietăţi atunci ba­lanţa ar fi cu totul defavorabilă fea­­mierilor americani. Producţia porumbului a superioară în America. Dar în ziua când vom da ţăranului nostru organizarea şi mij­­­oacele la care dispune fermierul a­­merican, cu siguranţă comparaţia şi în acest domeniu va fi îmbucură­toare. Dar cu orice ţară am compara producţia agricolă a ţării noastre, să nu uităm că pe lângă producţia ob­ţinută la hectar să arătăm şi condi­­ţiunile economice şi sociala în care se desfăşoară acea agricultură. Agricultura mondială stă sub in­fluenţa factorilor economiei şi so­ciali. Regiuni ar idei, regiuni cu te­renuri nisipoase au fost ca prin mi­nune transformate acolo unde au e­­xistat condiţiuni economice avanta­­gioase In timp ce popoarele lumii luptă pentru a-şi asigura existenţa su­prafeţe imense stau nefolosite şi aş­tearnă bagheta magică care să le pună în valoare. Dar chiar şi în forma actuală de utilizare a terenului, s-au constatat de atâtea ori cazuri când produsele agricola nu puteau fi desfăcute, în timp ca muuite regiuni populaţia murea da foame. In multe regiuni,, agricultura în ultimii 20 de ani­ a făcut progrese uimitoare. Agricultura intensivă de azi e re­zultatul coordonării tuturor facto­­r­or de producţie, care au dat po­­sibilitatea agricultorului de a ieşi dim faza extensivă. Pentru România, intensificarea a­­miculturii sale formează o proble­mă fundamentală. Avem nevoie de o agricultură in­tensivă pentru a face faţă consumu­lui intern ce sporeşte de la an la an. Dacă vrem să avem o populaţie raţional hrănită aşa cum ne indică cerinţele secolului pe care-l străba­tem, atunci numai cu un alt sistem de r­up­tură putem să realizăm acest deziderat. In 1940 consumul de cereale (grâu, secară și porumb) se ridică la orașe la 200 kg. pro cap de locuitor, iar la sate la 240 kg. Un consum suficient chiar mai ridicat decât la alte po­poare. In schimb consumul de legu­minoase se ridica numai la 10 kg. de cap de locuitor; cartofii numai la 30 kg., grăsimile în general numai la 12 kg., zahărul la 45 kg. (la oraşe 11.5 kg. la sate 2,5 kg.), legumele 45.5 kg. Dacă ţăranul nostru s’ar hrăni mai bogat şi mai raţional atunci oraşele ar fi lipsite de multe artico­le Bogăţia de alimente se arăta în timp normal în multe oraşe era nu­mai aparentă. Azi când ţăranul nu mai este a­tras de piaţă pentru că schimbul nu mai are valoarea de altă dată, el consumă multe din produsele ce le oferea oraşele. Aceasta e încă una din cauzele ce contribuie la rarita­tea anumitor articole de pe piaţă. Avem nevoie de o agricultură in­tensivă pentru valorificarea mai bine braţele de muncă ţărăneşti. Avem nevoie de o agricultură in­tensivă, pentru a mări rentabilita­tea agriculturii noastre. Această ren­tabilitate nu poate fi măsurată nu­mai prin ceea ce numim produs net sau venit nett. Venitul nett este un criteriu de esenţă capitalistă, potri­vit pentru întreprinderile ce valori­fică în primul rând capitalul. Dacă am compara o cultură ex­tensivă, orzul sau ovăzul, cu una in­tensivă cum este sfecla de zahăr, ex­primând rentabilitatea lor în venit net, am putea obţine la un moment dat acelaşi venit net la hectar. Ve­nitul real, venitul consumabil dat de sfeclă e mult mai mare decât cel al orzului, întrucât sfecla a absorbit multe zile de muncă proprie. După calculele mele în 1941, venitul real­ consumabil, la sfeclă era cam de ■” ori mai mare decât la orz și ovăz. Iată un exemplu concret care ne a­­rată de ce trebuesc încurajate cultu­rile intensive. Avem nevoie de o agricultură in­tensivă pentru a pune la îndemâna Economiei Naționale produse cât mai variate, materii prime cât mai multe, pentru a da posibilitatea mai departe desvoltării industriilor agri­cole. . . Sfera, industriilor agricole trebue mult lărgită, dacă vrem să ridicăm standardul de viaţă al populaţiei. Pentru că toţi ţăranii să fie îmbră­caţi corect şi să nu mai umble des­culţi, e nevoie de o bogată şi eftină industrie textilă, de o bogată şi ef­tină industrie a prelucrării pieilor Dacă vrem ca populaţia să consu­me mai mult zahăr (mă refer iarăşi la timpuri normale), zahărul fiind barometrul civilizaţiei unui popor, atunci e nevoie de o agricultură in­tensivă cu alt asolament. Industria zahărului va putea absorbi un nu­măr mai mare de braţe. Mai mult, zahăr va putea duce la o industria­lizare a fructelor noastre, iar fruc­tele fiind industrializate astfel se va reduce consumul de alcool,­ care decimează sănătatea populaţiei. Agricultura intensivă creiază ast­fel un circuit viu şi intens, angre­nând şi desvoltând ramuri num­ele activitate. . . . Condiţia primă a unei agricultu­ri intensive o formează existenţa li­nei pieţi organizate şi disciplinate. Prof. N. Cornăţeanu PIA­Ţ­A Aprovizionarea Capi­talei de Sărbători Târgul alimentar al Capitalei a fost destul de bine aprovizionat în vederea sărbătorilor. Păsări tăiete s’au adus în canti­­tăţi mai mici decât deobiceiu, însă au fost suficiente pentru a satisface toate cererile. Timpul a permis pescuitul aşa încât piaţa a fost destul de bine aprovizonată şi cu acest ar­ticol. Magazinele cu mezeluri au fost foarte bogat aprovizionate atât cu mezeluri proaspete cât şi cu căr­nuri afumate. Cererea a fost normală. La vinuri cererea a fost mai ma­­re, însă sub aşteptările comercian­ţilor. Scumpetea din ultimul an a vinu­rilor l-a scos din obişnuinţa multor consumatori, iar consumul ocazio­nal se pare că este mai redus, cu toate că preţurile au fost simţitor reduse. In celelalte sectoare comerciale deverul a fost sensibil mărit în săptămâna dinaintea Crăciunului, dar foarte slab în săptămâna din­tre Crăciun și Anul Nou. Cerere foarte mare a fost la ma­gazinele cu obiecte pentru cadouri, cari au făcut afaceri foarte fru­moase. Depunerea tablouri­­lor de personalul in­­treprinderilor Potrivit deciziei ministeriale Nr. 119277 din 1942, tablourile de per­sonal, conform legii penr­ru utiliza­rea personalului românesc în în­treprinderi, urmează a fi depuse în cursul lunei Ianuarie a fiecărui an, cu situaţia la 31 Decembrie a anu­lui precedent, de către întreprin­derile economice, industriale, co­merciale şi civile de tot felul-Tablourile trebuesc întocmite pe formulare tip şi depuse la Came­rele de Comerţ şi de Industrie din circumscripţia unde se află sediul întreprinderii respective, iar pen­tru Bucureşti vor fi depuse direct la registratura generală a Subse­cretariatului de Stat al Industriei, Comerţului şi Minelor, Calea Vic­toriei No. 133. Formularele se găsesc la Moni­torul Oficial şi la librării. Distribuirea uleiului solidificat pentru fa­­bricele de săpun Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării Armatei şi Populaţiei Ci­vile anunţă următoarele: Fabricele de săpun din Capitală şi din provincie, care au primit cote de ulei solidificat prin Decizia Ministerială No. 1037, publicată în M. O. No. 288-942, sunt invitate a-şi ridica efectiv cantităţile re­partizate până în seara zilei de 4 ianuarie 1943 inclusiv. Fabricele de săpun, care nu îşi vor ridica cotele Până la data fixată, vor pierde dreptul de a mai figura pe tabelul de distribu­ţie de ulei solidificat pe anul 1943, iar cotele acordate prin D. M. No. 1037 se vor anula în mod auto­mat. O. F. A. U- L. a primit ordinul de a elibera imediat cantităţile de­­ ulei repartizate Producţia americană de aur LISABONA (E. P. E.). — Sus­pendarea lucrărilor în minele auri­fere în Statele Unite prin dispo­­ziţiunea în vigoare dela 7 Decem­­­brie, este tratată Într'o comuni­care a Ministerului Minelor us­­a­merican , dând unele amănunte. Conformi acestei comunicări, in­terdicţia de exploatare nu se re­feră numai la întreprinderile în care aurul era numai un produs secundar la obţinerea altor m­ie­­rale neferoase. De altfel întreprin­derile­­mici cu o exploatare de mi­nereuri de mai puţin de 1.200 tone în anul 1941 sunt exceptate de această interdicţie, trebue însă să -şi restrângă produ­cţia după a­­numite norme. Se crede că din întreprinderile aurifere ale State­lor Unite un număr de 5000 nu cad în prevederile interdicţiei de mai sus decât 300 mine. Totuşi între acestea sunt şi cele 30 mari întreprinderi caul În ultim­­ul timp au­­avut singure 50 la sută din întreaga prncţie a aurului. Se crede deci că producţia Statelor Unite de aur va suferi, cu toate excepţiile prevăzute, o restrânge­re foarte mare. Resursele economice ale Africei occidentale franceze însemnătatea economică şi militară a Africei occidentale franceze este mult mai mică decât putem, crede. Su­prafaţa este, într-ade­văr foarte întin­să, dar cuprinde imense zone de de­şert, iar printre populaţie sunt mulţi oameni de jumătate sălbatici pe care nu te poţi bizui Portul Dakar are, fără discuţie, o însemnată valoare în timp de pace, dar această importanţă este cu mult atenuată în vreme de, război. Şi comunicaţiile dintre Africa occidentală şi Africa de nord france­ză nu sunt uşoare. Săptămâna ecou Desfacerea săpunul Ministerul Finanţelor a luat mă­­sura introducerii obligativităţii pentru debitorii de băuturi spir­­toase din comunele rurale ca în termen de o lună de la data publi­cării deviziune­ să se aprovizion­eze pentru nevoile populaţiei cu să­pun de rufe şi de spălat la preţu­rile maximale. Desfacerea acestor produse se va aduce la cunoştinţa sătenilor prin afişare atât în localul de debit cât şi în afara debitului. Contravenienţii acestor măsuri sunt supuşi dispoziţiunilor legii monopolului alcoolului, adică li se vor ridica libretele. NOUI PREŢURI MAXI­MALE DE VANZARE Comisariatul Preţurilor a fixat preţurile maximale de vânzare la următoarele produse : bumbacul indigen egrenat pro­venit din recolta 1942/943 la 680 lei pe kgr., preţul înţeles brutto per netto loco fabrică inclusiv toate taxele către Stat şi taxa 2"/» pre­văzută în art. 31 din legea pentru cultivarea, valorificarea și prelu­crarea plantelor textile din 24 A­­prilie 1940. La prețul maximal de vânzare de mai sus, se adaugă numai tim­­brele de factură de 1°/» şi impozi­tul excepţional de :Wp ; bomboanele simple vărsate la­­325 lei pe gr. netto; specialităţi la 430 lei pe gr. netto; gel­uri la 460 lei pe kgr. netto. Preturile la bomboane de orice fel sunt stabilite loc o fabrică la care se mai adauga cifra de afa­­­ceri, timbre de factură si impozi­tul exceptonal de 5 m/o. In aceste preturi este cuprins si costul ambalajului necesar trans­portului cu excepția cutiilor de tablă, al căror preț urmează sa fie facturat separat de fabrica . Untul pasteurizat şi nepasteuri­zat exclusiv timbrul de factura şi contribuţia de 5 m/o. a fost fixat la angrosist pentru cel pasteuri­zat la 556 lei kgr. şi untul cel ne­pasteurizat la 476 lei kgr. la detailist, cel dintâiu la 625 le­igr. celălalt 535 lei kgr.; pentru consumatori, untul pas­teurzat la 720 lei kgr. şi cel nepas­teurizat la 620 lei kgr. Au fost fixate deasemenea pre­ţurile maximale de vânzare la pru­ne uscate, afumate şi la lumanan de toate sorturile­ cursurilor a de o serie de vitatea unei Lipsa de i româneşti ne lurilor în­­ contributi la sa nu a începi atragă client tia bursieră acest lucru a De data zilnic mijioai intensificat si tiuni. In intervalul pănă’n sărbătorile Crăciunului, bursa a marcat urcări în compartimentul petrolifer și al industrialelor, cele mai cerute, în special Astrele, Micele, Stelele, Re­ditele, Minierele( S. R. T) , Telefoa­nele, etc., iar dintre cele mici Pra­hova, Redeventa, M. R. D. P., etc., bancarele, au rămas mai slabe, la fel asigurările. Un eveniment care a contribuit în mare măsură la accelerarea rit­mului de urcare au fost urcările de l* • Mica 1860. Şedinţa de Marti a fost si mai activă ca precedenta. Cererile au crescut, ceea ce denotă o perseve­renţă a unei bune dispozitiuni. In şedinţa de Marti, când am în­cheiat această cronică, Reşiţa înre­gistra 1750; Creditul Minier 1900 ; Astra 5000; S. R D. 5250;S. T. R 4.600;­­ R. D. P. 450; Telefoane put 2550; Steaua 2550. Şedinţa de la 30 Decembrie a fost consacrată strigărilor de sfârşit de an. ACTIVITATEA BURSEI In intervalul dela 20-30 Decembrie a. c., activitatea bursei s’a desfășu­rat într’un cadru de vie dispozitî­­une­ vrednică numai de zile mari. Bursa, după o acalmie de un an si jumătate a pășit pe o cale, atât de favorabilă. Viata economică are în­totdeauna un ritm: bursa pierduse de mult acest ritm, astfel că haussa declanșată de o lună încoace este o reactiune, despre care noi am scris întotdeauna că, nu numai că va veni, dar va trebui să vină. Principiul vaselor comunicante ar*' o largă n­u­catime ir bursieră. La sfârșit de an pnt-'~n face o constatare nedesmințită că­ urcarea ---------------­ Un singur crez, o singură voinţă nălcătoare au fost cuvintele adresate oştirii noastre şi ţării de către M. S. Regele, de către Conducător, şi de către primul ministru cu prilejul Anului Nou. Sunt aceste cuvinte expresia ce­lei mai calde iubiri de Patrie şi de Neam, dar în acelaş timp ele constitue o demonstraţie de încre­dere, de linişte, de unire, pe care poporul rmân o inspiră oricui se apropie cu gând curat de sufletul lui. Şi cine ascultă această inimă care bate parcă mai intens româ­neşte ca oricând, află cât de sfin­­te-i sunt năzuinţele, cât de dreap­­tă-i e cauza, cât de aprigă-i este voinţa de isbândă. In anul ce a trecut, preocuparea supremă a poporului român a fost războiul, — războiul nostru între­gitor şi dătător de dreptate. Pen­tru acest război, care e al nostru tocmai pentru că e şi al Europei la marginea căreia ne aflăm apă­rători, eroismul românesc a fost neprecupeţit, jertfa noastră a fost dăruită» — aşa cum a spus M. S. Regele, „cu un curaj şi o abnega­­ţiune demne de epocile cele mai «rb­­îrms« ale istoriei noastre“, faţă­ de lumea căreia aparţinem» faţă de biserică şi faţă de drepta­­tea aşezărilor de mâine.­­ Ceea ce a înfăptuit poporul no­stru în cursul anului trecut — an de luptă crâncenă, de greutăţi ne­obişnuite — va rămânea în istoria continentului, ca o pildă de cre­dinţă, de unire, de simţ al răspun­derii. Această unire şi această răspun­dere au fost evocate de către «L profesor Mihai Antonescu, preşe­dintele ad-interim al Consiliului, care în cuvântarea rostită la Pa­latul Regal în faţa M. S. Regelui, a spus cuvinte în care ne-am re­găsit fiecare dintre noi. în unirea noastră mândră şi în simţul răspunderii cu care fiecare Român şi-a făcut datoria, tânăr şi bătrân, din oraşele şi satele noastre trudite, stă însăşi cheză­şia drepturilor şi a viitorului no­stru. Iată pentru ce, atât cuvintele a­­dresate oştirii ca şi acelea adresa­te ţării întregi, au cuprins în ele mulţumirea înalţilor noştri factori ai conducerii, mulţumire care a fost exprimată în cuvinte pe cât tii atât de vibrante. eu­ „RELAŢIILE DINTRE TURCIA Şl GERMANIA SUNT CORDIALE ŞI AMICALE" ISTANBUL, 2 (Rador). — D. N. R. D. Safet Arikan, ambasadorul Tur­ciei la Berlin, a făcut Sâmbătă, înain­te de plecare, următoarea declaraţie unui reprezentant al ziarului „Cunhu­­riyet: * „Relaţiile dintre Turcia şi­­ Ger­mania sunt cordiale şi amicale. In ce priveşte acordul finan­ciar care a fost încheiat, nu am nimic de adăugat la telegrama agenţiei „Anatolia”. Mă înapoiez la postul meu tot aşa de mulţumit ca şi atunci când am venit aci”. D. von Papen, ambasadorul Germa­niei, s-a dus la gara din Istanbul spre a saluta la plecare pe ambasadorul Turciei la Berlin. înfiinţarea Consiliului superior de îndrumare şi coordonare a institutelor de credit agricol Monitorul Oficial cu data de 1 ia­nuarie 1943 publică următorul decret: ART 1. — In scopul îndrumării, co­ordonării şi controlului operaţiunilor de finanţare a exploatărilor agricole în aport cu principiile şi directivele stabilite de organele conducătoare ale politicii de producţiune şi credit, pen­tru dirijarea, raţionalizarea şi valori­ficarea producţiei agricole, se institue, pe data publicării prezentei legi, un consiliu superior de îndrumare şi co­ordonare a institutelor de credit agri­col. ART. 2. — Consiliul superior de în­drumare și coordonare a Institutelor de credit agricol se compune din de­legatul ministerului economiei nati­­onale, delegatul ministerului de finan­țe, Guvernatorul Băncii Naționale a României sau delagatul său, preşe­dintele consiliului de administraţie al Creditul Naţional Agricol sau de­legatul său. Guvernatorul Creditului Ipotecar al României sau delegatul său, preşedintele consiliului de admi­nistraţie­­a Casei Rurale sau delega­tul său, preşedintele consiliului de administraţie al Creditului Funciar Rural sau delegatul său şi preşedin­tele consiliului de administraţie al Institutului Naţional al Cooperaţiei sau delegatul său. Ministerul economiei naţionale, ori delegatul lui, este de drept preşedin­tele consiliului. ART. 3 — Atribuţiunile consiliului superior de îndrumare şi coordonare a Institutului de Credit Agricol, sunt următoarele: a) întocmeşte şi adaptează, în con­formitate cu principiile stabilite de organele conducătoare ale politicii de producţiune şi credit, programul pen­tru creiarea, conservarea ■ şi îndruma­rea exploatărilor agicole, pentru finan­ţarea investiţiunilor şi producţiunii în agricultură şi pentru raţionalizarea şi valorificarea producţiunii agricole; b) controlează executarea în fapt a directivelor organelor conducătoare ale politicii de producttiune şi credit, în toate aceste privinţe; c) Examinează repartizarea credi­telor acordate de instituțiunile de credit agricol, pentru marea, mijlocia şi mica proprietate; d) Propune Guvernului măsurile ce ar avea de scop să asigure realizarea politicii sale de producţiune şi credit cu privire la agricultură; e) Dă aviz consultativ în materie economică, financiară, socială şi a­­grară, la cererea departamentelor res­pective; f) Dă aviz la constituirea de noi in­­stituţiuni de credit agricol, la fuziu­nea acestora, la înfiinţarea de sucur­sale, precum şi asupra modificărilor de statute ale acestor instituţiuni; g) îndeplineşte orice alte atribuţi­­uni sau însărcinări ce i s’ar da. ART. 4. — Consiliul superior de îndrumare şi coordonare al institute­lor de credit agricol se întruneşte cel puţin odată pe lună. Consiliul se în­truneşte în urma convocării făcute de preşedinte. Convocarea se va face în scris şi va cuprinde ordinea de zi fixată de preşedinte. Membrii consiliului sunt obligaţi a lua parte la şedinţe. Acei care lipsesc nemotivat de la trei şedinţe consecutiv, vor fi amen­daţi cu 50.000-200.000 lei, cu excep­ţia acelor care sunt funcţionari pu­blici şi care se vor pedepsi discipli­nar. Secretarul general al Creditului Naţional Agricol, îndeplineşte func­ţiunea de secretar al consiliului. ART. 5. — Consiliul deliberează va­labil numai în prezenţa majorităţii membrilor săi, iar hotărîrile se iau cu majoritatea absolută a voturilor cel prezentă. In caz de paritate, votul preşedintelui este hotărîtor. Desbaterile sunt consemnate în­­tr'un proces-verbal, în care se trec toate discuţiunile ce au avut loc a­­supr­a­­chestiunilor examinate. Hotărîrile se comunică delegaţia­aprobată de aceasta, sunt obligato­rii pentru toate instituţiunile de cre­dit agricol. ARP. C. — Preşedintele consiliu­lui superior de îndrumare şi coordo­nare a Institutelor de credit agricol poate cere secţiunii economice şi fi­nanciare a Consiliului Legislativ, precum şi oficiilor sau serviciilor de studii de pe lângă ministere, autori­tăţii sau regii de Stat să studieze şi să întocmească lucrări preparatorii în legătură cu problemele care for­mează obiectul preocupărilor sale. De asemenea, poate însărcina ori­ce persoană din afara consiliului, calificată prin specialitatea, compe­tenţa sau experienţa sa, să studieze şi să întocmească lucrări preparato­rii pentru o chestiune determinantă şi chiar să participe la lucrările consiliului, pentru a da explicaţiuni­­le de care acesta ar avea nevoe. ART. 7. — Toate cheltuelile oca­zionate de funcţionarea şi lucrările Consiliului superior de îndrumare şi coordonare a institutelor de credit agricol, vor fi acoperite dintr’un fond special, înscris în bugetul Mi­nisterului Economiei Naţionale. ART. 8. Orice dispozițiuni con­trare prezentei legi sunt și rămân a­­brogate. Difîcultăţile din coloniile franceze africane devin tot mai mari AMSTERDAM 2 (Rador). — D. N, B : După cum anunţă Serviciul de Informaţiuni Britanice de ’Gaulle a declarat că dificultăţile din Africa de Nord şi din Africa de Vest fran­­ceză devin din ce tot ce mai, mari. Aprovizionarea Europei in regiunile din râurit Sub titlul ,,Bilanţ“, ziarul Deut­sche Allgemistmnte Zeitung publică în suplimentul politic şi economic, cu prilejul Anului Nou, o serie de ar­­ticole semnate de personalităţi con­­ducătoare germane, specializate în chestiunile privitoare la armament şi la economie. Autorul articolului constată că de­oarece Europa importa cereale şi plante oleaginoase, din colonii în special, ţările europene, încă de la izbucnirea războiului, au fost obli­gate să distribue aceste produse pe basa de cartele, spre a putea asi­gura buna lor distribuţie. Situaţia a început să se îmbuna­­tăţească fundamental in cursul amu­­lui 1912, fiindcă pe de o parte im mare, număr de ţări, inspirându-se, din exemplul Germaniei, au luat măsuri pentru intensificarea pro­­ductiei, iar pe de altă parte aproe­vizionarea Europei a fost asigurată în mare măsură prin produsele rec­giunilor ocupate din Rusia Soviet­­ică.­­ Recoltele din regiunile ocupate în răsărit au dat rezultate satisfact cătoar­e încă din primul an de parte, în special din Ucraina, acum se poate afirma că nul viitor producţia "de plante oleaginoase, ocupate în răsărit. Cu adevărat

Next