Argus, ianuarie 1943 (Anul 33, nr. 8906-8928)

1943-01-04 / nr. 8906

P I ' 111­­­11111­ ) C.E.C.-ul in 1942 PRIMUL BILANŢ ROMÂNESC ÎNCHEIAT ŞI PUBLICAT LA 31 DECEMVRIE C. E. C. Casa Naţională de E­­conomii şi Cecuri Poştale, este şi de astă dată, întâia instituţie fi­nanciară din ţară, care poate să în­făţişeze primul bilanţ încheiat la 31 Decemvrie. Organizarea sa tehnică i-a pri­lejuit din nou această realizare ex­cepţională, care vădeşte spiritul activ ce călăuzeşte instituţia. Cât priveşte rezultatele, ce se desprind din exerciţiul încheiat, c­e aşează C. E. C.-ul printre aşeză­­mintele de bază ale economiei ro­mâneşti. Astfel depunerile de economii şi depozitele in conturile de cecuri în­sumează peste 18 MILIARDE LEI. Aportul CECnului la formaţiunea capitalului national­ este, după cum se vede, covârşitor­Descompunând cifra de mai sus, rezultă pentru economii 9 miliarde dar pentru cecuri 9,1 miliarde lei. Sporul global faţă de anul 1941 este de 8 miliarde Iei, marcând ast­fel o creştere excepţională în com­paraţie cu anii precedenţi. Numărul depunătorilor de econo­mii se ridică la 495.000 cu un spor de 70.000 faţă de anul 1941. In ace­­laş timp numărul titularilor de cont C. E. C. a trecut de la 10.000 în 1941 la peste 12.000 la finele lui 1942. Şi mai semnificativă este cifra mişcării generale a serviciului de cecuri, care a atins 278 miliarde lei în 1942, comparativ cu 137,5 miliar­de în 1941. Din această mişcare, plăţile fără numerar (viramentele au înregistrat o proporţie de 57 la sută). Examinând mai departe posturile din bilanţ, trebuie să se observe că unul din motivele lichidităţii promp­te ale instituţiei l-a constituit dis­ponibilul In numerar, care, la 31 de 3,7 miliarde lei. In acelaş timp politica de plasa­mente a satisfăcut trebuinţele de credit ale economiei naţionale, cu împrumuturi ce s’au acordat numai pe termen scurt şi mijlociu, cu cele mai severe condiţiuni de siguranţă şi de lichiditate, împrumuturile reprezintă o cifră de 12,5 miliarde lei iar portofoliul de titluri 2,4 miliarde Iei. C­­E. C.-ul a înfiinţat în cursul anului 1942 două sucursale, la Cer­năuţi şi Chişinău şi a pus în func­ţiune o serie de noui servicii, care corespund pe deplin cerinţelor pu­blicului şi economiei româneşti. Deasemenea C. E. C.-ul şi-a con­tinuat activitatea sa socială întreţi­nând un mare spital pentru răniţi. Cu aceste reforme şi realizări, Casa Naţională de Economii şi Ce­curi Poştale a dus mai departe ac­ţiunea sa românească de creaţiune, închinată binelui obştesc. BANCA DE SCONT A ROMÂNIEI Societate Anonimă Capital şi rezervă Lei 200.000.000 Sediul Central: Bucureşti, Str. Eugen Carada colt cu Str. Lipscani Sucursale: Brăila, Câmpulung-Mold., Corabia, Craiova, Focşani, Galaţi, Râmnicul-Vâlcea, Slatina. Se aduce la cunoştinţa generală că­ pentru înlesnirea clientelei şi in special a comercianţilor şi industriaşilor­ serviciile noastre de Tezaur, Casa­sete, Depozite şi Casă, vor fi deschise şi după amiază In fiecare zi la orele 18—19­­ora de închidere a magazinelor. BANCA DE SCONT A ROMANIEI Societate Anonimă Cernăuţi, Chişinău, Constanţa, Giurgiu, Gura-Humorului, Ploeşti, Rădăuţi, Suceava, Turnu-Măgurele, Vatra- Dornei Bonurile de pâine valabile în săptămâna dela 4-10 Ianuarie ori. Subsecretariatul de Stat al Aprovi­zionării comunica următoarele: In săptămâna dela 4 Ianuarie — 10 Ianuarie 1943,­ vor fi valabile 7 bonuri de pâine și anume: nr. 221—230 dini car­telă. Toate aceste bonuri sunt valabile in orice zi a liptăminiei. Bonurile bar­ate a căror numere se ter­mină cu zero, 2,5 si 7 nu sunt vala­bile. Ele trebuesc să fie anulate de către posesori sau de cei ce distribue pâinea pe baza lor (ne referim la bonurile 225, 227 si 230). Atât bonurile barate cât si cele ne­barate sunt valabile pentru 250 grame de pâine de persoană. Cumpărătorii simt rugaţi să fie atenti la intrebuinţarea cartelelor ca să nu li se fae alte bonuri decât cele valabile in zilele respective. Toţi brutarii şi magazinele de des­facerea pâinii vor afişa prezentul co­municat în mod vizibil în vitrnă. Bonurile barate Bonurile de pâine barate ale căror nu­mere se termină cu 0, 2, 5 şi 7 im nu sunt valabile. Posesorii lor sunt obligaţi ca să le distrugă în fiecare săptămână. Brutarii nu vor putea depune la ju­stificarea cantităţilor de făină primite­ bonurile de mai sus. Toate abaterile vor fi sancționate în conformitate cu Decretul lege al sabota­jului. Aplicarea impozitului de 1 la sută sub formă de taxe forfetare Ministerul Finanţelor a dat urmă­toarea decizie: ART. I. _ Începând de la 1 ianua­rie 194­3, pentru vânzările de vite, in­tervenite între agricultori şi măce­lari, impozitul proporţional de 1 la sută, prevăzut de art. 15, § 8, litera a din legea timbrului, se va percepe în momentul intrării vitelor în abator, sub formă de taxă forfetară, calculată pe cap de vită, după cum urmează: Pentru boi 200 ţei de cap.­­ Pentru vaci 180 lei de cap. Pentru bivoţi 150 lei de cap. Pentru bivoliţe 140 ţei de cap. Pentru mânzaţi 80 lei de cap. Pentru viţei 40 lei de cap. Pentru porci 100 lei de cap. Pentru oi 20 lei de cap. Pentru miei 6 lei de cap. (Monitorul Oficial No. 1). ARGOS I Contabilă autorizată, germani-română, etnică, caută urgent socie­tatea ,,Bates“, str. Cobălces­­cu Nr. 14, __________ Aprovizionarea cu sfoară pentru snopi Agricultorii interesându-se de pe a­­cum de posibilităţile de aprovizionara CU sfoară de hârtie pentru legat snopii, se comunică următoarele: Sfoara de hârtie pentru legat snopii se va aduce din Germania de către Uniunea Generală a Sindicatelor Agri­cole. Agricultorii urmează să se înscrie din timp pentru cantitatea necesară, la Sindicatul Agricol local, iar acolo unde nu este sindicat agricol, se vor în­scrie direct la Uniunea Centrală a Sin­dicatelor Agricole care are sedi­ul la București, b-dul I. C. Brătianu nr. 3-5 etajul I. POPULAŢIA EGIPTEANĂ SUFERĂ DE FOAME ROMA. (IP.). — Ministru­ egip­tean al apărării naţionale Hamdi Saif. a făcut o călătorie de inspec­ţii prin desertul vestic şi s’a reîn­tors la Cairo. D-sa vorbeşte de faptul că populaţia evacuată din a­cele regiuni să fie eventual trimisă înapoi la locurile lor de origină. Situația aprovizionării este încă și acum nemulțumitoare. NOUI DISPOZIȚII PENTRU FABRICAREA OŢETULUI ALIMENTAR Ministerul Agriculturii a dat ur­mătoarea decizie: ART. I. — In conformitate cu de­­cretul-lege Nr. 1.068, publicat în Mo­nitorul Oficial Nr. 295 din 12 Decem­brie 1941, se permite fabricarea oţe­tului alimentar, în fabricile de oţet din vin, dintr’un amestec de vin no­bil şi alcool, în proporţii egale, so­cotit în grade alcoolice, până la 1 Noembrie 1943. Vinul de hibrizi pro­­ducători­ direcţi este interzis la fabri­carea oţetului. ART II. — In acest scop, fiecare fabricant trebue să ceară Ministeru­lui Agriculturii şi Domeniilor, Di­recţiunea viticulturii şi horticulturii, autorizaţiuni de a introduce în fa­brici cantitatea de alcool, egală cu cantitatea de vin ce o are în depozit, socotită la grade alcoolice. ART. III. — Pe baza cercetărilor făcute de organele Direcţiunii viti­culturii sau pe baza proceselor-ver­­bale de inmagazinare a cantităţii de vin dresate de agenţii de control ai Administraţiei comerciale M. A. T., aceasta intervine la Administraţia comercială a Monopolului Alcoolului să elibereze fabricanţilor cantitatea de alcool la care au dreptul ART. IV. — Otetul fabricat din acel amestec va fi pus în consuma­tie de către fabricanţi, angrosişti sau detailişti, numai la tăria de 9 grade acetice, sub denumirea de ,,otet din vin şi alcool”. Eticheeta va purta in afară de această denumire, toate prescripti­unile cerute de art 33 din legea pentru apărarea viticulturii. ART V. — Prevederile legii pen tnu apărarea atgcutu­«^­UI şi a regulamentului său de aplicare rămân in vigoare. ART. VI. — Fabricanţii ce se vor dovedi că au introdus în fabrici al­cool mai mult decât cel pentru care a obţinut autorizaţiune sau au fa­bricat oţet dintr’un amestec de vin şi alcool cu o proporţie de alcool mai mare de de 50 la sută, contravin la art. 35 din legea pentru apărarea viticulturii şi sunt pasibili de preve­derile art 54, alin. 1, adică c cu o a­­mendă de 50.000—100.000 lei, confis­carea şi închisoarea de la 2­6 luni. CINE POATE FI CLASAT CISMAR DE LUX Deoarece printre n­eresiaşii cis­­m­ari şi pantofari există o neînţe­legere asupra clasificărei atelie­relor lor, Camera de Muncă Bucu­reşti, precizează că potrivit art. 1 din Decizia Ministerului Econo­miei Naţionale nr. 806-942, în cate­goria IV (lux) se vor clasifica a­­telierele care confecţionează ma­nual încălţăminte de lux, cu fete numai din material importat, la comanda directă a consumatoru­lui, după modelele alese de acesta. Cismarii de gata, care lucrează Încălţăminte in serie, nu pot fi ca­ BNEHaifcuf.lttl UNPtOOK AllOCIETAtiî UNIREA VA­R­­DE PETROL N toatA t ce\e7BTor; p\os^ , ţg grodav1 . vJ'Syy ——' des«n' .lp)WirC----­te : dig**»* Totul din cauciuc ($) SEMPERI NUMIRI DE NOUI SECRETARI DE CAMERE DE COMERŢ DIN ALBA-IULIA In urma unui serios examen ţinut in cursul lunei Octombrie 1942, la Gu­vernământul Basarabiei din Chişinău, s’au declarat reuşiţi şi din Alba luna, d-nii: Dumitru Zincence originar din 8. Sărat şi Ioan Anghel din Ciugud Jud. Alba, ambii funcţionari ai Admi­nistraţiei Financiare din Alba Iu­la. Printr’un decret publicat în M. Ofi­cial zilele trecute, a fost numit ca prim secretar al Camerei de Comerţ şi industrie din Soroca d. Ioan Anghel, întrucât aceşti doi funcţionari au fost un exemplu­­ de muncă şi corectitudini la instituţia pe care au servit-o pe acum, credem că şi acele pe meleagu­rile Basarabiei desrobite, vor lupta cu aceeaşi dragoste şi ardoare, pentru ri­dicarea vieţii economice şi industriale în cari au pregătirea necesară. CAUT LOIAL pentru cârciumă cu pivniţă bună şi vaci, eventual edepurt Adresaţi Meran, Sf. Vineri 15 in curte (Fa­brică). SOCIETATEA DE TELEFOANE Aduce la cunoştinţa acţionarilor săi că începând de la 5 Ianuarie 1943 va plăti la sediul societăţii din Calea Victoriei 37, un acont de dividend pentru exerciţiul 1942. Acontul va fi lei lei 60 neta pentru ve­cţiile acţiuni şi lei 30 nete pentru noile acţiuni contra prezentării cuponului Nr. 7. Suspendarea aplicării­ art. 2 din legea pentru prelungirea şi modificarea legii impozitului excepţional Consiliul de miniştri a dat următoa­rea decizie : ART. I. — Se suspendă până la noi dispoziţiuni, aplicarea dis­poziţiunilor art. 2 din decretul-lege pentru prelun­girea şi modificarea legii impozitului excepţional, No. 891 din 6 Decembrie 1942, privitor la vânzările-cumpărările de grâu, secară, orz şi făinurilor rezul­­tate din acestea şi care se folosesc la fabricarea pâinei, urmând ca aceste vânzări să suporte impozitul excepţio­nal 4 la sută. ART. II. — Se suspendă până la noi dispoziţiunî­ aplicarea dispoziţiunlor art. 3 din legea No. 892 din 6 Decem­brie 1942, prin care se sporeşte taxa de consumație de lei 0,50 per kg. asupra mani da «râu­ri secară, cum st esupra­ oricărui fel de făină întrebuințată lai fabricarea bârnei­ De asemenea, se suspendă perfceperea sporului de taxă de consumaţi® și pen­tru făina aflată in depozite de orice fel, întrepreite, in magazinele comercian­ţilor cu ridicata şi fabricile care prelu­crează pâinea.­­ In consecinţă până la noi dis por­ţiuni, la scoaterea făinei din morile co­­merciale, se vor percepe taxele vechi de consumaţie, valorificarea şi cifră de­ afaceri fixă, unificate, adică lei 1,45 %la kg., iar pentru făina scoasă din morile țărănești, situate în comunele urban® și suburbane, se va nemer­i numai 1 ' Hăt de consumație, veche, de u.za lei per kg. (Monitorul Oficial No. 1). BULETIN INTERN Subsecretariatul de stat al apro­vizionării comunică: Măcelarii care mai au carne de vacă sau de porc nedistribuită, trebue să o predea, contra cost, la spitale sau la cantinele şi interna­tele şcolare sau ale întreprinderi­lor industriale, în contul dreptu­rilor pe săptămâna de la 4 la 10 Ianuarie, sub luare de dovadă. * Primăria Municipiului Bucureşti, a-­duce la cunoştinţa instituţ­ii fu­­lice, can­tinelor, etc. precum şi comercianţilor de­­tailişti, din pieţele Capitalei, că se pot aproviziona cu cartofi, din depozitul său situat în subsolul Halei Obor. Se livrează cantităţii între 500—2.000 kgr. Informaţiuni se pot lua de la de­pozit, telefon 2.93.97. Preţul cartofi­lor este de 18 Iei kgr, franco depozit. Toţi cei interesaţi se vor prezenta cu mijloace proprii pentru ridicarea carto- Jtar •v'' '-"Li

Next