Argus, august 1943 (Anul 33, nr. 9075-9099)

1943-08-01 / nr. 9075

ANUL XXXIII Nr. 9075 A apărat şi s‘a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TON­ No. 183 M ENTH In străinătate A B O N 1 In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 „ 400 „ Pentru bănet, Instituţii şi adiţii publ­­­iei Tn ţari -12 lei în străinătate an­ful­­g funcţiona­re con fentîile nostala international* 3000 lei anual 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Telefon 3.05.44 Duminica 1 August 1943 A apărut şi s-a pus la vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TV­l No. 183 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziari. Ini şi la toate agenţiile de publici­­tate. Proprietar: ,,ARGO­S" S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROV­ICI . REGISTRUL DE CASSA S‘A AMÂNAT ŞI APUCAREA LEGII ORI NUMAI ÎNCEPEREA controlului ? Dreptul de control al statului în organizarea producţiei şi a circu­laţiei bunurilor, devine, in timp de războiu, o necesitate inexorabi­lă. El se concretizează într'un car­diu de măsuri cu caracter econo­mic şi poliţienesc, iar scopul este acela de a se putea şti : quantic­mul producţiei nevoile de materii pr­tme, situaţia braţelor de muncă, evoluţia cositului de producţie de la materia primă până la produsul fi­­rtst la fabrică şi apoi la com­er­­ciant şi la consumator, raportul dintre capacitatea de producţie a Industriei indigene şi nevoile con­­sumului, posibilităţile de repartiza­re a materiei prime între fabrici în raport cu capacitatea lor, ca şi a produselor finite între consuma­tori, modul în care urmează a se distribui produsele între nevoile de consum impuse de apărarea naţio­nală şi cele ale consumului parti­cular, etc. .­ Având toate aceste date, cu pre­­ciziune, oficialitatea are putinţa să ia măsuri eficace pentru raţionali­­zarea consumului, să supraveghe­ze cu atenţie evoluţia preţurilor pe piaţă şi să combată tendinţele de speculă prin dosiri de mărfuri şi prin cereri de preţuri mai mari de­cât cele stabilite oficial sau cele o­­bişnuite pe piaţă. De asemenea, cunoscând aceste date, oficialitatea poate lua măsu­rile necesare a­tunei când constată defecte de funcţionare in organis­mul de producţie sau de circulaţia mărfurilor, cum ar fi de ex.: ur­gentarea şi organizarea transpor­turilor, plafonarea preţurilor pen­tru materiile prime, lipsa de braţe într-un anumit sector industrial şi altele. Dirijarea economiei naţionale mai e necesară în timp de războiu şi prin aceea că trebuesc satisfă­cute în primul rând nevoile arma­tei dându-se consumului particu­lar, în unele sectoare, numai can­tităţile strict trebuincioase. Printre măsurile cu caracter di­riguitor economic, este şi legea care pedepseşte ţinerea neregula­­tă a contabilităţii întreprinderilor comerciale Şi industriale, care prevede printre altele, în comple­tarea publicată ulterior, ţinerea u­­nui registru de cassă. Acest regis­tru trebue să cuprindă o evidenţă de fiecare moment a oricăror năs­cări de sume, intrări şi ieşiri, miş­cări care trebue să aibă şi acte jus­tificative. Am arătat cu alt prilej greutăţi­­le pe care le comportă pentru ma­rea majoritate a firmelor industria­le şi comerciale ţinerea acestui re­gistru. Deocamdată, insă ministe­rul a comunicat prin ziare că nu se va începe controlul aplicării a­­cestei legi decât după ce se vor pu­­blica instrucţiunile după care vor proceda organele însărcinate cu a­­cesta. începerea aplicării legii era totuşi stabilită la 25 iulie a. c. Se pune acum întrebarea — din partea a­ foarte numeroase între­prinderi — cum trebuie să se pro­cedeze? întrucât s-a amânat înce­perea controlului până la publica­rea instrucţiunilor respective, în­semnează că s‘a amânat şi apli­carea legii până atunci? Întreprinderile sunt oare obliga­te să înceapă a face operaţiunî în aceste registre de cassă dela 25 a. c. — dată la care se stabilise intrarea legii în vigoare, sau au a­­ceastă obligaţie numai dela data la care vor apare instrucţiunile sau la aceea care se va stabili prin acestea. Până atunci, între­prinderile simt obligate să opereze în registre, ori p.h sunt obligate? Date fiind asprele pedepse pre­­văzute pentru contravenienţă la dispoziţiunile legii de care vorbim credem că este absolut necesar să se dea explicaţiuni oficiale la întrebările de mai sus, cu atât mai mult, cu cât unele întreprinderi au început să opereze în registrele de cassă, iarr altele, deşi au sau nu au aceste registre, nu fac nici o o­­peratiune. Solicităm maximum de urgenta în această privinţă, făcându-ne e­­coul a mii de cetitori ai noştri,cari aşteaptă o explicaţiune oficială. - A. Retragerea din circulaţie a monetelor iiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii,limn, minin de 10 şi 20 lei din metal galben iiimiimmmmmmiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiimiimiimmmmimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim Ministerul finanţelor aduce la eu- După această dată moneteie de 10­noştinţa publicului că termenul pen- şi 20 lei din metal galben vor fi pri­­cit retragerea din circulaţie a b­one­­mite numai în plata impozitelor da­telor de 10 şi 20 Iei din metal galben, , , , , , expiră la data de 31 Iulie 1943, tolate statl,,uL Violente atacuri de infanterie şi blindate respinse în regiunea OREL BERLIN, 30 (Rador). ‘—■ Bela car­terul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate ger­mane comunică i In regiunea de luptă O­­rel au fost din nou res­pinse violente atacuri de infanterie şi blindate. La sud de lacul Ladoga, activitatea de atac a ina­micului a scăzut şi mai mult. Repetate atacuri bolşevice, limitate local, efectuate cu puternic spri­jin de blindate şi avioane de asalt, au fost respinse sângeros. Forţele navale germa­ne au bombardat din nou poziţii inamice pe frontul de pe Mius şi au avariat cu lovituri de artilerie în plin un tren blindat. în Golful Finie, forţe navale uşoare au scufundat un vas de război sovie­te de tip uşor. In Sicilia, trupele ger­mane au respins cu pier­deri pentru inamic, încer­cări de străpungere făcu­te de inamic în sectorul central al frontului de feti­siv. In faţa coastei de sud a.Jputer» un vas de transport inamic de Stţţii - Tit tone a fost atât de grav lovit cu bom­be în plin, încât poate fi socotit pier­dut. « In Atlantic, aviaţia germană a scu­fundat un vas de comerţ de 10.000 de tone. Alte două mari vapoare au fost lovite grav. Formaţiuni de bombardiere inami­ce au atacat in cursul zilei de ieri in­sula Helgoland, precum şi unele lo­calităţi în regiunea de coastă a Ger­maniei de nord, printre care Kiel, şi au efectuat din nou noaptea trecută cu greu atac terorist împotriva Ham-­­­burgului, care a pricinuit alte devas­tări în oraş. Populaţia a suferit pier­deri mari. Forţele de apărare antiae­riană au doborît 54 de avioane ina­mice. In noaptea de 29 spre 30 iulie, a­­vioane germane de luptă au aruncat bombe asupra obiectivelor din sudul Angliei. _ Fort© din paza de coasta ale ma­rinei de război germane au scufundat noaptea trecută la nord de Terschel­­ling o vedetă rapidă britanică, rămase imobilizate în faţa liniilor ger­­m­ane, sunt distruse apoi de detaşa­mente speciale. Astfel, un asemenea detaşament special a­ distrus­­, noap­tea de 28 iulie 6 tancuri inamice, care fuseseră oprite în sectorul unei divizii de infanterie, originară din Silesia. Echipagiile au fost luate în captivi­tate, iar tancurile au fost aruncate în aer prin grenade de mâna și încărcă­turi cu dinamită. Așa­dar, inamicul nu are posibilitatea să remorcheze carele sale, avariate pentru ca să la mai t# '•**■*' *■ 'Val' P­­I­A­T­A IReevaluarea activelor Ce se înţelege prin firme afiliate ?. Timbrele de factură şi taxa de 1,70 la sută la furniturile statului. Este copierul oblig­atoriu ?. Bursa Bursa Vineri târgul financiar a fost ferm, in compartimentul rentelor şi bine susţinut în cel al acţiunilor. Dintre rente au urcat cu câte 7 puncte . Exproprierea și renta unifi­cată la jum. la sută. Petroliferele au înregistrat urcări mari la următoarele hârtii : Petrolul Românesc la 2500 de la 2000, Steaua Română cu 200 puncte și Creditul Minier cu 90 puncte. Hârtiile industriale au oscilat neho­târâte, in afară de Mica în regres la 11,70 de la 151,0. Volumul afacerilor s­ a mârii compa­rativ cu şedinţa precedentă. Ce se înţelege prin firme afiliate? După Instrucţiunile ministerului de finanţe, prin firme afiliate se înţeleg acele firme cari importă cel PUţin SO la sută din mărfuri de la aciaşi firmă străină. Potrivit acestei determinări a firmelor afiliate, unei firme care cumpără in tară 60 la sută, iar din străinătate numai 40 la sută din to­talul mărfurilor cu cari se aprovi­zionează, ar însemna să i se con­sidere plafonul de 50 la sută in raport cu cota de 40 la sută de mărfuri importate. Adică s‘ar con­sidera în exemplul nostru, ca în­treprindere afiliată, firma care se aprovizionează cu 25 la sută din totalul mărfurilor, dela o singură firmă din străinătate. Bineînțeles că s‘ar putea întâmpla ca unele în­­treprinderi să se aprovizioneze cu mărfuri din străinătate în cantităţi infime, de exemplu 5 la sută din totalul mărfurilor sale. Vor fi con­siderate aceste firme ca afiliate firmei străine de la care cumpără majoritatea mărfurilor importate? Credem că o asemenea interpre­tare ar fi cu totul neconformă cu scopul urmărit de ministerul finan­ţelor, care desigur vizează numai întreprinderile cari în mod obişnuit şi într-o măsură însemnată se a­­provizionează deja, aceiaşi firmă străină. Acesta este dealtfel şi în­ţelesul denumirii de „firmă afina­tă“. De aceia, socotim că este nece­sar, ca pe lângă celelalte precizări cari trebuesc făcute în chestiunea întreprinderilor afiliate, aceasta să deţină primul loc, fiindcă ea face parte din însăşi definiţia noţiunii de întreprindere afiliată.. Timbrele de factură şi taxa de 1,70­V° la furniturile Statului Potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare timbrele de factură şi la proporţională de 1,70 la sută la furniturile făcute statului, sunt su­portate de către comercianţi. Ca urmare, la asemenea furni­turi comerciantul trebue să fixeze preţul mărfurilor având în vedere şi aceste sarcini fiscale, adică cu­­prinzându-le în benificiul legal,care în niciun caz nu poate fi depăşit. Există o deciziune a ministerului de finanţe prin care s-a dispus­ ca timbrele de factură şi taxă de 1,70 la sută să fie suportat de stat, dar nuntar în cazul mărfurilor cu pre­ţuri maximale. Este copierul obliga­toriu? Deşi codul de comerţ prevede printre registrele obligatorii şi co­­pierul, totuşi uzanţa comercială din ultimii ani l-au înlăturat atât la firmele individuale cât şi la socie­tăţile de orice fel, fără ca organe­le de control ale ministerului eco­nomiei naţionale să facă vreo o­­biecţiune. Raţiunea renunţării la copier, este că elementele ce trebuiesc cu­prinse în el (copii depe facturi şi depe scrisorile comerciale), în mer­sul de­ azi al întreprinderilor co­merciale se găsesc în alte hărţi : copiile depe facturi în facturier,­iar cele de pe scrisori se ţin în dosarul de concepte şi de copii al între­prinderii. Şi cum coprierul nu se timbrea­ză, nici ministerul finanţelor n‘a protestat niciodată pentru înlătura­rea lui. OBŞTIILE AGRICOLE ŞI MICA PROPRIETATE Repartiţia exploatărilor agricole in Europa. Cum sa desvoltat mica proprietate. Obştiile agricole şi exploatarea micei proprietăţi Unul din aspectele cele mai ca­racteristice ale evoluţiei regimului funciar în Europa e marea răspân­dire a micii proprietăţi, care a a­­juns să reprezinte regimul predo­minant în multe ţări. Această răspândire a micii pro­prietăţi e datorită unor factori e­­conomici, sociali şi politici, proprii. Repartiţia exploatărilor agricole In Europa După un interesant studiu al d-lui G. Costanza publicat în Re­vista Internaţională de agricultură, asupra repartiţiei proprietăţilor a­­gricole, pentru perioada 1929—1933 pe baza recensămintelor oficiale, se constată că în Europa cele mai multe exploatări au între 5—20 hectare, şi une­ori între 2—5 hec­tare. In Germania, cel mai mare nu­măr de exploatări agricole şi fore­stiere, fac parte din grupul mici­ Cum s-a desvoltat Desvoltarea micii proprietăţi, din punct de vedere istoric a mers pe trei căi. Avem de o parte mica proprieta­te, născută spontan şi liber fără intervenţia statului şi care e un produs al muncei şi al economiei individului. Mulţi lucrători agricoli, graţie unor mari sacrificii au devenit pro­prietarii pământului pe cari l‘au lucrat. E mica proprietate care a eşit dintr‘o înceată evoluţie şi se­lecţie. Vine apoi mica proprietate care s‘a format pe baza unor planuri determinate, de colonizare interi­oară, planuri elaborate de guverne şi realizate cu ajutorul tehnic şi financiar al statului. E vorba de mică proprietate, născută din iniţiativa publică şi care în alte ţări funcţionează sub controlul instituţiilor speciale de colonizare. In al treilea rând vine mica pro­prietate care îşi are origina în ce­rinţele sociale cari s-au manifestat după războiul din 1914-1918. E ca­zul reformei agrare de la noi. In acest caz nu mai e vorba de o evoluţie, ci de o creare imediată de mici proprietari, în cele mai multe cazuri săraci şi fără posibi­litate de a-şi crea un inventar viu şi mort necesar unei raţionale ex­ploatări agricole. Aceşti mici proprietari au­­ fost deodată instalaţi, de cele mai mul­te­ ori pe terenuri cari nu au fost pregătite pentru cultură sau cari nu erau bune pentru cultură de­cât cu lucrări preliminare de pre­gătire­ lor exploatări ţărăneşti. Din 3.900.836 exploatări din Germania, 1.341.600, deci 34,4% au o suprafaţă între 5-20 hectare. In Franţa cifrele corespunzătoare sunt 33% din numărul exploatări­lor şi 33% din suprafaţa totală. In aceeaşi grupă poate fi socoti­tă şi Irlanda cu 38,6% din exploa­tări şi, 56% din, suprafaţa totală. Pentru Olanda cifrele sunt 26% şi 44,4%, pentru Elveţia 36,3% şi 56,6%. Pentru Danemarca 34,2% şi 38,5 la siută şi pentru Suedia 23,2% şi 41%. Acest grup de exploatări e dul central cel mai puternic prezentat în toate structurile grave din ţările menţionate sus. In alte ţări exploatările de la 2-5 ha. şi de la 5-20 ha. sunt de a­­semeni în mare proporţie. mica proprietate Aceste terenuri nu erau toate în stare să producă, mai ales că şi noii lor proprietari nu dispuneau de creditele necesare pentru a le pune în valoare. E lesne de înţeles că participa­rea la producţie a acestor trei ca­tegorii de mică proprietate e foar­te variat — cele din primă cate­gorie produc mai mult, cele din a doua categorie au o producţie me­die mai scăzută iar cele din a treia categorie au avut o producţie ex­trem de scăzută şi care nu a repre­zentat cu nimic un aport la pro­ducţia agricolă a unei ţări. Exploatarea micei pro­prietăţi Toţi cei cari s-au ocupat de con­diţiile în cari funcţionează mică proprietate şi cari recunosc avan­tag­e sociale ale micei proprietăţi subliniază şi unele cusururi care pot fi astfel resumate. O suprafaţă insuficientă a micei proprietăţi nu e în proporţie cu puterea de muncă a unei familii ţărăneşti şi în consecinţă nu-i poa­te asigura mijloacele de existenţă. Acest inconvenient s-a constatat şi la noi şi în toate ţările unde s-a făcut reforme agrare. Apoi mai e şi lipsa de capitaluri. Micul proprietar, care, graţie unor mari sacrificii a reuşit să-şi cum­pere un petec de pământ nu dispu­ne de capitalurile necesare exploa­­tării. De multe ori nu are de un­de să le procure şi din acest mo­tiv, încă de la Început e desechili­­brat din punct de vedere financi­ar. Nu poate face investiţiile ne­cesare şi deci nu ajunge să facă o exploatare raţională. S-a mai constatat apoi, că micul proprietar, pentru că are de vân­dut cantităţi mici de produse, nu poate să realizeze preţuri avanta­joase. De multe ori e silit să vân­dă în condiţii defavorabile pentru că are nevoie urgentă de bani. Dar cel mai mare cusur al mi­cei proprietăţi e acela că din ca­uza regimului succesoral, se pulve­rizează la infinit. Pe câteva sute de metri patraţi nu se mai poate face o exploatare agricolă. Aşa cum e mica proprietate, nu poate fi considerată ca un regim perfect. Ca să poată funcţiona, are ne­voie de ajutorul unei acţiuni în­drumate de stat prin Ministerul agriculturei. no­re­a­mai Obştin­e agricole la noi cea mai mare parte din suprafaţa arabilă e în mâna mici­lor cultivatori. Cam 80% din exploatările agri­cole sunt în mâinile ţăranilor. Su­prafaţa exploatată variază între 1—50 ha. Pentru a înlătura inconveniente­le micei exploatări şi pentru a da prilej ţăranilor să cultive raţional, guvernul d-lui Mareşal Antonescu a elaborat în Iunie 1942 Legea Ob­­ştiilor Agricole. In baza acestei legi, cel puţin 15 ţărani din aceiaşi comună se pot constitui într-o asociaţie agricolă denumită Obştie. Aceste asociaţii pot face opera­ţii de cumpărări de maşini, semin­ţe şi au personalitate juridică. Pentru economia naţională a li­nei ţări mica proprietate reprezin­tă o scădere de producţie, care nu poate fi remediată decât cu ajuto­rul obştiilor. Ele lucrează după un plan de cultură întocmit de Camera agri­colă şi sub îndrumarea organelor agricole. Primele obştii înfiinţate au şi fost înzestrate cu instrumente a­­gricole. Sunt­ înfiinţate până acum aproape o sută. Rezultatele obţinute prin explor­­a­rea în comun vor da rezultate şi vor fi o pildă pentru sătenii cari privesc cu neîncredere îndemnul d-lui Mareșal Antonescu, Al. Petrovtsi NEVOIA UNOR LĂMURIRI SUPLIMENTARE In expunerea de motive a legilor bugetare din 1 Aprilie 1843, d. mi- ■ nistru de finanţe a evidenţiat redu­cerile fiscale şi alte avantagii a­­cordate întreprinderilor ce-şi vor reevalua activul social în vederea majorării capitalului. Cei interesaţi observă însă că a­­ceste operaţiuni de reevaluare — absolut necesare azi — nu pot fi realizate deoarece: a) Reducerea cu 8 la sută an­­terioar de timbru şi înregistrare este anulată prin crearea unui im­pozit nou de egală valoare asupra acţiunilor distribuite. Legea pentru aşezarea contribuţiunilor direct şi art. 22, al. 3; b. —, spre deosebire de trecut, aceaşi lege —■ în noua redactare —­ nu acordă dreptul la amortizare pentru valoarea reevaluată şi nici dreptul de a lua în considerare, la calculul impozitului complimentar, capitalul majorat. Intenţiunea ministrului de finan­ţe, corespundând unei reale nece­sităţi economice, nu putea fi rea­lizată în fapt din cauza unor lip­suri şi imperfecţiuni în redactarea legilor respective. Pentru remedierea acestora a fost nevoie să se vină cu o lege nouă — legea nr. 463 „pentru com­pletarea dispoziţiunilor art. 113 din legea contribuţiunilor directe“ — prin care se rezolvă această pro­blemă în sensul amintit de domnul ministru de finanţe în expunerea a­­supra bugetului exerciţiului în Pentru cele câteva întreprinderi care încheindu-şi bilanţul la 30 iu­nie crt. i­ au fost obligate ăs pro­cedeze la aceste reevaluări în in­tervalul 1 Aprilie—­30 Iunie — se pune­ întrebarea dacă beneficiază sau nu de aceste avantagii? Fără îndoială că răspunsul nu poate fi decât afirmativ, căci nu este posibil de conceput un regim de neegalitate și necontinuitate fis­cală, mai ales când noile dispoziți­­uni din legea nr. 463 aduc cu ele nu un nou principiu în această chestiune, ci înlătură numai o omi­siune, o greşeală materială în re­dactarea legilor bugetare de la 1 Aprilie crt. ce este de altfel subli­niată atât în expunerea de motive a noii legi cât şi în însăşi titlul său? „Decret-Lege pentru completarea dispoziţiunilor art. 113 din legea contribuţiunilor directe“. Totuşi, pentru a se înlătura orice posibilitate de interpretare, trebue precizat că legea nr. 463 din 16 iu­­lie oh­. are un caracter interpreta­­tiv, nu reprezintă decât completa­rea legilor financiare din 1 Aprilie crt. și își are aplicarea de la aceas­tă­ dată. Statele Unite menţin cererea de capitulare fără condiţii faţă de puterile AXEI — declară d. Cor­del Hull AMSTERDAM 30 (Rador). D.N.B.: După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni d. Cordeli Hull, ministrul de ex­terne al Statelor Unite, a de­clarat Vineri la conferinţa de presă că aliaţii raent îu mai departe cererea capitulării fără condiţii, faţă de puterea Axei. Alarmă aeriana la S­O I­­­A SOFIA, 30 ftp.). — In noaptea de Joi spre Vineri s’a dat la Sofia alar­mă aeriană care a durat dela creit 23,15 până la 0,30 minute PROBLEMA PREŢULUI DE COST In împrejurările actuale, forma­rea preţului de cost în întreprin­derile private ridică o serie de pro­bleme, care interesează într'un grad înalt, atât organele de autoritate publică chemate să supravegheze şi­ ,să controleze activitatea şi preţul produselor cât şi însăşi viaţa eco­nomică a ţărţii. In regimul libertăţii totale preţul de cost al produselor este determi­nat de libera concurenţă. In a­­ceastă situaţiu­ne, orice întreprin­dere în afară de cele în regim de monopol, manifestă tendinţa unei raţionalizări pe de o parte a chel­­tuelilor de regie, iar pe de alta a beneficiului cu scopul de a prezenta clientelei un produs mai convenabil decât concurentul. Dealtfel într'un asemenea regim normal, controlul public în opera de alcătuire a costului, n'are nici o raţiune de a fi. Lucrurile se schimbă când este­ vorba de o situaţiune excepţională, cum este aceea de faţă, în care pro­ducţia şi consumul se găsesc în de­­sechilibru, când prin urmare concu­renţa dispare, produsele scoase pe piaţă nesatisfăcând cererile de con­sum ale ţării. In aceste împrejurări tendinţa de raţionalizare­ a cheltuelilor şi bene­ficiului îşi pierde rostul, interve­­nind alţi factori care din­ contră ma­nifestă tendinţa urcării costului. Cadrul excepţional al vieţii eco­nomice actuale, deci nu mai permite un echilibru ,din această pricină, Statul ca organ de apărare al in­teresului general trebue să intervi­­nă. Acest motiv a dus la politica de control a preţurilor în diferite ţări şi la noi. Pentru alcătuirea unui preţ de vânzare, care să acopere costul de producţie şi toate cheltuelile com­er­ciale precum şi un "beneficiu legi­tim prevăzut de lege, este necesar să se fixeze un cadru legal de for­­mare a costului de producție. SITUAT­IA S’A NORMALIZAT IN TOATA ITALIA ROMA -30 (Rador). — In toa­tă Italia, situaţia a devenit aspe­­die normală. După manifestaţiile entuziaste care au salutat Luni şi Marţi, ve­nirea la putere a noului regim, via­ţa şi-a reluat ritmul normal. Datorită bunului simţ şi echilibru­lui înăscut, italienii au înţeles că da­toria tuturor este în clipa actuala munca si lupta pentru Patrie. LINIŞTE DEPLINA DOMNESTE IN TOATE PROVINCIILE. In marile oraşe, populaţia şi-a reluat ocupaţiile şi respectă cu disciplină perfectă dis­­poziţiunile luate de autorităţi pentru menţinerea ordinei publice. Liniştea domneşte la Roma, Torino, Milano, Genova, Bologna, Florenţa, ale căror case sunt încă împodobite. Toate fabricile lucrează cu cel mai mare randament, toate magazinele şi pieţele sunt deschise. La Neapoli, Foggia, Bari şi alte o­­raşe din sud, cetăţi înaintate ale fron­tului, locuitorii au dat o admirabilă dovadă de patriotism şi disciplină. Militarizarea­­termostatu­­lui căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoane­lor şi posturilor italiene de radio ROMA, 30 (Radar). — Monito­rul Oficial publică un decret sem­­nat de ministrul de război, impre­­una cu miniştrii de finanţe şi iff comunicaţii, privitor la militar sarea personalului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoane­lor şi posturilor de radio. Acest decret intră în vi Vineri 30 iulie.­­

Next