Argus, august 1943 (Anul 33, nr. 9075-9099)
1943-08-01 / nr. 9075
ANUL XXXIII Nr. 9075 A apărat şi s‘a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TON No. 183 M ENTH In străinătate A B O N 1 In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 „ 400 „ Pentru bănet, Instituţii şi adiţii publiei Tn ţari -12 lei în străinătate anfulg funcţionare con fentîile nostala international* 3000 lei anual 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Telefon 3.05.44 Duminica 1 August 1943 A apărut şi s-a pus la vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TVl No. 183 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziari. Ini şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: ,,ARGOS" S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI . REGISTRUL DE CASSA S‘A AMÂNAT ŞI APUCAREA LEGII ORI NUMAI ÎNCEPEREA controlului ? Dreptul de control al statului în organizarea producţiei şi a circulaţiei bunurilor, devine, in timp de războiu, o necesitate inexorabilă. El se concretizează într'un cardiu de măsuri cu caracter economic şi poliţienesc, iar scopul este acela de a se putea şti : quanticmul producţiei nevoile de materii prtme, situaţia braţelor de muncă, evoluţia cositului de producţie de la materia primă până la produsul firtst la fabrică şi apoi la comerciant şi la consumator, raportul dintre capacitatea de producţie a Industriei indigene şi nevoile consumului, posibilităţile de repartizare a materiei prime între fabrici în raport cu capacitatea lor, ca şi a produselor finite între consumatori, modul în care urmează a se distribui produsele între nevoile de consum impuse de apărarea naţională şi cele ale consumului particular, etc. . Având toate aceste date, cu preciziune, oficialitatea are putinţa să ia măsuri eficace pentru raţionalizarea consumului, să supravegheze cu atenţie evoluţia preţurilor pe piaţă şi să combată tendinţele de speculă prin dosiri de mărfuri şi prin cereri de preţuri mai mari decât cele stabilite oficial sau cele obişnuite pe piaţă. De asemenea, cunoscând aceste date, oficialitatea poate lua măsurile necesare atunei când constată defecte de funcţionare in organismul de producţie sau de circulaţia mărfurilor, cum ar fi de ex.: urgentarea şi organizarea transporturilor, plafonarea preţurilor pentru materiile prime, lipsa de braţe într-un anumit sector industrial şi altele. Dirijarea economiei naţionale mai e necesară în timp de războiu şi prin aceea că trebuesc satisfăcute în primul rând nevoile armatei dându-se consumului particular, în unele sectoare, numai cantităţile strict trebuincioase. Printre măsurile cu caracter diriguitor economic, este şi legea care pedepseşte ţinerea neregulată a contabilităţii întreprinderilor comerciale Şi industriale, care prevede printre altele, în completarea publicată ulterior, ţinerea unui registru de cassă. Acest registru trebue să cuprindă o evidenţă de fiecare moment a oricăror născări de sume, intrări şi ieşiri, mişcări care trebue să aibă şi acte justificative. Am arătat cu alt prilej greutăţile pe care le comportă pentru marea majoritate a firmelor industriale şi comerciale ţinerea acestui registru. Deocamdată, insă ministerul a comunicat prin ziare că nu se va începe controlul aplicării acestei legi decât după ce se vor publica instrucţiunile după care vor proceda organele însărcinate cu acesta. începerea aplicării legii era totuşi stabilită la 25 iulie a. c. Se pune acum întrebarea — din partea a foarte numeroase întreprinderi — cum trebuie să se procedeze? întrucât s-a amânat începerea controlului până la publicarea instrucţiunilor respective, însemnează că s‘a amânat şi aplicarea legii până atunci? Întreprinderile sunt oare obligate să înceapă a face operaţiunî în aceste registre de cassă dela 25 a. c. — dată la care se stabilise intrarea legii în vigoare, sau au această obligaţie numai dela data la care vor apare instrucţiunile sau la aceea care se va stabili prin acestea. Până atunci, întreprinderile simt obligate să opereze în registre, ori p.h sunt obligate? Date fiind asprele pedepse prevăzute pentru contravenienţă la dispoziţiunile legii de care vorbim credem că este absolut necesar să se dea explicaţiuni oficiale la întrebările de mai sus, cu atât mai mult, cu cât unele întreprinderi au început să opereze în registrele de cassă, iarr altele, deşi au sau nu au aceste registre, nu fac nici o operatiune. Solicităm maximum de urgenta în această privinţă, făcându-ne ecoul a mii de cetitori ai noştri,cari aşteaptă o explicaţiune oficială. - A. Retragerea din circulaţie a monetelor iiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii,limn, minin de 10 şi 20 lei din metal galben iiimiimmmmmmiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiimiimiimmmmimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim Ministerul finanţelor aduce la eu- După această dată moneteie de 10noştinţa publicului că termenul pen- şi 20 lei din metal galben vor fi pricit retragerea din circulaţie a bonemite numai în plata impozitelor datelor de 10 şi 20 Iei din metal galben, , , , , , expiră la data de 31 Iulie 1943, tolate statl,,uL Violente atacuri de infanterie şi blindate respinse în regiunea OREL BERLIN, 30 (Rador). ‘—■ Bela carterul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică i In regiunea de luptă Orel au fost din nou respinse violente atacuri de infanterie şi blindate. La sud de lacul Ladoga, activitatea de atac a inamicului a scăzut şi mai mult. Repetate atacuri bolşevice, limitate local, efectuate cu puternic sprijin de blindate şi avioane de asalt, au fost respinse sângeros. Forţele navale germane au bombardat din nou poziţii inamice pe frontul de pe Mius şi au avariat cu lovituri de artilerie în plin un tren blindat. în Golful Finie, forţe navale uşoare au scufundat un vas de război soviete de tip uşor. In Sicilia, trupele germane au respins cu pierderi pentru inamic, încercări de străpungere făcute de inamic în sectorul central al frontului de fetisiv. In faţa coastei de sud a.Jputer» un vas de transport inamic de Stţţii - Tit tone a fost atât de grav lovit cu bombe în plin, încât poate fi socotit pierdut. « In Atlantic, aviaţia germană a scufundat un vas de comerţ de 10.000 de tone. Alte două mari vapoare au fost lovite grav. Formaţiuni de bombardiere inamice au atacat in cursul zilei de ieri insula Helgoland, precum şi unele localităţi în regiunea de coastă a Germaniei de nord, printre care Kiel, şi au efectuat din nou noaptea trecută cu greu atac terorist împotriva Ham-burgului, care a pricinuit alte devastări în oraş. Populaţia a suferit pierderi mari. Forţele de apărare antiaeriană au doborît 54 de avioane inamice. In noaptea de 29 spre 30 iulie, avioane germane de luptă au aruncat bombe asupra obiectivelor din sudul Angliei. _ Fort© din paza de coasta ale marinei de război germane au scufundat noaptea trecută la nord de Terschelling o vedetă rapidă britanică, rămase imobilizate în faţa liniilor germane, sunt distruse apoi de detaşamente speciale. Astfel, un asemenea detaşament special a distrus, noaptea de 28 iulie 6 tancuri inamice, care fuseseră oprite în sectorul unei divizii de infanterie, originară din Silesia. Echipagiile au fost luate în captivitate, iar tancurile au fost aruncate în aer prin grenade de mâna și încărcături cu dinamită. Așadar, inamicul nu are posibilitatea să remorcheze carele sale, avariate pentru ca să la mai t# '•**■*' *■ 'Val' PIATA IReevaluarea activelor Ce se înţelege prin firme afiliate ?. Timbrele de factură şi taxa de 1,70 la sută la furniturile statului. Este copierul obligatoriu ?. Bursa Bursa Vineri târgul financiar a fost ferm, in compartimentul rentelor şi bine susţinut în cel al acţiunilor. Dintre rente au urcat cu câte 7 puncte . Exproprierea și renta unificată la jum. la sută. Petroliferele au înregistrat urcări mari la următoarele hârtii : Petrolul Românesc la 2500 de la 2000, Steaua Română cu 200 puncte și Creditul Minier cu 90 puncte. Hârtiile industriale au oscilat nehotârâte, in afară de Mica în regres la 11,70 de la 151,0. Volumul afacerilor s a mârii comparativ cu şedinţa precedentă. Ce se înţelege prin firme afiliate? După Instrucţiunile ministerului de finanţe, prin firme afiliate se înţeleg acele firme cari importă cel PUţin SO la sută din mărfuri de la aciaşi firmă străină. Potrivit acestei determinări a firmelor afiliate, unei firme care cumpără in tară 60 la sută, iar din străinătate numai 40 la sută din totalul mărfurilor cu cari se aprovizionează, ar însemna să i se considere plafonul de 50 la sută in raport cu cota de 40 la sută de mărfuri importate. Adică s‘ar considera în exemplul nostru, ca întreprindere afiliată, firma care se aprovizionează cu 25 la sută din totalul mărfurilor, dela o singură firmă din străinătate. Bineînțeles că s‘ar putea întâmpla ca unele întreprinderi să se aprovizioneze cu mărfuri din străinătate în cantităţi infime, de exemplu 5 la sută din totalul mărfurilor sale. Vor fi considerate aceste firme ca afiliate firmei străine de la care cumpără majoritatea mărfurilor importate? Credem că o asemenea interpretare ar fi cu totul neconformă cu scopul urmărit de ministerul finanţelor, care desigur vizează numai întreprinderile cari în mod obişnuit şi într-o măsură însemnată se aprovizionează deja, aceiaşi firmă străină. Acesta este dealtfel şi înţelesul denumirii de „firmă afinată“. De aceia, socotim că este necesar, ca pe lângă celelalte precizări cari trebuesc făcute în chestiunea întreprinderilor afiliate, aceasta să deţină primul loc, fiindcă ea face parte din însăşi definiţia noţiunii de întreprindere afiliată.. Timbrele de factură şi taxa de 1,70V° la furniturile Statului Potrivit dispoziţiunilor legale în vigoare timbrele de factură şi la proporţională de 1,70 la sută la furniturile făcute statului, sunt suportate de către comercianţi. Ca urmare, la asemenea furnituri comerciantul trebue să fixeze preţul mărfurilor având în vedere şi aceste sarcini fiscale, adică cuprinzându-le în benificiul legal,care în niciun caz nu poate fi depăşit. Există o deciziune a ministerului de finanţe prin care s-a dispus ca timbrele de factură şi taxă de 1,70 la sută să fie suportat de stat, dar nuntar în cazul mărfurilor cu preţuri maximale. Este copierul obligatoriu? Deşi codul de comerţ prevede printre registrele obligatorii şi copierul, totuşi uzanţa comercială din ultimii ani l-au înlăturat atât la firmele individuale cât şi la societăţile de orice fel, fără ca organele de control ale ministerului economiei naţionale să facă vreo obiecţiune. Raţiunea renunţării la copier, este că elementele ce trebuiesc cuprinse în el (copii depe facturi şi depe scrisorile comerciale), în mersul de azi al întreprinderilor comerciale se găsesc în alte hărţi : copiile depe facturi în facturier,iar cele de pe scrisori se ţin în dosarul de concepte şi de copii al întreprinderii. Şi cum coprierul nu se timbrează, nici ministerul finanţelor n‘a protestat niciodată pentru înlăturarea lui. OBŞTIILE AGRICOLE ŞI MICA PROPRIETATE Repartiţia exploatărilor agricole in Europa. Cum sa desvoltat mica proprietate. Obştiile agricole şi exploatarea micei proprietăţi Unul din aspectele cele mai caracteristice ale evoluţiei regimului funciar în Europa e marea răspândire a micii proprietăţi, care a ajuns să reprezinte regimul predominant în multe ţări. Această răspândire a micii proprietăţi e datorită unor factori economici, sociali şi politici, proprii. Repartiţia exploatărilor agricole In Europa După un interesant studiu al d-lui G. Costanza publicat în Revista Internaţională de agricultură, asupra repartiţiei proprietăţilor agricole, pentru perioada 1929—1933 pe baza recensămintelor oficiale, se constată că în Europa cele mai multe exploatări au între 5—20 hectare, şi uneori între 2—5 hectare. In Germania, cel mai mare număr de exploatări agricole şi forestiere, fac parte din grupul mici Cum s-a desvoltat Desvoltarea micii proprietăţi, din punct de vedere istoric a mers pe trei căi. Avem de o parte mica proprietate, născută spontan şi liber fără intervenţia statului şi care e un produs al muncei şi al economiei individului. Mulţi lucrători agricoli, graţie unor mari sacrificii au devenit proprietarii pământului pe cari l‘au lucrat. E mica proprietate care a eşit dintr‘o înceată evoluţie şi selecţie. Vine apoi mica proprietate care s‘a format pe baza unor planuri determinate, de colonizare interioară, planuri elaborate de guverne şi realizate cu ajutorul tehnic şi financiar al statului. E vorba de mică proprietate, născută din iniţiativa publică şi care în alte ţări funcţionează sub controlul instituţiilor speciale de colonizare. In al treilea rând vine mica proprietate care îşi are origina în cerinţele sociale cari s-au manifestat după războiul din 1914-1918. E cazul reformei agrare de la noi. In acest caz nu mai e vorba de o evoluţie, ci de o creare imediată de mici proprietari, în cele mai multe cazuri săraci şi fără posibilitate de a-şi crea un inventar viu şi mort necesar unei raţionale exploatări agricole. Aceşti mici proprietari au fost deodată instalaţi, de cele mai multe ori pe terenuri cari nu au fost pregătite pentru cultură sau cari nu erau bune pentru cultură decât cu lucrări preliminare de pregătire lor exploatări ţărăneşti. Din 3.900.836 exploatări din Germania, 1.341.600, deci 34,4% au o suprafaţă între 5-20 hectare. In Franţa cifrele corespunzătoare sunt 33% din numărul exploatărilor şi 33% din suprafaţa totală. In aceeaşi grupă poate fi socotită şi Irlanda cu 38,6% din exploatări şi, 56% din, suprafaţa totală. Pentru Olanda cifrele sunt 26% şi 44,4%, pentru Elveţia 36,3% şi 56,6%. Pentru Danemarca 34,2% şi 38,5 la siută şi pentru Suedia 23,2% şi 41%. Acest grup de exploatări e dul central cel mai puternic prezentat în toate structurile grave din ţările menţionate sus. In alte ţări exploatările de la 2-5 ha. şi de la 5-20 ha. sunt de asemeni în mare proporţie. mica proprietate Aceste terenuri nu erau toate în stare să producă, mai ales că şi noii lor proprietari nu dispuneau de creditele necesare pentru a le pune în valoare. E lesne de înţeles că participarea la producţie a acestor trei categorii de mică proprietate e foarte variat — cele din primă categorie produc mai mult, cele din a doua categorie au o producţie medie mai scăzută iar cele din a treia categorie au avut o producţie extrem de scăzută şi care nu a reprezentat cu nimic un aport la producţia agricolă a unei ţări. Exploatarea micei proprietăţi Toţi cei cari s-au ocupat de condiţiile în cari funcţionează mică proprietate şi cari recunosc avantage sociale ale micei proprietăţi subliniază şi unele cusururi care pot fi astfel resumate. O suprafaţă insuficientă a micei proprietăţi nu e în proporţie cu puterea de muncă a unei familii ţărăneşti şi în consecinţă nu-i poate asigura mijloacele de existenţă. Acest inconvenient s-a constatat şi la noi şi în toate ţările unde s-a făcut reforme agrare. Apoi mai e şi lipsa de capitaluri. Micul proprietar, care, graţie unor mari sacrificii a reuşit să-şi cumpere un petec de pământ nu dispune de capitalurile necesare exploatării. De multe ori nu are de unde să le procure şi din acest motiv, încă de la Început e desechilibrat din punct de vedere financiar. Nu poate face investiţiile necesare şi deci nu ajunge să facă o exploatare raţională. S-a mai constatat apoi, că micul proprietar, pentru că are de vândut cantităţi mici de produse, nu poate să realizeze preţuri avantajoase. De multe ori e silit să vândă în condiţii defavorabile pentru că are nevoie urgentă de bani. Dar cel mai mare cusur al micei proprietăţi e acela că din cauza regimului succesoral, se pulverizează la infinit. Pe câteva sute de metri patraţi nu se mai poate face o exploatare agricolă. Aşa cum e mica proprietate, nu poate fi considerată ca un regim perfect. Ca să poată funcţiona, are nevoie de ajutorul unei acţiuni îndrumate de stat prin Ministerul agriculturei. noreamai Obştine agricole la noi cea mai mare parte din suprafaţa arabilă e în mâna micilor cultivatori. Cam 80% din exploatările agricole sunt în mâinile ţăranilor. Suprafaţa exploatată variază între 1—50 ha. Pentru a înlătura inconvenientele micei exploatări şi pentru a da prilej ţăranilor să cultive raţional, guvernul d-lui Mareşal Antonescu a elaborat în Iunie 1942 Legea Obştiilor Agricole. In baza acestei legi, cel puţin 15 ţărani din aceiaşi comună se pot constitui într-o asociaţie agricolă denumită Obştie. Aceste asociaţii pot face operaţii de cumpărări de maşini, seminţe şi au personalitate juridică. Pentru economia naţională a linei ţări mica proprietate reprezintă o scădere de producţie, care nu poate fi remediată decât cu ajutorul obştiilor. Ele lucrează după un plan de cultură întocmit de Camera agricolă şi sub îndrumarea organelor agricole. Primele obştii înfiinţate au şi fost înzestrate cu instrumente agricole. Sunt înfiinţate până acum aproape o sută. Rezultatele obţinute prin explorarea în comun vor da rezultate şi vor fi o pildă pentru sătenii cari privesc cu neîncredere îndemnul d-lui Mareșal Antonescu, Al. Petrovtsi NEVOIA UNOR LĂMURIRI SUPLIMENTARE In expunerea de motive a legilor bugetare din 1 Aprilie 1843, d. mi- ■ nistru de finanţe a evidenţiat reducerile fiscale şi alte avantagii acordate întreprinderilor ce-şi vor reevalua activul social în vederea majorării capitalului. Cei interesaţi observă însă că aceste operaţiuni de reevaluare — absolut necesare azi — nu pot fi realizate deoarece: a) Reducerea cu 8 la sută anterioar de timbru şi înregistrare este anulată prin crearea unui impozit nou de egală valoare asupra acţiunilor distribuite. Legea pentru aşezarea contribuţiunilor direct şi art. 22, al. 3; b. —, spre deosebire de trecut, aceaşi lege —■ în noua redactare — nu acordă dreptul la amortizare pentru valoarea reevaluată şi nici dreptul de a lua în considerare, la calculul impozitului complimentar, capitalul majorat. Intenţiunea ministrului de finanţe, corespundând unei reale necesităţi economice, nu putea fi realizată în fapt din cauza unor lipsuri şi imperfecţiuni în redactarea legilor respective. Pentru remedierea acestora a fost nevoie să se vină cu o lege nouă — legea nr. 463 „pentru completarea dispoziţiunilor art. 113 din legea contribuţiunilor directe“ — prin care se rezolvă această problemă în sensul amintit de domnul ministru de finanţe în expunerea asupra bugetului exerciţiului în Pentru cele câteva întreprinderi care încheindu-şi bilanţul la 30 iunie crt. i au fost obligate ăs procedeze la aceste reevaluări în intervalul 1 Aprilie—30 Iunie — se pune întrebarea dacă beneficiază sau nu de aceste avantagii? Fără îndoială că răspunsul nu poate fi decât afirmativ, căci nu este posibil de conceput un regim de neegalitate și necontinuitate fiscală, mai ales când noile dispozițiuni din legea nr. 463 aduc cu ele nu un nou principiu în această chestiune, ci înlătură numai o omisiune, o greşeală materială în redactarea legilor bugetare de la 1 Aprilie crt. ce este de altfel subliniată atât în expunerea de motive a noii legi cât şi în însăşi titlul său? „Decret-Lege pentru completarea dispoziţiunilor art. 113 din legea contribuţiunilor directe“. Totuşi, pentru a se înlătura orice posibilitate de interpretare, trebue precizat că legea nr. 463 din 16 iulie oh. are un caracter interpretativ, nu reprezintă decât completarea legilor financiare din 1 Aprilie crt. și își are aplicarea de la această dată. Statele Unite menţin cererea de capitulare fără condiţii faţă de puterile AXEI — declară d. Cordel Hull AMSTERDAM 30 (Rador). D.N.B.: După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni d. Cordeli Hull, ministrul de externe al Statelor Unite, a declarat Vineri la conferinţa de presă că aliaţii raent îu mai departe cererea capitulării fără condiţii, faţă de puterea Axei. Alarmă aeriana la SO IA SOFIA, 30 ftp.). — In noaptea de Joi spre Vineri s’a dat la Sofia alarmă aeriană care a durat dela creit 23,15 până la 0,30 minute PROBLEMA PREŢULUI DE COST In împrejurările actuale, formarea preţului de cost în întreprinderile private ridică o serie de probleme, care interesează într'un grad înalt, atât organele de autoritate publică chemate să supravegheze şi ,să controleze activitatea şi preţul produselor cât şi însăşi viaţa economică a ţărţii. In regimul libertăţii totale preţul de cost al produselor este determinat de libera concurenţă. In această situaţiune, orice întreprindere în afară de cele în regim de monopol, manifestă tendinţa unei raţionalizări pe de o parte a cheltuelilor de regie, iar pe de alta a beneficiului cu scopul de a prezenta clientelei un produs mai convenabil decât concurentul. Dealtfel într'un asemenea regim normal, controlul public în opera de alcătuire a costului, n'are nici o raţiune de a fi. Lucrurile se schimbă când este vorba de o situaţiune excepţională, cum este aceea de faţă, în care producţia şi consumul se găsesc în desechilibru, când prin urmare concurenţa dispare, produsele scoase pe piaţă nesatisfăcând cererile de consum ale ţării. In aceste împrejurări tendinţa de raţionalizare a cheltuelilor şi beneficiului îşi pierde rostul, intervenind alţi factori care din contră manifestă tendinţa urcării costului. Cadrul excepţional al vieţii economice actuale, deci nu mai permite un echilibru ,din această pricină, Statul ca organ de apărare al interesului general trebue să intervină. Acest motiv a dus la politica de control a preţurilor în diferite ţări şi la noi. Pentru alcătuirea unui preţ de vânzare, care să acopere costul de producţie şi toate cheltuelile comerciale precum şi un "beneficiu legitim prevăzut de lege, este necesar să se fixeze un cadru legal de formare a costului de producție. SITUATIA S’A NORMALIZAT IN TOATA ITALIA ROMA -30 (Rador). — In toată Italia, situaţia a devenit aspedie normală. După manifestaţiile entuziaste care au salutat Luni şi Marţi, venirea la putere a noului regim, viaţa şi-a reluat ritmul normal. Datorită bunului simţ şi echilibrului înăscut, italienii au înţeles că datoria tuturor este în clipa actuala munca si lupta pentru Patrie. LINIŞTE DEPLINA DOMNESTE IN TOATE PROVINCIILE. In marile oraşe, populaţia şi-a reluat ocupaţiile şi respectă cu disciplină perfectă dispoziţiunile luate de autorităţi pentru menţinerea ordinei publice. Liniştea domneşte la Roma, Torino, Milano, Genova, Bologna, Florenţa, ale căror case sunt încă împodobite. Toate fabricile lucrează cu cel mai mare randament, toate magazinele şi pieţele sunt deschise. La Neapoli, Foggia, Bari şi alte oraşe din sud, cetăţi înaintate ale frontului, locuitorii au dat o admirabilă dovadă de patriotism şi disciplină. Militarizareatermostatului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoanelor şi posturilor italiene de radio ROMA, 30 (Radar). — Monitorul Oficial publică un decret semnat de ministrul de război, impreuna cu miniştrii de finanţe şi iff comunicaţii, privitor la militar sarea personalului căilor ferate, poştelor, telegrafelor, telefoanelor şi posturilor de radio. Acest decret intră în vi Vineri 30 iulie.