Argus, octombrie 1943 (Anul 33, nr. 9124-9149)

1943-10-14 / nr. 9135

ANUL XXXIII Nr. 913 A aparul t No. 193 dk revista săptămânala PP1» I fl «J» • t­impul f­amiliei Timpul pentru toți In străinătate Tariful in funcțiune de convențiile costale internationale Pentru bănci, instituții şi­ ad-tii puV 3000 lei anual 5 iei în țară—12 lei în străinătate 4 PAGINI 5 LEI iiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimimiminiiiiiiiiiiimiimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiimiiimiiimiiiii 1 Organ zilnic al comerţului­ £ i f industriei şi finanţei 5 s »iiiinmmiiimiiiiiimmmmiimmiiimiisuiimimiimmiiiiiiiimimiimHmmiimt... Miimmiiimiimiimmiimmmimmmn I BIROURILE: Bucu- | I reşti, sti°. Sărindar I , Nn, IS, Tel. 3.05.4 Ti 111111111111111 s 111111111111111111111111111 i i !!)u ■Joi 14 Octombrie 184! ABON­AM­ENTE In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400 99 ZIAR TIMPUL 8, 10 şi 12 pagini mari 7 PUBLICITATEA se primeşte Ic administrai!* l­ant* lui si la toate agenţiile de publici­t­­ate. Proprietar: ,,A R G U S“ S. A­ fuserig eub Nr. 203 Trib. Hlov Redactor responsabil: AL PETROVICI GURILE FLUVIALE IN GENERE iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ŞI GURILE DUNĂRII IN SPECIAL • "■•■■"•■■■■■■••■■■■■■■•■■■■■■■■■I Despre rolul marilor fluvii în viaţa omenirii, ca şi despre influenţa lor în desvoltarea civilizaţiei s’au scris mul­te pagini. Un publicist rus, pe cât se pare de origina moldovenească, Mes­­sieuf a publicat, acum o jumătate de veac, la Paris, în limba franceză, o monografie specială cu subiectul de mai sus. De asemeni, în paginile isto­riei lum­ei întâlnim din depărtata an. Utilitate până astăzi, date atât de instructive despre raporturile dintre viaţa popoarelor şi marile cursuri de apă, din pământurile locuite de ase­menea popoare, încât am putea spu­ne, fără exagerare, că progresul şi civilizaţia oamenilor a atârnat de fo­ Iceinţa acestor ape. Civilizaţia, străveche a Chinei pare a fi fost, înainte de orice, un produs al folosinţei cursurilor de apă, cum şi al sforţărilor începute acolo de tim­puriu, de către om, spre a stăpâni şi controla Auriile. Li Jing, unul dintre noii legendari ai Chinei străvechi, sm­itit printr’un templu închinat a­­sfinţirii lui de către compatrioţi, a fost iniţiatorul digurilor de ocrotire şi de stăpânire, dealungul fluviilor chineze. însăşi ingineria drept tem­a cea mai isbitoare a aplicaţiilor ştiin­ţei la stăpânirea naturii înconjurătoa­re de către om, n’ar fi fost, la origina e­, altceva decât sforţarea de a în­frunta şi domina scurgerea capricioa­­tă. fi primejdioasă a marilor cursuri de apă prin lucrări menite să prevină inundaţiile şi să asigure o folosinţă neîntreruptă şi regulată a apelor. Mijloc de transporturi uşoare şi cale naturală de legătură spre inte­riorul continentelor neexplorate, cum a fost Africa până de curând, isvor assoeat de ape pentru­­ »­rări de iri­gaţie şi de fertilizare a pământurilor mai sărace, marile fluvii joacă roluri din ce in ce mai însemnate în viaţa lamnei moderne. In asemenea condiţiuni, e,lesne de­ înţeles cât de Însemnate sunt gurile marilor fluvii ca adevărate părţi de Intrare spre interiorul basmului cursu­rilor de apă ce străbat continentele pământului. Pe la gurile sale, un mare fluviu Întreţine legătura interiorului basm­ului cu lumea din afară, adică «î«'â putinţa de eşire spre apele libere ale pământului, — după cum, prin aceleaşi guri, se poate pătrunde, pe calea navigaţiei fluviale, din afară, Inlăuntrul basinului respectiv. Poartă, deci, de intrare sau de eşire, după «am pricim mişcarea dintr’o direcţie esti dintr’alta prin gurile unui fluviu, revărsarea apelor fluviale în mare constitue punctul cel mai însemnat şi cel mai simţitor din întreg hasaiul respectiv. Dacă fluviul, prin lungimea ţinutu­rilor străbătute, interesează mai mul­te State In acelaş timp şi face legă­tura între regiuni terestre deosebite sau complimentare, atunci gurile de vărsare in mare, adică poarta de in­­trare ieşire are o şi mai mare Însem­nătate, iar sensibilitatea gurilor se întinde în spaţii nemăsurat de întinse prin mulţimea intereselor ce pot fi stingherite sau, dimpotrivă, înlesnite de regimul navigaţiei gurilor. Aplicând aceste simple constatări la lungimea cursului Dunării, la va­rietatea regiunilor străbătute şi la mulţimea intereselor concurente,­­ dar mai ales solidare căci sunt compli­mentare, vom înţelege de îndată in­­seninătatea gurilor Dunării pentru toate naţiunile ce trăesc înlăuntrul basinului dunărean, cât şi pentru ce­lelalte naţiuni din afara acestui basin, care întreţine tot soiul de legături cu lumea europeană dunăreană. De a­­ceea, gurile Dunării sunt aşa de în­semnate în viaţa politică şi economi­că a Europei încât vestitul Talleyrand spunea, odată, că aici, la noi, s’ar a­­fla centrul de greutate al continen­tului. Punct deosebit de sensibil prin mul­ţimea intereselor de tot felul, care se întretaie la gura de intrare p­e­şire dintre Dunăre şi Marea Neagră, gurile Dunării sunt de aproape un veac expresia unui „interes general european“ prin vestita Comisiune tratatului de la Paris din 1856. Peste toate frământările şi luptele, care au împărţit Europa în tabere duşmănoase şi au făcut să curgă­ de atâtea ori sânge din belşug, gurile Dunării şi-au păstrat, mereu, însem­­nătatea şi valoarea lor de interes obstesc. Conştienţi de existenţa aces­tui interes peste trecătoarele neînţe­legeri sau conflicte europene, noi am reprezentat de la începutul renaşterii noastre naţionale o sforţare nobilă şi dezinteresată in serviciul tuturor care, printr’o fericită coincidenţă, se potri­vea de minune cu propriile noastre interese, o dovadă despre aceasta am dat-o şi în 1940, după al treilea rapt al Basarabiei, când am rezitat încer­cărilor brutale de năvălire asupra gu­rilor Dunării şi de paralizare a libe­rei navigaţii între fluviu şi mare,­­ după cum am repetat-o prin intrarea noastră în războiul pornit la 22 iunie 1941 pentru liberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, dar şi pentru res­tabilirea libertăţii gurilor dunărene. Am făcut şi facem act de prezenţă bărbătească la o datorie de interes obștesc, alei, la gurile celui mai in­­semnat fluviu european. N. O. ­K îmbunătăţirea producţiei viticole Suntem în plină desfăşurare a culesului viilor. Anul acesta produc­ţia viticolă se anunţa normala şi e evaluată la circa 5­0.000 vagoane. După afirmaţiile unor specialişti­ s’ar putea să fie ceva mai tracă pentru că viile au suferit la sfârşi­tul verei şi la începutul toamnei din cauza secetei.­­, ' i Pentru îmbunătăţirea producţiei viticole, ministerul agriculturei a realizat următoarele: V Refacerea plantaţiilor In primăvara 1942 s’a început PIVNIŢELE In vederea îmbunătăţirei calită­­ţei vinului pentru pivniţele Statu­lui cari n’au fost utilate în trecut cu aparatele necesare s’au adus din Italia, garnituri complecte de vinificare în valoare de 30 mi­lioane lei. Una din aceste garnituri e folosită la via experimentală Pie­troasa a facultăţei de agronomie din Bucureşti. Pentru diferite reparaţiuni" şi a­­menajări la pivniţele Statului s’au cheltuit suma de 13.385.375 Iei. Pentru ‘industria ” mustului sau mai bine zis pentru a putea da în consumaţie must în tot timpul a­­nului s’a înfiinţat la Odobeşti o staţiune de sterilizare. Şi, mai este în curs de înfiinţare o altă sta­ţiune la Nicoreşti, Tecuci*. Prin această sterilizare mu­stul nu mai fierbe şi poate fi dat în şi este acum în curs: acţiunea de refacere a plantaţiilor de vii. In 1942 s’a­u distribuit în acest scop 235110 viţe reprezentând o va­loare de 3.526.650 l lei iar în 1943 306.317 viţe reprezentând o va­loare de 6.126.340 Iei. Aceste viţe s’au plantat pe o suprafaţă totala de 104 hectare, ţ. ■ . , Acţiunea de delimitare a regiu­nilor viticole, începută, mai de mult a fost continuată. Delimitarea re­giunilor viticole este efectiv reali­zată în 2197 comune. STATE­LEN­ consumaţie ca un fel de fitr­onadă higienică şi nealcoolică.. .­­ Viţele altoite Ministerul agriculturii a mai luat măsuri pen­tru întemni­­carea pro-’­ducerei de viţe attoite, crindu-se asociaţii pe pepinierii viticole în scopul de a coordona producţia în fiecare an cu nevoile ţării şi de a se raţionaliza desfacerea mate­rialului sădit. . 1­­ [ In acelaş scop s'au construit trei silozuri în valoare totală de şapte milioane Iei pentru ţinera şi păstrarea materialului produs, port­altoi pe o suprafaţă de 43 hectare învestindu-se suma de 11 milioane lei.­­. . 1 S'au mai înfiinţat plantaţii de Staţiun* Ho avetptîawip** _ Spre a se asigura asistenţa teh­nică viticola în podgorii, s'au în­fiinţat 13 centre viticole învestin­du-se suma de 54 milioane lei. De asemeni s’au înfiinţat şi în­zestrat 233 stafiuni pentru averti­zarea manei şi 66 staţiuni ajută­toare învestindu-se cu suma de 4.553.200 lei. Pentru represiunea fraudelor în prepararea şi comerţul de vinuri s’au înfiinţat 12 regiuni. Pentru completarea instalaţiilor la centrele viticole şi pentru planta­ţiile model s’a chefulit suma de 14.051.840 lei. . Sulfatul de cupru rrontema taoncarei şi a impor­tului de sulfat de cupru a fost foarte grea. Totuşi în curs de trei ani s’a distribuit podgorenilor o cantitate de 1471 vagoane atât din import cât şi din fabricaţie internă. In total efortul financiar făcut­­de stat pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de exploatare viticolă se cifrează la peste 250 milioane lei. pirtaj Totuşi în momentul de faţă vi­ticultura trece printr-o criză. Mar­fa e relativ scumpă, din cauza chel­­tuelilor de producţie cari au fost destul de mari.­­Urcarea preţului e mult mai mare vânzarea cu amănuntul. Consuma­ţia e în scădere. Şi posibilităţi de export nu prea sunt întru­cât vi­nurile noastre nu sunt cerute în străinătate. . Cooperativele viticole au primit instrucţiuni pentu a face cumpă­rări masive pentru ca podgorenii să nu fie siliţi să vândă în pagubă. INSTALAREA D-LUI MINISTRU AHA CONSTANTINESCU Lnni dimineaţa, la ora 1®, a avut loc in­­tred­area d-lii Alie Constantinescu, ca ml. Bistro la departamentul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, In f­ila mar© de şedinţe a Consiliului ten­­t­e superior, In prezenţa d-lor inginer An­­dreesau­ Cale şi Al. Zarifopol, secretari ge­­nerali; Inginer V. Stoika, preşedintele Con­­filiului de administraţie C. F. R.; general T. Orereanu, director general C. F. R.; In­giner Vardala, preşedintele Consiliului de administraţie F C. A.; Inginer Mihalopol, preşedintele Consiliului superior al trans­porturilor şi tarifelor; Inginer Mihalache, director general al drumurilor şi construcţii­lor; Inginer Cornel Ionescu, director gene­ral P. C. A.; Inginer Traien Porro, ingi­ner platinescu, Inginer Miclescu si Inginer Atanasiu, subdirectori generali C. F. R., avocat Stepan, director de cabinet, precum şi a tuturor dir­ectorilor şi funcţionarilor superiori ai ministerului, d. profesor Con­stantin Buşilă a rostit o cuvântare în care a arătat că părăseşte conducerea depărta­­mentoiul după primirea demisiei prezenta­­tă la 5 August, menţionând Înfăptuirile ce­lor doi ani cât a condus Ministerul lucrări­­lor publice şi al comunicaţiilor şi a urat succesorului d-sale mult noroc în sarcina ce-i revine şi un larg concurs din partea tuturor pentru a aduce pe calea cea bună departamentul. După aceasta, d. ministru Atta Constanti­­nescu a vizitat toate Direcţiile Ministerului rezolvând­, apoi, lucrările curente ale depar­tamentului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU ATTA CONSTANTINESCU B Atta Constantinescu, noul ministru al comunicatilor şi lucrărilor publice răs­punzând d-lui profesor Constantin Buşila. * „Domnule ministru, sunt foarte măgulit de cuvintele pe caii mi le-ați spus. Resimt o profundă emoție la amintirea că acum 25 de ani, când tatăl meu conducea acest ilepar­­tament, dv».. domnule ministru, cr­ i\\ pri­mul său colaborator, dar nu numai cola­­boratorf'cl sl prieten, — prietenie ce păstrat’ până la moartea Iul Sunt măgulit, domnule ministru, că şl pe mine m'aţi onorat cu aceeaşi prietenie In toate ocări unite. Principiile care mă călăuzesc pentru con­ducerea acestui departament sunt: a) Simplificarea până la maximum a form­­telor blurocratice. b) Aşezarea serviciilor acolo unde se va tva nevoia, în cadrul realităţilor şî in rit­mul timpului. c) Sunt duşmanul vorbelor goale. d) Am încredere neclintită in puterile şi în destinele Neamului Românesc. Vă rog să-mi acordaţi cu toţii aceeaşi în­­credere ca şi­ d-lul ministru Buşilă, care toată viaţa lui a fost o pildă de muncă şi d® cinste. Toţi acei care vor lucra cu dra­­goste de ţară, vor găsi la mine, în orice clipă, cea mai caldă prietenie şi înţelegere. Trăiască Maiestatea Sa Regele. Trăiască Conducătorul Statului. Trăiască glorioasa noastră armată, care ne va­ aduce România în hotarele ei fireşti. Aşa să ne ajute Dumnezeu“. * Din partea funcţionarilor a vorbit de in­giner inspector general I. Andriescu-Cale, care a elogiat activitatea d-l. prof. Con­­stantin Buşilă la Ministerul lucrărilor pu­blice şi al comunicaţiilor şi a asigurat pe d. ministru Atta Constantinescu de colabo­rarea loială a tuturor slujbaşilor departa­mentului. NUMIRI IN COMITETUL DE ÎNAINTĂRI AL INGINERILOR SILVICI Au fost numiţi în comitetul de înain­tări al inginerilor sivici, pi opozabili la avansare, pe data de 1 ianuarie 1344. Membri de drept d-nii: prof. dr Marin Drăcea, directorul I. C. E. EV, D. Grozescu, directorul Direcţiei sil­vice; A. Nedilcovici, administratorul Casei Pădurilor Statului; M. Suhă­­ţeanu,* preşedintele Consiliului tehnic al pădurilor; X. Seicu, directorul Di­recţiei pădurilor pers. juridice. Membri numiţi de minister, d-nii: Stinghe V., ing. cons. silvic; Luţescu Gh., ing. cons. silvic; Popescu V. C-t.in ing. insp. silvic; Cotta Vasile, ing. insp. general silvic; Mircea Ion, ing. insp. silvic; Dragomir Ion, ing. insp. silvic.­­ Comisia va lucra sub preşedinţia d-lui prof. M. Dracea. Bursa Marţi bursa a fost calmă in amân­două compartimentele. Tendinţa gene­rală a fost un uşor regres. Valorile cu venit fix au înregistrat minusuri neînsemnate. Acţiunile au fost mai puţin căutate, păstrăndu-şi însă un volum normal de operaţiuni. Au încheiat cu scăderi apreciabile faţă de ultimele cotafiuni anterioare: Radio pui la HSO de la 1575 Concordia la H50 de la­ 1550 şi Nitro­gen în regres cu 50 puncte. Târgul liber a fost slab. Târgul cerealelor Preturi: Mazăre Victoria cu 2—3 la sută gărgăriţe moarte, lei 220.000— 250.030; Mazăre Furajeră lei 110.000—120.000; Fasole noua lei 140.000—150.000. lei lei 150.000— 165­ 000. Preturi, se înțeleg pe vagon, du­plicat c.f.r. Pluta Depozite!«­idi­tarii dispun de stocuri suficiente, importate difi Italia și Spania. Cererile de plată pentru tălpi or­­topedice de încălţăminte sunt ra­re. Acest articol nu a avut o pită favorabilă în sezonul de vară. Interesul se menţine pentru de­­şeurile de plută necesare izolărilor termice. Vânzări active de dopuri de plută piaţa bina aprovizionată. Articole de menaj Un târg avorabil se menţine în compartimentul articolelor metalli­ce de menaj. Aprovizionarea ma­gazinelor, cu tacâmuri — care era deicientă — s‘a ameliorat. Cereri active de lămpi pentru gătit si piese de schimb pentru a­­cestea si pentru primus-uri. Din Suedia s‘au imporetat cape­te de primus. MUNCA—ASIG­URĂRI SOCIALE Problemele muncitoreşti şi marea industrie înfiinţarea Consiliului consultativ al muncii Ministerul muncii, un minister al armoniei sociale Expunerea d-lifi liib­astru arh. L 13. Consiliuluî general al U. G. Urmărind să cunoască punctul de vedere al factorilor de producţie ai ţării în toate problemele a căror des­­legara este dată in competenţa minis­­terului muncii, d. ministru arhitect­­. D. Enescu a hotărit să ia contant cu cele mai reprezentative corporaţiuni de mari industriaşi, comercianţi şi me­seriaşi patroni. In acest scop, d-sa, însoţit de d-nii: dr. Sergiu Băcescu şi avocat Ştefan­­ Petrescu, secretari g-rali ai ministe­rului muncii şi de d. Cezar Răşcanu, directorul general al Casei naţionale­ a asigurărilor sociale, a luat parte ori la şedinţa Consiliului general al U­­niunii generale a Industriaşilor din Ro­mânia. D.­ine. Penescu Kertsch, preşedin­tele U. G. I. R.-ului, mulţumeşte d-lui arhitect I. D. Enescu pentru iniţiativa lăudabilă pe care a luat-o de a se infor­ma personal şi direct, asupra chipului cum problemele muncitoreşti se reflec­tează în concepţia celor cari alcătuesc marile compartimente de producţie ale ţării. D-sa ţine de asemenea să mul­ţumească d-le.r S. Ghiciu ministru sub­secretar de Stat la departamentul eco­nomiei naţionale şi M. Gr. Romaşcanu comisar general al preţurilor, pentru faptul de a fi răspuns invitaţiunii pe care U. G. I. R.-ul le-a adresat-o, luând parte la această şedinţă. Făcând o succintă analiză a proble­melor muncitoreşti cu caracter de pris­mă însemnătate, d. preşedinte Penes­­cu Kertsch pune în lumină imperati­vul de a se acorda instituţiei asigură­rilor sociale o largă autonomie. D-sa constată de asemenea că învă­ţământul meseriei, ucenicia, cată a fi radical reformată, înfiinţarea eforiilor autonome ale şcolilor şi căminelor de ucenici ar conduce cu siguranţă la alte rezultate decât acelea la care a condus actuala log® a învăţământului muncitoresc, lege care promovând desigur mijlocul şcoala de ucenici, a compromis scopul învăţarea meseriei. In problema de acută actualitate românizării vieţii economice, d. preşe­dinte Penescu Kertsch exprimă dezi­deratul ca aceasta să fie cercetată cu toată circumspecţiunea de trebuinţa, astfel ca la capătul românizării să nu ne găsim în faţa unei situaţiuni de na­­tură a naşte o altă problemă, cu mult mai grea, cu mult mai gravă. D. ing. Penescu Kertsch asigură P d. ministru Enescu că U. G. I. R.-ul stă la dispoziţia ministerului muncii ori de câte ori va fi chemat să cola­boreze la creiarea unui climat favan­­iii solidarismului naţional şi social. D-nii ingineri Th. Ficşinescu, preşe­dintele secţiei sociale a U. r­ T . -ului Cassastinci şi Miculescu au mia­şat d-lui ministru arhitect I. D. Enescu punctul de­ vedere al mari industrii în problema construcţiilor muncito­reşti, în aceia a salariilor muncitorilor şi aprovizionării acestora ca şi în pro­­blema preţurilor. Vorbitorii au insistat cu osebire a­­supra imperativului ca măsurile ce se Declaraţiile­­Ului ministru Luând cuvântul, d. ministru arhitect D. Enescu, exprimă conducerii ÎJ. G. I. B.-ului mulţumiri pentru faptul de a-i fi oferit prilejul să ia contact cu conducătorii marilor întreprinderi ro­mâneşti şi a le cunoaşte astfel păsu­rile. Referindu-se la observaţiile ce au fost făcute cu privire la asigurările sociale, d. ministru arhitect I. D. E­­nescu ţine să precizeze că nu interven­­ţionismul Statului In viaţa asigurărilor sociale a păgubit acestora, ci modul cum şi oamenii, de către cari acest In­­tervenţionism a fost exercitat. Cu rari şi onorabile excepţii, expre­sie a cluburilor politice, conducerea, fie chiar autonomă, a asigurărilor so­ciale nu s’a dovedit la Înălţimea che­mării lor. Modul cum ministerul muncii Înţe­lege să-şi exercite dreptul de Inter­venţie In viaţa asigurărilor sociale se deosebeşte fundamental de practica trecutului. Călăuzit de convingerea că aşeză­­mintele destinate muncitorilor cată a fi gospodărite de către cei care contri­­buesc la susţinerea lor, mă voi adresa, ori de câte ori va trebui să constitui un consiliu de conducere al acestora, organizaţiilor profesionale ale factori­lor respectivi. Prezenţa mea în mijlocul dvs. che­­zăşueşte că nu mă voiu abate de la a­­cest punct de vedere. Am luat îndeaproape cercetare pro­blema reorganizării Casei naţionale a asigurărilor sociale. Tigir-ul — şi odată cu el organizaţiile profesionale recu­noscute — va fi consultat în tot ceia ce intenţionăm să realizăm. In ce priveşte învăţământul munci­toresc, trebue să recunosc că s’a pus prea mult accentul pe latura teoretică, ignorându-se cea practică. Vom încer­ca să acordăm practicul cu teoreticul Problema reorganizării învăţământu­lui muncitoresc a fost luată în cercetare şi încheierile la care vom ajunge vor fi supuse factorilor interesaţi pentru a-şi face observaţiile lor. Dezideratul de a se înfînţa eforiile şcolilor şi căminelor de ucenici este pe punctul de a fi realizat Un ante proect de organizare a acestor eforii este de curs de redactare, efort'' u’.'f’nd să­­ia fiinţă după ce drj. vă veţi fi spus iau în problemele de ordin social sâ fie luate cu consensul factorilor inte­resaţi şî nu cu ignorarea acestora, sin­gură colaborarea factorilor de produc­ţie cu autoritatea de stat putând con­duce la durarea unui aşezământ de în­ţelegere socială, arh. I. D. Enescu cuvântul (aplaue). Problema aprovizionării muncitorilor din industrie cu articole alimentare şi vestimentare este în studiul delegaţiei economice a guvernului. O parte din­tre aceste nevoi au şi fost împlinite de către d-nii miniştri Ghio­u şi Ro­maşcanu. Este, a spus d. ministru Enescu in afară de orice îndoială că împlinind ,nevoile de aprovizionare ale consumato­rilor muncitori, funcţionari şi alte ca­tegorii de salariaţi, vom ajunge să frâ­năm deopotrivă tendinţa de urcare a preţurilor şi acela de majorare a sa­lariilor. Pentru atingerea acestui din urmă scop guvernul Mareşalului Conducător Ion Antonescu, nu precupeţeşte nici o jertfă. MINISTERUL ARMONIEI SOCIALE S’a spus prea adesea că ministe­rul muncii trebue să fie exclusiv al muncitorilor cu braţele şi nu rare ori s’a încercat a fi astfel divizat, pentru a nu pune şi această proble­mă la punct. Ministerul muncii este in egala mă­sură al muncitorilor şi al celor cu mintea. Toţi cei care activează în câmpul muncii, in ateliere, uzine, fabrici, birouri, laboratoare, intr’un cuvânt toţi ce participă cu munca lor la viaţa Statului nostru au egală îndreptăţire la sprijinul­­ministerului muncii. Isvorât din nevoia de a netezi în­tâmplătoarele antagonisme dintre factorii de muncă, ministerul muncii se conturează ca un minister al ar­moniei sociale şi nu ca un instru­ment al înăspririlor raporturilor din­tre patroni şi salariaţi. In asigurările sociale, în Camerile de muncă, în consiliile căminelor de ucenici şi ori unde problema îmbu­nătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă a muncitorilor manuali şi intelectuali se va pune, reprezentanţii Statului cei ai patronilor şi ai salariaţilor tre­­bu­e, intâlnindu-se, să înţeleagă a­­cest comandament. Continuare in pag.­n­a Baaeset, in ședinta­­ Râului lămuriri TIMBRELE DE CHITANTA LA SUMELE INTRATE PRIN POSTA SAU CEC Despre obligativitatea emiterii chitanţelor pentru sumele intrate prin poştă sau Cec, ne-am mai o­­cu­pat în zonă numere­ ale datului nostru de acum câteva săptămâni. Arătam atunci că textul art. 4 par. 20 din legea timbrului care spune: „se exceptează de la obliga­­tivitatea emiterii chitanţelor certi­ficările de primirea sumelor prin mandat poştal, cecuri poştale,ram­­bursari poştale şi feroviare, cari vor fi fost timbrate pe însuşi actul sau documentul original’ se inter­pretează în sensul că trimiterile de sume prin poştă în contul dife­ritelor plăţi comerciale, sunt scuti­te de taxele de timbru în cazul când documentele de vânzare au fost timbrate legal. Această inter­pretare reprezenta modul de a ve­dea al majorităţii organelor­ fiscale Ministerul finanţelor însă neîm­­părtăşind punctul de vedere al or­ganelor în subordine, prin ordinul circular nr. 413.325 din 29 Septem­brie a. c- al direcţiunea timbrului, a încunoştiinţat administraţiile fi­nanciare că taxele de timbru se datorează şi în cazul trimiterilor poşta­le, textul legii fiind inter­pretat că scuteşte numai de emite­rea chitanţei nu şi de timbrele ce urmează a fi percepute. Ordinul precizează că în acest caz, timbrul proporţional se va aplica pe docu­­mentul poştal. Acelaş lucru se va­ întâmpla şî în cazul sumelor intrate prin­ con­turile băncilor şi ale Cec-ului. Dispoziţiunile interpretative ale ordinului circular de mai sus, se­­aplică şi la sumele primite prin po­ştă de către firmele individuale, in această privinţă neexistând nici o discriminare legală. COTELE DE AMORTIZARE FE EXERCIŢIUL 1943 — 1944 Suntem întrebaţi asupra cotelor de amortismente admise întreprin­derilor comerciale. Arătăm că ele au fost stabilite­ prin decizia nr. 250.794 din 16 A­­prilie a. c. a ministerului finanitelor cifrându-se astfel: 3 la sută pentru clădirile uzinelor; 15 la sută pent­ru instalațiunile imobiliare, mobiliare şi bunurile mobile ale întreprinde­­rilor, cu excepţia mobilierului ; 3 la sută pentru mobilier; 15 la sută pentru autoturisme; 20 la sută pen­tru camioane; 2 la sută pentru imobilele întreprinderilor care sunt afectate pentru birouri sau locuin­ţelor funcţionarilor şi lucrătorilor, dacă nu sunt supuse impozitului pe clădiri, _ . Cotele de m­ai sus sunt­­valabile numai pe exerciţiul financiar 1943- 1944. Obligaţiunile vamale ale importurilor, din industria şi comerţul de pielărie Se face cunoscut că prin Decizia cu No. 90341 din 1943, a Ministerului E­­eonomiei Naţionale, publicată In „Mo­­­nitorul Oficial” No. 192 din 18 August 1943, Oficiul Român de Aproviziona­re şi Distribuire a Produselor de Pie­lărie „D.R.A.P.”, cu sediul in Bucu­reşti, str. Dumbrava Roşie No. 12, a fost însărcinat de acel Departament cu urmărirea, controlul şi repartiţia importurilor de materiale interesând industria şi comerţul de pielărie şi încălţăminte, pentru care s-au prevă­zut sau nu contingente în convențiu­­nile încheiate de Statul Român și care se încadrează la art. 84-90, 100- 101, 105-110, 121-133, 274, 376, 378- 380,­ 383-386, 467, 557-558, 1635, 1729, 1732 din tariful vamal Conform art. II al Deciziunii, acea­sta materiale se importă de O. R. A. sau de instituţii şi întreprinderi particulare, pe bază de licenţă de cum­părare eliberată de acel Oficiu. Potrivit art. II1 din aceiaşi Decizie, importatorii sunt obligaţi ca, la vă­muirea materialelor de la articolele va­male enumerate mai sus, să prezinte autorităţilor vamale licenţa de cum­părare eliberată de „O. R. A. P.“. Faţă de dispoziţiunile art. II şi III din Decizia Ministerială No. 90341 din 1943, la importul de materiale inte­­resând Industria şi comerţul de pielă­rie şi încălţăminte şi care se înca­drează la art. 84-98, JOO­ 101, 105-110, 121-133, 274, 376, 378-380, 385-386, 467, 557-558, 1635, 1720, 1732 din ta­riful vamal, se va cere,­ pe lângă for­malităţile vamale în vigoare şi licen­ța de cumpărare eliberată de O.R.A.P. Se atrage atențiunea că sunt supu­se regimului licențelor de cumpărare eliberate de O. R. A. P., numai acela mărfuri de la articolele vamale indi­cate mai sus, care sunt destinate fie întrebuinţate in industria şi comer­ţul de pielărie şi încălţăminte, iar nu şi acelea, care deşi se taxează la a­­celeaşi articole, au altă destinaţie sau Întrebuinţare. Ridicarea incaltamintei­­ materialului pe baza bonurilor vechi Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării Armatei şi Populaţiei Civile, comunică: Sunt invitaţi toţi titularii bonurilor vechi de încălţăminte (Incalţaminte gata, încălţăminte de comandă şi re­­paraţiuni), emise până la 1 Mai a. c., şi preschimbate prin „DRAP“, să ri­dice încălțămintea sau materialul co­respunzător acestor bonuri până la date, de 25 octombrie a. c., de la ma­gazinele şi atelierele prin care au de­pus aceste bonuri pentru preschim­bare la „O. R. A. F.“ cunoscând că după termenul de mai sus, bonurile preschimbate b­i rc vor mai onora nici de magazine și nici de către ateliere.

Next