Argus, octombrie 1943 (Anul 33, nr. 9124-9149)
1943-10-14 / nr. 9135
ANUL XXXIII Nr. 913 A aparul t No. 193 dk revista săptămânala PP1» I fl «J» • timpul familiei Timpul pentru toți In străinătate Tariful in funcțiune de convențiile costale internationale Pentru bănci, instituții şi ad-tii puV 3000 lei anual 5 iei în țară—12 lei în străinătate 4 PAGINI 5 LEI iiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimimiminiiiiiiiiiiimiimimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiimiiimiiimiiiii 1 Organ zilnic al comerţului £ i f industriei şi finanţei 5 s »iiiinmmiiimiiiiiimmmmiimmiiimiisuiimimiimmiiiiiiiimimiimHmmiimt... Miimmiiimiimiimmiimmmimmmn I BIROURILE: Bucu- | I reşti, sti°. Sărindar I , Nn, IS, Tel. 3.05.4 Ti 111111111111111 s 111111111111111111111111111 i i !!)u ■Joi 14 Octombrie 184! ABONAMENTE In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400 99 ZIAR TIMPUL 8, 10 şi 12 pagini mari 7 PUBLICITATEA se primeşte Ic administrai!* lant* lui si la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: ,,A R G U S“ S. A fuserig eub Nr. 203 Trib. Hlov Redactor responsabil: AL PETROVICI GURILE FLUVIALE IN GENERE iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ŞI GURILE DUNĂRII IN SPECIAL • "■•■■"•■■■■■■••■■■■■■■•■■■■■■■■■I Despre rolul marilor fluvii în viaţa omenirii, ca şi despre influenţa lor în desvoltarea civilizaţiei s’au scris multe pagini. Un publicist rus, pe cât se pare de origina moldovenească, Messieuf a publicat, acum o jumătate de veac, la Paris, în limba franceză, o monografie specială cu subiectul de mai sus. De asemeni, în paginile istoriei lumei întâlnim din depărtata an. Utilitate până astăzi, date atât de instructive despre raporturile dintre viaţa popoarelor şi marile cursuri de apă, din pământurile locuite de asemenea popoare, încât am putea spune, fără exagerare, că progresul şi civilizaţia oamenilor a atârnat de fo Iceinţa acestor ape. Civilizaţia, străveche a Chinei pare a fi fost, înainte de orice, un produs al folosinţei cursurilor de apă, cum şi al sforţărilor începute acolo de timpuriu, de către om, spre a stăpâni şi controla Auriile. Li Jing, unul dintre noii legendari ai Chinei străvechi, smitit printr’un templu închinat asfinţirii lui de către compatrioţi, a fost iniţiatorul digurilor de ocrotire şi de stăpânire, dealungul fluviilor chineze. însăşi ingineria drept tema cea mai isbitoare a aplicaţiilor ştiinţei la stăpânirea naturii înconjurătoare de către om, n’ar fi fost, la origina e, altceva decât sforţarea de a înfrunta şi domina scurgerea capricioată. fi primejdioasă a marilor cursuri de apă prin lucrări menite să prevină inundaţiile şi să asigure o folosinţă neîntreruptă şi regulată a apelor. Mijloc de transporturi uşoare şi cale naturală de legătură spre interiorul continentelor neexplorate, cum a fost Africa până de curând, isvor assoeat de ape pentru »rări de irigaţie şi de fertilizare a pământurilor mai sărace, marile fluvii joacă roluri din ce in ce mai însemnate în viaţa lamnei moderne. In asemenea condiţiuni, e,lesne de înţeles cât de Însemnate sunt gurile marilor fluvii ca adevărate părţi de Intrare spre interiorul basmului cursurilor de apă ce străbat continentele pământului. Pe la gurile sale, un mare fluviu Întreţine legătura interiorului basmului cu lumea din afară, adică «î«'â putinţa de eşire spre apele libere ale pământului, — după cum, prin aceleaşi guri, se poate pătrunde, pe calea navigaţiei fluviale, din afară, Inlăuntrul basinului respectiv. Poartă, deci, de intrare sau de eşire, după «am pricim mişcarea dintr’o direcţie esti dintr’alta prin gurile unui fluviu, revărsarea apelor fluviale în mare constitue punctul cel mai însemnat şi cel mai simţitor din întreg hasaiul respectiv. Dacă fluviul, prin lungimea ţinuturilor străbătute, interesează mai multe State In acelaş timp şi face legătura între regiuni terestre deosebite sau complimentare, atunci gurile de vărsare in mare, adică poarta de intrare ieşire are o şi mai mare Însemnătate, iar sensibilitatea gurilor se întinde în spaţii nemăsurat de întinse prin mulţimea intereselor ce pot fi stingherite sau, dimpotrivă, înlesnite de regimul navigaţiei gurilor. Aplicând aceste simple constatări la lungimea cursului Dunării, la varietatea regiunilor străbătute şi la mulţimea intereselor concurente, dar mai ales solidare căci sunt complimentare, vom înţelege de îndată inseninătatea gurilor Dunării pentru toate naţiunile ce trăesc înlăuntrul basinului dunărean, cât şi pentru celelalte naţiuni din afara acestui basin, care întreţine tot soiul de legături cu lumea europeană dunăreană. De aceea, gurile Dunării sunt aşa de însemnate în viaţa politică şi economică a Europei încât vestitul Talleyrand spunea, odată, că aici, la noi, s’ar afla centrul de greutate al continentului. Punct deosebit de sensibil prin mulţimea intereselor de tot felul, care se întretaie la gura de intrare peşire dintre Dunăre şi Marea Neagră, gurile Dunării sunt de aproape un veac expresia unui „interes general european“ prin vestita Comisiune tratatului de la Paris din 1856. Peste toate frământările şi luptele, care au împărţit Europa în tabere duşmănoase şi au făcut să curgă de atâtea ori sânge din belşug, gurile Dunării şi-au păstrat, mereu, însemnătatea şi valoarea lor de interes obstesc. Conştienţi de existenţa acestui interes peste trecătoarele neînţelegeri sau conflicte europene, noi am reprezentat de la începutul renaşterii noastre naţionale o sforţare nobilă şi dezinteresată in serviciul tuturor care, printr’o fericită coincidenţă, se potrivea de minune cu propriile noastre interese, o dovadă despre aceasta am dat-o şi în 1940, după al treilea rapt al Basarabiei, când am rezitat încercărilor brutale de năvălire asupra gurilor Dunării şi de paralizare a liberei navigaţii între fluviu şi mare, după cum am repetat-o prin intrarea noastră în războiul pornit la 22 iunie 1941 pentru liberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, dar şi pentru restabilirea libertăţii gurilor dunărene. Am făcut şi facem act de prezenţă bărbătească la o datorie de interes obștesc, alei, la gurile celui mai insemnat fluviu european. N. O. K îmbunătăţirea producţiei viticole Suntem în plină desfăşurare a culesului viilor. Anul acesta producţia viticolă se anunţa normala şi e evaluată la circa 50.000 vagoane. După afirmaţiile unor specialişti s’ar putea să fie ceva mai tracă pentru că viile au suferit la sfârşitul verei şi la începutul toamnei din cauza secetei., ' i Pentru îmbunătăţirea producţiei viticole, ministerul agriculturei a realizat următoarele: V Refacerea plantaţiilor In primăvara 1942 s’a început PIVNIŢELE In vederea îmbunătăţirei calităţei vinului pentru pivniţele Statului cari n’au fost utilate în trecut cu aparatele necesare s’au adus din Italia, garnituri complecte de vinificare în valoare de 30 milioane lei. Una din aceste garnituri e folosită la via experimentală Pietroasa a facultăţei de agronomie din Bucureşti. Pentru diferite reparaţiuni" şi amenajări la pivniţele Statului s’au cheltuit suma de 13.385.375 Iei. Pentru ‘industria ” mustului sau mai bine zis pentru a putea da în consumaţie must în tot timpul anului s’a înfiinţat la Odobeşti o staţiune de sterilizare. Şi, mai este în curs de înfiinţare o altă staţiune la Nicoreşti, Tecuci*. Prin această sterilizare mustul nu mai fierbe şi poate fi dat în şi este acum în curs: acţiunea de refacere a plantaţiilor de vii. In 1942 s’au distribuit în acest scop 235110 viţe reprezentând o valoare de 3.526.650 l lei iar în 1943 306.317 viţe reprezentând o valoare de 6.126.340 Iei. Aceste viţe s’au plantat pe o suprafaţă totala de 104 hectare, ţ. ■ . , Acţiunea de delimitare a regiunilor viticole, începută, mai de mult a fost continuată. Delimitarea regiunilor viticole este efectiv realizată în 2197 comune. STATELEN consumaţie ca un fel de fitronadă higienică şi nealcoolică.. . Viţele altoite Ministerul agriculturii a mai luat măsuri pentru întemnicarea pro-’ducerei de viţe attoite, crindu-se asociaţii pe pepinierii viticole în scopul de a coordona producţia în fiecare an cu nevoile ţării şi de a se raţionaliza desfacerea materialului sădit. . 1 [ In acelaş scop s'au construit trei silozuri în valoare totală de şapte milioane Iei pentru ţinera şi păstrarea materialului produs, portaltoi pe o suprafaţă de 43 hectare învestindu-se suma de 11 milioane lei.. . 1 S'au mai înfiinţat plantaţii de Staţiun* Ho avetptîawip** _ Spre a se asigura asistenţa tehnică viticola în podgorii, s'au înfiinţat 13 centre viticole învestindu-se suma de 54 milioane lei. De asemeni s’au înfiinţat şi înzestrat 233 stafiuni pentru avertizarea manei şi 66 staţiuni ajutătoare învestindu-se cu suma de 4.553.200 lei. Pentru represiunea fraudelor în prepararea şi comerţul de vinuri s’au înfiinţat 12 regiuni. Pentru completarea instalaţiilor la centrele viticole şi pentru plantaţiile model s’a chefulit suma de 14.051.840 lei. . Sulfatul de cupru rrontema taoncarei şi a importului de sulfat de cupru a fost foarte grea. Totuşi în curs de trei ani s’a distribuit podgorenilor o cantitate de 1471 vagoane atât din import cât şi din fabricaţie internă. In total efortul financiar făcutde stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare viticolă se cifrează la peste 250 milioane lei. pirtaj Totuşi în momentul de faţă viticultura trece printr-o criză. Marfa e relativ scumpă, din cauza cheltuelilor de producţie cari au fost destul de mari.Urcarea preţului e mult mai mare vânzarea cu amănuntul. Consumaţia e în scădere. Şi posibilităţi de export nu prea sunt întrucât vinurile noastre nu sunt cerute în străinătate. . Cooperativele viticole au primit instrucţiuni pentu a face cumpărări masive pentru ca podgorenii să nu fie siliţi să vândă în pagubă. INSTALAREA D-LUI MINISTRU AHA CONSTANTINESCU Lnni dimineaţa, la ora 1®, a avut loc intredarea d-lii Alie Constantinescu, ca ml. Bistro la departamentul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, In fila mar© de şedinţe a Consiliului tente superior, In prezenţa d-lor inginer Andreesau Cale şi Al. Zarifopol, secretari generali; Inginer V. Stoika, preşedintele Confiliului de administraţie C. F. R.; general T. Orereanu, director general C. F. R.; Inginer Vardala, preşedintele Consiliului de administraţie F C. A.; Inginer Mihalopol, preşedintele Consiliului superior al transporturilor şi tarifelor; Inginer Mihalache, director general al drumurilor şi construcţiilor; Inginer Cornel Ionescu, director general P. C. A.; Inginer Traien Porro, inginer platinescu, Inginer Miclescu si Inginer Atanasiu, subdirectori generali C. F. R., avocat Stepan, director de cabinet, precum şi a tuturor directorilor şi funcţionarilor superiori ai ministerului, d. profesor Constantin Buşilă a rostit o cuvântare în care a arătat că părăseşte conducerea depărtamentoiul după primirea demisiei prezentată la 5 August, menţionând Înfăptuirile celor doi ani cât a condus Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor şi a urat succesorului d-sale mult noroc în sarcina ce-i revine şi un larg concurs din partea tuturor pentru a aduce pe calea cea bună departamentul. După aceasta, d. ministru Atta Constantinescu a vizitat toate Direcţiile Ministerului rezolvând, apoi, lucrările curente ale departamentului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU ATTA CONSTANTINESCU B Atta Constantinescu, noul ministru al comunicatilor şi lucrărilor publice răspunzând d-lui profesor Constantin Buşila. * „Domnule ministru, sunt foarte măgulit de cuvintele pe caii mi le-ați spus. Resimt o profundă emoție la amintirea că acum 25 de ani, când tatăl meu conducea acest ilepartament, dv».. domnule ministru, cr i\\ primul său colaborator, dar nu numai colaboratorf'cl sl prieten, — prietenie ce păstrat’ până la moartea Iul Sunt măgulit, domnule ministru, că şl pe mine m'aţi onorat cu aceeaşi prietenie In toate ocări unite. Principiile care mă călăuzesc pentru conducerea acestui departament sunt: a) Simplificarea până la maximum a formtelor blurocratice. b) Aşezarea serviciilor acolo unde se va tva nevoia, în cadrul realităţilor şî in ritmul timpului. c) Sunt duşmanul vorbelor goale. d) Am încredere neclintită in puterile şi în destinele Neamului Românesc. Vă rog să-mi acordaţi cu toţii aceeaşi încredere ca şi d-lul ministru Buşilă, care toată viaţa lui a fost o pildă de muncă şi d® cinste. Toţi acei care vor lucra cu dragoste de ţară, vor găsi la mine, în orice clipă, cea mai caldă prietenie şi înţelegere. Trăiască Maiestatea Sa Regele. Trăiască Conducătorul Statului. Trăiască glorioasa noastră armată, care ne va aduce România în hotarele ei fireşti. Aşa să ne ajute Dumnezeu“. * Din partea funcţionarilor a vorbit de inginer inspector general I. Andriescu-Cale, care a elogiat activitatea d-l. prof. Constantin Buşilă la Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor şi a asigurat pe d. ministru Atta Constantinescu de colaborarea loială a tuturor slujbaşilor departamentului. NUMIRI IN COMITETUL DE ÎNAINTĂRI AL INGINERILOR SILVICI Au fost numiţi în comitetul de înaintări al inginerilor sivici, pi opozabili la avansare, pe data de 1 ianuarie 1344. Membri de drept d-nii: prof. dr Marin Drăcea, directorul I. C. E. EV, D. Grozescu, directorul Direcţiei silvice; A. Nedilcovici, administratorul Casei Pădurilor Statului; M. Suhăţeanu,* preşedintele Consiliului tehnic al pădurilor; X. Seicu, directorul Direcţiei pădurilor pers. juridice. Membri numiţi de minister, d-nii: Stinghe V., ing. cons. silvic; Luţescu Gh., ing. cons. silvic; Popescu V. C-t.in ing. insp. silvic; Cotta Vasile, ing. insp. general silvic; Mircea Ion, ing. insp. silvic; Dragomir Ion, ing. insp. silvic. Comisia va lucra sub preşedinţia d-lui prof. M. Dracea. Bursa Marţi bursa a fost calmă in amândouă compartimentele. Tendinţa generală a fost un uşor regres. Valorile cu venit fix au înregistrat minusuri neînsemnate. Acţiunile au fost mai puţin căutate, păstrăndu-şi însă un volum normal de operaţiuni. Au încheiat cu scăderi apreciabile faţă de ultimele cotafiuni anterioare: Radio pui la HSO de la 1575 Concordia la H50 de la 1550 şi Nitrogen în regres cu 50 puncte. Târgul liber a fost slab. Târgul cerealelor Preturi: Mazăre Victoria cu 2—3 la sută gărgăriţe moarte, lei 220.000— 250.030; Mazăre Furajeră lei 110.000—120.000; Fasole noua lei 140.000—150.000. lei lei 150.000— 165 000. Preturi, se înțeleg pe vagon, duplicat c.f.r. Pluta Depozite!«iditarii dispun de stocuri suficiente, importate difi Italia și Spania. Cererile de plată pentru tălpi ortopedice de încălţăminte sunt rare. Acest articol nu a avut o pită favorabilă în sezonul de vară. Interesul se menţine pentru deşeurile de plută necesare izolărilor termice. Vânzări active de dopuri de plută piaţa bina aprovizionată. Articole de menaj Un târg avorabil se menţine în compartimentul articolelor metallice de menaj. Aprovizionarea magazinelor, cu tacâmuri — care era deicientă — s‘a ameliorat. Cereri active de lămpi pentru gătit si piese de schimb pentru acestea si pentru primus-uri. Din Suedia s‘au imporetat capete de primus. MUNCA—ASIGURĂRI SOCIALE Problemele muncitoreşti şi marea industrie înfiinţarea Consiliului consultativ al muncii Ministerul muncii, un minister al armoniei sociale Expunerea d-lifi liibastru arh. L 13. Consiliuluî general al U. G. Urmărind să cunoască punctul de vedere al factorilor de producţie ai ţării în toate problemele a căror deslegara este dată in competenţa ministerului muncii, d. ministru arhitect. D. Enescu a hotărit să ia contant cu cele mai reprezentative corporaţiuni de mari industriaşi, comercianţi şi meseriaşi patroni. In acest scop, d-sa, însoţit de d-nii: dr. Sergiu Băcescu şi avocat Ştefan Petrescu, secretari g-rali ai ministerului muncii şi de d. Cezar Răşcanu, directorul general al Casei naţionale a asigurărilor sociale, a luat parte ori la şedinţa Consiliului general al Uniunii generale a Industriaşilor din România. D.ine. Penescu Kertsch, preşedintele U. G. I. R.-ului, mulţumeşte d-lui arhitect I. D. Enescu pentru iniţiativa lăudabilă pe care a luat-o de a se informa personal şi direct, asupra chipului cum problemele muncitoreşti se reflectează în concepţia celor cari alcătuesc marile compartimente de producţie ale ţării. D-sa ţine de asemenea să mulţumească d-le.r S. Ghiciu ministru subsecretar de Stat la departamentul economiei naţionale şi M. Gr. Romaşcanu comisar general al preţurilor, pentru faptul de a fi răspuns invitaţiunii pe care U. G. I. R.-ul le-a adresat-o, luând parte la această şedinţă. Făcând o succintă analiză a problemelor muncitoreşti cu caracter de prismă însemnătate, d. preşedinte Penescu Kertsch pune în lumină imperativul de a se acorda instituţiei asigurărilor sociale o largă autonomie. D-sa constată de asemenea că învăţământul meseriei, ucenicia, cată a fi radical reformată, înfiinţarea eforiilor autonome ale şcolilor şi căminelor de ucenici ar conduce cu siguranţă la alte rezultate decât acelea la care a condus actuala log® a învăţământului muncitoresc, lege care promovând desigur mijlocul şcoala de ucenici, a compromis scopul învăţarea meseriei. In problema de acută actualitate românizării vieţii economice, d. preşedinte Penescu Kertsch exprimă dezideratul ca aceasta să fie cercetată cu toată circumspecţiunea de trebuinţa, astfel ca la capătul românizării să nu ne găsim în faţa unei situaţiuni de natură a naşte o altă problemă, cu mult mai grea, cu mult mai gravă. D. ing. Penescu Kertsch asigură P d. ministru Enescu că U. G. I. R.-ul stă la dispoziţia ministerului muncii ori de câte ori va fi chemat să colaboreze la creiarea unui climat favaniii solidarismului naţional şi social. D-nii ingineri Th. Ficşinescu, preşedintele secţiei sociale a U. r T . -ului Cassastinci şi Miculescu au miaşat d-lui ministru arhitect I. D. Enescu punctul de vedere al mari industrii în problema construcţiilor muncitoreşti, în aceia a salariilor muncitorilor şi aprovizionării acestora ca şi în problema preţurilor. Vorbitorii au insistat cu osebire asupra imperativului ca măsurile ce se DeclaraţiileUlui ministru Luând cuvântul, d. ministru arhitect D. Enescu, exprimă conducerii ÎJ. G. I. B.-ului mulţumiri pentru faptul de a-i fi oferit prilejul să ia contact cu conducătorii marilor întreprinderi româneşti şi a le cunoaşte astfel păsurile. Referindu-se la observaţiile ce au fost făcute cu privire la asigurările sociale, d. ministru arhitect I. D. Enescu ţine să precizeze că nu intervenţionismul Statului In viaţa asigurărilor sociale a păgubit acestora, ci modul cum şi oamenii, de către cari acest Intervenţionism a fost exercitat. Cu rari şi onorabile excepţii, expresie a cluburilor politice, conducerea, fie chiar autonomă, a asigurărilor sociale nu s’a dovedit la Înălţimea chemării lor. Modul cum ministerul muncii Înţelege să-şi exercite dreptul de Intervenţie In viaţa asigurărilor sociale se deosebeşte fundamental de practica trecutului. Călăuzit de convingerea că aşezămintele destinate muncitorilor cată a fi gospodărite de către cei care contribuesc la susţinerea lor, mă voi adresa, ori de câte ori va trebui să constitui un consiliu de conducere al acestora, organizaţiilor profesionale ale factorilor respectivi. Prezenţa mea în mijlocul dvs. chezăşueşte că nu mă voiu abate de la acest punct de vedere. Am luat îndeaproape cercetare problema reorganizării Casei naţionale a asigurărilor sociale. Tigir-ul — şi odată cu el organizaţiile profesionale recunoscute — va fi consultat în tot ceia ce intenţionăm să realizăm. In ce priveşte învăţământul muncitoresc, trebue să recunosc că s’a pus prea mult accentul pe latura teoretică, ignorându-se cea practică. Vom încerca să acordăm practicul cu teoreticul Problema reorganizării învăţământului muncitoresc a fost luată în cercetare şi încheierile la care vom ajunge vor fi supuse factorilor interesaţi pentru a-şi face observaţiile lor. Dezideratul de a se înfînţa eforiile şcolilor şi căminelor de ucenici este pe punctul de a fi realizat Un ante proect de organizare a acestor eforii este de curs de redactare, efort'' u’.'f’nd săia fiinţă după ce drj. vă veţi fi spus iau în problemele de ordin social sâ fie luate cu consensul factorilor interesaţi şî nu cu ignorarea acestora, singură colaborarea factorilor de producţie cu autoritatea de stat putând conduce la durarea unui aşezământ de înţelegere socială, arh. I. D. Enescu cuvântul (aplaue). Problema aprovizionării muncitorilor din industrie cu articole alimentare şi vestimentare este în studiul delegaţiei economice a guvernului. O parte dintre aceste nevoi au şi fost împlinite de către d-nii miniştri Ghiou şi Romaşcanu. Este, a spus d. ministru Enescu in afară de orice îndoială că împlinind ,nevoile de aprovizionare ale consumatorilor muncitori, funcţionari şi alte categorii de salariaţi, vom ajunge să frânăm deopotrivă tendinţa de urcare a preţurilor şi acela de majorare a salariilor. Pentru atingerea acestui din urmă scop guvernul Mareşalului Conducător Ion Antonescu, nu precupeţeşte nici o jertfă. MINISTERUL ARMONIEI SOCIALE S’a spus prea adesea că ministerul muncii trebue să fie exclusiv al muncitorilor cu braţele şi nu rare ori s’a încercat a fi astfel divizat, pentru a nu pune şi această problemă la punct. Ministerul muncii este in egala măsură al muncitorilor şi al celor cu mintea. Toţi cei care activează în câmpul muncii, in ateliere, uzine, fabrici, birouri, laboratoare, intr’un cuvânt toţi ce participă cu munca lor la viaţa Statului nostru au egală îndreptăţire la sprijinulministerului muncii. Isvorât din nevoia de a netezi întâmplătoarele antagonisme dintre factorii de muncă, ministerul muncii se conturează ca un minister al armoniei sociale şi nu ca un instrument al înăspririlor raporturilor dintre patroni şi salariaţi. In asigurările sociale, în Camerile de muncă, în consiliile căminelor de ucenici şi ori unde problema îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă a muncitorilor manuali şi intelectuali se va pune, reprezentanţii Statului cei ai patronilor şi ai salariaţilor trebue, intâlnindu-se, să înţeleagă acest comandament. Continuare in pag.na Baaeset, in ședinta Râului lămuriri TIMBRELE DE CHITANTA LA SUMELE INTRATE PRIN POSTA SAU CEC Despre obligativitatea emiterii chitanţelor pentru sumele intrate prin poştă sau Cec, ne-am mai ocupat în zonă numere ale datului nostru de acum câteva săptămâni. Arătam atunci că textul art. 4 par. 20 din legea timbrului care spune: „se exceptează de la obligativitatea emiterii chitanţelor certificările de primirea sumelor prin mandat poştal, cecuri poştale,rambursari poştale şi feroviare, cari vor fi fost timbrate pe însuşi actul sau documentul original’ se interpretează în sensul că trimiterile de sume prin poştă în contul diferitelor plăţi comerciale, sunt scutite de taxele de timbru în cazul când documentele de vânzare au fost timbrate legal. Această interpretare reprezenta modul de a vedea al majorităţii organelor fiscale Ministerul finanţelor însă neîmpărtăşind punctul de vedere al organelor în subordine, prin ordinul circular nr. 413.325 din 29 Septembrie a. c- al direcţiunea timbrului, a încunoştiinţat administraţiile financiare că taxele de timbru se datorează şi în cazul trimiterilor poştale, textul legii fiind interpretat că scuteşte numai de emiterea chitanţei nu şi de timbrele ce urmează a fi percepute. Ordinul precizează că în acest caz, timbrul proporţional se va aplica pe documentul poştal. Acelaş lucru se va întâmpla şî în cazul sumelor intrate prin conturile băncilor şi ale Cec-ului. Dispoziţiunile interpretative ale ordinului circular de mai sus, seaplică şi la sumele primite prin poştă de către firmele individuale, in această privinţă neexistând nici o discriminare legală. COTELE DE AMORTIZARE FE EXERCIŢIUL 1943 — 1944 Suntem întrebaţi asupra cotelor de amortismente admise întreprinderilor comerciale. Arătăm că ele au fost stabilite prin decizia nr. 250.794 din 16 Aprilie a. c. a ministerului finanitelor cifrându-se astfel: 3 la sută pentru clădirile uzinelor; 15 la sută pentru instalațiunile imobiliare, mobiliare şi bunurile mobile ale întreprinderilor, cu excepţia mobilierului ; 3 la sută pentru mobilier; 15 la sută pentru autoturisme; 20 la sută pentru camioane; 2 la sută pentru imobilele întreprinderilor care sunt afectate pentru birouri sau locuinţelor funcţionarilor şi lucrătorilor, dacă nu sunt supuse impozitului pe clădiri, _ . Cotele de mai sus suntvalabile numai pe exerciţiul financiar 1943- 1944. Obligaţiunile vamale ale importurilor, din industria şi comerţul de pielărie Se face cunoscut că prin Decizia cu No. 90341 din 1943, a Ministerului Eeonomiei Naţionale, publicată In „Monitorul Oficial” No. 192 din 18 August 1943, Oficiul Român de Aprovizionare şi Distribuire a Produselor de Pielărie „D.R.A.P.”, cu sediul in Bucureşti, str. Dumbrava Roşie No. 12, a fost însărcinat de acel Departament cu urmărirea, controlul şi repartiţia importurilor de materiale interesând industria şi comerţul de pielărie şi încălţăminte, pentru care s-au prevăzut sau nu contingente în convențiunile încheiate de Statul Român și care se încadrează la art. 84-90, 100- 101, 105-110, 121-133, 274, 376, 378- 380, 383-386, 467, 557-558, 1635, 1729, 1732 din tariful vamal Conform art. II al Deciziunii, aceasta materiale se importă de O. R. A. sau de instituţii şi întreprinderi particulare, pe bază de licenţă de cumpărare eliberată de acel Oficiu. Potrivit art. II1 din aceiaşi Decizie, importatorii sunt obligaţi ca, la vămuirea materialelor de la articolele vamale enumerate mai sus, să prezinte autorităţilor vamale licenţa de cumpărare eliberată de „O. R. A. P.“. Faţă de dispoziţiunile art. II şi III din Decizia Ministerială No. 90341 din 1943, la importul de materiale interesând Industria şi comerţul de pielărie şi încălţăminte şi care se încadrează la art. 84-98, JOO 101, 105-110, 121-133, 274, 376, 378-380, 385-386, 467, 557-558, 1635, 1720, 1732 din tariful vamal, se va cere, pe lângă formalităţile vamale în vigoare şi licența de cumpărare eliberată de O.R.A.P. Se atrage atențiunea că sunt supuse regimului licențelor de cumpărare eliberate de O. R. A. P., numai acela mărfuri de la articolele vamale indicate mai sus, care sunt destinate fie întrebuinţate in industria şi comerţul de pielărie şi încălţăminte, iar nu şi acelea, care deşi se taxează la aceleaşi articole, au altă destinaţie sau Întrebuinţare. Ridicarea incaltamintei materialului pe baza bonurilor vechi Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile, comunică: Sunt invitaţi toţi titularii bonurilor vechi de încălţăminte (Incalţaminte gata, încălţăminte de comandă şi reparaţiuni), emise până la 1 Mai a. c., şi preschimbate prin „DRAP“, să ridice încălțămintea sau materialul corespunzător acestor bonuri până la date, de 25 octombrie a. c., de la magazinele şi atelierele prin care au depus aceste bonuri pentru preschimbare la „O. R. A. F.“ cunoscând că după termenul de mai sus, bonurile preschimbate bi rc vor mai onora nici de magazine și nici de către ateliere.