Argus, decembrie 1943 (Anul 33, nr. 9174-9195)

1943-12-01 / nr. 9174

ANUL XXXIII Nr. 9174 A apărut : No. 200 din revista săptămânală Timpul Familiei Timpul pentru toţi MENTI In străinătate Tariful nu functiona de convenţiile costala internationale A B O N I In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 n 400 „ Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual 5 lei în fare —1? iei in străinătate 4 PAGINI 5 IEI iiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimimiimiiimiimiiimiiiimiiiiiiiimmiiimimiiiiiiiiiii»"» £ Organ zilnic I comerţului | I industriei şi finanţe! | HiiimiiiiiiiiiimimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimmiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiMiiiiiii­i BIROURILE: Bucu- | § rești, str. Sărindar 3 , No. 15. Tel. 3.05.44. | “ «■» miiimiiiiiiiimiiiiHiiiiiiiiiînmiHiiiimit SALARIILE de A. Coirteanu miI unca est© plătită cu salarii. Sunt două categorii de salarii, după felul muncii: munca in­­telectuală şi munca manuală, infee aceste două feluri de salarii este diferenţă ca între funcţionari şi la­­lucrători. * Munca manuală fiind considerată ca o marfă a cărei valoare depinde de legea cererii şi a ofertei, nu aduce celul ce o prestează venituri sigure şi uniforme cum aduce munca intelec­tuală. Ambele feluri de salarii fiind plata unei munci măsurate cu o uni­tate de timp oarecare, lasă totuşi a­­ceastă diferenţă fundamentală intre ele: fixitatea şi siguranţa dobândirii pentru munca intelectuală, iar pentru cea manuală nesiguranţa plasamen­tului şi Instabilitate cuantumului. Legislaţia muncitorească modernă caută prin diferite mijloace şi sisteme să îndepărteze diferenţa aceasta între munca intelectuală şi cea manuală, atât în ce priveşte siguranţa plasa­mentului cât şi în ce priveşte ranţa cuantumul salariului. De aci au esit contractele colective de muncă şi asigurările sociale. Totuşi diferenţa dintre munca intelectuală şi cea ma­nuală fiind în însăşi natura lucruri­lor, sistemele admise de lege şi im­puse de organizaţiile muncitoreşti, nu reuşesc să şteargă complet diferenţa dintre munca Intelectuală şi cea ma­nuală. In ultima analiză, aceasta din urmă rămâne totuşi supusă legii ei naturale — cererea şi oferta — care, oride câte ori joacă în favoarea lucrăt­­orilor, se aplică fără nici o rezervă. Iar când joacă împotriva lucrătorilor, prin înmulţirea ofertei de braţe, cre­­iază probleme de stat foarte grele şi uneori chiar imposibil de dezlegat fără mari sacrificii de stat. In America, industriaşii mari la Ford, au pus în practică teoria sala­riilor mari pentru lucratori ca bază a armoniei sociale şi ca mijloc de a mări cercul cumpărătorilor­, dând lu­crătorilor o mare putere de cumpăra­re prin salarii mari. Experienţa lui Ford a fost îmbrăţişată cu entuziasm de toţi industriaşii americani şi teoria salariilor mari a devenit în Statele­ U­nite baza politicii economice a pro­ducţiei în massă cu preţuri de desfa­cere foarte mici. Astfel s-ar părea că America a descoperit cheia problemei asimilării salariilor lucrătorilor cu cele ale funcţionarilor. De fapt America, nu plăteşte sala­riile cele mai mari, ci dimpotrivă cele mai mici, fiindcă ea a redus în acelaş timp numărul lucrătorilor prin siste­mul producţiei în massă şi printr-o utilizare la maximum a maşinismului înlocuitor de braţe omeneşti. Media salariilor americane ar trebui socotită nu la ceea ce primesc lucră­torii in mână, ci la salariile efectiv plătite, adunate cu amortismentul şi costul maşinilor cari inlocuesc pe lu­crători. Pentru a putea substitui oamenilor o maşină lucrătoare, America a oprit concurenţa braţelor, oprind imigraţia mânei de lucru din Europa şi din ce­­­elalte continente, iar pe de altă parte lăsând în sarcina Statului plata lucră­torilor rămaşi fără întrebuinţare din cauz­a excesului de maşinism. Astfel, în Statele­ Unite cari ar pu­tea conţine şi hrăni o populaţie de 4 ori mai mare decât cea pe care o are astăzi, s’a creiat pe de o parte o elită de lucrători deveniţi mici burghezi plătiţi cu salarii fixe şi mari, şi ală­turi o clasă de lucrători neîntrebuin­ţaţi şi plătiţi de Stat, pentru a-i îm­piedica să facă concurenţă lucrători­lor întrebuinţaţi Abaterea dela legea naturală a cererii şi a ofertei pentru evaluarea muncii, a impus Americii pe de o parte o restricţie foarte seve­ră la imigraţie, care ţine în loc des­­voltara acestui continent până la li­mita posibilităţilor lui naturale, iar pe de altă parte o grea sarcină bugetară pentru o clasă de ,,funcţionari“ lucră­tori fără lucru. In Japonia domină teoria salariilor mici pentru a putea produce marfă ieftină şi capabilă să concureze pe celelalte ţări industriale. Pentru a ajunge să vândă ceasor­­nice cu kilogramul şi biciclete cu pre­ţuri cari în Europa şi America nu le poate atinge nimeni, Japonia întrebu­inţează la lucru femei într-o proporţie covârşitoare, pe care le plăteşte foarte puţin, dar în schimb le dă o îngrijire îndestulătoare pentru sănătatea şi vii­­torul lor. Bărbaţii în cea mai mare parte sunt rezervaţi armatei, fiindcă numai prestigiul militar poate impu­ne pieţelor străine intrarea unor măr­furi cari desfid orice concurenţă. Astfel şi salariile mici sustrase le­gii cererii şi a ofertei printr’o politică de stat, duc la acelaş rezultat al fal­sificării condiţiunilor naturale şi la creiarea unor situaţiuni interne şi ex­terne cu totul nesigure şi primej­dioase. Problema salariilor pentru munca manuală nu poate fi tratată separat în fiecare stat după concepţie proprie sau după interese de moment esite dintr-o anumită situaţie, ci trebue su­pusă unei examinări internaţionale pentru a egaliza condiţiunile din dife­rite state şi diferite regiuni. Astfel s’ar îndepărta prima cauză a tulbură­rilor interne şi externe : concurenţa prin diferenţa de salarii dintre state şi dintre industrii. Salariile rămân problema de bază a întregei producţii industriale şi a­­gricole şi o dezlegare­­internaţională a acestei probleme prin raţionalizarea datelor ei, ar putea fi primul pas că­tre aşezarea durabilă a păcii interna­ţionale pe care astăzi toată lumea o doreşte. IMPORTANTE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE FĂCUTE IN ŢARĂ Ministerul agriculturii a execu­tat în ultimii ani importante lu­crări de îmbunătăţiri funciare. In­vestiţiile în materiale tehnice ne­cesare acestor lucrări depăşesc su­ma de o sută milioane lei. Vom menţiona mai jos câteva din aceste lucrări. S’a întocmit şi definitivat pro­­ectul de indigare a regiunei­­po­micole Copanca din Basarabia pe o lungime de 17 km. In cadrul acestor lucrări s'a apărat de inun­daţiile Nistrului o suprafaţă de circa 5000 hectare. Până în pre­zent a executat terasamentul di­gului pe o lungime de 5 te, cu un cubar de 90.000 metri cubi­ Indiguirea acestei regiuni era de mult cerută de populaţia din Basarabia. Imense cantităţi de fructe din regiunea Copanca Jiu se putea valorifica deoarece trans­porturile nu se puteau face pe şosele. O altă lucrare importantă e re­parata digului Lat­iu—Vaderu — C. F. R. care apără de inun­daţie circa 15.000 h. S’a executat până în prezent un cubaj de 130 mii metri cubi.­­ S’a mai lucrat la refacerea di­gului asociaţiei „Brateşul de Sus”­­Covurlui care apără 14.000 hec­ Cultura orezului care era nouă la noi în ţară, a fost îndrumată de specialişti de la direcţia îmbu­nătăţirilor funciare care au întoc­mit planuri şi devize.­­ Evident lucrările au fost exe­cutate de proprietarii terenurilor pe cheltuiala lor. Se ştie că suprafaţa cultivată cu orez a crescut de la 430 în 1939 până la aproape 3000 hec­tare anul acesta,­­ tare de teren. Aci s'au deplasat circa 50.000 metri cubi de teren. In regiunea Puchenii-Mari din judeţul Prahova s'au executat lu­crări de desecare. Aci S’a execu­tat un cubaj de 8.700 m. cubi. Alimentări cu apă înfiinţarea numeroaselor fabrici de marmeladă şi de conserve, or­ganizată de direcpa viticulturi­i­­şi pomicultură, era legată de ali­mentarea cu apă. Era nevoie de mari cantităţi de apă. Direcţia îmbunătăţirilor funciare a executat sondagii la fabricile de marmeladă de la Vălenii de Munte, Carpinişte şi Vidra pre­cum şi în oraşul Călăraşi—Ialo­miţa. In cadrul activităţii din anul trecut s’au mai făcut patru son­dagii şi şase fântâni cu pompe la fabricile de conserve alimen­tare din judeţele Baia, Dâmboviţa, Hunedoara, Putna şi Vâlcea. La fabrica de conserve alimen­tare de la Braşov—Buzău s’au captat isvoare de apă. Instalaţia de pompărie cu apă din comuna Negru-Vodă—Cons­tanţa. Maî sunt sunt de menţionat sondajul Măţău din judeţul Mus­cel şi mai e în curs de executare sondajul de la Sereşfi-Muscel. In scop de propagandă s’a fă­cut la Băneasa un câmp demon­strativ. Mai e în curs de executare pro­­ectul, unei aşezări de 100 hec­tare pe moşia Boţărlan-Putna. Producţia de orez de anul a­­nul acesta a fost relativ bună şi depăşeşte cantitatea de 2000 kgr. la hectar. Cultivatorii de orez nu vor spori suprafeţele cultivate de­oarece marfa se desface cu oare­care greutate. Mari cantităţi­­de orez stau încă în magaziile cul­tivatorilor. In măsura sporirii suprafeţelor cultivate cu orez, a crescut şi numărul instalaţiilor pentru decor­­ticarea orezului. Corecţiimi de torenţi Ministerul agriculturii a mai rea­lizat o altă serie de îmbunătăţiri­ funciare în cadrul lucrărilor orga­nizate de direcţia regimului silvic, care nu are nici o legătură cu feirc­ţia îmbunătăţirilor funciare.­­ Aceste lucrări au avut de s­cop păstrarea patrimoniului forestier. In afară de lucrări de împăduriri I de terenuri degradate s’au execu­tat lucrări de corecţiunea torenţi­­lor: baraje, garduleţe,­ creionaje, fascinate, pe o suprafaţă de 37.843 hectare. I­­.­­ Lucrările de baraje executate depăşesc media anuală din ulti­mii ani. . » Tot direcţia regimului silvic a­­ executat în numeroase regiuni, în­­ special în Basarabia şi în Bă­răgan perdele de protecţie, cu plantaţii de salcâmi.­­ Aceste perdele sunt de mare folos pentru agricultură, întrucât apără culturile împotriva vânturi­lor şi a troienelor în timpul iernii Lucrările de perdele de protecţie s-au executat pe o suprafaţă de 3414 km. Lucrările de împăduriri pentru apărarea naţională s’au făcut pe o suprafaţă de 5704 ha. Lucrări importante pentru con­solidări de terasamente, rectificări­­de râuri, baraje, anrocamente, zi­duri de sprijin a mai executat şi Regia autonomă a Căilor Ferate. In ultimii ani s’au executat lu­crări în valoare de 172.210.000 lei pentru consolidarea a 27 linii de cale ferată. I t­­ .1 Cultura orezului Aplicarea impozitului pe cifra de afaceri la vinuri, musturi, ţuică şi rachiuri Din înformaţiunile primite rezultă că simt unele Administraţii Finan­­care cari mai aplică încă — spre sur­prinderea noastră — dispoziţiunile or­dinului circular (Nr. 167.365 din 29 August 1933), prin care ministerul fi­nanţelor în mod cu totul excepţional acordase scutire de plata impozitului pe cifra de afaceri, pentru ţuica fa­bricată de către producători în caza­nele lor proprii d_ cazane recunoscuta de Direcţiunea Generală a Monopolu­lui Alcoolului Ort faţă de modificările ulterioare aduse legii şi în special fa­ţă de legea din 1 Aprilie 1943, aceste dispoziţiuni nu-şi mai au aplicabili­tate. Ca atare, administraţiile financiare sunt rugate a lup, măsurile necesare pentru verificarea situaţiei producă­torilor de vinuri de ţuică, rachiuri, etc din raza acelei Adiţii Finan­ciare, aplicând atât pentru vinurile şi musturile simple, cât şi pentru ţui­că, şliboviţă şi pentru rachiurile din drojdie de vin şi tescovină, fie proprii fie produse pentru alţii sau din mate­rialul altora, impozitul pe cifra de a­­faceri de 5­/0, la preţul lor curent de comercializare. . Toate celelate rachiuri din fructe, rădăcini sau plante, se vor taxa con­form legii cu impozitul pe lux de 18 la sută. Declararea stocurilor unor produse taxabile — Obligaţiunile producă­torilor de vin, ţuică şi ra­chiuri şi fabricanţilor de oţet şi diferiţi acizi — Adminsitraţia Comercială a Mono­polului Alcoolulu aduce la cunoştinţa generală următoarele : Se acordă un nou termen de 15 zile — adică până la 4 Decembrie a. c. —­in care timp producătorii de vin, ţui­că şi rachiuri, fabricanţii de oţet, de vinuri şamponizate sau spumoase şi de vinuri licruroase fabricanţii de a­­cetonă, de acid acetic şi alcool meti­­lic, acid citric şi acid oxalic, precum şi toţi comercianţii cu ridicata şi cu amănuntul ale produselor menţonate, sunt obligaţi să declare la circum­scripţiile de constatare respective sto­urile de produse taxabile ce au po­sedat în depozitele lor In seara zilei de 9 Noembrie 1943. Aceleaş declaraţii trebue să depună şi Industriaşii care folosesc ca mate­rie primă, în întreprinderile lor, pro­dusele sus menţionate. Declaraţiile sunt scutite de timbru conform art. 22 din legea Timbrului. Se atrage din nou atenţiunea că cei ce nu vor declara produsele în acest termen sau vor da declaraţiuni nesin­cere li se vor dresa acte de contra­venţie potrivit art. 246 din legea mo­dificatoare, fiind sancţionaţi cu con­fiscarea produselor nedeclarate şi cu o amendă egală cu 2-5 ori taxele sau diferenţa taxelor cuvenite produsului sustras. v VALORIFICAREA PRODUSELOR NOASTRE AGRICOLE LA EXPORT, PRIN INDUSTRIALIZAREA ACESTORA Problema valorificării producţiei noastre agricole în condiţiuni cât mai bune, atât pe piaţa internă cât şi la export continuă să fie mereu actuală. Pentru a se putea găsi soluţii din cele mai fericite forurile superioa­re împreună cu cercurile de specia­liști se străduesc mereu să găseas­că noui avantagii ce ar putea de­curge de pe urma unei valorificări cât mai ideale, în măsură să asi­gure atât Statului cât și producă­torilor noui beneficii. Una din chestiunile care nu mai încape îndoială că poate să dea re­zultate din cele mai fericite este aceia a industrializării produselor agricole destinate exportului. Pentru a ne putea face o idee de pierderile pe care le înregistrează economia noastră naţională In urma Făină de cereale 729 Tărâţe de cereale 400-160 Prin urmare se poate vedea că în cazul când am fi măcinat cantita­tea de 39.423 vagoane de grâu şi am fi exportat aceste produse, eco­nomia naţională ar fi reuşit să aibă un beneficiu de două ori şi jumă­tate mai mare, după cum se poate afla din cele ce urmează. Disponibil de export de grâu în anul 1940: 39.423 vag., din care se scad 5 la sută impurităţi, adică 1.971 vagoane, ceiace însemnează că rămâne o cantitate de grâu cu­rat 37­ 452. Din aceasta se obţine 80 la sută făină, ceiace revine la 29.961 vagoane şi 20 la sută tărâţe, adică 7.491 vagoane. Eventualele beneficii In cazul când făina şi tărâţele cari s’ar fi obţinut din cele 39.423 vagoane de grâu s’ar fi vândut în streinătate la aceleaşi preţuri medii care au fost obţinute pentru canti­tăţile reduse de făină şi tărâţe ex­portate în cursul anului 1940, s’ar fi putut avea 29.961 vagoane făi­nă X 147.300 lei vagonul ar fi în­­sam­nat suma de 4­413,8 milioana faptului că se neglijează această nouă şi rentabilă sursă de valorifi­care a cerealelor, specialiştii au în­tocmit o serie de interesante statis­tici cari ilustrează în modul cel mai viu această situaţie. Exportul In anul 1942 s’a exportat o can­titate de 39.423 vagoane grâu, pen­tru care s’a încasat suma de 1.953,5 lei, ceiace însemnează că în medie preţul acestui produs vândut peste hotare a revenit la 49.554 lei va­gonul.­­E locul să se precizeze că preţul intern al grâului a fost, după cum se ştie 42 mii lei vago­nul pentru cel din recolta anului 1939 şi 117 mii lei pentru acel din recolta 1940). Astfel în acelaş an au fost ex­portate : lei. Deasemenea 7.491 vag. tărîţe înmulţit cu 60.310 lei vag. echiva­lează cu 451.8 mii. lei, adică un to­tal de 4.865.0 mii. lei. Prin urmare, în loc de 1.953,5 milioane lei, cari s’ar fi încasat în schimbul grâului exportat, s’ar fi putut obţine nu mai puţin de 4.865 milioane lei, ceiace dintr’o simplă socoteală s’ar vedea că este de două ori şi jumătate mai mult, în ca­zul când aceste produse ar fi fost 22.880 milioane lei. In cazul însă când disponibilul cantităţii mai sus arătate ar fi fost industrializat du­pă normele valabile pentru consu­mul intern, s’ar putea obţine făină populară, extracţia 50 la sută, o cantitate de 40 mii vagoane; făină albă, extracţia 30 la sută cantita­tea de 24 mii vagoane, iar tărâţe extracţia 20 la sută o cantitate de 16 mii vagoane. Aceiaşi specialişti ne mai arată în calculele făcute de ei în această direcţie că chiar dacă s’ar fi luat în vedere preţurile valabile din cu­prinsul ţării pentru făină şi tărâţe vândute în streinătate sub formă de făină şi tărâţe. Cifre elocvente Desigur că în conjunctura ac­tuală beneficiile ar fi fost şi mai importante după cum se poate con­stata în cele de mai jos. Din expunerea făcută unui ziar mai de mult de către d. ministru al Agriculturii şi Domeniilor, reese că disponibilul de export de grâu poate să fie­ evaluat la 80 de mii vagoane. După cum se ştie, preţul actual al grâului pe piaţa europeană este de circa 286 mii lei vagonul (ceia ce în franci elveţieni ar însemna 650 fr­ei. tona). Aceasta, desigur, în ca­zul când s’ar face plata în clearing, preţul scăzând simţitor în situaţia când s’ar cere plata în devize li­bere. Aşa dar, pentru cele 80 de mii vagoane de grâu exportate s’ar pu­tea realiza în cazul cel mai bun şi încă diferenţa faţă de preţul ce s’ar putea realiza pentru grâul ex­portat ar fi destul de apreciabilă, după cum se vedea din calculul ce urmează: 40 de mii vagoane făină popu­lară înmulţit cu 32,47 lei kg. este egal cu 12988 mii. lei; 24 mii va­goane făină albă înmulţit cu 93,60 lei kg. însemnează 22.464 mii. lei; în sfârşit 16 mii vag. tărâţe înmul­ţit cu 14 lei kg. este egal cu 2.240 mii. lei, adică un total de 37­692 mii. lei. Adevărul este că în cazul când făina şi tărâţele ar fi fost exporta­te, s-ar fi putut obţine preţuri mult mai însemnate decât cele interne, ceia ce însemnează că exportându-se produsul industrializat, am putea realiza cam de trei ori mai mult de­cât se poate obţine desfăcând peste hotare grâul obişnuit. Avându-se in vedere conjunctura actuală a pieţei comerciale europe­ne, socotim că ar fi interesant dacă se va ţine seamă şi acest punct de vedere al problemei. 1000 lei 100 Kg- 1074 241.359 Preţ mediu lei vagon 147.300 60.310 Miercuri 1 Decembrie 1943 Citiţi şi răspândiţi ZIAR TIMPUL 8, 10 şi 12 pagini mari 7 PUBLI C I T A T E A se primeşte în administraţia *ia Ini­ei la toate agenţiile de publici­tate. Proprietar: ,,ARGUS p. a. Inserts sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil! AL. PETROVICI UNITĂŢILE DIVIZIE 110 INFANTERIE CITATE PE ORDIN DE ZI ORDIN DE ZI PE NAŢIUNE NO. 51 DIN 27 NOEMBRIE 1943 Luând parte la operaţiuni de la începutul campaniei şi până în prezent, unităţile Diviziei 10 Infanterie s-au acoperit de glo­rie luptând în diferite sectoare ale frontului de Răsărit. Odesa, Korpeci, Jusnaia- Ozereika, Adagun, Kijevskoje, Cu­­banul. Crimeea, statornicesc drumul de glorie al faptelor de arme ale acestei Divizii. Luptând contra unor forţe numeroase, în situaţiile schimbă­toare şi grele ale câmpurilor de bătălie, ofiţerii, subofiţerii şi trupa acestei brave Divizii au săvârşit fapte de arme al căror răsunet şi-a găsit ecou departe peste hotare; Regimentul 33 Infan­terie în bătălia dela Korpeci din Februarie 1942, compania Că­pitan Dabija în luptă eroică dela Jusnaia-Ozereika și la Est de Perekop, în Noembrie 194­3 Pentru faptele de arme, sp­irtul de Jertfă, dârzenia și eroismul de care au dat dovadă — mai bine de 2 ani — pe îndepărtatele câmpuri de bătălie, se citează prin Ordin de Zi pe Naţiune, ofi­ţerii, subofiţerii şi trupa din Divizia 10 Infanterie. ION ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Pentru fapta de omenie şi patriotism ei au săvârşit, ocrotind părinte­şte timp de doi ani şi susţinând moral şi material pe elevii Arcadie şi Bruja Nicolae, refugiaţi fără părinţii din Bucovina cutropită. — D.na Ma­ria Lt. col. Gheorghiu,­­institutoare şi D. Lt. col Gheorghiu din Botoşani, se citează ca exemplu pe Naţiune. Nr. 14 ANTONESCU Mareşal al României 9» CITAŢI CA EXEMPLU PE ORDIN NAŢIUNE de zi către : Conducătorul Statului . Declararea încălţămintei şi articolelor de încăl­ţăminte de cauciuc destinate revânzării Subsecretariatul de Stat al Aprovi­zionării a semnat următoarea deri­ziune : ART. I. — Deţinătorii de încălţă­minte de cauciuc în scop de revân­­zare (opinci, saboţi, cisme, etc.) şi de materiale de încălţăminte de cauciuc (plăci de cauciuc pentru opinci, etc.) obţinute înainte de data de 10 Noem­brie 1943, data apariţiei Deciziei mi­nisteriale Nr. 1438 din 1943 relativă la reglementarea distribuţiei produse­lor de cauciuc pentru încălţăminte, de la publicarea prezentei deciziuni în „Monitorul Oficial“, să declare Sub­secretariatului de Sta­t al Apro­vizio­­nării Armatei şi Populaţiei Civile toate stocurie de astfel de produse de care dispun. ART. II. — Declaraţiile vor cu­prinde: felul produselor, cantitatea, provenienţa şi preţul de cumpărare. ART. V. — Deţinătorii de bafete­ de produse nu le vor putea vinde de­cât dacă au obţinut în prealabil, au­torizaţia de vânzare dela Subsecreta­riatul de Stat al Aprovizionării, oara se dă pe baza declaraţiei prevăzută, la art. 2. , ART. IV. — Fabricile de cauciuc prevăzute în deriziunea ministerială. Nr. 1438 din 1943 sunt scutite de a­­ceste „ declaraţii, ele intrând a Comer­cializa produsele lor de cauciuc, con­form deciziunei ministeriale de mai sus. Deasemenea, sunt scutite de acesta declaraţii fabricile de încălţăminte care utilizează aceste produse la confec­ţionarea de încălţăminte şi instituţiile publice şi întreprinderile înscrise în planul de aprovizionare al S. S. A., care au obţinut aceste produse pentru lucrătorii lor proprii. Bursa Luni tendinţa a mai cedat în com­partimentul acţiunilor, rentele conti­nuând să se bucure de aceiaşi atenţie din partea publicului bursier. Dintre rente au înregistrat urcări importante: Exproprierea la 58 de la 56 şi renta amort. 19S3 în creştere cu 1 punct. Hârtiile bancare şi industriale au mai cedat din vechile cotaţiuni. Pe­troliferele au rămas staţionare. Volumul operaţiunilor s’a micşorat in compartimentul valorilor cu venit variabil, iar târgul liber a fost slab pentru aceste valori. Târgul alimentar Aprovizionarea cu varză s’a îm­bunătăţit, datorită sosirilor din ju­deţ şi provincie. Preţul 15 lei kgr. Cartofii s’au vândut de poducăto­­rii, la locuinţă consumatorilor, cu lei 12 kg. Ceapă de bună calitate lei 15-18 kg. Ouăle lipsesc, s’au plătit 20-25 lei bucata. Pe târgul cerealelor şi leguminoa­se vor nici o modificare. Prețurile nschimbate le notăm sub titlu no­minal, pe vagon, duplicat cft.: Mazăre .Victoria’’ lei 240.000— 250.000. Mazăre furajeră lei 105.000— 110.000. Fasole nouă lei 160.000. Mei lei 150.000. Vinuri Târgul lipsit de animaţie, din cauza restrângerii consumului. La crame oferta nu întâmpină cereri suficiente. Comercianţii se aprovi­zionează cu mici cantităţi. Preţurile pe decalitru, loco cramă: Odobeşti. Vin ţărănesc lei 400- 500. Vin boeresc lei 500-600. V. Călugărească. Vin ţărănesc lei 500-600. Vin boeresc lei 600-700. ÎNCĂLŢĂMINTE Activitate destul de vie în Braga­­zinele de încălţăminte şi in special în raionul articolelor pentru doamnă Se cere încălţăminte solidă pen­tru iarnă. Multă marfă confecţio­nată, din piele şi talpă surogat. Asortiment suficient de galoşi şi şoşoni. Combustibile Depozitele de lemne de foc safj şi fac cererii. Populaţia în parte, s’at aprovizionat din vreme. Se ridică obiecţiuni că aceste depozite nu a® duc cărbuni şi mai ales brichetei, pentru a putea fi distribuite în can­­tităţi mici zilnic, populaţiunii BW voiaşe. Normală distribuire de combusti­bili lichizi, deşi cererile sunt destul de susţinute. Cerealele Cu dania noastră la care suntem chemaţi pentru zilele de 5-6 Decembrie, putem spri-­j­ni familiile aflate în suferinţă, văduvele şi copiii rămaşi fară mângâiere lipsiţi de ocrotirea tatălui.

Next