Argus, decembrie 1943 (Anul 33, nr. 9174-9195)
1943-12-01 / nr. 9174
ANUL XXXIII Nr. 9174 A apărut : No. 200 din revista săptămânală Timpul Familiei Timpul pentru toţi MENTI In străinătate Tariful nu functiona de convenţiile costala internationale A B O N I In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 n 400 „ Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual 5 lei în fare —1? iei in străinătate 4 PAGINI 5 IEI iiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimimiimiiimiimiiimiiiimiiiiiiiimmiiimimiiiiiiiiiii»"» £ Organ zilnic I comerţului | I industriei şi finanţe! | HiiimiiiiiiiiiimimiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimmiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiMiiiiiiii BIROURILE: Bucu- | § rești, str. Sărindar 3 , No. 15. Tel. 3.05.44. | “ «■» miiimiiiiiiiimiiiiHiiiiiiiiiînmiHiiiimit SALARIILE de A. Coirteanu miI unca est© plătită cu salarii. Sunt două categorii de salarii, după felul muncii: munca intelectuală şi munca manuală, infee aceste două feluri de salarii este diferenţă ca între funcţionari şi lalucrători. * Munca manuală fiind considerată ca o marfă a cărei valoare depinde de legea cererii şi a ofertei, nu aduce celul ce o prestează venituri sigure şi uniforme cum aduce munca intelectuală. Ambele feluri de salarii fiind plata unei munci măsurate cu o unitate de timp oarecare, lasă totuşi această diferenţă fundamentală intre ele: fixitatea şi siguranţa dobândirii pentru munca intelectuală, iar pentru cea manuală nesiguranţa plasamentului şi Instabilitate cuantumului. Legislaţia muncitorească modernă caută prin diferite mijloace şi sisteme să îndepărteze diferenţa aceasta între munca intelectuală şi cea manuală, atât în ce priveşte siguranţa plasamentului cât şi în ce priveşte ranţa cuantumul salariului. De aci au esit contractele colective de muncă şi asigurările sociale. Totuşi diferenţa dintre munca intelectuală şi cea manuală fiind în însăşi natura lucrurilor, sistemele admise de lege şi impuse de organizaţiile muncitoreşti, nu reuşesc să şteargă complet diferenţa dintre munca Intelectuală şi cea manuală. In ultima analiză, aceasta din urmă rămâne totuşi supusă legii ei naturale — cererea şi oferta — care, oride câte ori joacă în favoarea lucrătorilor, se aplică fără nici o rezervă. Iar când joacă împotriva lucrătorilor, prin înmulţirea ofertei de braţe, creiază probleme de stat foarte grele şi uneori chiar imposibil de dezlegat fără mari sacrificii de stat. In America, industriaşii mari la Ford, au pus în practică teoria salariilor mari pentru lucratori ca bază a armoniei sociale şi ca mijloc de a mări cercul cumpărătorilor, dând lucrătorilor o mare putere de cumpărare prin salarii mari. Experienţa lui Ford a fost îmbrăţişată cu entuziasm de toţi industriaşii americani şi teoria salariilor mari a devenit în Statele Unite baza politicii economice a producţiei în massă cu preţuri de desfacere foarte mici. Astfel s-ar părea că America a descoperit cheia problemei asimilării salariilor lucrătorilor cu cele ale funcţionarilor. De fapt America, nu plăteşte salariile cele mai mari, ci dimpotrivă cele mai mici, fiindcă ea a redus în acelaş timp numărul lucrătorilor prin sistemul producţiei în massă şi printr-o utilizare la maximum a maşinismului înlocuitor de braţe omeneşti. Media salariilor americane ar trebui socotită nu la ceea ce primesc lucrătorii in mână, ci la salariile efectiv plătite, adunate cu amortismentul şi costul maşinilor cari inlocuesc pe lucrători. Pentru a putea substitui oamenilor o maşină lucrătoare, America a oprit concurenţa braţelor, oprind imigraţia mânei de lucru din Europa şi din ceelalte continente, iar pe de altă parte lăsând în sarcina Statului plata lucrătorilor rămaşi fără întrebuinţare din cauza excesului de maşinism. Astfel, în Statele Unite cari ar putea conţine şi hrăni o populaţie de 4 ori mai mare decât cea pe care o are astăzi, s’a creiat pe de o parte o elită de lucrători deveniţi mici burghezi plătiţi cu salarii fixe şi mari, şi alături o clasă de lucrători neîntrebuinţaţi şi plătiţi de Stat, pentru a-i împiedica să facă concurenţă lucrătorilor întrebuinţaţi Abaterea dela legea naturală a cererii şi a ofertei pentru evaluarea muncii, a impus Americii pe de o parte o restricţie foarte severă la imigraţie, care ţine în loc desvoltara acestui continent până la limita posibilităţilor lui naturale, iar pe de altă parte o grea sarcină bugetară pentru o clasă de ,,funcţionari“ lucrători fără lucru. In Japonia domină teoria salariilor mici pentru a putea produce marfă ieftină şi capabilă să concureze pe celelalte ţări industriale. Pentru a ajunge să vândă ceasornice cu kilogramul şi biciclete cu preţuri cari în Europa şi America nu le poate atinge nimeni, Japonia întrebuinţează la lucru femei într-o proporţie covârşitoare, pe care le plăteşte foarte puţin, dar în schimb le dă o îngrijire îndestulătoare pentru sănătatea şi viitorul lor. Bărbaţii în cea mai mare parte sunt rezervaţi armatei, fiindcă numai prestigiul militar poate impune pieţelor străine intrarea unor mărfuri cari desfid orice concurenţă. Astfel şi salariile mici sustrase legii cererii şi a ofertei printr’o politică de stat, duc la acelaş rezultat al falsificării condiţiunilor naturale şi la creiarea unor situaţiuni interne şi externe cu totul nesigure şi primejdioase. Problema salariilor pentru munca manuală nu poate fi tratată separat în fiecare stat după concepţie proprie sau după interese de moment esite dintr-o anumită situaţie, ci trebue supusă unei examinări internaţionale pentru a egaliza condiţiunile din diferite state şi diferite regiuni. Astfel s’ar îndepărta prima cauză a tulburărilor interne şi externe : concurenţa prin diferenţa de salarii dintre state şi dintre industrii. Salariile rămân problema de bază a întregei producţii industriale şi agricole şi o dezlegareinternaţională a acestei probleme prin raţionalizarea datelor ei, ar putea fi primul pas către aşezarea durabilă a păcii internaţionale pe care astăzi toată lumea o doreşte. IMPORTANTE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE FĂCUTE IN ŢARĂ Ministerul agriculturii a executat în ultimii ani importante lucrări de îmbunătăţiri funciare. Investiţiile în materiale tehnice necesare acestor lucrări depăşesc suma de o sută milioane lei. Vom menţiona mai jos câteva din aceste lucrări. S’a întocmit şi definitivat proectul de indigare a regiuneipomicole Copanca din Basarabia pe o lungime de 17 km. In cadrul acestor lucrări s'a apărat de inundaţiile Nistrului o suprafaţă de circa 5000 hectare. Până în prezent a executat terasamentul digului pe o lungime de 5 te, cu un cubar de 90.000 metri cubi Indiguirea acestei regiuni era de mult cerută de populaţia din Basarabia. Imense cantităţi de fructe din regiunea Copanca Jiu se putea valorifica deoarece transporturile nu se puteau face pe şosele. O altă lucrare importantă e reparata digului Latiu—Vaderu — C. F. R. care apără de inundaţie circa 15.000 h. S’a executat până în prezent un cubaj de 130 mii metri cubi. S’a mai lucrat la refacerea digului asociaţiei „Brateşul de Sus”Covurlui care apără 14.000 hec Cultura orezului care era nouă la noi în ţară, a fost îndrumată de specialişti de la direcţia îmbunătăţirilor funciare care au întocmit planuri şi devize. Evident lucrările au fost executate de proprietarii terenurilor pe cheltuiala lor. Se ştie că suprafaţa cultivată cu orez a crescut de la 430 în 1939 până la aproape 3000 hectare anul acesta, tare de teren. Aci s'au deplasat circa 50.000 metri cubi de teren. In regiunea Puchenii-Mari din judeţul Prahova s'au executat lucrări de desecare. Aci S’a executat un cubaj de 8.700 m. cubi. Alimentări cu apă înfiinţarea numeroaselor fabrici de marmeladă şi de conserve, organizată de direcpa viticulturiişi pomicultură, era legată de alimentarea cu apă. Era nevoie de mari cantităţi de apă. Direcţia îmbunătăţirilor funciare a executat sondagii la fabricile de marmeladă de la Vălenii de Munte, Carpinişte şi Vidra precum şi în oraşul Călăraşi—Ialomiţa. In cadrul activităţii din anul trecut s’au mai făcut patru sondagii şi şase fântâni cu pompe la fabricile de conserve alimentare din judeţele Baia, Dâmboviţa, Hunedoara, Putna şi Vâlcea. La fabrica de conserve alimentare de la Braşov—Buzău s’au captat isvoare de apă. Instalaţia de pompărie cu apă din comuna Negru-Vodă—Constanţa. Maî sunt sunt de menţionat sondajul Măţău din judeţul Muscel şi mai e în curs de executare sondajul de la Sereşfi-Muscel. In scop de propagandă s’a făcut la Băneasa un câmp demonstrativ. Mai e în curs de executare proectul, unei aşezări de 100 hectare pe moşia Boţărlan-Putna. Producţia de orez de anul anul acesta a fost relativ bună şi depăşeşte cantitatea de 2000 kgr. la hectar. Cultivatorii de orez nu vor spori suprafeţele cultivate deoarece marfa se desface cu oarecare greutate. Mari cantităţide orez stau încă în magaziile cultivatorilor. In măsura sporirii suprafeţelor cultivate cu orez, a crescut şi numărul instalaţiilor pentru decorticarea orezului. Corecţiimi de torenţi Ministerul agriculturii a mai realizat o altă serie de îmbunătăţiri funciare în cadrul lucrărilor organizate de direcţia regimului silvic, care nu are nici o legătură cu feircţia îmbunătăţirilor funciare. Aceste lucrări au avut de scop păstrarea patrimoniului forestier. In afară de lucrări de împăduriri I de terenuri degradate s’au executat lucrări de corecţiunea torenţilor: baraje, garduleţe, creionaje, fascinate, pe o suprafaţă de 37.843 hectare. I. Lucrările de baraje executate depăşesc media anuală din ultimii ani. . » Tot direcţia regimului silvic a executat în numeroase regiuni, în special în Basarabia şi în Bărăgan perdele de protecţie, cu plantaţii de salcâmi. Aceste perdele sunt de mare folos pentru agricultură, întrucât apără culturile împotriva vânturilor şi a troienelor în timpul iernii Lucrările de perdele de protecţie s-au executat pe o suprafaţă de 3414 km. Lucrările de împăduriri pentru apărarea naţională s’au făcut pe o suprafaţă de 5704 ha. Lucrări importante pentru consolidări de terasamente, rectificăride râuri, baraje, anrocamente, ziduri de sprijin a mai executat şi Regia autonomă a Căilor Ferate. In ultimii ani s’au executat lucrări în valoare de 172.210.000 lei pentru consolidarea a 27 linii de cale ferată. I t .1 Cultura orezului Aplicarea impozitului pe cifra de afaceri la vinuri, musturi, ţuică şi rachiuri Din înformaţiunile primite rezultă că simt unele Administraţii Financare cari mai aplică încă — spre surprinderea noastră — dispoziţiunile ordinului circular (Nr. 167.365 din 29 August 1933), prin care ministerul finanţelor în mod cu totul excepţional acordase scutire de plata impozitului pe cifra de afaceri, pentru ţuica fabricată de către producători în cazanele lor proprii d_ cazane recunoscuta de Direcţiunea Generală a Monopolului Alcoolului Ort faţă de modificările ulterioare aduse legii şi în special faţă de legea din 1 Aprilie 1943, aceste dispoziţiuni nu-şi mai au aplicabilitate. Ca atare, administraţiile financiare sunt rugate a lup, măsurile necesare pentru verificarea situaţiei producătorilor de vinuri de ţuică, rachiuri, etc din raza acelei Adiţii Financiare, aplicând atât pentru vinurile şi musturile simple, cât şi pentru ţuică, şliboviţă şi pentru rachiurile din drojdie de vin şi tescovină, fie proprii fie produse pentru alţii sau din materialul altora, impozitul pe cifra de afaceri de 5/0, la preţul lor curent de comercializare. . Toate celelate rachiuri din fructe, rădăcini sau plante, se vor taxa conform legii cu impozitul pe lux de 18 la sută. Declararea stocurilor unor produse taxabile — Obligaţiunile producătorilor de vin, ţuică şi rachiuri şi fabricanţilor de oţet şi diferiţi acizi — Adminsitraţia Comercială a Monopolului Alcoolulu aduce la cunoştinţa generală următoarele : Se acordă un nou termen de 15 zile — adică până la 4 Decembrie a. c. —in care timp producătorii de vin, ţuică şi rachiuri, fabricanţii de oţet, de vinuri şamponizate sau spumoase şi de vinuri licruroase fabricanţii de acetonă, de acid acetic şi alcool metilic, acid citric şi acid oxalic, precum şi toţi comercianţii cu ridicata şi cu amănuntul ale produselor menţonate, sunt obligaţi să declare la circumscripţiile de constatare respective stourile de produse taxabile ce au posedat în depozitele lor In seara zilei de 9 Noembrie 1943. Aceleaş declaraţii trebue să depună şi Industriaşii care folosesc ca materie primă, în întreprinderile lor, produsele sus menţionate. Declaraţiile sunt scutite de timbru conform art. 22 din legea Timbrului. Se atrage din nou atenţiunea că cei ce nu vor declara produsele în acest termen sau vor da declaraţiuni nesincere li se vor dresa acte de contravenţie potrivit art. 246 din legea modificatoare, fiind sancţionaţi cu confiscarea produselor nedeclarate şi cu o amendă egală cu 2-5 ori taxele sau diferenţa taxelor cuvenite produsului sustras. v VALORIFICAREA PRODUSELOR NOASTRE AGRICOLE LA EXPORT, PRIN INDUSTRIALIZAREA ACESTORA Problema valorificării producţiei noastre agricole în condiţiuni cât mai bune, atât pe piaţa internă cât şi la export continuă să fie mereu actuală. Pentru a se putea găsi soluţii din cele mai fericite forurile superioare împreună cu cercurile de specialiști se străduesc mereu să găsească noui avantagii ce ar putea decurge de pe urma unei valorificări cât mai ideale, în măsură să asigure atât Statului cât și producătorilor noui beneficii. Una din chestiunile care nu mai încape îndoială că poate să dea rezultate din cele mai fericite este aceia a industrializării produselor agricole destinate exportului. Pentru a ne putea face o idee de pierderile pe care le înregistrează economia noastră naţională In urma Făină de cereale 729 Tărâţe de cereale 400-160 Prin urmare se poate vedea că în cazul când am fi măcinat cantitatea de 39.423 vagoane de grâu şi am fi exportat aceste produse, economia naţională ar fi reuşit să aibă un beneficiu de două ori şi jumătate mai mare, după cum se poate afla din cele ce urmează. Disponibil de export de grâu în anul 1940: 39.423 vag., din care se scad 5 la sută impurităţi, adică 1.971 vagoane, ceiace însemnează că rămâne o cantitate de grâu curat 37 452. Din aceasta se obţine 80 la sută făină, ceiace revine la 29.961 vagoane şi 20 la sută tărâţe, adică 7.491 vagoane. Eventualele beneficii In cazul când făina şi tărâţele cari s’ar fi obţinut din cele 39.423 vagoane de grâu s’ar fi vândut în streinătate la aceleaşi preţuri medii care au fost obţinute pentru cantităţile reduse de făină şi tărâţe exportate în cursul anului 1940, s’ar fi putut avea 29.961 vagoane făină X 147.300 lei vagonul ar fi însamnat suma de 4413,8 milioana faptului că se neglijează această nouă şi rentabilă sursă de valorificare a cerealelor, specialiştii au întocmit o serie de interesante statistici cari ilustrează în modul cel mai viu această situaţie. Exportul In anul 1942 s’a exportat o cantitate de 39.423 vagoane grâu, pentru care s’a încasat suma de 1.953,5 lei, ceiace însemnează că în medie preţul acestui produs vândut peste hotare a revenit la 49.554 lei vagonul.E locul să se precizeze că preţul intern al grâului a fost, după cum se ştie 42 mii lei vagonul pentru cel din recolta anului 1939 şi 117 mii lei pentru acel din recolta 1940). Astfel în acelaş an au fost exportate : lei. Deasemenea 7.491 vag. tărîţe înmulţit cu 60.310 lei vag. echivalează cu 451.8 mii. lei, adică un total de 4.865.0 mii. lei. Prin urmare, în loc de 1.953,5 milioane lei, cari s’ar fi încasat în schimbul grâului exportat, s’ar fi putut obţine nu mai puţin de 4.865 milioane lei, ceiace dintr’o simplă socoteală s’ar vedea că este de două ori şi jumătate mai mult, în cazul când aceste produse ar fi fost 22.880 milioane lei. In cazul însă când disponibilul cantităţii mai sus arătate ar fi fost industrializat după normele valabile pentru consumul intern, s’ar putea obţine făină populară, extracţia 50 la sută, o cantitate de 40 mii vagoane; făină albă, extracţia 30 la sută cantitatea de 24 mii vagoane, iar tărâţe extracţia 20 la sută o cantitate de 16 mii vagoane. Aceiaşi specialişti ne mai arată în calculele făcute de ei în această direcţie că chiar dacă s’ar fi luat în vedere preţurile valabile din cuprinsul ţării pentru făină şi tărâţe vândute în streinătate sub formă de făină şi tărâţe. Cifre elocvente Desigur că în conjunctura actuală beneficiile ar fi fost şi mai importante după cum se poate constata în cele de mai jos. Din expunerea făcută unui ziar mai de mult de către d. ministru al Agriculturii şi Domeniilor, reese că disponibilul de export de grâu poate să fie evaluat la 80 de mii vagoane. După cum se ştie, preţul actual al grâului pe piaţa europeană este de circa 286 mii lei vagonul (ceia ce în franci elveţieni ar însemna 650 frei. tona). Aceasta, desigur, în cazul când s’ar face plata în clearing, preţul scăzând simţitor în situaţia când s’ar cere plata în devize libere. Aşa dar, pentru cele 80 de mii vagoane de grâu exportate s’ar putea realiza în cazul cel mai bun şi încă diferenţa faţă de preţul ce s’ar putea realiza pentru grâul exportat ar fi destul de apreciabilă, după cum se vedea din calculul ce urmează: 40 de mii vagoane făină populară înmulţit cu 32,47 lei kg. este egal cu 12988 mii. lei; 24 mii vagoane făină albă înmulţit cu 93,60 lei kg. însemnează 22.464 mii. lei; în sfârşit 16 mii vag. tărâţe înmulţit cu 14 lei kg. este egal cu 2.240 mii. lei, adică un total de 37692 mii. lei. Adevărul este că în cazul când făina şi tărâţele ar fi fost exportate, s-ar fi putut obţine preţuri mult mai însemnate decât cele interne, ceia ce însemnează că exportându-se produsul industrializat, am putea realiza cam de trei ori mai mult decât se poate obţine desfăcând peste hotare grâul obişnuit. Avându-se in vedere conjunctura actuală a pieţei comerciale europene, socotim că ar fi interesant dacă se va ţine seamă şi acest punct de vedere al problemei. 1000 lei 100 Kg- 1074 241.359 Preţ mediu lei vagon 147.300 60.310 Miercuri 1 Decembrie 1943 Citiţi şi răspândiţi ZIAR TIMPUL 8, 10 şi 12 pagini mari 7 PUBLI C I T A T E A se primeşte în administraţia *ia Iniei la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: ,,ARGUS p. a. Inserts sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil! AL. PETROVICI UNITĂŢILE DIVIZIE 110 INFANTERIE CITATE PE ORDIN DE ZI ORDIN DE ZI PE NAŢIUNE NO. 51 DIN 27 NOEMBRIE 1943 Luând parte la operaţiuni de la începutul campaniei şi până în prezent, unităţile Diviziei 10 Infanterie s-au acoperit de glorie luptând în diferite sectoare ale frontului de Răsărit. Odesa, Korpeci, Jusnaia- Ozereika, Adagun, Kijevskoje, Cubanul. Crimeea, statornicesc drumul de glorie al faptelor de arme ale acestei Divizii. Luptând contra unor forţe numeroase, în situaţiile schimbătoare şi grele ale câmpurilor de bătălie, ofiţerii, subofiţerii şi trupa acestei brave Divizii au săvârşit fapte de arme al căror răsunet şi-a găsit ecou departe peste hotare; Regimentul 33 Infanterie în bătălia dela Korpeci din Februarie 1942, compania Căpitan Dabija în luptă eroică dela Jusnaia-Ozereika și la Est de Perekop, în Noembrie 1943 Pentru faptele de arme, spirtul de Jertfă, dârzenia și eroismul de care au dat dovadă — mai bine de 2 ani — pe îndepărtatele câmpuri de bătălie, se citează prin Ordin de Zi pe Naţiune, ofiţerii, subofiţerii şi trupa din Divizia 10 Infanterie. ION ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului Pentru fapta de omenie şi patriotism ei au săvârşit, ocrotind părinteşte timp de doi ani şi susţinând moral şi material pe elevii Arcadie şi Bruja Nicolae, refugiaţi fără părinţii din Bucovina cutropită. — D.na Maria Lt. col. Gheorghiu,institutoare şi D. Lt. col Gheorghiu din Botoşani, se citează ca exemplu pe Naţiune. Nr. 14 ANTONESCU Mareşal al României 9» CITAŢI CA EXEMPLU PE ORDIN NAŢIUNE de zi către : Conducătorul Statului . Declararea încălţămintei şi articolelor de încălţăminte de cauciuc destinate revânzării Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării a semnat următoarea deriziune : ART. I. — Deţinătorii de încălţăminte de cauciuc în scop de revânzare (opinci, saboţi, cisme, etc.) şi de materiale de încălţăminte de cauciuc (plăci de cauciuc pentru opinci, etc.) obţinute înainte de data de 10 Noembrie 1943, data apariţiei Deciziei ministeriale Nr. 1438 din 1943 relativă la reglementarea distribuţiei produselor de cauciuc pentru încălţăminte, de la publicarea prezentei deciziuni în „Monitorul Oficial“, să declare Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile toate stocurie de astfel de produse de care dispun. ART. II. — Declaraţiile vor cuprinde: felul produselor, cantitatea, provenienţa şi preţul de cumpărare. ART. V. — Deţinătorii de bafete de produse nu le vor putea vinde decât dacă au obţinut în prealabil, autorizaţia de vânzare dela Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, oara se dă pe baza declaraţiei prevăzută, la art. 2. , ART. IV. — Fabricile de cauciuc prevăzute în deriziunea ministerială. Nr. 1438 din 1943 sunt scutite de aceste „ declaraţii, ele intrând a Comercializa produsele lor de cauciuc, conform deciziunei ministeriale de mai sus. Deasemenea, sunt scutite de acesta declaraţii fabricile de încălţăminte care utilizează aceste produse la confecţionarea de încălţăminte şi instituţiile publice şi întreprinderile înscrise în planul de aprovizionare al S. S. A., care au obţinut aceste produse pentru lucrătorii lor proprii. Bursa Luni tendinţa a mai cedat în compartimentul acţiunilor, rentele continuând să se bucure de aceiaşi atenţie din partea publicului bursier. Dintre rente au înregistrat urcări importante: Exproprierea la 58 de la 56 şi renta amort. 19S3 în creştere cu 1 punct. Hârtiile bancare şi industriale au mai cedat din vechile cotaţiuni. Petroliferele au rămas staţionare. Volumul operaţiunilor s’a micşorat in compartimentul valorilor cu venit variabil, iar târgul liber a fost slab pentru aceste valori. Târgul alimentar Aprovizionarea cu varză s’a îmbunătăţit, datorită sosirilor din judeţ şi provincie. Preţul 15 lei kgr. Cartofii s’au vândut de poducătorii, la locuinţă consumatorilor, cu lei 12 kg. Ceapă de bună calitate lei 15-18 kg. Ouăle lipsesc, s’au plătit 20-25 lei bucata. Pe târgul cerealelor şi leguminoase vor nici o modificare. Prețurile nschimbate le notăm sub titlu nominal, pe vagon, duplicat cft.: Mazăre .Victoria’’ lei 240.000— 250.000. Mazăre furajeră lei 105.000— 110.000. Fasole nouă lei 160.000. Mei lei 150.000. Vinuri Târgul lipsit de animaţie, din cauza restrângerii consumului. La crame oferta nu întâmpină cereri suficiente. Comercianţii se aprovizionează cu mici cantităţi. Preţurile pe decalitru, loco cramă: Odobeşti. Vin ţărănesc lei 400- 500. Vin boeresc lei 500-600. V. Călugărească. Vin ţărănesc lei 500-600. Vin boeresc lei 600-700. ÎNCĂLŢĂMINTE Activitate destul de vie în Bragazinele de încălţăminte şi in special în raionul articolelor pentru doamnă Se cere încălţăminte solidă pentru iarnă. Multă marfă confecţionată, din piele şi talpă surogat. Asortiment suficient de galoşi şi şoşoni. Combustibile Depozitele de lemne de foc safj şi fac cererii. Populaţia în parte, s’at aprovizionat din vreme. Se ridică obiecţiuni că aceste depozite nu a® duc cărbuni şi mai ales brichetei, pentru a putea fi distribuite în cantităţi mici zilnic, populaţiunii BW voiaşe. Normală distribuire de combustibili lichizi, deşi cererile sunt destul de susţinute. Cerealele Cu dania noastră la care suntem chemaţi pentru zilele de 5-6 Decembrie, putem spri-jni familiile aflate în suferinţă, văduvele şi copiii rămaşi fară mângâiere lipsiţi de ocrotirea tatălui.