Argus, februarie 1944 (Anul 34, nr. 9218-9241)

1944-02-02 / nr. 9218

ANUL XXXIV Nr. 9218 I Citiţi şi răspândiţi | I TIMPUL I I 8, 10 si 12 pag.Rî m 7 nmiitm. idjjillllltlllll.** A B O N t li ța * i Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 100 t­, n !n străinătate ’arilu! în functiune de convenţiile nostale internationale 3s/1. Pentru bănci, societăţi si instituţii publice 301­0 lei anual 5 -'Bl ir pp?­­iv 'F­m p­o tri* natale 4 PAGINI 5 LEI Organ zilnic al comerțului­­ industriei și finantei BIROURILE: Bucu­rești, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44. Refl­exiism­a statistice PROBLEMA RASELOR Dorinţa de a parveni, dorul de stă­pânire, ideia eliminării concurenţii, puritatea mistică a rasei şi uneori idealismul fanatic au născut cu înce­tul problema rasiei, devenită de câ­teva decenii un instrument pu­ternic de luptă chiar şi pe teren politic. De la Gobineau şi până la Lanstei­­ner însă, sunt secole şi astăzi ştiinţa este în măsură să răspundă şi la a­­ceastă chestiune pusă oarecum de curentele ideologice ale epocii şi mai puţin de necesităţile medicale şi igie­nice. Ani de-a­ rândul s’a încercat să se studieze diferenţierile dintre rase, neamuri, popoare şi seminţii, fie du­pă distribuţia lor geografică, fie subt un alt raport. S’a încercat stu­diul formei craniului, natura firelor de păr, etc... dar deosebirile dintre oameni erau în această privinţă atât de puţin esenţiale, găsindu-se mereu caractere comune tuturor popoarelor, Încât după descoperirile lui Lanstei­­ner toată problema a fost redusă la Studiul serologic al sângelui. Acest savant a stabilit intr’adevăr ’(pe la 1901), că toţi oamenii, fără deosebir­e de origine etnică sau de credinţă, japonezi sau americani, germani sau evrei, chinezi sau negri aparţin la patru grupuri sanguine, care se pot regăsi în orice parte a globului şi la oricare din seminţiile Fămânu­lui. Lansteiner a stabilit în­tr’adevăr, că un sânge există doi anticorpi ( aglu­­tinogenul A şi B) şi doi antigeni (aglutinina alfa şi bâta), din combi­narea cărora rezultă numai patru grupuri sanguine notate prin: C, A, B şi AB. (Oamenii din grupul o mai poartă încă şi denumirea de donatori Universal, fiind capabili a dona sân­gele lor pentru transfuzie oricui. — Iar cei din grupa AB primitori, uni­versali putând primi sânge pentru transfuzie de la oricine; cei din grupa A pot dona sânge numai la cei din grupele A şi AB,­­ — iar cei din gru­­pa B numai la cei din­ grupele B şi AB; lucruri foarte importante în Aceste date şi cele analoage au Silit pe statisticieni să determine a­­partenenţa cuiva pe baza conştiinţei individuale, cu atât mai vârtos cu cât această conştiinţă din punct de vedere naţional este astăzi perfect desvoltată, asimilările şi disimilările cu forţa devenind din ce în ce mai chirurgia de răsboiu, dar şi în aceea de toate zilele­. Deci după ştiinţa modernă nu e­­xistă niciun criteriu precis individual pentru a putea determina, afară de conştiinţa proprie a individului, apar­tenenţa cuiva la o anumită rasă şi seminţie. O mulţime de consideraţii de ordin social trebuie să luăm în considerare când vrem să stabilim, mai ales la noi în Europa, aparte­nenţa personală a unui individ. Fiindcă acest procedeu nu ne-a dat rezultate, savantul german Hitz­­feld a imaginat o metodă statistică pentru determinarea rasei şi a se­minţiei. A studiat proporţia în care grupa A sau B, etc... poate să apară la un anumit popor, căutând care grupă este mai numeroasă in sânul unei naţiuni şi a ajuns astfel la de­finiţia indicelui biologic dat de for­mula: Indicele biologic al unui popor este­­ cu numărul indivizilor din grupele A şi AB împărţit la numărul indivi­zilor din grupele B şi AB. Acest indice biologic este o carac­teristică destul de bună, în linii ge­nerale, pentru un popor, fiind de pil­­dt. " la englezi; 4 la francezi; 1,5 la ruşi, etc... La noi în ţară cercetările lui Ma­­nuilă, Necrasov şi Râmneanţu au condus la constatarea, că indicele biologic al poporului român este în jurul cifrei 2,15 existând o înrudire mult mai mare dintre ardeleni şi moldoveni, populaţia Munteniei fiind ceva mai distanţată de restul nea­mului. Toate acestea nu sunt însă decât valori medii: valori mijlocii statistice şi individul după constituţia sa san­guină poate face parte din oricare din neamurile pământului. Mitul pu­rităţii rasei nu este verificat de­ şti­inţă şi denumirea de rasă nu poate fi utilizată, cu stricteţă matematică in viaţă de toate zilele. Vom da în cele ce urmează datele privitoa­re la rezultatele obţinute în­­tr’o clinică chirurgicală, grele. Naţionalitatea şi-o schimbă as­tăzi foarte puţini oameni şi aceasta n­ai mult din motive familiare, (asi­milare oarecum naturală),­­ şi unii din interese personale. Procentul lor faţă de massa totală a neamului este totuşi neînsemnat. Dr. T. Vescan ANALIZA SANGUINA: Numărul pacienţilor: 853 români 475 maghiari 295 saşi 312 evrei 185 ţigani 53 alte neamuri MEDIA Grupa din care fac parte A­B ABO 42«/» 160/0 80/0 340/» 330/0 25% 12 «/„ 300/0 49% 90/0 150/0 27% 330/0 SO«/» 10% 270/, 27% 30®/o ll«/o 320/0 520/06% 170/0 25»/, 40% 21% 11% 28% Condiţiile de înscriere pe lsta de urbanişti a vi­nerilor şi arhitecţilor 1­Comisiunea superioară de sistemati­zare a dat următoarele instrucţiuni ne­cesare arhitecţilor şi inginerilor pen­tru înscrierea pe lista urbaniştilor: ART. 1. — Orice arhitect şi inginer constructor, poate cere înscrierea sa pe lista de urbanişti, întocmită de Co­­misiunea superioară a planurilor de sistematizare. In conformitate cu dis­­poziţiunile art. 12 din Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea a­­cestei comisiuni­ , înscrierea se va face pe baza­­Unei Cereri adresată Comisiunei, în care so­licitantul va învedera interesul și pre­ocupările sale pentru lucrările de urba­nism. ART. 2. — Lista de urbaniști va cu­prinde o rubrică specială, în care co­­misiunea va dispune trecerea referin­țelor luate asupra celui înscris, cum ar fi: titluri academice, lucrări în curs de executare sau executare, partici­pări la concursuri de urbanistică cu recompensele obţinute, studii şi publi­cări de specialitate, cum şi orice alte elemente de asemenea natură. ART. 3. — Lista de urbanişti este supusă revizuirei ori de câte ori Co­­m­isiunea va socoti necesar, iar per­soana înscrisă va putea fi radiată, dacă prin lucrările sale de urbanistică se dovedeşte a fi complect străin de cunoştinţele absolut necesare unui ur- J­anist. I ART. 4. — Lista de urbanişti, întoc­mită potrivit normelor de mai sus, va fi difuzată prin îngrijirea colegiilor respective cărora le va fi trimisă de către Ministerul afacerilor interne. ART. 5. — Pentru ca toţi arhitecţii şi inginerii constructori să poată lua cunoştinţă de aceste dispoziţiuni, Mini­sterul afacerilor interne va intervenii la Colegiul inginerilor şi la Colegiul arhitecţilor ca să dea cuvenita publi­citate instrucţiunilor de faţă. Modificarea legii privitoare la drepturile mobilizaţilor, concentraţilor, rechiziţionaţilor şi familiilor lor Monitorul Oficial din 31 Ianuarie 1944, publică: ART. 1.­­a Articolul 24 din legea Nr. 691 din 1941, privitoare la drep­turile concentraţilor, mobilizaţilor, re­­chiziţionaţilor şi familiilor lor, astfel cum a fost completat prin legea Nr. 358 din 1943, se modifică cum ur­mează: Elevii şcoalelor militare de ofiţeri şi subofiţeri, activi şi de rezervă, pe timpul cât sunt repartizaţi la corpuri­le de trupă sau serviciile armatei, vor fi asimilaţi cu următoarele grade, cu toate drepturile ce decurg: Elevii şcoalelor militare de ofiţeri, vor fi asimilaţi gradului de prutonier adjutant. Elevii şcoalelor militare de subofi­ţeri, vor fi asimilaţi gradului de ser­gent major. Prelungirea termenului pentru deperea declaraţiilor de impunere Ministerul finanţelor a făcut cu­noscut adiţiilor financiare că, prin Decizia Ministerială No. 282.232 din 19 Ianuarie la kh, termenul pentru depunerea declaraţiunilor anuale de impunere pe exerc. 19 1 d­in 1/5 de către întreprinderile comerciale şi industriale și exercitările profesio­nale de tot felul, se prelungește pâ­nă la data de 1 Martie 191­1­. Situaţia zootehniei noastre Una din preocupările organelor superioare este şi aceia a înmul­ţirii şi îmbunătăţirii raselor de a­­nimale, valorificarea animalelor şi produselor animale precum şi apărarea sănătăţii acestor animale. Acţiunea dusă în această direc­ţiune de organele competinte pe tă­râmul zootehnic a dat rezultate din cele mai bune, după cum ne arată datele statistice ca,un fugăresc rea­lizările efectuate până în prezent. Astfel, este interesant de cuno­scut că au fost înfiinţate alte trei institute zootehnice cum sunt ta­­maslâcul Runcu Dâmboviţa, depozi­tul de armăsari şi peria din Domni­­ţa-Brăila, precum şi depozitul de ar­măsari Izvin-Timiş. Apoi au fost complectate lipsurile de reproducă­tori masculi, refacându-se creditul de 100 milioane lei din care se a­­cordă împrumuturi Camerelor de agricultură. De asemenea s’au mai înfiinţat două turme de oi rasa ţurcană bru­­mărie şi karakul şi s’au achiziţionat dela coloniştii germani din Basarab I După datele statistice cvilese, re­iese căi până în prezent au fost or­ganizate 91 de centre de propagan­dă apicolă şi 20 staţiuni apicole bi ţară. Apoi, din cauza reducerii stocu­rilor de animale — după ocuparea Basarabiei și Bucovinei — s’a cău­tat să se distribue cât mai multe a­­nimale provenite din capturi. Astfel, din 12.961 bovine aduse din provincii s’au repartiza în Ba­sarabia 10 01/2, iar din 86.531 ovine au fost distribuite 31.291. Tot din aceste provincii s’au mai adus şi distribuit în vechiul regat un nu­măr de 2898 bovine de rasă roşie, precum şi 2926 de stupi. Apoi mai trebue menţionat că pentru Bucovina şi Basarabia s’ au importat din Germania 226 vieri, şi 191 scroafe de prăsadă. In vedera valorificării animalelor s’a pus in funcţiune abatorul din Turnu-Severin. Dar afară de aceste realizări, mi­nisterul agriculturii şi domeniilor mai are în curs de înfăptuire lucrări leia un număr de 1761 mânzi, 13.155 iepe şi 365 armăsari. In scopul îmbunătăţirii naşelor s’au importat din Germania nume­roase animale destinate reproduc­ţiei în valoare de 47.322.443» ţara noastră trimiţând în schimb la rân­dul ei vite de măcelărie în valoare, de 31.905.315 lei. Dar în afară de aceasta s’a avut în vedere şi încurajarea oilor cu lâ­­pă fină, procurându-se dela crescă­tori peste 600 berbeci merinos şi de rasă ţigae, ruginia şi bucălae cari au atins o valoare de 3.131 mii lei. In vederea construcţiilor de noui grajduri de porci în aproape 30 de judeţe ale ţării au fost acordate numeroase subvenţii. După cum se ştie, în vederea îmbunătăţirii situaţiei în acest sec­tor, s’a elaborat un plan de 10 ani în scopul desvoltârii zootehnice. Astfel s’a­ alocat — în scopul apli­cării acestui plan — lei 204.800 mii lei în 1941; 124.200 mii lei în 1942­­ şi 211.746 213 în 1942, şi achiziţionări de materiale în va­loare de 190 milioane lei. Consumul Capitalei După­­datele­ pe care le-am găsit publicate de către Direcţia statisti­că economică al Capitalei, putem vedea o interesantă situaţie a măr­furilor intrate în Bucureşti prin gări şi bariere în cursul anului 1943. După aceste cifre, cetăţenii Capi­talei au consumat în cursul anului expirat 8409 mil litri de lapte, faţa de 8.000.000 litri în anul 1942, ceea ce, după calculele făcute, revine câte 8 litri pe an de cap de locui­tor. Analizând aceste statistici, specia­­liştii îşi exprimă părerea că acea­stă cantitate este destul de redu­să, dacă se ţine seama de faptul că în Germania, Franţa, Anglia, Olan­da, Danemarca, Elveţia­, etc., se con­­sumă între 500 ml, şi un litru de l lapte pe zi de fiecare locuitor, ceia­­ce revine la o medie anuală de 180 —360 litri pe an şi pe cap de lo­cuitor. Or, această informaţie ne arată că consumul de lapte în ţara noa­stră — chiar la oraşe unde acest aliment este căutat mai mult — este aproape inexistent faţă de ori­care ţară din Occident. Hotărât, nu e fapt pe care să-l trecem cu uşurinţă. Dacă suntem mereu preocupaţi de producţia pro­blemei laptelui şi a calităţii lui cău­tând să luăm exemple din alte ţări şi importând vite de rasă, în aceiaşi măsură să ne intereseze — dacă nu şi mai mult —­ problema consunmlui acestui aliment în mas­­sele rurale şi muncitoare, unde a­­cesta e folosit numai ca hrană pen­tru copiii sugari şi oameni bolnavi. Dacă nu s’a izbutit să se convingă populaţia rurală de modul de trai şi de higienă în care să trăiască, renunţând la mâncărurile nenutriti­­ve şi la locuinţele lipsite de aer — este însă necesar ca laptele să de­vină hrana de bază a massei pro­ducătoare. Or, dacă el ignorează chiar hra­na cea mai la îndemână produsă de animale, cum e laptele, căutând să-l „valorifice” în detrimentul să­nătăţii lui şi familiei lui, aceasta nu slujeşte nici economia naţională care are nevoie de braţe de munca productive, nici sănătatea publică In privinţa aceasta se face o ma­re greşeală din partea producători­lor cari dacă izbutesc să dea un mare randament de producţie, în adevăr, foarte lăudabil, îşi neglijea­ză sănătatea prin modul de hrană insuficient şi nenutritiv. Oare câţi ţărani am văzut noi să consume lapte, brânză, ouă şi car­ne ? Ori alta e situaţia în ţările ară­tate mai sus unde şi producţia şi consumul animalelor şi produselor animale evoluiază în proporţie cu nevoile economiei ţării, dar şi cu acele ale alimentaţiei De aceia, odată cu propaganda recent începută pentru consumul de zahăr în pătura rurală, e necesară şi una pentru consumul de lapte, care este cel mai hrănitor şi mai la îndemână aliment al massei ţă­răneşti. Cele câteva date statistice arăta­te mai sus, sunt destul de elocvente pentru oricine pentru a mai fi ne­voie să stăruim în privinţa acea­sta. Desvoltarea agriculturii COMERŢUL DE CEREALE IN ŢĂRILE DE PESTE OCEAN SPORIREA CONSUMAŢIEI IN STATELE UNITE. AUSTRALIA RE­DUCE PRODUCŢIA DE GRÂU in anii dinainte de răsboiu, Sta­tele Unite consumau aproximativ 16.3 milioane de tone de cereala. In anul economic de la 1 Iulie 1942 la 30 Iunie 1943 consumaţia a a­juns la cifra de 28 milioane tone şi se crede că va creşte în anii viitori . Efectivul de porci a sporit în câţiva ani de la 80 la 130 milioane de capete ceea ce le eialvalează a­proximativ cu un porc de cap de om. E lesne de înţeles că cererea de cereale furajere a sporit în pro­porţie ,i se crede că în 1943 1944 consumaţia totală de grâu va atin­ge cifra de 1205 milioane tone de buschels sau 33­77 milioane de tone. Pentru a satisface aceste cereri va fi nevoie să se atace din re­zerve 370 milioane de buschels sau 10 milioane de tone, întrucât Statele Unite doresc să-şi păstreze stocurile la 250 mi­lioane de buschels şi pentru apăi preţurile erau convenabile, au im­portat cereale din Canada şi Ar­gentina. In Octombrie Statele Unite au cumpărat o cantitate de 2,5 milioa­ne de buschels din Canada şi con­tinuă să importe. După informaţii din sursă elveţia­nă, „Commodity Credit Corpora­tion“ ar fi cumpărat pentru Was­hington anumite cantităţi de orz şi de grâu din Argentina­Oficiul american pentru contro­lul preţurilor a fixat în Noembrie preţuri maxime între 160 şi 170 cents baschet­ul în loc de 175 şi 180 cents cât a fost până la acea dată. CANADA La 7 Septembrie 1943 preţul buschetsului de grâu a sporit în ‘­Canada ai 12 cents. Pentru a îm­piedica o urcare şi mai mare a pre­ţurilor ministrul­ comerţului din Ca­nada a desfiinţat transacţiile pe termen la Bursa din Winnipeg. Reiese că economia grâului s’a bazat pe un sistem de preţuri fixe ceea ce a dus la o reducere a co­merţului de cereale sau în orice caz la un control După „Dominion Bureau of Sta­tistics“ recolta de anul trecut a fost de 8 milioane de tone deci cu 50 la sută mai puţin decât în 1942. E una din cele mai­ slabe recolte înregistrate în ultimii zece ani. înainte de răsboiu, Canada con­suma pentru ea însăși 125 m­ioane de baschet.­ Ministrul comerțului a declarat că începând din Sep­tembrie 1943, Canada se pregătea să livreze Angliei un milion de tone de făină. De multă vreme, Argentina n’a mai vândut grâu­ri­ Anglia. Din a doua jumătate a lunei Septembrie 1943, transacţiile s’au reluat pe o bază mai redusă. Totuşi oficiul ar­gentinian al cerealelor a făcu­t o bună afacere vânzând grâul, la 96 pesos tona fob când preţul oficial nu era decât de 65 pesos tona. Nu se ştie nimic referitor la preţul convenit cu Statele Unite. Pentru viitoarea recoltă guvernul argenti­nian a ridicat preţul oficial de cumpărare de la 67.5 pesos la 80 pesos tona până la Buenos Ayres­ Această hotărâre merge deopo­trivă cu extinderea suprafeţelor cultivate cu grâu. In 1941-1942, suprafaţa­­cultiva­tă cu grâu era de 7.3 milioane de hectare şi în 1942—­1943 de 6.71 milioane de hectare. In afară de nevoia de a împiedica populaţia să se îndrepte spre centrele indus­triale, Argentina se pregăteşte să facă faţă necesităţilor de după război sporind suprafeţele cultivate cu grâu. In campania 1943—1944 evaluă­rile dovedesc că suprafaţa culti­vată cu grâu n’a sporit cu toate că recolta a fost de 8,5 milioane de tone fată de 6,4 milioane de to­ne. Comisia­ care se ocupă de valo­rificarea grâului a fost autorizată să învestească suma de 6,5 milioa­ne de pesos în construcţia a câtor­va mii de silozuri subterane răs­pândite în toată ţara. AUSTRALIA Spre deosebire de Statele­ Unite, de Canada şi dfn Argentina cari în­cearcă să-şi sporească producţia de grâu. Australia care e mai în­dreptăţită îşi reduce producţia. In 1938, suprafaţa cultivată cu cereale era de 19,35 milioane acre (o acră aproximativ 4.047 m. pa­­trati) si de 7 milioane în 1943. Se crede că Australia a exportat în 1942—1943 aproximativ 600.000 tone cereale si­ că stocurile se ci­frează la 5 milioane de tone. ’In 1944, s’a svonit că Anglia va cumpăra din Australia, aproxima­tiv 500.000 tone de făînă dar ches­tiunea transportului n’a fost încă rezolvată, s’a pus chestiunea dacă nu s’ar putea expedia făina în blo­curi sau în plăci pentru a econo­misi tonajul. Experienţele făcute cu acest sis­tem au fost concludente, totuşi sis­temul n’a fost folosit în practică pâ­nă acum. Pentru anul acesta recolta se a­­nunță slabă. E evaluată la 89 mi­lioane de buschels, față de 132 și din ultimă opt ani a fost de 156 138 trilioane în 1942—1943. Media milioane de buschels. ARGENTINA | Miercuri 2 Februarie 1944 nimmiîiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii I A. aparut : 1 No. 29 I I din revista săptămânala | I Timpul Familiei | § Timpul pentru toţi | îiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiimmiiiiiiii P­UBLICITATEA se primeşte Ia administraţia aiamn. Ini si la toate agenţiile de publici-* tate. Proprietar: ,,A R G U S“ 8. & înscris sub Nr. 203 Trib­elor ! Redactor responsabil: AL PETROV­ICI BURSA Şedinţa de Luni a fost vie atât ca tendinţă cât şi ca volum de afaceri, insă numai pentru valorile cu venit variabil. Rentele au oscilat cu tendinţă ne­­hotărită, excepţie făcând doar Reîn­tregirea m­ urcare la 66% faţă de 61% , ultimul curs din şedinţa prece­dentă. Cele mai multe acţiunii din toate sectoarele au fost bine susţinute. Urcări însemnate au înregistrat: Ban­/ H‘ -'i ti ‘ r ,nu la SCO de la 860, Astra Română­ Reşiţa şi S. R. L. în creşte­­re cu câte 100 puncte. Celelalte valori au venit variabil au sfârşit şedinţa cu plusuri mai neîn­semnate sau au rămas staţionare. Nicio hârtie din acest compartiment n’a cedat însă din vechile cotaţiuni. Târgul liber a fost tot susţinut în amândouă compartimetnele. Târgul alimentar Aprovizionare abundentă cu ouă care se livrează la preţurile: 15,16 şi 16,50 lei bucata. Numeroase ma­gazine cu comestibile vând d­ouă garantate la preţul de 15 lei. No­tăm că mercurialul menţine pre­ţul de 16,50 lei,, afişat, de altfel, şi de vânzătorii din hale şi pieţe. Activitate vie la magazinele cu mezeluri, carne conservată şi brân­zeturi. Unt proaspăt în cantităţi îndestulătoare. Peşte foarte puţin sub cererile minimale ale consumului. Cereale­ leguminoase Pe târgul cerealelor activitate calmă. In compartimentul legumi­noaselor este aşteptată o repriză a preturilor mazărei comestibile, la urma cumpărărilor pentru acoperi­rea exportului de 2000 vagoane, la preţul de bază de 280.000 lei vagonul, staţie de încărcare. Fasolea nouă se negociază pen­tru consumul intern în jurul pre­ţului de 160.000 lei vagonul. Ma­zărea furajeră neglijată: 80.000—90 de mii lei, leiul 150 000 Iei (pre­ţuri de vagon duplicat etc.). Articole textile Costul confecţionării costumelor bărbăteşti a atins un nivel exage­rat. Croitorii obiectează că preţul confecţiunilor este foarte ridicat Iată câteva preţuri de detaliu (pe metru) : Căptuşeli pentru Habie şi paltoa­ne (diagonal) lei 1336. Căptuşeli pentru mâneci lei 936* Moleskin pentru buzunare lei 786, Vatelină lei 940, Vata kg. lei 580. Aceste furnituri i sunt în­­ bună parte fabricate în amestec cu fire .-Aitetice sau numai din fire sinte­tica } REPARTIZĂRI DE CONSILIERI CONTROLORI Monitorul Oficial din­ 31 Ianuarie 1944, publică : ART. X. — D. consilier controlor C. Septville se repartizează, p­e timpul dela 1—31 Ianuarie 1944, pentru a­xercita controlul preventiv în mod pro­vizoriu pe lângă Directoratul Finan­ciar al Provinciei Basarabia. Pe intervalul de timp menţionat, de consilier controlor Gh. Donoiu, se re­partizează pentru a exercita controlul preventiv, în mod provizoriu pe lângă următoarele instituţiuni, din grupa XIV-a şi anume : Administraţia Comercială a Portu­rilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă, Serviciul Maritim Român, Administraţia Comercială a Navi­­gaţiunii Fluviale Române, şi Direcţiunea Dunării Maritime. De asemenea, d. consilier controlor Gh. Morarie, se repartizează pe ace­laşi interval de timp, pentru a exerci­ta controlul preventiv în mod provi­zoriu din grupa II-a şi anume : Administraţia Publică Autonomă a Pirotehniei Armatei. Administraţia Publică Autonomă a Arsenalului Armatei. Administraţia Publică Autonomă a Uzinelor Mărgineanca. Administraţia Publică Autonomă a Uzinelor Mârşani. Administraţia Publică Autonomă a sucursalei Sadul. ART. II. — D. consilier controlor D. Popa se repartizează pentru a exerci­ta controlul preventiv în mod provi­zoriu pe lângă următoarele institu­ţiuni din grupa XVI-a: In locul d-lui consilier controlor Aristotel Bodărne­­scu, pus în retragere din oficiu,­­ pe data de 31 Decembrie 1943, pentru limită de vârstă. Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Subsecretariatul de Stat al Români­zării, Colonizării şi Inventarului. Centrul Naţional de Românizare ’ Serviciul Comercial al Colonizărilor^ Munca Tineretului Român. ♦ ♦♦MMM»»»».......................... ] Specificarea sediului de exploatare şi domiciliul contribuabililor care sunt daţi la debit Ministerul finanţelor a fost infor­mat că sunt mulţi contribuabili co­mercianţi, industriaşi, meseriaşi şi profesionişti, cari au fost daţi ca dispăruţi, deoarece organele de ur­mărire nu au cunoscut decât sediul lor de exploatare sau exercitare, de unde au dispărut, fără să cunoască şi domiciliul lor, întrucât nu toţi aceşti contribua­bili sunt dispăruţi şi mulţi din ei au chiar proprietăţi în alte părţi şi deci Statul a fost prejudiciat, Mini­sterul finanţelor pentru a remedia această stare de fapt, a hotărât ca lă­sarea în debit a contribuabililor să se specifice pe lângă sediul lor de exploatare sau exercitare şi do­miciliul lor. In acest scop Ministerul finanţelor a dispus adiţiilor financiare ca să dea imediat ordin serviciilor de constatare, precum și circumscrip­țiilor de constatare respective, să se conformeze acestui ordin. Modificarea art. 19 din legea Camerelor agricole și majorarea taxelor prevăzute de acest articol Monitorul Oficial din 30 Ianuarie 1944 publică: ART. 1. — Art. 19, litera e) din legea camerelor agricole, promulgată cu I. D. R. Nr. 1431 din 22 Aprilie 1940 și publicat în Monitorul Oficial Nr. 98 din 25 Aprilie 1940, se mo­difică, după cum urmează: e) Sumele realizate din­ încasarea următoarelor taxe: Lei 25 la eliberarea unui bilet de vite, pentru vită mare, în etate de peste 6 luni; lei 15 la eliberarea unui bilet de vite, pentru vită mare până la 6 luni sau pentru un porc, în etate de peste 4 luni; lei 10 la eliberarea unui bilet de vite, pentru ovine și ca­pre în etate de peste 4 luni; lei 25 la transcrierea dreptului de proprietate a uni vite mari, în etate de peste 6 luni; lei 15 la transcrierea dreptului de proprietate a unei vite mari până la etatea de 6 luni, sau a unui porc, în etate de peste 4 luni; lei 5 la tran­scrierea dreptului de proprietate a u­­nei ovin sau capre, în etate de peste 4 luni; lei 100 pentru tăierea la aba­tor a unei vite mari, în etate de peste 6 luni; lei 50 pentru tăierea la abator a unei vite mari, în etate de până la 6 luni, a unui porc, în etate de peste 4 luni; lei 25 pentru tăierea la abator a unei ovine sau capre, în etate de peste 4 luni; lei 10 pentru tăierea la abator a unui miel sau unui purcel, în etate până la 4 luni. . Cu 43,5 la sută sa scumpit viaţa în Statele Unite GENEVA, 31 (Rador) — Ser­­viciul britanic află din­­ Washing­ton că costul vieţii în Statele U­­­nite a sporit din Ianuarie 1941, cu 43,5 la sută­ .

Next