Argus, aprilie 1944 (Anul 34, nr. 9269-9291)

1944-04-01 / nr. 9269

P . f A «te. »269 lmi SSm Câteva propuneri ale comercianţilor cu prilejul nouilor legi fiscale Aplicarea conttrib­uţiei excepţionale la vânzările de fructe. — Problema reprezentenţilr în comerţ­­ul de fructe şi legume. — Propunerile pentru mo­dificarea a­şezării contribuţiei excepţionale — Apropierea începerii noului n c­­utroftiu financiar 1944—1945, de care ne desparte numai două zile. A produs ca totdeauna în această e­­pocă o vie acţiune în rândurile co­­mercianţilor şi industriaşilor, pen­tru legiferarea celor mai însemnate dintre doleanţele lor Chestiunile cari fac astăzi obiec­tul demersurilor comercianţilor şi industriaşilor în legătură cu nouile legiuri fiscale ce vor intra în vi­goare la 1 Aprilie şi puţine zile du­pă această dată, sunt numeroase Desprinderi dintre ele numai câteva a căror rezolvare se impune destul de imperios. Apucarea contribuţiei ex­cepţionale la vânzările de fructe Lege® contribuţiei excepţionale Scuteşte de plata acestui impozit, potrivit disp. art. 25 pct 1 fructe­­le care se produc în ţară şi cari se vând în comerţul de detaliu până la lei 100 kgr. şi în cel cu ridicata până la lei 80 kgr. Această măsură a fost Introdusă prin modificarea adusă legiî la 1 Aprilie 1943. In a­­eri timp majoritatea fructelor indi­gene se vindeau la preţuri sub 100 leî kgr. pentru detaliu şi 80 lei pen­tru ridicata. Scopul dispoziţiunii de mai sus a fost de a nu se scumpi pentru, marea pătură a consumatorilor ne­­voiaşi preţul fructelor româneşti mal­eftine, şi astfel de-a nu-i îm­piedeca de a consuma aceste pro­­duse. Astăzi însă, potrivit mercurialu­lui de preţuri oficial editat de Ca­mera de comerţ din Bucureşti, a­­proape nu mai există fructe al că­ror preţ de vânzare la detaliu să fie mai mic de 100 lei kgr. Mercuria­lul ne arată, pe hârtie, că există un fel de mere şi altul de pere cari sunt cele mai eftine, având preţul de detaliu 95 lei kgr. Acest fel de fructe însă nici nu se găseşte pe piaţa Capitalei. Deci, scopul urmărit­ de legea contribuţiei excepţionale departe de a fi fost atins, nu mai are nici un fel de aplicare acum. Ţinând seamă de faptul că dela 1 Aprilie 1943 şi până azi, preţul fructelor s’a dublat şî chiar întreit, pentru a mai rămâne în vigoare scu­tirea acordată de lege, trebue să se dubleze plafonul legal, adică să nu mai suporte contribuţia excepţio­nală vânzările de fructe cu ridicata până la 160 lei şi cu amănuntul pâ­nă la 200 lei kgr. Problema reprezentanţil­­or in comerţul de fructe şi legume Tot în legea contribuţiei excep­ţionale se determină condiţiunile pe cari trebuie să le îndeplinească re­prezentanţii de comerţ, agentură şi comision, pentru a fi scutiţi ca a­­tare şi deci a se bucura de scutirea achitării impozitului de 5 la sută pentru cumpărările făcute de ei. Art. 27 din lege prevede îndepli­nirea cumulativă a unor anumite condiţiuni de către reprezentanţii de comerţ, pentru a fi scutiţi de contribuţia excepţională Printre a­­­cestea la punctul e figurează şi condiţiunea posedării­­ unui contract scris cu dată certă de reprezentan­ţă, agentură sau comision. Aşa zişii comercianţi grosişti de fructe, legume şi­ zarzavaturi nu fac altă operaţiune decât aceia de a cumpăra în Comision mărfurile de la producători şi de a le vinde apoi, chiar în prezenţa acestora. Deci aproape niciodată nu se poate confecţiona în timp util un contract scris, care să fie apoi vi­zat pentru a avea dată certă. De­altfel aceste operaţiuni se fac mai mult noaptea, iar mărfurile nego­ciate trebuesc repede vândute, pen­­tru că multe din ele îşi pierd din calitate chiar în cursul a câtorva ore. Nici nevoile consumului nu în­­găduesc ca aceste mărfuri să nu fie distribuite în prima dimineaţă după cumpărarea lor, pentru a nu se împiedeca aprovizionarea popu­laţiei. In regimul de azi al legii aceşti comercianţi cari fac operaţiuni de comision, achită contribuţia excep­ţională la primirea mărfurilor, ca şi când le-ar cumpăra ei spre a le revinde. Cum textul legii nu corespunde spiritului ei, este necesar să se mo­difice al­ 4 din art 27, scutind de obligaţiunea posedării unui contrat scris cu dată certă şî pe interme­diarii din comerţul de fructe şi le­gume, aşa cum au fost scutiţi in­t­ermediarii din comerţul de cereale. Propunerile pentru modi­ficarea aşezării contri­buţiei excepţionae Am publicat în mai multe nume­re ale ziarului nostru diferitele pro­­puneri făcute de către comercianţi şi industriaşi prin asociaţiunile lor profesionale asupra unei noui aşe­zări a impozitului excepţional. După toate­ demersurile făcute, acum în preajma noului an finan­ciar aproape toţi comercianţii sunt de acord a se percepe contribuţia excepţională, direct de la comerciant la valoarea facturilor mărfurilor li­vrate în magazine, pe câte un in­terval de timp (3 luni, 6 luni etc.) Potrivit cu felul mărfurilor, Impozitul ar urma să fie achi­tat, prin vărsăminte făcute pe bor­­derouri la adiţiile financiare. In modul acesta, s’ar evita multe evaziuni precum şi spectacolul de­gradant al tocmelii dintre comer­ciant şi consumator pe seama ace­­­stei contribuţii naţionale şi po­st­eşti. * Supunem cele de mai sus în aten­ţiunea d-lui ministru de finanţe şi a forurilor fiscale în măsură a lua masuri de remediere, pentru a fi ţi­nute în seamă cu prilejul nouilor a­­şezări fiscale pentru exerciţiul fi­nanciar ce începe la 1 Aprilie 1944. Adnarea generală a Asociaţiei Bursei de Valori din Bucureşti Eri, 30 Martie, ora 12, a avut loc la sediul Bursei, adunarea generală a membrilor care compun „Asocia­ţia bursei de valori”, spre a lua cu­noştinţă de volumul şi valoarea ope­­raţiunilor încheiate la Bursă de în­treg anul 1943, precum şi de acti­vitatea depusă de comitet în acest an Biroul adunării a fost alcătuit din d­­l. Săvulescu, preşedintele co­mitetului bursei, asistat de­­ gene­ral Grigore Stoika, ca vice-preşe­­dinte şi de d. Ion Niculescu, secre­tarul bursei. S’a dat citire unei dări de seamă, care în mod succint a arătat mer­­sul evolutiv al bursei noastre pe întreg anul precedent cu un volum de operaţiuni mai redus, compen­­sându-se prin o valoare însă mai ri­dicată, deoarece cursul unei acţiuni negociate în mijlociu a fost în 1943 de 1581 lei, faţă de numai 1168 în 1942. Totuşi dacă compartimentul pe­troliferelor, ar fi înregistrat un nu­măr de tranzacţiuni, similar sau mai apropiat de cel din 1942, atunci rezultatul general ar fi coincis cu cel al acestui an. Deficienţa com­partimentului (50 la sută sub tran­zacţiile anului 1942) a modificat însă simţitor totalul general al ope­raţiunilor pe 1943. S’a subliniat fermitatea compar­timentului împrumuturilor statului şi buna ţinută a rentelor, ceea ce re­flectă încă odată mai mult poten­ţialul nostru financiar şi economic, precum şi încrederea publicului în finanţele ţării. In partea Il-a a dărei de seamă s’a amintit că starea de război a ce-­­ rut membrilor comitetului sforţări noi îndelungate pentru asigurarea bunului mers al instituţiei. Controlul, verificările şi coordona­rea strânsă între lucrările membri­lor comitetului şi acele ale comisiu­­nilor ministerului de românizare pentru viza şi transferul unor anu­mite categorii de acţiuni au fost lu­crări curente la bursă. Comitetul însă consecvent ţelului propus încă de multă vreme, s’a străduit. Şi anul trecut să dobândească o modificare mai adâncă a legii burselor. De această chestiune, în ultimul coapta, timp s-a sesizat însăși Ministerul Economiei pentru o altă redactare ce trebue adusă unora din articolele existente ale legii bursei. Cu acest prilej a avut și comitetul de propus o serie de modificări pen­tru această lege, în cadrul acordă­­rei însă a unei autonomii mai largi bursei, încorsetarea ei în formele unui biurocratism greoi şi exigent, nu corespunde îndeajuns promovărei ntereselor statului şi acelea ale de­ţinătorilor doritori de plasamente in valori mobiliare. Darea de seamă a fost luată în consideraţiune şi votată de unani­mitatea membrilor prezenţi. Şedinţa s-a terminat la orele 13. Târgul de mostre 1944­ din Bale Pregătirile pentru al 28-lea târg de mostre elveţian (22 Aprilie—2 Mai 1044) sunt aproape terminate. Viitoa­rea manifestare poate fi considerată de pe acum, cu drept cuvânt, ca cea mai mare şi mai valoroasă dintre toate manifestările economice de până în prezent ale Elveţiei. O extraordi­nară lipsă de loc domneşte în toate cele 13 grupuri ale târgului şi mai multe aut­e de finie nu au putut fi acceptata, cu toate că expoziţia se în­tinde pe un teren de 50.000 m.p. faţa de 43.000 m.p. în anul precedent. O construcţie măreaţă, demontabilă, din lemn, cu cinci arcade, care constituie ea însăşi un remarcabil obiect de ex­­poziţie, va înlocui hala acoperită cu pânză din ultimii ani, liberând spaţiu nou. Industria tehnică elveţiană va da expoziţiei din 1944 un aspect cu totul special , de remarcat ca oferta de maşini se va spori prin prezenţa unui­­ grup de industrii elveţiene specializat d­in maşini textile, precum şi printr’un număr apreciabil de firme din indus­tria grafică. încă niciodată, de când există un târg de mostre elveţian, economia el­ve­ţiană n'a dat dovada die atâta zel şi energie, conştiinciozitate, spirit de ini­ţiativă şi deplină înţelegere pentr­u posibilităţile prezentului, ca la orga­nizarea târgului de mostre din anul acesta. Industriile elveţiene sunt ho­­tărîte să atace cu ardoare toate pro­blemele prezentului şi viitorului, care ii stau în faţă. Numeroase firme ex­portatoare vor dori să facă uz în pri­mul rând de târgul de mostre elve­ţia, care este un Instrument economic de o valoare d­in ce în ce mai recu­noscută. Exportatorii străini sunt de părere că acest loc de întâlnire al lumii­ internaţionale de afaceri este indicat pentru reluarea şi strângerea relaţii­lor comerciale întrerupte. Marea ex­poziţie economică a Elveţiei din an­ul 1944 aşteaptă cu nerăbdare musafirii săi din străinătate. * •­* Distriburea uleiului se va face numai pe bază de cartelă Subsecretariatul de stat al apro­­vizionării armatei şî populaţiei ci­vile, a dat următoarea deriziune : ART 1. — Cu începere dela 1 Aprilie 1344, distribuţia uleiului de dovleac soia şi floarea soarelui se va f­ace numai pe bon de cartelă. ART. 2. — Raţin­e de ulei ce se vor distribui lunar populaţiei civile de zi se vor fixa de subsecretariatul stat al aprovizionării armatei populaţiei civile, prin comunicare­­ sau ordine administrative. ART. 3. — Toţi comercianţii carii au primit ulei sunt obligaţi ca la 1­0 şi 15 ale fiecărei luni să justifice , cu bonuri de cartelă, cantitatea de ulei vândut. MERCURIALUL PIEŢII PLOEŞTI n.OEŞTI, 30. — Săptămâna ulti­mă, a înregistrat o simţită urcare la diferite articole de primă necesitate şi acea­ta s’a făc­ut simţită mai mult prin lipsa unor articole care au ajuns să fie cumpărate la concurenţă. Măsurile pentru combaterea specu­lei sunt eficace şi în continuă prezenţă­ pe piate. Dovadă, numărul apreciabil de negustori şi precupeţi trimişi In judecată la legea speculei. Se observă afluenţa de trufandale de primăvară, al căror preţ din zi în zi descreşte pentru a putea t­­ac~ c­u fiu­l! tu­turor pungilor. In genera!, mercurialul plettî a fost păstrat cu mici modificări faţă de săp­tămâna trecută. ,­­ 11 redăm pe cel cu preţurile maxi­male şi de vânzare — cumpărare în­­registrat la Halele Centrale astăzi. I ZARZAVATURI Ardei iute uscat şirul lei 45, 50; Cartofi, kgr. 11, 13; Ceapă uscata arbagic, kgr. 18, 20; Ceapă uscată de apă, kgr. 14, 17; Fasole uscată comu­nă kgr. 25,­ 28; Fasole uscată, obs­­dată și rotundă, kgr. 26, 30; Gulii, buc. 10—16, 12—18; Hrean kgr. 60,’ 70; Morcovi kgr. 15, 18; Păstârnac kgr. 15, 18; Pătrunjel rădăcină, kgr. 24, 30; Praz verde, firul 2,50, 3; Ri­dichi negre buc. 4—6, 6—8; Sfeclă ro­şie buc. 5—8, 6—10; Sfeclă roşie lun­gă, kgr. 8, 10; Spanac kgr. 80, 100; Ţelină rădăcină mare kgr. 32, 40; Urzici, kgr. 60, 80; Usturoi uscat k­gr­. 65, 75; Zarzavat de supă leg. 5 fire 7, 9. Preţul cu ridicata şi amă­nuntul. FRUCTE Mere Ionathan I, kgr. lei 185, 240; Mere Ionathan II, kgr. 160, 220; Me­re creţeşti,­­ kgr. 150, 200; Mere cre­­­şti Ilie kgr. 90, 120; Mere Parmen Auriu, kgr. 140, 180; Nuci uscate, su­­a 100, 120; Prune uscate indigene, kgr. 135, 168; Prune afumate indi­ene kgr. 125, 155. Preţul cu ridicata şi amănuntul. Restul de varietăţi conf. Ordonan­ţei no. 61 din 1943. Lămâi 112 lei buc. @­R­O 6­9 NOUL REGIM AL MACINIŞULUI ŞI AL PÂINII ÎN RESTUL ŢĂRII Modificarea şi compactarea lor pentru apărarea anti­aeriană activă şi pasivă a terib­rtului Subsecretariatul de Stat al Apro­­vizionării Armatei şi Populaţiei Civile a dat următoarea decizie: ART 1. — Toate morile cu regim comercial simt obligate să extragă: a) din grâul de 75 kgr. greutate hectolitrică: 60% făină populară: 22% % făină albă: 17%% târâţe. b) din secara de 68 kgr. greutate hectolitrică 72% făină integrală şi restul tărâţe. Pentru fiecare kgr. în pine la greu­tate hectolitrică se va extrage 1% făină de grâu sau scară în plus, mo­­dificându se corespunzător şi procen­tul de tărâţe, plusuri de extracţie la făina de grâu va fi format din făină neagră şi făină albă în proporţia pre­văzută la alin. a din prezent»»] art. Grâul care are o greutate heptoli­­trică sub 75 kgr. se va măcina nu­mai un amestec cu grâul de o greu­tate hectolitrică superioară, astfel, ca amestecul să aibă o greutate medie de cel puţin 75 kgr. la hectolitri]. Extracţia de făină se va calcula la cantitatea de grâu sau secară intrată la măc’n’'ş după eliminarea corpuri­lor străine.­­ Făina de grâu sau secara rezultată din măciniş nu va conţine mai multă apă decât grâul sau secara din care au­ fost obţinute. Măcinarea de ciz­mei şi fasole de către morile cu regim comercial se va face mimai cu aprobarea Subse­cretariatului de Stat al A­nvi­lonării Armatei şi Populaţiei Civile. Procentul de extracţie de făină pen­tru movile cu regim ţărănesc rămâne acela stabilit, prin decizia ministe­l­lă No. 1314 publicată în Moniorul Ofi­cial No. 179 din 2 August 1943 ART. 2. — Din extracţia de făină albă de grâu prevăzută la art. 1 de mai sus , movile cu regim comercial vor putea fabrica cel mult 2% griş. ART. 3. — Pe tot cuprinsul ţării brutarii vor fabrica 2 feluri de pâine din făină de grâu : — pâine neagră din făină populară de grâu ; — pâine albă, din făină de gr­âu. L­a fabricarea pâinii negre se va putea întrebuinţa cel mult 20% făină de secară sau cartofi La fabricarea pâinei albe se va pu­te­a întrebuinţa cel mult 20 g­,­ făină de cartofi. Amestecul de făină de secară sau de cartofi nu dae dreptul la nici un spor pe preţ. Greutatea pâinii negre va fi de 600 gr.; pentru fabricarea unei pâini ne­gre se va acorda 462 gr. făină popu­lară. Greutatea pâinii albe va fi de 500 gr.; pentru fabricarea unei pâini albe se va acorda 396 gr. făină albă. Se admite o toleranţă de 3­/­j la greutatea pâinii; verificarea se va face cântărind 10 pâini La rând: Pâinea va fi bine fabricată al­bine In localităţile în care este uzul sa se facă pâini mari din care se vând bucăţi cu cântarul, se va putea încu­viinţa acest mod de fabricaţie şi van­­zare de prefecturile de judeţ. VANZAREA PAINE! ŞI F­AINEI Art. 4. — Vânzarea pâinii negre şi pâinii albe din făină de grău se face numai contra bonuri de cartelă. Din cantitatea totală de pâine fa­bricată şi pusă în vânzare, brutării­le sunt obligate să aibă a şaptea parte pâine albă sau chifle restul va fi pâi­ne neagră. Dacă nevoile de consum cer, Admi­nistraţiile locale vor putea mări sau micşora cantitatea de pâine albă sau chifle, la unele brutării, cu condiţia ca proporţia de cel puţin a şaptea partea să se menţină la cantitatea to­tală consumată in localitate. ART. 5. — Pâinea de secară, pâi­nea de graham, precum şi orice alt­fel de pâine care se face dintr'un a­­mestec de făină diferit de acela pre­văzut la art. 2 din prezenta deciziu­­ne se va putea fabrica şi vinde numai de către brutăriile speciale autorizate pentru aceasta. Autorizarea se dă pentru Bucureşti de Subsecretariatul de Stat al Apro­vizionării, iar pentru provincie, după caz, de prefecturile de judeţ. PREŢUL Preţurile pentru aceste feluri de pâine se vor fixa de Comisariatul Ge­neral al Preţurilor la cererea bruta­rilor care au obţinut autorizaţia spe­cială de fabricare prevăzută în pre­zentul art. Pâinea de graham se va vinde cu cartelă. Vânzarea pâinei de secară este li­beră. ART. 6 *— Este permisă fabricarea exclusiv din făurift albă a următoare­lor produse : a) Chifle în greutate de 50 gr. buc. b) Covrigi la greutate de 25 grame bucata. Chiflele se vor vinde contra bon de cartele socotindu-se 10 chifle egale cu o pâine albă. Vânzarea covrigilor este liberă. ART. 7. — Făina de grâu și făina de secară, pentru fabricarea produse­lor prevăzute la art. 3, 5 şi 6 se vor distribui pa bază de tabele lunare de­pus­e la mori, sau autorizaţii indivi­duale dată de la caz la caz. Tabelele lunare vor fi întocmite şi autorizaţiile individuale vor fi elibe­rate pentru Bucureşti de Direcţiunea Generală a Ceralelor din Subsecreta­riatul de Stat al Aprovizionării Ar­matei şi Populaţiei Civile, iar pentru provincie de oficiile economice ale prefecturilor de judeţ. Autorizaţia este necesară şi in ca­zul când făina este scoasă din moară spre a fi întrebuinţată într'o industrie care funcţionează ca anexă a mierii. Făina de grâu şi făina de secară scoasă din morile cu regim comercial nu poate fi utilizată decât în scopul prevăzut în tabel sau în autorizaţia de eliberare. Făina nu poate fi vândută sau ce­dată nici chiar unei alte industrii si­milare decât cu aprobarea autorită­ţii care a întocmit tabelul sau elibe­rat autorizaţia pentru scoaterea făi­­nei din moară. ART. VIII. — Este interzisă fabri­carea din făină populară de grâu, făină de secară sau alte feluri de făi­nuri, a pastelor făinoase, biscuiţilor, cozonacilor, plăcintelor, gogoşilor, piş­­coturilor, prăjiturilor, cornurilor, brân­zoaicelor, pesmeţilor paternilor şi al­tor asemenea fabricaţii. Toate aceste produse vor fi fabrica­te exclusiv din făină albă de grâu. Vânzarea acestor produse este li­beră către consumatori la preţurile ce se vor fixa de Comisariatul Gene­ral al Preţurilor. Cotele de făină albă pentru fabri­carea acestor produse se vor stabili şi aproba: a) de către Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării pentru fabrici­le de­ paste făinoase şi biscuiţi pentru toată Ţara, b) de către Direcţiunea Generală a Cerealelor din Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, pentru Bucu­reşti şi de către Oficiile Economice Judeţene In provincie, pentru celelal­te produse, potrivit normelor generale stabilite de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării. ART. IX. — Pentru necesităţile de făină de menaj se va distribui exclusiv făină albă, pe bonuri de cartelă, la epocile şi în cantităţile ce se vor sta­bili de Subsecretariatul de Stat al A­­provizionării Armatei şi Populaţiei Civile, pe cale de comunicare sau or­dine administrative. Autorizaţiile pentru ridicarea făinei se vor elibera de către Direcţiunea Generală a Cerealelor, iar în provincie de către Oficiile Economice Judeţene. Grişul se va vinde fără cartelă. ART. X. — Morile cu regim co­mercial sunt obligate la eliberarea făi­­n­ei de grâu şi de secară, să noteze cu cerneală şi în mod citeţ atât pe fac­tura originală, cât şi pe duplicatul ca­re rămâne la dosar numărul tabelu­lui sau autorizaţiei in baza căreia s-a eliberat făina; in acelaş timp su­nt o­­bligate să noteze în tabel sau pe do­sarul autorizaţiei cantitatea de făină eliberată şi numărul facturei. • ART. XI. — Brutarii şi orice alte întreprinderi care prelucrează sau vând făină de orice fel, sunt obligaţi, să înscrie în registrul de făină pe­’ lângă celelalte menţiuni prevăzute de­­ lege şi numărul autorizaţiei sau tabe­lului în baza căruia au ridicat făina, numărul facture! şi moara de unde s'a privit factura. ART. XII. — Subsecretariatul de, Stat al Aprovizionării Armatei şi Po­pulaţiei Civile va putea hotărâ pe ca­le de comunicare sau ordine adminis­trative, zile în care în loc de pâine se va consuma mălai sau cartofi. ART. XIII. •— Este interzis a se fabrica din făină de grâu şi secară sau a se pune în vânzare, alte produ­se decât cele prevăzute în această de­riziune. ART. XIV. Infracţiunile la preve­derile prezentei deriziuni se pedep­sesc, în conformitate cu dispoziţiuni­­le legii pentru activarea producţiei, regimul preţurilor, reprimarea specu­lei ilicite şi a sabotajului economic nr. 282 publicată în Monitorul Oficial n­r. 100 din 1 Mai 1943, cu modifică­rile ulterioare. ART. XV. — Prezenta deriziune intră în vigoare pe data de 1 Aprilie 1944, în toate judeţele situate la Vest de linia de Est a judeţelor Braşov, Dâmboviţa şi Vra­nca. Pe aceeaş dată încetează aplicarea p această parte a Ţării a dispoziţiu­­nilor deciziunei Nr. 1532 publicată în Monitorul Oficial Nr. 45­­din 23 Fe­bruarie 1944. Dispoziţiunile deciziunei menţionate rămân în vigoare în județele situate la Est de linia prevăzută la alin. I. . .Monitorul Oficial“ cita 10 Martie 1944 publică: ART. UNIC. — Dispozițiunile le­gii Nr. 321 din 6 Martie 1939, pen­tru apărarea antiaeriana a teritoriu­lui, se modifica și se completează după cum urmează: - Capitolele V și VI, se inlocuesc cu următoarele texte: CAPITOLUL. V Infracțiuni ART. 63. — Se pedepsește cu a­­mendă dela 2.000 la 10.000 lei, ace­la care nu respecta orariul de camu­flaj, sau nu ia măsurile stabilite pen­tru camuflarea luminilor de orice fel, de către Comandamentele militare însărcinate cu apărarea pasivă. Când aceste fapte sunt săvârşite în timpul exerciţiilor de apărare pa­sivă, se va aplica maximum pedep­sei. » Dacă aceste fapte sunt săvârşite în timp de alarmă aeriană, pedeapsa va fi dela 6 luni la 5 ani lagăr, sau amendă dela 10 000 la 100.000 lei. Se va aplica maximum pedepselor mai sus prevăzute, când cei vinovaţi sunt însărcinaţi cu apărarea pasivă a instituţiilor publice, sau întreprin­derilor particulare de orice fel, puse sub control militar, sau lucrând pen­tru nevoile armatei. In caz de recidivă, pedeapsa amen­zii va fi sporită cu un plus dela 5000 la 50.000 lei, iar acea a internării în lagăr cu un plus dela 1 lună până la un an. ART. 64. — Se pedepseşte cu in­ternare în lagăr dela 1 lună la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 50.000 lei, acela care fiind obligat prin legi, sau prin ordonanţele autorităţilor mili­tare, ori având o însărcinare în a­­cest sens, nu execută, întărzie, sau sabotează măsurile de protecţie con­tra atacurilor aeriene, altele decât cele prevăzute la art. 65 şi 69, când aceste măsuri privesc o instituţie pu­blică, sau o întreprindere particulară de orice fel, pusă sub controlul mi­litar, sau care lucrează pentru ar­mată. Dacă aceste fapte privesc celelalte întreprinderi particulare pedeapsa va fi amenda dela 50.000 lei sau inter­nare în lagăr dela 1­6 luni. Dacă aceste fapte privesc imobi­lele, servind numai de locuință, pe­deapsa va fi amenda dela 2.000 la 10 000 lei. In caz de recidivă, amenda aplica­tă nu va putea fi inferioară maxi­mului prevăzut de lege. ART. 65. — Se pedepseşte cu a­­mendă dela 1.000 la 5.000 lei acela care contravine in orice mod la dis­­poziţiunile afişate de autorităţi pen­tru a fi respectate cu ocazia exerci­ţiilor de apărarea antiaeriană pasi­vă şi care nu ar fi prevăzute de art. 63, 64 şi 69, precum şi acela care nu participă la cursurile de instrucţie sau la orele de apărare pasivă orga­nizate de autorităţi. In caz de recidivă, pedeapsa va fi amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, iar pentru infracţiunile următoare se va aplica pedeapsa lagărului de mun­că dela 1-6 luni.* ART 66. — Se pedepseşte cu a­­mendă dela 10.000 la 50.000 lei şi cu internare în lagăr dela o lună la 2 ani, persoanele civile, care făcând parte din formaţiunile de apărare antiaeriană ale teritorului, sau având însărcinări speciale în acest cadru, lipsesc în caz de alarmă aeriană sau de bombardament, fără să fi avut o învoire prealabilă dela organele mi­litare de conducere respective. ART. 67. — Se pedepsește cu a­­mendă dela 1.000 la 10.000 lei acela care pătrunde în orice mod şi fără autorizarea proprietarului într-un a­­dăpost străin, în afară de cazul a­­larmelor aeriene sau de bombarda­ment. Aceiaşi pedeapsă se aplică şi celuia care, nefăcând parte din nicio formaţiune de apărare antiaeriană, refuză să se adăpostească pe timpul alarmelor sau bombardamentelor a­­eriene, sau părăseşte adăpostul îna­­inte de încetarea lor. In caz de recidivă pedeapsa va fi Internarea în lagăr dela 15 zile la 6 luni. ART. 68. — Se pedepseşte cu În­chisoarea corecţionalâ dela 1­5 ani, cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei şi Interdicţie corecţională de la 1-2 ani, acela care distruge, degra­dează sau pune In stare de nefunc­­ţionare, în orice mod, un obiect, o lucrare sau o Instalaţie destinată protecţiei contra atacurilor aeriene, chiar dacă este proprietatea sa. In caz când faptul a cauzat moar­tea sau vătămarea gravă a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa efste cea fixată de lege pentru cri­ma de provocare a pericolului pu­blic, prevăzut de art. 352, alin. ul­tim, pct. 1 și 2 din codul penal. ART. 69. — Se pedepseşte cu a­­menda dela 1.000 la 20.000 lei, acela care nesocoteşte In orice mod Instruc­ţiunile afişate de Comandamentul A­­părării Pasive, la privinţa măsuri­lor de aprovizionare cu hrană, apă medicamente, echipament, unelte şi materiale pentru caz de bombarda­ment. Se va aplica maximum pedepsit, dacă cei vinovaţi, sunt persoanele în­sărcinate cu apărarea antiaeriană pasivă la instituţiunile publice sau­­particulare aflate sub controlul mili­tar, sau care lucrează pentru arma­tă, precum şi acei care sunt însăr­cinaţi cu apărarea pasivă la imobile­le cu mai mult de 8 apartamente. Pentru recidivă se poate aplica in­ternarea in lagăr dela 15 zile la 6 luni. ART. 70. — Se pedepseşte cu în­chisoare corecţională dela o lună la 2 ani şi cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei, acela care fabrică obiec­te sau orice materiale în legătură cu apărarea antiaeriană activă sau pa­sivă a teritoriului, acela care pune aceste obiecte sau materiale în cir­culaţie, fără a fi omologate de Mi­nisterul de Război, Subsecretariatul de Stat al Aerului, în acord cu Mi­nisterul înzestrării Armatei, acela care activează în domeniul apărării­­antiaeriene a teritoriului fără auto­rizaţie prealabilă a Ministerului Vie Război. Subsecretariatul Aerului, sau care construeşte fără autorizaţia sub- 4 zonei de apărare pasivă Bucureşti, sau conduce lucrări da adapta*“®» precum şi instalaţii de utilitate pur­blică, ce nu ia deplinate condiţiunile stabilite de legile sau ordonanţele la vigoare, precum şi acela care va În­cerca vreo înşelăciune sau Inducere la eroare a autorităţilor la legătură, cu cele de mai sus. " ART. 71. — Acela care divulgă sau predă agenţilor străini diferite date, acte sau planuri referitoare la apărarea antiaeriană activă sau pa­sivă a teritoriului va fi pedepsit con­form art. 191 din codul penal. Dacă infracțiunea este comisă de un străin, pedeapsa va fi acea pre­văzută de art. 194 din codul penal. CAPITOLUL VI » Procedura de constatare ART. 72. __ Infracțiunile la pre­zenta lege vor fi constatate de orice magistrat civil sau militar, având calitatea de ofiţer de poliţie judici­ară. Comandamentele militare de apă­,­rare antiaeriană pasivă ale teritoriu­lui vor putea da delegaţiuni şi ofiţe­rilor activi sau de rezervă, mobili­zaţi sau concentraţi, având cel puţin gradul de locotenent, pentru a con­stata Infracțiunile de mai sus. Procesele-verbale de constatare a acestor infracțiuni vor fi întocmite conform anexei Nr. 1. Ele vor avea forță probatorie până la înscrierea Neîndeplinirea uneia din condițiu­­nile prevăzute la art. 138, pct. 4, 5 și 6, din procedura penală, nu atra­ge nulitatea proceselor-verbale. In cuprinsul procesului-verbal se va menţiona, sub pedeapsă de nulitate, in cunoşti­inţarea făcută infractorului, că procesul-verbal va fi depus în ce­le două zile următoare la Instanţa competentă, care va fi indicată prin arătarea numelui şi sediului acesteia, şi că judecata se va urma fără ci­tarea sa, ci numai prin afişare cu cel puţin 24 ore înainte. ART. 73. — Pentru infracţiunile pedepsite de lege, numai cu amendă, ofiţerii şi magistraţii, odată cu con­statarea faptului, încasează de la in­fractori, minimum amenzii prevăzute de lege pentru acest fapt, eliberând chitanţa din recipisier cu matcă, da­că acesta declară că îşi recunoaşte vinovăţia şi că nu voieşte a fi trimis in judecată.­­ Pentru infracţiunile pedepsite de lege cu amendă sau internare în la­găr de muncă, magistraţii şi ofiţerii vor încasa amendă maximă prevăzu­tă de lege, pentru faptul constatat, procedând ca mai sus, dacă infrac­torul face aceeaşi declaraţie. In cazul când infractorul nu este prezent sau nu îşi recunoaşte vina şi refuză a plăti amenda, se va încheia proces-verbal în dublu exemplar,­­ conform anexei Nr. 1, din care unul va fi Înmânat celui vinovat. Dacă el lipsește sau refuză a pri­mi procesul verbal, acesta va fi afi­șat pe ușa casei, dresându-se proces verbal de afișare, conform anexei Nr. 2. II. După capitolul VI, se adaugă următoarele texte: CAPITOLUL Vn Procedura de judecată­­ ART. 74. — In timp de pace com­petenţa î­e a judeca Infracţiunile din această lege aparţine Instanţelor ci­vile, conform normelor prevăzute de procedura penală. In timp de război, de mobilizare sau pe teritoriile In stare de asediu, competnţa de jude­cată trece la instanţele miiitare. ART. 75. — Instanţele militare vor fi sesizate prin ordinul de trimitere în judecată, emis pe baza procesului verbal de constatarea Infracţiunii. Ele vor judeca in termen de 3 zile dela sesizare, fără citarea infracto­rului, dar cu afişarea pe uşa instan­ţei a termenului de judecată, cu cel puţin 24 ore tratate ART. 76. — Hotărîrile instanţelor militare vor fi definitive. Ele nu vor putea fi atacate prin nicio cale de atac. Amenzile se vor pronunţa în fa­voarea Ministerului de război, subse­cretariatul de Stat al aerului, Fondul apărării antiaeriene pasive şi se vor vărsa la fondul Apărării antiaeriene pasive, înfiinţat la Cassa de Depu­neri şi Consemnaţiuni. In caz când instanţele competente vor aplica pedeapsa amenzii, con­damnatul va plăti suma în termen de 3 zile de la pronunţare. Dacă In acest timp amenda nu e­­ste plătită, se va emite în contra sa mandat de internare în lagăr, soco­­tindu-se 250 lei pe zi.­­ Dacă Instanța de mai sus, aplică pedeapsa internării în lagăr sau a închisorii, mandatul va fi emis ime­diat ?i executat in timp de 24 ore dela data emiterii. ART. 77. — In timpul stării de război sau de mobilizare şi pentru a­­numite teritorii, ministerul justiţiei, la cererea ministerului de război va putea dispune ca judecarea infracţi­unilor prevăzute la art. 63, alin I şi ÎI, 64, 65, 66, 67 alin. I şi II şi 69, alin. I şi II, să se facă de către judecătoria de pace, prin derogare dela dispozițiunile art. 74, alin. H din aceasta lege. , Deriziunea ministerului justiției se pune la aplicare dela data publicării ei în Monitorul Oficial. In asemenea cazuri, judecătorii de pace si judecătorii delegați in acest scop la judecătorii de către ministe­rul justiţiei, vor judeca infracţiunile mai sus enumerate, la faţa locului, unde vor fi Însoţiţi de grefieri, pre­cum şi de organele de constatare ca­re 11 vor sesiza verbal. Judecata se va face detadată, fă­ră nicio formalitate prealabilă, dacă Infractorul este prezent. Acte de notariat transcrise la Trib. Prahova VÂNZĂRI ~ 1248 — Radu M. Costache — Smaranda D. Şerbu, vânzare. U­­dreşti, 1800 m. d., lei 10.000. — 1249 — Ch. Șt. Drogu 5- a. — Alexandru I. Frâncu, vânzare. Pa­­sepa, 666 m. p.. lei 77.000. — 1250 — Gh. Ștefănescu — Eugenia V. Badea, vânzare. Ceptu­­ra, 3000 m. p., lei 30.000. — 1252 — Constantin Vasîlescu Ion Ştefan Cristu ş. a., vânzare, imobil Ploeşti str. Mică Nr. 16, lei 1.400.000. — 1253 — Ioajia Petre Ion ş. a. —• Costache I- Iile, vânzare, Bolde­şti, 1200 m. p., lei 35.000. —■ 1254 — Const. Grigorescu — Maria şi V­ie Zaharescu, vânzare, Albești Mari, 25(H) m. p., lei 22.000. — 1255 — Dumitru V. Vasile — Elena B. Anghelîna, vânzare, Adân­­cuta, 2500 m­­p., lei 10.000. — 1256 — Aurelia si Gh. Popa —­ Maria P. Cosma, vânzare, Fân­­tânele, imobil Ploești str. Casin Nr. 18, lei 100.000. — 1257 — Voica Gh. Niculae s. a. — Gh. Balea s. a­, vânzare, Starchiojd, 3326 m. d., lei 78.000. 1258 — Dumitru Șerbănoiu — Consta Crasan, vânzare, imobil în Vălieni de Munte, str. Horia, lei 200­ 000. itimiiinmimiüiiiiiiiiiiiHimiiiiigmiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiutmiiümiiHiiiiiiismiunuiiii Copii; sunt teza un» I cel mai de pref al dum* neavoiistră. invăţaţi-i din vrMe, g© trebue să facă in caz ele alarmă aeriană. EîipS;xrf.i»te pri» mejdia bombelor neexplodate şi atrăgefî-le a» tenția sa nu ridice obiectele lăssate de avioanele inamice» ai SBE. HU­" Scăderea producţiei americane in luna Februarie STOCKHOLM, 30 (ESS). — Pro­ducţia generală de armament a A­­mericii a scăzut în luna Februarie cu 1% faţă de Ianuarie. Serviciul producţiei de războiu americane socoate că această scădere se da­­­­toreşte lipsei de mână de lucru. Se arată că cerințele militare în dife­rite feluri de armament nu au putut fi satisfăcute în luna Februarie.

Next