Argus, aprilie 1944 (Anul 34, nr. 9269-9291)
1944-04-01 / nr. 9269
P . f A «te. »269 lmi SSm Câteva propuneri ale comercianţilor cu prilejul nouilor legi fiscale Aplicarea conttribuţiei excepţionale la vânzările de fructe. — Problema reprezentenţilr în comerţul de fructe şi legume. — Propunerile pentru modificarea aşezării contribuţiei excepţionale — Apropierea începerii noului n cutroftiu financiar 1944—1945, de care ne desparte numai două zile. A produs ca totdeauna în această epocă o vie acţiune în rândurile comercianţilor şi industriaşilor, pentru legiferarea celor mai însemnate dintre doleanţele lor Chestiunile cari fac astăzi obiectul demersurilor comercianţilor şi industriaşilor în legătură cu nouile legiuri fiscale ce vor intra în vigoare la 1 Aprilie şi puţine zile după această dată, sunt numeroase Desprinderi dintre ele numai câteva a căror rezolvare se impune destul de imperios. Apucarea contribuţiei excepţionale la vânzările de fructe Lege® contribuţiei excepţionale Scuteşte de plata acestui impozit, potrivit disp. art. 25 pct 1 fructele care se produc în ţară şi cari se vând în comerţul de detaliu până la lei 100 kgr. şi în cel cu ridicata până la lei 80 kgr. Această măsură a fost Introdusă prin modificarea adusă legiî la 1 Aprilie 1943. In aeri timp majoritatea fructelor indigene se vindeau la preţuri sub 100 leî kgr. pentru detaliu şi 80 lei pentru ridicata. Scopul dispoziţiunii de mai sus a fost de a nu se scumpi pentru, marea pătură a consumatorilor nevoiaşi preţul fructelor româneşti maleftine, şi astfel de-a nu-i împiedeca de a consuma aceste produse. Astăzi însă, potrivit mercurialului de preţuri oficial editat de Camera de comerţ din Bucureşti, aproape nu mai există fructe al căror preţ de vânzare la detaliu să fie mai mic de 100 lei kgr. Mercurialul ne arată, pe hârtie, că există un fel de mere şi altul de pere cari sunt cele mai eftine, având preţul de detaliu 95 lei kgr. Acest fel de fructe însă nici nu se găseşte pe piaţa Capitalei. Deci, scopul urmărit de legea contribuţiei excepţionale departe de a fi fost atins, nu mai are nici un fel de aplicare acum. Ţinând seamă de faptul că dela 1 Aprilie 1943 şi până azi, preţul fructelor s’a dublat şî chiar întreit, pentru a mai rămâne în vigoare scutirea acordată de lege, trebue să se dubleze plafonul legal, adică să nu mai suporte contribuţia excepţională vânzările de fructe cu ridicata până la 160 lei şi cu amănuntul până la 200 lei kgr. Problema reprezentanţilor in comerţul de fructe şi legume Tot în legea contribuţiei excepţionale se determină condiţiunile pe cari trebuie să le îndeplinească reprezentanţii de comerţ, agentură şi comision, pentru a fi scutiţi ca atare şi deci a se bucura de scutirea achitării impozitului de 5 la sută pentru cumpărările făcute de ei. Art. 27 din lege prevede îndeplinirea cumulativă a unor anumite condiţiuni de către reprezentanţii de comerţ, pentru a fi scutiţi de contribuţia excepţională Printre acestea la punctul e figurează şi condiţiunea posedării unui contract scris cu dată certă de reprezentanţă, agentură sau comision. Aşa zişii comercianţi grosişti de fructe, legume şi zarzavaturi nu fac altă operaţiune decât aceia de a cumpăra în Comision mărfurile de la producători şi de a le vinde apoi, chiar în prezenţa acestora. Deci aproape niciodată nu se poate confecţiona în timp util un contract scris, care să fie apoi vizat pentru a avea dată certă. Dealtfel aceste operaţiuni se fac mai mult noaptea, iar mărfurile negociate trebuesc repede vândute, pentru că multe din ele îşi pierd din calitate chiar în cursul a câtorva ore. Nici nevoile consumului nu îngăduesc ca aceste mărfuri să nu fie distribuite în prima dimineaţă după cumpărarea lor, pentru a nu se împiedeca aprovizionarea populaţiei. In regimul de azi al legii aceşti comercianţi cari fac operaţiuni de comision, achită contribuţia excepţională la primirea mărfurilor, ca şi când le-ar cumpăra ei spre a le revinde. Cum textul legii nu corespunde spiritului ei, este necesar să se modifice al 4 din art 27, scutind de obligaţiunea posedării unui contrat scris cu dată certă şî pe intermediarii din comerţul de fructe şi legume, aşa cum au fost scutiţi intermediarii din comerţul de cereale. Propunerile pentru modificarea aşezării contribuţiei excepţionae Am publicat în mai multe numere ale ziarului nostru diferitele propuneri făcute de către comercianţi şi industriaşi prin asociaţiunile lor profesionale asupra unei noui aşezări a impozitului excepţional. După toate demersurile făcute, acum în preajma noului an financiar aproape toţi comercianţii sunt de acord a se percepe contribuţia excepţională, direct de la comerciant la valoarea facturilor mărfurilor livrate în magazine, pe câte un interval de timp (3 luni, 6 luni etc.) Potrivit cu felul mărfurilor, Impozitul ar urma să fie achitat, prin vărsăminte făcute pe borderouri la adiţiile financiare. In modul acesta, s’ar evita multe evaziuni precum şi spectacolul degradant al tocmelii dintre comerciant şi consumator pe seama acestei contribuţii naţionale şi posteşti. * Supunem cele de mai sus în atenţiunea d-lui ministru de finanţe şi a forurilor fiscale în măsură a lua masuri de remediere, pentru a fi ţinute în seamă cu prilejul nouilor aşezări fiscale pentru exerciţiul financiar ce începe la 1 Aprilie 1944. Adnarea generală a Asociaţiei Bursei de Valori din Bucureşti Eri, 30 Martie, ora 12, a avut loc la sediul Bursei, adunarea generală a membrilor care compun „Asociaţia bursei de valori”, spre a lua cunoştinţă de volumul şi valoarea operaţiunilor încheiate la Bursă de întreg anul 1943, precum şi de activitatea depusă de comitet în acest an Biroul adunării a fost alcătuit din dl. Săvulescu, preşedintele comitetului bursei, asistat de general Grigore Stoika, ca vice-preşedinte şi de d. Ion Niculescu, secretarul bursei. S’a dat citire unei dări de seamă, care în mod succint a arătat mersul evolutiv al bursei noastre pe întreg anul precedent cu un volum de operaţiuni mai redus, compensându-se prin o valoare însă mai ridicată, deoarece cursul unei acţiuni negociate în mijlociu a fost în 1943 de 1581 lei, faţă de numai 1168 în 1942. Totuşi dacă compartimentul petroliferelor, ar fi înregistrat un număr de tranzacţiuni, similar sau mai apropiat de cel din 1942, atunci rezultatul general ar fi coincis cu cel al acestui an. Deficienţa compartimentului (50 la sută sub tranzacţiile anului 1942) a modificat însă simţitor totalul general al operaţiunilor pe 1943. S’a subliniat fermitatea compartimentului împrumuturilor statului şi buna ţinută a rentelor, ceea ce reflectă încă odată mai mult potenţialul nostru financiar şi economic, precum şi încrederea publicului în finanţele ţării. In partea Il-a a dărei de seamă s’a amintit că starea de război a ce- rut membrilor comitetului sforţări noi îndelungate pentru asigurarea bunului mers al instituţiei. Controlul, verificările şi coordonarea strânsă între lucrările membrilor comitetului şi acele ale comisiunilor ministerului de românizare pentru viza şi transferul unor anumite categorii de acţiuni au fost lucrări curente la bursă. Comitetul însă consecvent ţelului propus încă de multă vreme, s’a străduit. Şi anul trecut să dobândească o modificare mai adâncă a legii burselor. De această chestiune, în ultimul coapta, timp s-a sesizat însăși Ministerul Economiei pentru o altă redactare ce trebue adusă unora din articolele existente ale legii bursei. Cu acest prilej a avut și comitetul de propus o serie de modificări pentru această lege, în cadrul acordărei însă a unei autonomii mai largi bursei, încorsetarea ei în formele unui biurocratism greoi şi exigent, nu corespunde îndeajuns promovărei ntereselor statului şi acelea ale deţinătorilor doritori de plasamente in valori mobiliare. Darea de seamă a fost luată în consideraţiune şi votată de unanimitatea membrilor prezenţi. Şedinţa s-a terminat la orele 13. Târgul de mostre 1944 din Bale Pregătirile pentru al 28-lea târg de mostre elveţian (22 Aprilie—2 Mai 1044) sunt aproape terminate. Viitoarea manifestare poate fi considerată de pe acum, cu drept cuvânt, ca cea mai mare şi mai valoroasă dintre toate manifestările economice de până în prezent ale Elveţiei. O extraordinară lipsă de loc domneşte în toate cele 13 grupuri ale târgului şi mai multe aute de finie nu au putut fi acceptata, cu toate că expoziţia se întinde pe un teren de 50.000 m.p. faţa de 43.000 m.p. în anul precedent. O construcţie măreaţă, demontabilă, din lemn, cu cinci arcade, care constituie ea însăşi un remarcabil obiect de expoziţie, va înlocui hala acoperită cu pânză din ultimii ani, liberând spaţiu nou. Industria tehnică elveţiană va da expoziţiei din 1944 un aspect cu totul special , de remarcat ca oferta de maşini se va spori prin prezenţa unui grup de industrii elveţiene specializat din maşini textile, precum şi printr’un număr apreciabil de firme din industria grafică. încă niciodată, de când există un târg de mostre elveţian, economia elveţiană n'a dat dovada die atâta zel şi energie, conştiinciozitate, spirit de iniţiativă şi deplină înţelegere pentru posibilităţile prezentului, ca la organizarea târgului de mostre din anul acesta. Industriile elveţiene sunt hotărîte să atace cu ardoare toate problemele prezentului şi viitorului, care ii stau în faţă. Numeroase firme exportatoare vor dori să facă uz în primul rând de târgul de mostre elveţia, care este un Instrument economic de o valoare din ce în ce mai recunoscută. Exportatorii străini sunt de părere că acest loc de întâlnire al lumii internaţionale de afaceri este indicat pentru reluarea şi strângerea relaţiilor comerciale întrerupte. Marea expoziţie economică a Elveţiei din anul 1944 aşteaptă cu nerăbdare musafirii săi din străinătate. * •* Distriburea uleiului se va face numai pe bază de cartelă Subsecretariatul de stat al aprovizionării armatei şî populaţiei civile, a dat următoarea deriziune : ART 1. — Cu începere dela 1 Aprilie 1344, distribuţia uleiului de dovleac soia şi floarea soarelui se va face numai pe bon de cartelă. ART. 2. — Raţine de ulei ce se vor distribui lunar populaţiei civile de zi se vor fixa de subsecretariatul stat al aprovizionării armatei populaţiei civile, prin comunicare sau ordine administrative. ART. 3. — Toţi comercianţii carii au primit ulei sunt obligaţi ca la 10 şi 15 ale fiecărei luni să justifice , cu bonuri de cartelă, cantitatea de ulei vândut. MERCURIALUL PIEŢII PLOEŞTI n.OEŞTI, 30. — Săptămâna ultimă, a înregistrat o simţită urcare la diferite articole de primă necesitate şi aceata s’a făcut simţită mai mult prin lipsa unor articole care au ajuns să fie cumpărate la concurenţă. Măsurile pentru combaterea speculei sunt eficace şi în continuă prezenţă pe piate. Dovadă, numărul apreciabil de negustori şi precupeţi trimişi In judecată la legea speculei. Se observă afluenţa de trufandale de primăvară, al căror preţ din zi în zi descreşte pentru a putea tac~ cu fiul! tuturor pungilor. In genera!, mercurialul plettî a fost păstrat cu mici modificări faţă de săptămâna trecută. , 11 redăm pe cel cu preţurile maximale şi de vânzare — cumpărare înregistrat la Halele Centrale astăzi. I ZARZAVATURI Ardei iute uscat şirul lei 45, 50; Cartofi, kgr. 11, 13; Ceapă uscata arbagic, kgr. 18, 20; Ceapă uscată de apă, kgr. 14, 17; Fasole uscată comună kgr. 25, 28; Fasole uscată, obsdată și rotundă, kgr. 26, 30; Gulii, buc. 10—16, 12—18; Hrean kgr. 60,’ 70; Morcovi kgr. 15, 18; Păstârnac kgr. 15, 18; Pătrunjel rădăcină, kgr. 24, 30; Praz verde, firul 2,50, 3; Ridichi negre buc. 4—6, 6—8; Sfeclă roşie buc. 5—8, 6—10; Sfeclă roşie lungă, kgr. 8, 10; Spanac kgr. 80, 100; Ţelină rădăcină mare kgr. 32, 40; Urzici, kgr. 60, 80; Usturoi uscat kgr. 65, 75; Zarzavat de supă leg. 5 fire 7, 9. Preţul cu ridicata şi amănuntul. FRUCTE Mere Ionathan I, kgr. lei 185, 240; Mere Ionathan II, kgr. 160, 220; Mere creţeşti, kgr. 150, 200; Mere creşti Ilie kgr. 90, 120; Mere Parmen Auriu, kgr. 140, 180; Nuci uscate, sua 100, 120; Prune uscate indigene, kgr. 135, 168; Prune afumate indiene kgr. 125, 155. Preţul cu ridicata şi amănuntul. Restul de varietăţi conf. Ordonanţei no. 61 din 1943. Lămâi 112 lei buc. @RO 69 NOUL REGIM AL MACINIŞULUI ŞI AL PÂINII ÎN RESTUL ŢĂRII Modificarea şi compactarea lor pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teribrtului Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile a dat următoarea decizie: ART 1. — Toate morile cu regim comercial simt obligate să extragă: a) din grâul de 75 kgr. greutate hectolitrică: 60% făină populară: 22% % făină albă: 17%% târâţe. b) din secara de 68 kgr. greutate hectolitrică 72% făină integrală şi restul tărâţe. Pentru fiecare kgr. în pine la greutate hectolitrică se va extrage 1% făină de grâu sau scară în plus, modificându se corespunzător şi procentul de tărâţe, plusuri de extracţie la făina de grâu va fi format din făină neagră şi făină albă în proporţia prevăzută la alin. a din prezent»»] art. Grâul care are o greutate heptolitrică sub 75 kgr. se va măcina numai un amestec cu grâul de o greutate hectolitrică superioară, astfel, ca amestecul să aibă o greutate medie de cel puţin 75 kgr. la hectolitri]. Extracţia de făină se va calcula la cantitatea de grâu sau secară intrată la măc’n’'ş după eliminarea corpurilor străine. Făina de grâu sau secara rezultată din măciniş nu va conţine mai multă apă decât grâul sau secara din care au fost obţinute. Măcinarea de cizmei şi fasole de către morile cu regim comercial se va face mimai cu aprobarea Subsecretariatului de Stat al Anvilonării Armatei şi Populaţiei Civile. Procentul de extracţie de făină pentru movile cu regim ţărănesc rămâne acela stabilit, prin decizia ministellă No. 1314 publicată în Moniorul Oficial No. 179 din 2 August 1943 ART. 2. — Din extracţia de făină albă de grâu prevăzută la art. 1 de mai sus , movile cu regim comercial vor putea fabrica cel mult 2% griş. ART. 3. — Pe tot cuprinsul ţării brutarii vor fabrica 2 feluri de pâine din făină de grâu : — pâine neagră din făină populară de grâu ; — pâine albă, din făină de grâu. La fabricarea pâinii negre se va putea întrebuinţa cel mult 20% făină de secară sau cartofi La fabricarea pâinei albe se va putea întrebuinţa cel mult 20 g, făină de cartofi. Amestecul de făină de secară sau de cartofi nu dae dreptul la nici un spor pe preţ. Greutatea pâinii negre va fi de 600 gr.; pentru fabricarea unei pâini negre se va acorda 462 gr. făină populară. Greutatea pâinii albe va fi de 500 gr.; pentru fabricarea unei pâini albe se va acorda 396 gr. făină albă. Se admite o toleranţă de 3/j la greutatea pâinii; verificarea se va face cântărind 10 pâini La rând: Pâinea va fi bine fabricată albine In localităţile în care este uzul sa se facă pâini mari din care se vând bucăţi cu cântarul, se va putea încuviinţa acest mod de fabricaţie şi vanzare de prefecturile de judeţ. VANZAREA PAINE! ŞI FAINEI Art. 4. — Vânzarea pâinii negre şi pâinii albe din făină de grău se face numai contra bonuri de cartelă. Din cantitatea totală de pâine fabricată şi pusă în vânzare, brutăriile sunt obligate să aibă a şaptea parte pâine albă sau chifle restul va fi pâine neagră. Dacă nevoile de consum cer, Administraţiile locale vor putea mări sau micşora cantitatea de pâine albă sau chifle, la unele brutării, cu condiţia ca proporţia de cel puţin a şaptea partea să se menţină la cantitatea totală consumată in localitate. ART. 5. — Pâinea de secară, pâinea de graham, precum şi orice altfel de pâine care se face dintr'un amestec de făină diferit de acela prevăzut la art. 2 din prezenta deciziune se va putea fabrica şi vinde numai de către brutăriile speciale autorizate pentru aceasta. Autorizarea se dă pentru Bucureşti de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, iar pentru provincie, după caz, de prefecturile de judeţ. PREŢUL Preţurile pentru aceste feluri de pâine se vor fixa de Comisariatul General al Preţurilor la cererea brutarilor care au obţinut autorizaţia specială de fabricare prevăzută în prezentul art. Pâinea de graham se va vinde cu cartelă. Vânzarea pâinei de secară este liberă. ART. 6 *— Este permisă fabricarea exclusiv din făurift albă a următoarelor produse : a) Chifle în greutate de 50 gr. buc. b) Covrigi la greutate de 25 grame bucata. Chiflele se vor vinde contra bon de cartele socotindu-se 10 chifle egale cu o pâine albă. Vânzarea covrigilor este liberă. ART. 7. — Făina de grâu și făina de secară, pentru fabricarea produselor prevăzute la art. 3, 5 şi 6 se vor distribui pa bază de tabele lunare depuse la mori, sau autorizaţii individuale dată de la caz la caz. Tabelele lunare vor fi întocmite şi autorizaţiile individuale vor fi eliberate pentru Bucureşti de Direcţiunea Generală a Ceralelor din Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile, iar pentru provincie de oficiile economice ale prefecturilor de judeţ. Autorizaţia este necesară şi in cazul când făina este scoasă din moară spre a fi întrebuinţată într'o industrie care funcţionează ca anexă a mierii. Făina de grâu şi făina de secară scoasă din morile cu regim comercial nu poate fi utilizată decât în scopul prevăzut în tabel sau în autorizaţia de eliberare. Făina nu poate fi vândută sau cedată nici chiar unei alte industrii similare decât cu aprobarea autorităţii care a întocmit tabelul sau eliberat autorizaţia pentru scoaterea făinei din moară. ART. VIII. — Este interzisă fabricarea din făină populară de grâu, făină de secară sau alte feluri de făinuri, a pastelor făinoase, biscuiţilor, cozonacilor, plăcintelor, gogoşilor, pişcoturilor, prăjiturilor, cornurilor, brânzoaicelor, pesmeţilor paternilor şi altor asemenea fabricaţii. Toate aceste produse vor fi fabricate exclusiv din făină albă de grâu. Vânzarea acestor produse este liberă către consumatori la preţurile ce se vor fixa de Comisariatul General al Preţurilor. Cotele de făină albă pentru fabricarea acestor produse se vor stabili şi aproba: a) de către Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării pentru fabricile de paste făinoase şi biscuiţi pentru toată Ţara, b) de către Direcţiunea Generală a Cerealelor din Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, pentru Bucureşti şi de către Oficiile Economice Judeţene In provincie, pentru celelalte produse, potrivit normelor generale stabilite de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării. ART. IX. — Pentru necesităţile de făină de menaj se va distribui exclusiv făină albă, pe bonuri de cartelă, la epocile şi în cantităţile ce se vor stabili de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile, pe cale de comunicare sau ordine administrative. Autorizaţiile pentru ridicarea făinei se vor elibera de către Direcţiunea Generală a Cerealelor, iar în provincie de către Oficiile Economice Judeţene. Grişul se va vinde fără cartelă. ART. X. — Morile cu regim comercial sunt obligate la eliberarea făinei de grâu şi de secară, să noteze cu cerneală şi în mod citeţ atât pe factura originală, cât şi pe duplicatul care rămâne la dosar numărul tabelului sau autorizaţiei in baza căreia s-a eliberat făina; in acelaş timp sunt obligate să noteze în tabel sau pe dosarul autorizaţiei cantitatea de făină eliberată şi numărul facturei. • ART. XI. — Brutarii şi orice alte întreprinderi care prelucrează sau vând făină de orice fel, sunt obligaţi, să înscrie în registrul de făină pe’ lângă celelalte menţiuni prevăzute de lege şi numărul autorizaţiei sau tabelului în baza căruia au ridicat făina, numărul facture! şi moara de unde s'a privit factura. ART. XII. — Subsecretariatul de, Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile va putea hotărâ pe cale de comunicare sau ordine administrative, zile în care în loc de pâine se va consuma mălai sau cartofi. ART. XIII. •— Este interzis a se fabrica din făină de grâu şi secară sau a se pune în vânzare, alte produse decât cele prevăzute în această deriziune. ART. XIV. Infracţiunile la prevederile prezentei deriziuni se pedepsesc, în conformitate cu dispoziţiunile legii pentru activarea producţiei, regimul preţurilor, reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic nr. 282 publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 Mai 1943, cu modificările ulterioare. ART. XV. — Prezenta deriziune intră în vigoare pe data de 1 Aprilie 1944, în toate judeţele situate la Vest de linia de Est a judeţelor Braşov, Dâmboviţa şi Vranca. Pe aceeaş dată încetează aplicarea p această parte a Ţării a dispoziţiunilor deciziunei Nr. 1532 publicată în Monitorul Oficial Nr. 45din 23 Februarie 1944. Dispoziţiunile deciziunei menţionate rămân în vigoare în județele situate la Est de linia prevăzută la alin. I. . .Monitorul Oficial“ cita 10 Martie 1944 publică: ART. UNIC. — Dispozițiunile legii Nr. 321 din 6 Martie 1939, pentru apărarea antiaeriana a teritoriului, se modifica și se completează după cum urmează: - Capitolele V și VI, se inlocuesc cu următoarele texte: CAPITOLUL. V Infracțiuni ART. 63. — Se pedepsește cu amendă dela 2.000 la 10.000 lei, acela care nu respecta orariul de camuflaj, sau nu ia măsurile stabilite pentru camuflarea luminilor de orice fel, de către Comandamentele militare însărcinate cu apărarea pasivă. Când aceste fapte sunt săvârşite în timpul exerciţiilor de apărare pasivă, se va aplica maximum pedepsei. » Dacă aceste fapte sunt săvârşite în timp de alarmă aeriană, pedeapsa va fi dela 6 luni la 5 ani lagăr, sau amendă dela 10 000 la 100.000 lei. Se va aplica maximum pedepselor mai sus prevăzute, când cei vinovaţi sunt însărcinaţi cu apărarea pasivă a instituţiilor publice, sau întreprinderilor particulare de orice fel, puse sub control militar, sau lucrând pentru nevoile armatei. In caz de recidivă, pedeapsa amenzii va fi sporită cu un plus dela 5000 la 50.000 lei, iar acea a internării în lagăr cu un plus dela 1 lună până la un an. ART. 64. — Se pedepseşte cu internare în lagăr dela 1 lună la 2 ani şi amendă dela 5.000 la 50.000 lei, acela care fiind obligat prin legi, sau prin ordonanţele autorităţilor militare, ori având o însărcinare în acest sens, nu execută, întărzie, sau sabotează măsurile de protecţie contra atacurilor aeriene, altele decât cele prevăzute la art. 65 şi 69, când aceste măsuri privesc o instituţie publică, sau o întreprindere particulară de orice fel, pusă sub controlul militar, sau care lucrează pentru armată. Dacă aceste fapte privesc celelalte întreprinderi particulare pedeapsa va fi amenda dela 50.000 lei sau internare în lagăr dela 16 luni. Dacă aceste fapte privesc imobilele, servind numai de locuință, pedeapsa va fi amenda dela 2.000 la 10 000 lei. In caz de recidivă, amenda aplicată nu va putea fi inferioară maximului prevăzut de lege. ART. 65. — Se pedepseşte cu amendă dela 1.000 la 5.000 lei acela care contravine in orice mod la dispoziţiunile afişate de autorităţi pentru a fi respectate cu ocazia exerciţiilor de apărarea antiaeriană pasivă şi care nu ar fi prevăzute de art. 63, 64 şi 69, precum şi acela care nu participă la cursurile de instrucţie sau la orele de apărare pasivă organizate de autorităţi. In caz de recidivă, pedeapsa va fi amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei, iar pentru infracţiunile următoare se va aplica pedeapsa lagărului de muncă dela 1-6 luni.* ART 66. — Se pedepseşte cu amendă dela 10.000 la 50.000 lei şi cu internare în lagăr dela o lună la 2 ani, persoanele civile, care făcând parte din formaţiunile de apărare antiaeriană ale teritorului, sau având însărcinări speciale în acest cadru, lipsesc în caz de alarmă aeriană sau de bombardament, fără să fi avut o învoire prealabilă dela organele militare de conducere respective. ART. 67. — Se pedepsește cu amendă dela 1.000 la 10.000 lei acela care pătrunde în orice mod şi fără autorizarea proprietarului într-un adăpost străin, în afară de cazul alarmelor aeriene sau de bombardament. Aceiaşi pedeapsă se aplică şi celuia care, nefăcând parte din nicio formaţiune de apărare antiaeriană, refuză să se adăpostească pe timpul alarmelor sau bombardamentelor aeriene, sau părăseşte adăpostul înainte de încetarea lor. In caz de recidivă pedeapsa va fi Internarea în lagăr dela 15 zile la 6 luni. ART. 68. — Se pedepseşte cu Închisoarea corecţionalâ dela 15 ani, cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei şi Interdicţie corecţională de la 1-2 ani, acela care distruge, degradează sau pune In stare de nefuncţionare, în orice mod, un obiect, o lucrare sau o Instalaţie destinată protecţiei contra atacurilor aeriene, chiar dacă este proprietatea sa. In caz când faptul a cauzat moartea sau vătămarea gravă a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa efste cea fixată de lege pentru crima de provocare a pericolului public, prevăzut de art. 352, alin. ultim, pct. 1 și 2 din codul penal. ART. 69. — Se pedepseşte cu amenda dela 1.000 la 20.000 lei, acela care nesocoteşte In orice mod Instrucţiunile afişate de Comandamentul Apărării Pasive, la privinţa măsurilor de aprovizionare cu hrană, apă medicamente, echipament, unelte şi materiale pentru caz de bombardament. Se va aplica maximum pedepsit, dacă cei vinovaţi, sunt persoanele însărcinate cu apărarea antiaeriană pasivă la instituţiunile publice sauparticulare aflate sub controlul militar, sau care lucrează pentru armată, precum şi acei care sunt însărcinaţi cu apărarea pasivă la imobilele cu mai mult de 8 apartamente. Pentru recidivă se poate aplica internarea in lagăr dela 15 zile la 6 luni. ART. 70. — Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela o lună la 2 ani şi cu amendă dela 10.000 lei la 100.000 lei, acela care fabrică obiecte sau orice materiale în legătură cu apărarea antiaeriană activă sau pasivă a teritoriului, acela care pune aceste obiecte sau materiale în circulaţie, fără a fi omologate de Ministerul de Război, Subsecretariatul de Stat al Aerului, în acord cu Ministerul înzestrării Armatei, acela care activează în domeniul apărăriiantiaeriene a teritoriului fără autorizaţie prealabilă a Ministerului Vie Război. Subsecretariatul Aerului, sau care construeşte fără autorizaţia sub- 4 zonei de apărare pasivă Bucureşti, sau conduce lucrări da adapta*“®» precum şi instalaţii de utilitate purblică, ce nu ia deplinate condiţiunile stabilite de legile sau ordonanţele la vigoare, precum şi acela care va Încerca vreo înşelăciune sau Inducere la eroare a autorităţilor la legătură, cu cele de mai sus. " ART. 71. — Acela care divulgă sau predă agenţilor străini diferite date, acte sau planuri referitoare la apărarea antiaeriană activă sau pasivă a teritoriului va fi pedepsit conform art. 191 din codul penal. Dacă infracțiunea este comisă de un străin, pedeapsa va fi acea prevăzută de art. 194 din codul penal. CAPITOLUL VI » Procedura de constatare ART. 72. __ Infracțiunile la prezenta lege vor fi constatate de orice magistrat civil sau militar, având calitatea de ofiţer de poliţie judiciară. Comandamentele militare de apă,rare antiaeriană pasivă ale teritoriului vor putea da delegaţiuni şi ofiţerilor activi sau de rezervă, mobilizaţi sau concentraţi, având cel puţin gradul de locotenent, pentru a constata Infracțiunile de mai sus. Procesele-verbale de constatare a acestor infracțiuni vor fi întocmite conform anexei Nr. 1. Ele vor avea forță probatorie până la înscrierea Neîndeplinirea uneia din condițiunile prevăzute la art. 138, pct. 4, 5 și 6, din procedura penală, nu atrage nulitatea proceselor-verbale. In cuprinsul procesului-verbal se va menţiona, sub pedeapsă de nulitate, in cunoştiinţarea făcută infractorului, că procesul-verbal va fi depus în cele două zile următoare la Instanţa competentă, care va fi indicată prin arătarea numelui şi sediului acesteia, şi că judecata se va urma fără citarea sa, ci numai prin afişare cu cel puţin 24 ore înainte. ART. 73. — Pentru infracţiunile pedepsite de lege, numai cu amendă, ofiţerii şi magistraţii, odată cu constatarea faptului, încasează de la infractori, minimum amenzii prevăzute de lege pentru acest fapt, eliberând chitanţa din recipisier cu matcă, dacă acesta declară că îşi recunoaşte vinovăţia şi că nu voieşte a fi trimis in judecată. Pentru infracţiunile pedepsite de lege cu amendă sau internare în lagăr de muncă, magistraţii şi ofiţerii vor încasa amendă maximă prevăzută de lege, pentru faptul constatat, procedând ca mai sus, dacă infractorul face aceeaşi declaraţie. In cazul când infractorul nu este prezent sau nu îşi recunoaşte vina şi refuză a plăti amenda, se va încheia proces-verbal în dublu exemplar, conform anexei Nr. 1, din care unul va fi Înmânat celui vinovat. Dacă el lipsește sau refuză a primi procesul verbal, acesta va fi afișat pe ușa casei, dresându-se proces verbal de afișare, conform anexei Nr. 2. II. După capitolul VI, se adaugă următoarele texte: CAPITOLUL Vn Procedura de judecată ART. 74. — In timp de pace competenţa îe a judeca Infracţiunile din această lege aparţine Instanţelor civile, conform normelor prevăzute de procedura penală. In timp de război, de mobilizare sau pe teritoriile In stare de asediu, competnţa de judecată trece la instanţele miiitare. ART. 75. — Instanţele militare vor fi sesizate prin ordinul de trimitere în judecată, emis pe baza procesului verbal de constatarea Infracţiunii. Ele vor judeca in termen de 3 zile dela sesizare, fără citarea infractorului, dar cu afişarea pe uşa instanţei a termenului de judecată, cu cel puţin 24 ore tratate ART. 76. — Hotărîrile instanţelor militare vor fi definitive. Ele nu vor putea fi atacate prin nicio cale de atac. Amenzile se vor pronunţa în favoarea Ministerului de război, subsecretariatul de Stat al aerului, Fondul apărării antiaeriene pasive şi se vor vărsa la fondul Apărării antiaeriene pasive, înfiinţat la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni. In caz când instanţele competente vor aplica pedeapsa amenzii, condamnatul va plăti suma în termen de 3 zile de la pronunţare. Dacă In acest timp amenda nu este plătită, se va emite în contra sa mandat de internare în lagăr, socotindu-se 250 lei pe zi. Dacă Instanța de mai sus, aplică pedeapsa internării în lagăr sau a închisorii, mandatul va fi emis imediat ?i executat in timp de 24 ore dela data emiterii. ART. 77. — In timpul stării de război sau de mobilizare şi pentru anumite teritorii, ministerul justiţiei, la cererea ministerului de război va putea dispune ca judecarea infracţiunilor prevăzute la art. 63, alin I şi ÎI, 64, 65, 66, 67 alin. I şi II şi 69, alin. I şi II, să se facă de către judecătoria de pace, prin derogare dela dispozițiunile art. 74, alin. H din aceasta lege. , Deriziunea ministerului justiției se pune la aplicare dela data publicării ei în Monitorul Oficial. In asemenea cazuri, judecătorii de pace si judecătorii delegați in acest scop la judecătorii de către ministerul justiţiei, vor judeca infracţiunile mai sus enumerate, la faţa locului, unde vor fi Însoţiţi de grefieri, precum şi de organele de constatare care 11 vor sesiza verbal. Judecata se va face detadată, fără nicio formalitate prealabilă, dacă Infractorul este prezent. Acte de notariat transcrise la Trib. Prahova VÂNZĂRI ~ 1248 — Radu M. Costache — Smaranda D. Şerbu, vânzare. Udreşti, 1800 m. d., lei 10.000. — 1249 — Ch. Șt. Drogu 5- a. — Alexandru I. Frâncu, vânzare. Pasepa, 666 m. p.. lei 77.000. — 1250 — Gh. Ștefănescu — Eugenia V. Badea, vânzare. Ceptura, 3000 m. p., lei 30.000. — 1252 — Constantin Vasîlescu Ion Ştefan Cristu ş. a., vânzare, imobil Ploeşti str. Mică Nr. 16, lei 1.400.000. — 1253 — Ioajia Petre Ion ş. a. —• Costache I- Iile, vânzare, Boldeşti, 1200 m. p., lei 35.000. —■ 1254 — Const. Grigorescu — Maria şi Vie Zaharescu, vânzare, Albești Mari, 25(H) m. p., lei 22.000. — 1255 — Dumitru V. Vasile — Elena B. Anghelîna, vânzare, Adâncuta, 2500 mp., lei 10.000. — 1256 — Aurelia si Gh. Popa — Maria P. Cosma, vânzare, Fântânele, imobil Ploești str. Casin Nr. 18, lei 100.000. — 1257 — Voica Gh. Niculae s. a. — Gh. Balea s. a, vânzare, Starchiojd, 3326 m. d., lei 78.000. 1258 — Dumitru Șerbănoiu — Consta Crasan, vânzare, imobil în Vălieni de Munte, str. Horia, lei 200 000. itimiiinmimiüiiiiiiiiiiiHimiiiiigmiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiutmiiümiiHiiiiiiismiunuiiii Copii; sunt teza un» I cel mai de pref al dum* neavoiistră. invăţaţi-i din vrMe, g© trebue să facă in caz ele alarmă aeriană. EîipS;xrf.i»te pri» mejdia bombelor neexplodate şi atrăgefî-le a» tenția sa nu ridice obiectele lăssate de avioanele inamice» ai SBE. HU" Scăderea producţiei americane in luna Februarie STOCKHOLM, 30 (ESS). — Producţia generală de armament a Americii a scăzut în luna Februarie cu 1% faţă de Ianuarie. Serviciul producţiei de războiu americane socoate că această scădere se datoreşte lipsei de mână de lucru. Se arată că cerințele militare în diferite feluri de armament nu au putut fi satisfăcute în luna Februarie.