Argus, mai 1944 (Anul 34, nr. 9293-9314)
1944-05-03 / nr. 9293
NUL XXXIV Nr. 9295 Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „TIMPUL" Pentru bănci, societăţi ?1 ir«S tudi publice 3000 ]c»l unu»’ 5 Iei în ţara — 12 Iei în străinătate 8, I»Şl 12 PAGII 7 LEI ■ ABONAMENTE; In ţară UH an 1500 Lei 8 luni 800 Lei 3 luni 400 Lei In străinătate Tariful in function» de convenţiile xRO State internationale In Capitală 1800 Lei REDRESAREA SUiiiimmiiiiiminmimiiiiimiiiniiiiiiiiiiiiiimiiiMHimiiiiimiiimiiiiiiiiiiiiimiiiii ECONOMICĂ jiMUiiniiiMHim’miMiimmmsmiiiiimiiiiimiimiiimmiHiiimiiiiiiiiiiiiimmmiii După cum se știa, ultimul timp, numeroase persoane s'au evacuat din Capitală mutându-se pentru un timp tarecare, din cauza evenimentelor actuale, — în alte regiuni ale ţării. Deasemenea, foarte multe familii din Basarabia, şi Moldova, etc. s’au refugiat în diverse oraşe,’ ceiace a făcut ca populaţia, din aceste aşezări să sporească intr’o bună măsură. Or, pentru aprovizionarea cu diverse articole ale populaţiei, comercianţii din aceste oraşe depun toate eforturile, spre a putea face faţă tuturor cererilor. Astfel, dacă magazinele alimentare sunt suficient aprovizionate cu articole de primă necesitate, nu tot acela.e lucru se întâmplă şi cu celelalte mărfuri, de pildă, articole textile, de drogerie, fierărie, etc., etc., din care magazinele din Bucureşti au stocuri îndestulătoae. Pentru a se veni atât în ajutorul comerţului, prin desfacerea de astfel de mărfuri pe diverse pieţe din ţară, cât şi nn acela al populaţiei, numeroşi comercianţi din provincie au încercat in ultima vreme, să-şi procure diverse mărfuri din Bucureşti. Dar iată că, această situaţie Întâmpină o serie întreagă de dificultăţi din cauza lipsei de transport. In adevăr, cu începere dela 17 Martie cor. s’au luat dispoziţii de către unele autorităţi pentru ca să nu se mai poată transporta mărfurile prin intermediul caselor de transport. In Capitală există câteva întreprinderi de camionaj care ar putea înlesni Intr’o măsură oarecare această situaţie, ele nu pot însă veni în ajutorul comercianţilor, din cauza măsurilor restrictive luate de organele in drept. Pentru a se veni în ajutorul economiei naţionale, este necesar, imperios chiar ca autorităţile competente să ia măsuri în sensul ca întreprinderile de camionaj să poată efectua transporturile de coletărie. Să nu se uite că făcându-se astfel de înlesniri, se va ameliora atât situaţia comerţului din Capitală care trece prin momente grele, cât şi a comercianţilor din provincie care vor isbuti să facă faţă numeroaselor nevoci ale populaţiei evacuate sau refugiate în diversele regiuni Oricum, problema e foarte serioasă şi impune măsuri grabnice pentru redresarea comerţului nostru. Se ştie că guvernul a făcut apel in sensul ca toţi comercianţii de toate categoriile să-şi continue— mai ales acum — exercitarea comerţului lor. La rândul lor, comercianţii au înţeles să fie prezenţi la datorie slujind Statul, dar pentru continuarea comerţului lor, ei se lovesc de unele impedimente, cari le creiază numeroase dificultăţi. Un grup de comercianţi din provincie nu s’a prezentat la redacţie, cerând ca organele economice superioare să intervină pentru ca pe viitor comerţul să găsească Înţelegerea cuvenită. Şi problema transportului mărfurilor este de cea mai mare importanţă în împrejurările de faţă. ------—X3005S------- NOUA ORGANIZARE FOMISUJI muncii Monitorul Oficial de *** publică Decretul-Lege prin care se aduc o serie de modificări şi completări unor articole din Decretul pentru Organizarea Fondului Muncii. Din expunerea de motive rezultă că astfel s’a. găsit neegar că este bine ca. patroniişi salariaţii-din a căror contribuţie şi taxe este format Fondul Muncii, să fie şi ei consultaţi, prin delegaţii lor, la utilizarea acestui fond., Astfel, pe de o parte vor colabora la utilizarea Fondului cât mai corespunzător necesităţilor celor mai urgente, iar pe de altă parte vor fi încredinţaţi că taxele şi contribuţiile lor sunt bine întrebuinţate. Prin măsura acaasta se încurajează iniţiativa şi colaborarea dintre patroni şi muncitori, iar fondul care în prezent numără câteva miliarde lei, i se dă o mai bună organizare care să fie în măsură a garanta o cât mai bună funcţionare a lui, acest fond fiind pentru ocrotirea fizică şi morală, orientarea, pregătirea profesională a ucenicilor, meseriaşilor şi funcţionarilor particulari. 2 PAGINI 5 IE! t).t Organ zilnic al comerțului industriei si finantei ;^3››aKâc3»Cîp›®›a BIROURILE s Bucu* resti, *tr. Sărindar Mc» !Ss Tel* 30 05«44» Numere index asupra producţiei Industriale In numărul de pe luna Martie 1944, a! buletinului lunar de statistici al Ligii Naţiunilor şi care continuă sa apară la Ge-Pentru toate industriile calculate resante asupra producţiei industriale. In Statele Unite, urcarea producţiei industriale pentru nevoile răsboiului, se menţine. Următoarele cifre arată nivelul atins la sfârşitul anului 1943, producţie din 1939 fiind luată ca baza (egal cu 100) minerale: 131, fier şi oţel 175, industria chimică 332,maşini 445, avioane, vechicule cu motor, vapoare 761. Pentru toate industriile calcule împreună, indicele e 225. Unele restricţii referitoare la publicarea statisticilor au fost înlăturate şi numeroase date sunt publicate în buletin. In Canada, sporirea producţiei e şi mai mare decât în Statele Unite. Indicele înregistrat în Octombrie a 269, pentru toate industriile la un loc. Pentru fier şi oţel a atins cifra de 600 în decursul celui de-al doilea semestru din 1943 şi pentru mine. Cifra e în jurul lui 270. . După alte informaţii referitoare la condiţiile economice din America latină reiese că producţia minieră creşte şi aceste ţări se industrializează din ce în ce mai mult. Industrializarea, nu e mai puţin adevărat, creşte în aceleaşi proporţii şi pe continentul European. Evident în buletinul menţionat sunt şi lipsuri. Ţările beligerante din Europa Centrală nu dau cifre asupra producţiei, deci nu se poate face o comparaţie. Preţul maximal ii potcovăriilor Comisariatul General al Preţurilor a dat o decizie prin care fixează următoarele preţuri maximale pentru lucrările de potcovit efectuate de către atelierele de potcovărie din cuprinsul Municipiului Bucureşti. 1. — Confecţionarea şî bătutul vinei potcoave cu materialul clientului: a) Potcoavă Nr. 3 138 lei; b) Potcoavă Nr. 4 145 lei; c) potcoavă Nr. 5 153 lei; d) Potcoavă Nr. 6 161 lei; 2. — Confecţionarea « bătutul linei potcoave de orice mărime cu materialul clientului (fier şi carne): lei 100. 3. — Scosul şi bătutul la loc a unei potcoave vechi: lei 60. SITUAŢIA AGRICOLA DIN TARA ! Ploile abundente căzute în a doua jumătate a lunei Aprilie au întârziat ■ semănatul porumbului. Aceste lucrări vor continua îndată ce pământul se va svânta. De altfel în multe, regiuni porumbul se seamănă la începutul lunei Mai, Semănăturile de toamnă au vegetat în condiţii bune. Suprafeţele cultivate cu legume au fost sporite în proporţii considerabile. S-a început şi semănatul bumbacului în câmpia Dunărei. REPORTAREA IMPUNERILOR FISCALE ÎNFIINŢAREA CASEI DE LICHIDARE OFICIALA. CONSILIILE DE COLABORARE IN ÎNTREPRINDERI. CONTRIBUŢIILE PATRONALE Se ştie că in numii anilor trecuţi că de începutul lunii Aprilie erau legate pentru lumea comercială şi industrială, nouile impuneri ale Statului. Lucrul era firesc, deoarece orce activitate sau iniţiativă în domeniile mai sus arătate şi funcţie de regimul fiscal pe care-l aduce anul bugetar financiar. Trebuie ţinut seamă că anul trecut la, începutul anului financiar această chestiune car© depindea ele" Departamentul Finanţelor era o sarcină, nu tocmai uşoară. Aceasta k© datora în mare parte faptului că presiunea preţurilor cât şi alte împreţurări schimbătoare de pe piaţă, trebuiau sa lămurească în modul cel mai clar posibil ce reprezenta venit nominal şi ce era real. Aceasta pentru a se clarifica cari erau câştigurile adevărate ale tuturor întreprinderilor cu scop lucrativ. Se cunoaşte activitatea care a trebuit depusă de către diversele comisiuni de impunere ca şi de autorităţile administrative, cari s’au străduit pe cât se poate să adapteze impunerile la situaţia reală a puterii de plată a contribuabillor. De asemenea, numeroase întreprinderi au trebuit atunci să efectueze o serie întreagă de reevaluări, amortizări, reînoiri, etc care au avut darul să modifice în mare măsură bilanţurile fiscale obişnuite. Spre deosebire de anii trecuţi în anul de faţă toate acele variiaţiuni ,nde car® am vorbit mai sus, au fost limitate faţă de exerciţiul precedent. Aceasta se explică prin faptul că preţurile nu au avut salturi prea mari, iar piaţa la rândul său, s’a dovedit în general aproape staţionară. Desigur că experienţa din trecut precum şi strădaniile organelor superioare financiare, au folosit mult în anul acesta. De aceia propunerea de reportare a impunerilor care s’a efectuat apoi, a găsit în rândurile tuturor contribuabililor o unanimă aprobare, deoarece acest sistem a avut, printre altele, meritul de a evita pe viitor o sumedenie de formalităţi greoaie şi costisitoare, înfiinţarea unei case de IkhiHnr© oficială Nu de mult, s’a propus — în le,gătură cu organizarea operaţiunilor de Bursă — crearea unei aşa numite Case de lichidare oficială. Această instituţie ar urma să preia toate operaţiile de lichidare propriu zise, rămănând ca agenţii de schimb să execute ordinele de bursă ale jucătorilor. Ţinându-se seamă de volumul destul de redus al operaţiilor, ca şi de lipsa de animaţie din Bursă, se afirmă că pierderea legăturilor di-recte a agenţilor de schimb au clientela lor, va aduce pe viitor o mai accentuată slăbire în tranzacţii. De aceia s’a cerut ca, legătura aceasta să fie conservată, înlăturăndu-se astfel un contact direct al numitei Case de, lichidare cu clientela bursieră, Consiliule de colaborare in psttreprinderi Recent, în consiliul consultativ al muncii a fost prezentat un profeţcu privire la crearea unor consilii de colaborare şi ocrotire socială pe lângă marile întreprinderi industriale. După acest proees, ar urma să ia fiinţă asemenea consilii de către patroni şi salariaţi în toate întreprinderile cu mai mult de o mie de salariaţi, consiliul urmând să ia denumirea instituţiei respective. Acesta ar avea personalitate juridică, iar ministrul muncii ar putea să extindă obligaţia de constituire a unui asemenea Consiliu chiar ş i la întreprinderile cari ar avea intre 300 şi 1000 de salariaţi. Consiliul ar urma să aibă un conducător social din cadrul întreprinderii, numit de departamentul de resort. Acesta ar urma să fie ajutat de un număr egal de delegaţi patronali şî salariaţi numiţi la propunerea Inspectoratului de muncă. In ce priveşte atribuţiile consiliului, ele ar fi repartizate în cinei secţii şi anume: secţia profesională, secţia aprovizionării secţia socială, secţia „Muncă şi Lumină“ şi secţia conciliere şi discipimnă. Aport precercare a© caracteris orircular, el rămânând să fie studiat în amănunt de către organele în drept. C®ittribt*$l!!s patronale în ultimul trup am fost întrebaţi de numeroase firme în legătură cu perceperea contribuţiilor patronale. Interesându-ne la cei in drept putem preciza că prin o circulară, a Casei Asigurărilor Iaii s’au dus la cunoştinţă, mai de mult că ţinându-se seama de prevederile legii din 1938 nu se vor percepe contribuţiile patronale asupra sumelor plătite de întreprinderi cu următoarele titluri: Salariile persoanelor exceptate din asigurarea obligatorie conform art. 6 alin. a) din legea asigurărilor sociale; Sumele acordate sub diferite forme unor persoane care nu au calitate de asigurați; Despăgubirile acordate de patroni conf. art 51 din legea contractelor de muncă, personalului care nu a beneficiat de concediile legale de odlină ; Ajutoarele băneşti de boala sau înmormântare acordate de patroni; preavizele plătite muncitorilor concediaţi din serviciu dacă aceştia lucrează în cursul termenilor de preaviz. La excepţiile arătate mai sus, se adaugă: şi sumei© plătite de întreprinderi familiilor concentraților, în condițiile stabilite prin legea din 8 Mai 1939, pentru care se aplică, aceleași sume. -- et îi. — înmulţirea pădurilor din Europa Cine străbate astăzi regiunile muntoase ale Sudanului european, ale Spaniei şi Italiei, sau ţinuturile de stepă, ale Răsăritului, îşi dă seama că în ultimele decenii s'a dus o adevărată politică de distrugere a pădurilor printr’o sălbatecă exploatare forestieră. In orice caz aceasta nu a dus la desaintre de proporţiile celor din America unde multe milioane de hectare odinioară roditoare sunt setări acoperite de nisip. Pericolul satestă însă, căci dacă despădurirea a fost în genere oprită, trebue neapărat să intre în acţiune şi elementul activ, creator, înmulţirea suprafeţelor cu pădure. Este mai ales cazul ţărilor cu ploi reduse şi vreme rece., Spania este în cel mai înaintat stadiu de împădurire. Ministerul Agriculturii a declarat că începând din anul 1946 se vor împăduri anual câte 50.000 ha. în plus, măsură pentru care s-a şi pus la dispoziţie suma de 680 milioane pesetas. În Italia există de mult o „miliţie forestieră” însărcinată, cu ocrotirea pădurilor şi cu înmulţirea lor. Franţa se ocupă inters de planificarea refacerii pădurilor. Deşi Bulgaria, este bogată în păduri, propaganda pentru împăduriri este foarte activă. În fiecare an are loc o „săptămână a. pădurii” în care şcolarii, soldaţii, etc. sădesc cât mai mulţi pomi. Consiliul de miniştri sârb a dispus reîmpădurirea suprafeţelor pleşuve şi refacerea, pădurilor stricate. În acest scop atât statul cât şi particularii vor trebui să se supună unor obligaţii precise, menite a face din Serbia o bogată ţară forestieră. Administraţia forestieră ungară a împădurit din 1926 până în 1924 peste 106.000 ha teren gol Operaţiunea a fost făcută sub imperiul a două legi speciale, statuând asupra protecţiei naturii şi asupra împăduririi câmpiei ungare. In Croaţia şî Slovacia problema împăduririi este privită cu mare atenţie. In Slovacia s’au plantat numai în anul 1943 peste 5 milioane răsaduri de tot felul în teren până acum puţin sau deloc utilizat. Pentru 1944 se pregăteşte răsădirea a încă 7 milioane. Din aceste exemple se vede clar atenţia care se acordă în Europa problemei forestiere. Pădurea nu are numai rostul de a ne furniza preţiosul său produs, lemnul, ci şi de a creea condiţiunde necesare unei bune rodiri a pământului, prin îmbunătăţirea clinei, sporirea umidităţi, ferirea de vânturi, etc. -A--A. - A--A-« pniinsj) piMmnbr «fPivsfata din Seminarea Se aduce la cunoştinţa firmelor importatoare că Subsecretariatul de stat al industriei, comerţului şi minelor, a aprobat vămuirea mărfuri lor din German’s, care nu sunt supus? regimului mărfurilor de import că se pot face până la 31 Mai 1944, fără înaintarea declaraţilor de import instruite in conformitate cu prevederile ..a otocolului româno-german din 9 Februarie 1944.. si arătat în comunicatul publicat în zirele din 7 Martie 1944 și în Monitorul Ofcal nr. 57 din 9 Martie 1944. V Bonificaţie de 5 la suta pentru unii contribuabili Ministerul de finanţe reamintit contribuabililor că potrivit dispoziţiinilor art. 190 din codul de proceduri fiscală dacă până la data de 15 Mai 1944, achită în întregime debitele de contribuțiuni directe aferente trimestrului 1 Aprilie 1944, beneficiază de o bonificaţie de 5 la sută. Se atrage deasemenea atenţiunea tuturor contribuabililor că debite din contribuţiuni directe, cum şi debitele din impozite şi taxe de orice natură cuvenite Statului, cari nu vor fî achitate până la, finele trimestrului în cursul căruia au devenit exigibile vor suporta o majorare de 2 la sută pentru fiecare trimestru de întârziere. RESPECTAȚI TOATE MASURILE DE APĂRARE PASIVA DECLARATION PENTRU ÎMPRUMUTUL APĂRĂRII NAȚIONALE DATORATE de PROPRIETARII de CLĂDIRI ÎNCHIRIATE Potrivit prevederilor art. 1 din legea nr. 236 din 23 Aprilie 1944 pentru autorizarea emisiunii împrumutului Apărării Naționale, pentru clădirile închiriate pe bazăde contracte încheiate înainte de 23 Aprilie 1942 şi prelungite prin efectul legilor pentru prelungirea contractelor de închiriere, contribuţia minimală la împrumutul Apărării Naţionale egală cu 50 la sută din impozitul clădirilor respective este datorată în întregime de chiriaşi, iar pentru clădirile închiriate pe bază de contracte noi încheiate in timpul dala 23 Aprilie 1942 până la 23 Aprilie 1943, contribuţia minimală la împrumutul Apărării Naţionale este datorată în părţi egale de către proprietariasusbirtag. Proprietarii cari au clădiri închiriate In aceste condiţiuni sunt obligaţi să depună în termen de 80 zile dela publicarea legii respective, declaraţiuni prin care să arate: numele, prenumele şi domiciliul chiriaşului, locul imobilului, elementele necesare identificării părţii de clădire închiriate, datele cuprinse în contractul de închiriere şi chiria ce primesc. Fiscul va impune la contribuţia minimală respectivă pe chiriaşi pe baza declaraţiunilor proprietarilor. Proprietarii cari nu vor depune declaraţiunile respective în termen de 30 zile dela publicarea legii, devin ei înşişi, de drept obligaţi la plata contribuţiei minimale, datorată de chirgiaşi. Termenul de 30 zile expiră la data de 23 Mai 1944. Exportul motoarelor de avioane a fest apolizat in Statele Unite In Statele Unite se va infliaţa o generetate de export pentru motoare şi piese de avioane. Este vorba de o creaţie comună a uzinelor importante de avioane din Statele Unite Capitalul iniţial este ele 1 milion dolari deocamdată Se crede încă, că acesta va spori mult. Dintr’o ştire din revista ,,American Aviation Daily“ citat de „Financial News“, reese ca, organizarea acestei societăţi comune a întâmpinat dificultăţi. Numai ideea că printr'o uniune monopolistă a uzinelor Americane de avioane se poate garanta dominaţia pe piaţa, mondială, care este urmărită de Statele Unite şi pe acest târâm, a convins pe multe societăţi să adere la acest plan. Miercuri 3 Mai W44 mmiiiimiiiiimiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiHier A apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL FAMILIEI TIMPUL PENTRU TOŢI No. 223 'iHtiiuiiiiiiiiiiHtiiiimiiuiümüüiüüiiuii î- ________________ _ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului si la toate agentele de publicitate. Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfm Redactor responsabil : AL. PETROVICI Luni 8 Mai Taraiul alimentar Târgul bine aprovizionat cu carne de miel, care se livrează la preţul de 320 lei kgr. In mercurial s-a început înregistrarea preţurilor legumelor şi zarzavaturilor de primăvară. Deocamdată tendinţa este oarecum fermă din cauza timpului nefavorabil. Parării vii şi tăiate puţine; deasemenea se resimte contractarea aprovizionării cu mezeluri. Ouă conservate lei 16 bucata. Of1©î*!».!s Activitate destul de vie la magazinele de coloniale şi comestibile. Această activitate se referă în principal la produsele indigene. Puţinele articole coloniale de import se vând la preturi foarte ridicate. Astfel ceaiul: „Victoria” lei 14,000 kg, ceaiul vărsat lei 11 000 și 10100 kg. Cafeaua boabe crudă lei 10 000 kg. Piperul boabe Singapore lei 2800-2900 kg. Untdelemnul din măsline lei 620 (vârsat). Untdelemnul grecesc în bidoane lai S50-900 litrul. Portocale sanguine spaniole lei 100-130 bucata. CN»ieeff!®»l ©*furni Nicio modificare în avoluţia pieţei de cereale leguminoase şi dlesginoase, care este foarte calmă. Reproducem preţurile sub titlu Informativ (pe vagonul de 10 000 kg.). Mazăre comestibilă . ..Victoria” lei 300.009 bordo șlep-Mazăre furajeră „Victoria” lei 190.000, franco vagon stație de încărcare. Fasolea lei 180.000—190.000, duplicat efr. Meiul lei 150.000 duplicat efr. Turtele de floarea soarelui lei 150 000. Vlînrrif® Dificultățile de transport afectează târgul vinicol, deşi tendinţa pare a se îmbunătăţi. Sunt cereri pentru diverse regiuni ale ţării unde consumul din cassa deplasărilor de populaţie,, s-a activat. Se efectuează unele transporturi cu căruţele şi autovehicule, însă costul acestor transporturi este ridicat. Se practică, îngenere, preţul, de 1000 lei de calitru pentru vinurile nouî, franco Bucureşti. Ţuica este oferită la 8 lei eter. , rachiurile de drojdie şî tescovină la 6-7 lei cg., franco Bucureşti. In actualele circumstanţe, insa, nu se poate constata o normală evoluţie a târgului de vinuri şi băuturi alcoolice, cu excepţia berei, în centrele de producţie care nu sunt legate cu problema transportului. Preţuri la crame (pe decalitru fără taxe) : Vinuri, miei producători lei 350- 400. Vinuri, mari producători, Lei 509- 700. Vinuri vechi de la 1000 H*calitrul, în sus. g * In şedinţele de Luni şi Mc/, * activitatea bursieră deşi a rămas destul de restrânsă, totuş s’a înviorat puţin ca tendinţă. Dintre rente, nu sa,ru negocia’ decât numai înzestrarea mare. Reîntregirea, şi Urbanele. Suc. nouile cursuri staţionare faţă, de cele precedente şi acestea numai în şedinţa de Luni. cotaţiuni elintre cari ,menţionăm pe cele mai însemnata: Mica la 860 de la 815, S. R. D. şi Astra Română in Acţiunile au înregistrat sporuri de urcare cu câte 50 puncte. Târgul liber a fost partial susţinut in compartimentul acţiunilor ţin completă inactivitate în cel al rentelor. Târgul alimentar Piaţa bine aprovizionată cu cazne de miel, care s’a vândut la preţurile: 150, 250, 300 şi 320 lei, după calitate. Păsări tăiam puţine, ouă lei 16 şi 20 bucată. S’a distribuit şi peşte proaspăt, însă cantităţile adus® pe piaţă, nu acoperă toate cererile. Din cauza vreunei ploioase preţurile legumelor şi zarzavaturilor de primăvară se menţin. ^©i»ersiSe»!e©Mii*nfwase Calmul se menţine în toate compartimentele pieţei. Aprovizionările pentru consumul intern se efectuează în cadrul orânduirii legale. La export se tratează oarecari transacţiuni de mazăre comestibilă „Victoria”, se preferă numai livrări ,,schelă”, în jurul preţului de 300 000—310.000 lei vagonul de 10.000 kg. Mazărea furajeră. ,,Victoria”, lipsită de piaţă., preţ, nominal 190.000 lei franco vagon staţie de încărcare. Târgul fasolei cu rare încheieri pentru consumul local, piaţa de detaliu fiind supra încărcată de stocuri disponibile. Preţ 180.000 — 190.000 lei vagonul ,duplicat efr. Meiul, lei 150 000 duplicat efr Turtele de floarea soarelui lei 240.000 bordo şlep. Art! e©i © texti !s In raionul fumîtiior de croitorie activitate floarie slabă, ca urmare a stagnării vânzării de stofa şi a lipsei de comenzi la atelierele de croitorie. Preţurile se menţin ridicate, în timp ce calitatea mărfurilor lasă de dorit. Notăm câteva preţuri (pa petru) : Vată Angora Isi 375 Vatelin! lei 660. Pânză taia lei 478. Atlas pentru paltoane şi pardesiuri leî 2340. Căptuşeală diagonal lei, 1358. Unelte pericole In general cererile sunt moderate de unelte agricole: reproducem preţurile la principalele, produse . Cazmale cu rezistenţă kg. lei 161. Lopeţi străine lei 166, bucata. Sape 1/2 şlefuite lei 253 bucata. Furci d© cartofi lei 300 bucata. Furci de sfeclă lei 220 bucata Greble „Adler” lei 116,80—IRS,35 bucata. Lant de fler nr- 25 lei 222,30 kg. ; lant nr. 1 38 lei 265,30 kg. / inflaţia continuă să crească in China dungkingheză GENEVA, 2 (Rador). — D. N.: Ştiri sosite din Londra semnalează că ziarul Times anunţă că, in China guvernului din Cungking inflaţia continuă să sporească. Actualmente preturii* sunt de SCO de ori mai mari decât, înainte de începerea războiului chino-japonez în 1937. Ritmul în care preturile eperisc reese din faptul, că în Februarie 1913 ele întraduserâ prețurile din 1937 cu 200%. 1 % »spfl BBasa Kaaawt Blocarea \m\ sarrthaîl de orez D. General Ion Artere. Miofavi, subsecretar de Stat al Aprovizionar-T Armatei şi Populaţiei Civile, a semnat o decizie prin care se rechiziţiona şi: -5.200 (cincisprsecu mii două sute) kg orez aflat în depozitele magazinului d’ en gros proprietatea sosîrtâtii în nume colectiv He.pan.dji ?aa«, D PSalztidie et comp din Bucureşti str. Halelor Nr. 38, 32.700 (treizeci şi doua mii şapte sute) kgr. orez aflat în Bucureşti b-dul Carol Nr. 66 A., proprietasa aceleiaşi societăţi în nume colectiv. Cantităţi de orez mai sus arătate au fost blocate prin deriziunea Nr. 15V din 3 Aprilie 1944, publicată în* Of. Nr. 83 din 7 Aprilie 1944, la dispoziția Subsecretariatului de Stat a Aprovizionării Amatei și Populației avilei.