Argus, mai 1944 (Anul 34, nr. 9293-9314)

1944-05-03 / nr. 9293

­NUL XXXIV Nr. 9295 Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „TIMPUL" Pentru bănci, societăţi ?1 ir«S t­ud­i publice 3000 ]c»l unu»’ 5 Iei în ţara — 12 Iei în străinătate 8, I»­Şl 12 PAGII 7 LEI ■ ABONAMENTE; In ţară UH an 1500 Lei 8 luni 800 Lei­ 3 luni 400 Lei In străinătate Tariful in function» de convenţiile xRO State internationale In Capitală 1800 Lei REDRESAREA SUiiiimmiiiiiminmimiiiiimiiiniiiiiiiiiiiiiimiiiMHimiiiiimiiimiiiiiiiiiiiiimiiiii ECONOMICĂ jiMUiiniiiMHim’miMiimmmsmiiiiimiiiiimiimiiimmiHiiim­iiiiiiiiiiiiimmmiii După cum se știa, ultimul timp, numeroase persoane s'au evacuat din Capitală mutându-se pentru un timp t­arecare, din cauza evenimentelor actuale, — în alte regiuni ale ţării. Deasemenea, foarte multe familii din Basarabia, şi Moldova, etc. s’au refu­giat în diverse oraşe,’ ceiace a făcut ca populaţia, din aceste aşezări să spo­rească intr’o bună măsură. Or, pentru aprovizionarea cu diver­se articole ale populaţiei, comercianţii din aceste oraşe depun toate efortu­rile, spre a putea face faţă tuturor ce­rerilor. Astfel, dacă magazinele alimentare sunt suficient aprovizionate cu arti­cole de primă necesitate, nu tot ace­la.e lucru se întâmplă şi cu celelalte mărfuri, de pildă, articole textile, de drog­erie, fierărie, etc., etc., din care magazinele din Bucureşti au stocuri îndestulătoae. Pentru a se veni atât în ajutorul comerţului, prin desfacerea de astfel de mărfuri pe diverse pieţe din ţară, cât şi nn acela al populaţiei, numeroşi comercianţi din provincie au încercat in ultima vreme, să-şi procure diverse mărfuri din Bucureşti. Dar iată că, această situaţie Întâm­pină o serie întreagă de dificultăţi din cauza lipsei de transport. In adevăr, cu începere dela 17 Mar­tie cor. s’au luat­­ dispoziţii de către unele autorităţi pentru ca să nu se mai poată transporta mărfurile prin intermediul caselor de transport. In Capitală există câteva întreprin­deri de camionaj care ar putea înles­ni Intr’o măsură oarecare această si­tuaţie, ele nu pot însă veni în ajutorul comercianţilor, din cauza măsurilor restrictive luate de organele in drept. Pentru a se veni în ajutorul econo­miei naţionale, este necesar, imperios chiar ca autorităţile competente să ia măsuri în sensul ca întreprinderile de camionaj să poată efectua transpor­turile de coletărie. Să nu se uite că­­ făcându-se astfel de înlesniri, se va ameliora atât si­tuaţia comerţului din Capitală care trece prin momente grele, cât şi a comercianţilor din provincie care vor isbuti să facă faţă numeroaselor ne­voci ale populaţiei evacuate sau refu­giate în diversele regiuni Oricum, problema e foarte serioasă şi impune măsuri grabnice pentru re­dresarea comerţului nostru. Se ştie că guvernul a făcut apel in sensul ca toţi comercianţii de­­ toate categoriile să-şi continue— mai ales acum — e­­xercitarea comerţului lor. La­­ rândul lor, comercianţii au în­ţeles să fie prezenţi la datorie slujind Statul, dar pentru continuarea co­merţului lor, ei se lovesc de unele im­pedimente, cari le creiază numeroase dificultăţi. Un grup de comercianţi din pro­vincie nu s’a prezentat la redacţie, ce­rând ca organele economice superioa­re să intervină pentru ca pe viitor comerţul să găsească Înţelegerea cu­venită. Şi problema transportului mărfuri­lor este de cea mai mare importanţă în împrejurările de faţă. ------—X3005S-------­ NOUA ORGANIZARE FOMISUJI muncii Monitorul Oficial de *** publică Decretul-Lege prin care se aduc o serie de modificări şi completări unor articole din Decretul pentru Organi­zarea Fondului Muncii. Din expunerea de motive rezultă că astfel s’a. găsit n­eegar că este bine ca. patronii­­şi salariaţii-­din a căror contribuţie şi taxe este format Fondul Muncii, să fie şi ei consultaţi, prin delegaţii lor, la utilizarea ace­stui fond., Astfel, pe de o parte vor colabora la utilizarea Fondului cât mai corespunzător necesităţilor celor mai urgente, iar pe de altă parte vor fi încredinţaţi că taxele şi con­tribuţiile lor sunt bine întrebuinţate. Prin măsura acaasta se încuraj­­­ează iniţiativa şi colaborarea din­­tre patroni şi muncitori, iar fondul care în prezent numără câteva mi­liarde lei, i se dă o mai bună orga­nizare care să fie în măsură a ga­ranta o cât mai bună funcţionare a lui, acest fond fiind pentru ocrotirea fizică şi morală, orientarea, pregă­tirea profesională a ucenicilor, me­seriaşilor şi funcţionarilor particulari. 2 PAGINI 5 IE! t).t Organ zilnic al comerțului industriei si finantei ;^3››aKâc3»Cîp›®›a BIROURILE s Bucu­* resti, *tr. Sărindar Mc» !Ss Tel* 30 05«44» Numere index asupra producţiei Indus­triale In numărul de pe luna Mar­tie 1944, a! buletinului lunar de statistici al Ligii Naţiunilor­­ şi care continuă sa apară la Ge-Pentru toate industriile calculate resante asupra producţiei indu­striale. In Statele Unite, urcarea pro­ducţiei industriale pentru nevoile răsboiului, se menţine. Următoarele cifre arată nivelul atins la sfârşitul anului 1943, pro­ducţie din 1939 fiind luată ca baza (egal cu 100) minerale: 131, fier şi oţel 175, industria chimică 332,­­maşi­ni 445, avioane, vechicule cu motor, vapoare 761. Pentru toate industriile calcul­­e împreună, indicele e 225. Unele restricţii referitoare la pu­blicarea statisticilor au fost înlă­turate şi numeroase date sunt pu­blicate în buletin. In Canada, sporirea producţiei e şi mai mare decât în Statele Unite. Indicele înregistrat în Oc­tombrie a 269, pentru toate in­dustriile la un loc. Pentru fier şi oţel a atins cifra de 600 în decursul celui de-al doilea seme­stru din 1943 şi pentru mine. Cifra e în jurul lui 270. . După alte informaţii referitoare la condiţiile economice din Ame­rica latină reiese că producţia mi­nieră creşte şi aceste ţări se in­dustrializează din ce în ce mai mult. Industrializarea, nu e mai pu­ţin adevărat, creşte în aceleaşi proporţii şi pe continentul Euro­pean. Evident în buletinul men­ţionat sunt şi lipsuri. Ţările be­ligerante din Europa Centrală nu dau cifre asupra producţiei, deci nu se poate face o comparaţie. Preţul maximal i­i potcovăriilor Comisariatul General al Preţurilor a dat o decizie prin care fixează ur­mătoarele preţuri maximale pentru lucrările de potcovit efectuate de că­tre atelierele de potcovărie din cuprin­sul Municipiului Bucureşti. 1. — Confecţionarea şî bătutul vi­nei potcoave cu materialul clientului: a) Potcoavă Nr. 3 138 lei; b) Potcoavă Nr. 4 145 lei; c) potcoavă­ Nr. 5 153 lei; d) Potcoavă Nr. 6 161 lei; 2. — Confecţionarea « bătutul li­nei potcoave de orice mărime cu ma­terialul clientului (fier şi carne): lei 100. 3. — Scosul şi bătutul la loc a unei potcoave vechi: lei 60. SITUAŢIA AGRICOLA DIN TARA ! Ploile abundente căzute în a doua jumătate a lunei Aprilie au întârziat ■ semănatul porumbului. Aceste lucrări vor continua în­dată ce pământul se va svânta. De alt­fel în multe, regiuni po­rumbul se seamănă la începutul lunei Mai,­­ Semănăturile de toamnă au ve­getat în condiţii bune. Suprafeţele cultivate cu legume au fost sporite în proporţii con­siderabile. S-a început şi semănatul bum­bacului în câmpia Dunărei. REPORTAREA IMPUNERILOR FISCALE ÎNFIINŢAREA CASEI DE LICHIDARE OFICIALA. CONSILIILE DE COLABORARE IN ÎNTREPRINDERI. CONTRIBUŢIILE PATRONALE Se ştie că in numii anilor trecuţi că de începutul lunii Aprilie erau legate pentru lumea comercială şi i­ndustrială,­­ nouile impuneri ale Statului. Lucrul era firesc, deoare­ce or­ce activitate sau iniţiativă în domeniile mai sus arătate ş­­i func­ţie de regimul fiscal pe care-l adu­ce anul bugetar financiar. Trebuie ţinut seamă că anul tre­cut la, începutul anului financiar a­­ceastă­ chestiune car© depindea ele" Departamentul Finanţelor era o sarcină, nu tocmai uşoară. Aceasta k© datora în mare parte faptului că presiunea preţurilor cât şi alte împreţurări schimbătoare de pe piaţă,­ trebuiau sa lămurească în modul cel mai clar posibil ce re­prezenta venit nominal ş­i ce era real. Aceasta pentru a se clarifica cari erau câştigurile adevărate ale tuturor întreprinderilor cu scop lu­crativ. Se cunoaşte activitatea care a trebuit depusă de către diversele comisiuni de impunere ca şi de au­torităţile administrative, cari s’au străduit pe cât se poate să adap­teze impunerile la situaţia reală a puterii de plată a contribuabil­lor. De asemenea, numeroase întreprin­deri au trebuit atunci să efectueze o serie întreagă de reevaluări, a­­mortizări, reînoiri, etc care au a­­vut darul să modifice în mare mă­sură bilanţurile fiscale obişnuite. Spre deosebire­ de anii trecuţi în anul de faţă toate acele variiaţiuni ,­n­­de car® am vorbit mai sus, au fost limitate faţă de exerciţiul prece­dent. Aceasta se explică prin faptul că preţurile nu au avut salturi prea mari, iar piaţa la rândul său, s’a dovedit în general aproape staţio­nară. Desigur că experienţa din trecut precum şi strădaniile organelor su­perioare financiare, au folosit mult în anul acesta. De aceia propunerea de reportare a impunerilor car­e s’a efectuat a­­poi, a găsit în rândurile tuturor contribuabililor o unanimă apro­bare, deoarece acest sistem a avut, printre altele, meritul de a evita pe viitor o sumedenie de formalităţi greoaie şi costisitoare, înfiinţarea unei case de IkhiHnr© oficială Nu de mult, s’a propus — în le­,­gătură cu organizarea operaţiunilor de Bursă — crearea unei aşa nu­mite Case de lichidare oficială. Această instituţie ar urma să preia toate operaţiile de lichidare propriu zise, răm­ănând ca agenţii de schimb să execute ordinele de bursă­ ale jucătorilor. Ţinându-se seamă de volumul destul de redus al operaţiilor, ca şi de lipsa de anima­ţie din Bursă, se afirmă că pierderea legăturilor di-­­recte a agenţilor de schimb au cli­entela lor, va aduce pe viitor o mai accentuată slăbire în tranzacţii. De aceia s’a cerut ca, legătura aceasta să fie conservată, înlăturăndu-se astfel un contact direct al numitei Case de, lichidare cu clientela bur­sieră, Consiliule de colaborare in psttreprinderi Recent, în consiliul consultativ al muncii a fost prezentat un profeţ­cu privire la crearea unor consilii de colaborare şi ocrotire socială pe lângă marile întreprinderi indus­­triale. După acest proees, ar urma să ia fiinţă asemenea consilii de către patroni şi salariaţi în toate între­prinderile cu mai mult de o mie de salariaţi, consiliul urmând să ia denumirea instituţiei respective. Acesta ar avea personalitate ju­ridică, iar ministrul muncii ar pu­tea să extindă obligaţia de consti­tuire a unui asemenea Consiliu chiar ş i la întreprinderile cari ar avea intre 300 şi 1000 de salariaţi. Consiliul ar urma să aibă un con­ducător social din cadrul întreprin­derii, numit de departamentul de resort. Acesta ar urm­a să fie ajutat de un număr egal de delegaţi patro­nali şî salariaţi numiţi la propune­rea­ Inspectoratului de muncă. In ce priveşte atribuţiile consiliu­lui, ele ar fi repartizate în cinei secţii şi anume: secţia profesională, secţia aprovizionării secţia socială, secţia „Muncă şi Lumină“ şi secţia conciliere şi discipimnă. Aport precerc­are a© caracter­is or­ircular, el rămânând să fie studiat în amănunt de către organele în drept. C®ittribt*$l!!s patronale în ultimul trup am fost întrebaţi de numeroase firme în legătură cu perceperea­­ contribuţiilor patronale. Interesându-ne la cei in drept pu­tem preciza că prin o circulară, a Casei Asigurărilor I­­aii s’a­u d­us la cunoştinţă, mai­ de mult că ţinân­­du-se seama de prevederile legii din 1938 nu se vor percepe contri­buţiile patronale asupra sumelor plătite de întreprinderi cu urmă­toarele titluri: Salariile persoanelor exceptate din asigurarea obligatorie conform art. 6 alin. a) din legea asigurărilor sociale; Sumele acordate sub dife­rite forme unor persoane care nu au calitate de asigurați; Despăgu­birile acordate de patroni conf. art 51 din legea contractelor de mun­că, personalului care nu a benefi­ciat de concediile legale de odl­ină ; Ajutoarele băneşti de boala sa­u înmormântare acordate de patroni; preavizele plătite muncitorilor con­cediaţi din serviciu dacă aceştia lu­crează în cursul termenilor de preaviz. La excepţiile arătate mai sus, se adaugă: şi sumei© plătite de între­prinderi familiilor concentraților, în condițiile stabilite prin legea din 8 Mai 1939, pentru care se aplică, aceleași sume. -- et îi. — înmulţirea pădurilor din Europa Cine străbate astăzi regiunile muntoase ale Sudanului european, ale Spaniei şi Italiei, sau ţinuturile de stepă, ale Răsăritului, îşi dă seama că în ultimele decenii s'a dus o adevărată politică de distru­gere a pădurilor printr’o sălbatecă exploatare forestieră. In orice caz aceasta nu a dus la desaintr­e de pro­porţiile celor din America unde multe milioane de hectare odinioa­ră­­ roditoare sunt setări acoperite de nisip. Pericolul satestă însă, căci dacă despădurirea a fost în genere oprită­, trebue neapărat să intre în acţiune şi elementul activ, creator, înmulţirea suprafeţelor cu pădure. Este mai ales cazul ţărilor cu ploi reduse şi vreme rece., Spania este în cel mai înaintat stadiu de împădurire. Ministerul A­­griculturii a declarat că începând din anul 1946 se vor împăduri a­­nual câte 50.000 ha. în plus, măsu­ră pentru care s-a şi pus la dispo­­ziţie suma de 680 milioane pese­tas. În Italia există de mult o „mili­ţie forestieră” însărcinată, cu ocro­­tirea pădurilor şi cu înmulţirea lor. Franţa se ocupă inters de plani­ficarea­ refacerii pădurilor. Deşi Bulgaria, este bogată în pă­­duri, propaganda pentru împăduriri este foarte activă. În fiecare an are loc o „săptămână a. pădurii” în care şcolarii, soldaţii, etc. sădesc cât mai mulţi pomi. Consiliul de miniştri sârb a­ dis­pus reîmpădurirea suprafeţelor ple­şuve şi refacerea, pădurilor strica­te. În acest scop atât statul cât şi particularii vor trebui să­ se supună unor obligaţii precise, menite a fa­ce din Serbia o bogată ţară fores­tieră. Administraţia forestieră ungară a împădurit din 1926 până în 1924 peste 106.000 ha teren gol Opera­ţiunea a fost­ făcută sub imperiul a două legi speciale, statuând asu­pra protecţiei naturii şi asupra îm­păduririi câmpiei ungare. In Croaţia şî Slovacia problema împăduririi este privită cu mare a­­tenţie. In Slovacia s’au plantat nu­mai în anul 1943 peste 5 milioa­ne răsaduri de tot felul în teren până ac­um puţin sau deloc utilizat. Pentru 1944 se pregăteşte răsădi­­rea a încă 7 milioane. Din aceste exemple se vede clar atenţia care se acordă în Europa problemei forestiere. Pădurea nu are numai rostul de a ne furniza preţiosul său produs, lemnul, ci şi de a creea condiţiunde necesare u­­nei bune rodiri a pământului, prin îmbunătăţirea clinei, sporirea umi­dităţi, ferirea de vânturi, etc. -A--A. - A--A-« pniinsj) piMmnb­r «fPivsfata din Seminarea Se aduce la cunoştinţa firmelor importatoare că Subsecretariatul de stat al industriei, comerţului şi mi­nelor, a aprobat vămuirea mărfuri­­ lor din German’s, care nu sunt su­pus? regimului mărfurilor de im­port că se pot face până la 31 Mai 1944, fără înaintarea declara­ţilor de import instruite in confor­mitate cu prevederile ..­a­ otocolului româno-german din 9 Februarie 1944.. si arătat­ în comunicatul pu­blicat în zirele din­ 7 Martie 1944 și în Monitorul Of­cal nr. 57 din 9 Martie 1944. V Bonificaţie de 5 la suta pentru unii contribuabili Ministerul de finanţe reamintit contribuabililor că potrivit dispoziţi­i­­nilor art. 190 din codul de proceduri fiscală dacă până la data de 15 Mai 1944, achită în întregime debitele de contribuțiuni directe aferente trimes­trului 1 Aprilie 1944, beneficiază de o bonificaţie de 5 la sută. Se atrage deasemenea atenţiunea tuturor contribuabililor că debite­ din contribuţiuni directe, cum şi de­bitele din impozite şi taxe de orice natură cuvenite Statului, cari nu vor fî achitate până­ la, finele trimestrului în cursul căruia au devenit exigibile vor suporta o majorare de 2 la sută pentru fiecare trimestru de întârziere. RESPECTAȚI TOATE MASURILE DE APĂRARE PASIVA DECLARATION­ PENTRU ÎMPRUMUTUL APĂRĂRII NAȚIONALE DATORATE de PROPRIETARII de CLĂDIRI ÎNCHIRIATE Potrivit prevederi­lor art. 1­ din le­gea nr. 236 din 23 Aprilie 1944 pentru autorizarea emisiunii împrumutului Apărării Naționale, pentru clădirile închiriate pe bază­­de contracte înche­iate înainte de 23 Aprilie 1942 şi pre­lungite prin efectul legilor pentru prelungirea contractelor de închiriere, contribuţia minimală la împrumutul Apărării Naţionale egală cu 50 la sută din impozitul clădirilor respective este datorată în întregime de chiriaşi, iar pentru clădirile închiriate pe bază de contracte noi încheiate in timpul da­la 23 Aprilie 1­942 până la 23 Aprilie 1943, contribuţia minimală la împru­mutul Apărării Naţionale este dato­rată în părţi egale de către proprie­­tari­asu­sbirtag. Proprietarii cari au clădiri închi­riate In aceste condiţiuni sunt obli­gaţi să depună în termen de 80 zile dela publicarea legii respective, de­clara­ţiuni prin care să arate: numele, prenumele şi domiciliul chiriaşului, locul imobilului, elementele necesare identificării părţii de clădire închiria­te, datele cuprinse în contractul de închiriere şi chiria ce primesc. Fiscul va impune la­ contribuţia mi­nimală respectivă pe chiriaşi pe baza declaraţiunilor proprietarilor. Proprietarii cari nu vor depune de­­claraţiunile respective în termen de 30 zile dela publicarea legii, devin ei în­şişi, de drept obligaţi la plata contri­buţiei minimale, datorată de chirgiaşi. Termenul de 30 zile expiră la data de­ 23 Mai 1944. Exportul motoarelor de avioane a fest apolizat in Statele Unite In Statele Unite se va infliaţa o gen­eretate de export pentru motoare şi piese de avioane. Este vorba de o creaţie comună a uzinelor importante de avioane din Statele Unite Capita­lul iniţial este ele 1 milion dolari deo­camdată Se crede încă, că acesta va spori mult. Dintr’o ştire din revista ,,American Aviation Daily“ citat de „Financial­ News“, reese ca, organiza­rea acestei societăţi comune a întâm­pinat dificultăţi. Numai ideea că prin­­tr'o uniune monopolistă a uzinelor A­­mericane de avioane se poate garanta dominaţia pe piaţa, mondială, care este urmărită de Statele Unite şi pe acest târâm, a convins pe multe societăţi să adere la acest plan. Miercuri 3 Mai W44 mmiiiimiiiiimiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiHier A apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL FAMILIEI TIMPUL PENTRU TOŢI No. 223 'iHtiiuiiiiiiiiiiHtiiiimiiuiümüüiüüiiuii î- ________________ _ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­­­lui si la toate agentele de publici­tate. Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfm Redactor responsabil : AL. PETROVICI Luni 8 Mai Taraiul alimentar Târgul bine aprovizionat cu car­ne de miel, care se livrează la pre­ţul de 320 lei kgr. In mercurial s-a început înregis­trarea preţurilor legumelor şi zar­zavaturilor de primăvară. Deocam­dată tendinţa este oarecum fermă din cauza timpului nefavorabil. Parării vii şi tăiate puţine; de­­asemenea se resimte contractarea aprovizionării cu mezeluri. Ouă con­servate lei 16 bucata. Of1©î*!».!s Activitate destul de vie la maga­zinele de coloniale şi comestibile. A­­ceastă activitate se referă în prin­cipal la produsele indigene. Puţi­­n­ele articole coloniale de import­ se vând la preturi foarte ridicate. Astfel ceaiul: „Victoria” lei 14,000 kg,­­ ceaiul vărsat lei 11 000 și 10100 kg. Cafeaua boabe crudă lei 10 000 kg. Piperul boabe Sin­gapore lei 2800-2900 kg. Untdelem­­nul din măsline lei 620 (vârsat). Untdelemnul grecesc în bidoane lai S50-900 litrul. Portocale sanguine spaniole lei 100-130 bucata. CN»ieeff!®»l ©*f­urni Nicio modificare în avoluţia pie­ţei de cereale leguminoase şi dles­­ginoase, care este foarte calmă. Re­­producem preţurile sub titlu Infor­­mativ (pe vagonul de 10 000 kg.).­ Mazăre comestibilă . ..Victoria” lei 300.009 bordo șlep-Mazăre furajeră „Victoria” lei 190.000, franco vagon stație de în­cărcare. Fasolea lei 180.000—190.000, du­plicat efr. Meiul lei 150.000 duplicat efr. Turtele de floarea soarelui lei 150 000. Vlînrrif® Dificultățile de transport afec­tează târgul vinicol, deşi tendinţa pare a se îmbunătăţi. Sunt cereri pentru diverse regiuni ale ţării un­de consumul din cassa deplasări­lor de populaţie,, s-a activat. Se e­fectuează unele transporturi cu că­ruţele şi autovehicule, însă costul acestor transporturi este ridicat. Se practică­, în­­genere, preţul, de 1000 lei de calitru pentru vinurile nouî, franco Bucureşti. Ţuica este oferită la­ 8 lei eter. , rachiurile de drojdie şî tescovină la 6-7 lei c­g., franco Bucureşti. In actualele circumstanţe, insa, nu se poate constata o normală e­­voluţie a târgului de vinuri şi bău­turi alcoolice, cu excepţia berei, în centrele de producţie care nu sunt legate cu problema transportului. Preţuri la crame (pe decalitru fără taxe) : Vinuri, miei producători lei 350- 400. Vinuri, mari producători, Lei 509- 700. Vinuri vechi de la 1000 H*ca­­litrul, în sus. g * In şedinţele de Luni şi Mc/, *­ acti­vitatea bursieră deşi a rămas destul de restrânsă, totuş s’a înviorat puţin ca tendinţă. Dintre rente, nu sa,ru negocia’ decât numai înzestrarea mare. Reîn­tregirea, şi Urbanele. Suc. noui­le cursuri staţionare faţă, de cele prece­dente şi acestea numai în şedinţa de Luni. cotaţiuni elintre cari ,menţionăm pe cele mai însemnata: Mica la 860 de la 815, S. R. D. şi Astra Română in Acţiunile au înregistrat sporuri de urcare cu câte 50 puncte. Târgul liber a fost partial susţinut in compartimentul acţiunilor ţi­­n completă inactivitate în cel al rente­lor. T­âr­g­ul ali­­­mentar Piaţa bine aprovizionată cu cazne de miel, care s’a vândut la preţuri­le: 150, 250, 300 şi 320 lei, după calitate. Păsări tăiam puţine, ouă lei 16 şi 20 bucată. S’a distribuit şi peşte proaspăt, însă cantităţile adus® pe piaţă, nu acoperă toate cererile. Din cauza vreun­ei ploioase pre­ţurile legumelor şi zarzavaturilor de primăvară se menţin. ^©i»ersiSe»!e©Mii*n­fwase Calmul se menţine în toate com­partimentele pieţei. Aprovizionările­ pentru consumul intern se efectu­ează în cadrul orânduirii legale. La export se­ tratează oarecari tran­­s­acţiuni de mazăre comestibilă „Vic­toria”, se preferă numai livrări ,,schelă”, în jurul preţului de 300 000—310.000 lei vagonul de 10.000 kg. Mazărea furajeră. ,,Victoria”, lip­­sită de piaţă., preţ, nominal 190.000 lei franco vagon staţie de încărcare. Târgul fasolei cu rare încheieri pentru consumul local, piaţa de de­taliu fiind supra încărcată de sto­­curi disponibile. Preţ 180.000 — 190.000 lei vagonul ,duplicat efr. Meiul, lei 150 000 duplicat efr Turtele de floarea soarelui lei 240.000 bordo şlep. Art! e©i © te­xti !­s In raionul fumîti­ior de croito­­rie activitate floarie slabă, ca ur­­mare a stagnării vânzării de stofa şi a lipsei de comenzi la atelierele de croitorie. Preţurile se menţin ridicate, în timp ce calitatea mărfurilor lasă de dorit. Notăm câteva preţuri (pa petru) : Vată Angora Isi 375 Vatelin! lei 660. Pânză taia­ lei 478. Atlas pentru paltoane şi pardesiuri leî 2340. Căptuşeală diagonal lei, 1358. Unelte pericole In general cererile sunt modera­te de unelte agricole: reproducem preţurile la principalele, produse . Cazmale cu rezistenţă kg. lei 161. Lopeţi străine lei 166, bucata. Sape 1/2 şlefuite lei 253 bucata. Furci d© cartofi lei 300 bucata. Furci de sfeclă lei 220 bucata Greble „A­­dler” lei 116,80—IRS,35 bucata. Lant de fler nr- 25 lei 222,30 kg. ; lant­ nr. 1 38 lei 265,30 kg. / inflaţia continuă să crească in China dungkin­gheză GENEVA, 2 (Rador). — D. N­­.: Ştiri sosite din Londra semnalează că ziarul Tim­es anunţă că, in China guvernului d­in Cungking inflaţia continuă să sporească. Actualmente preturii* sunt de SCO de ori mai mari decât, înainte de începerea războiului ch­ino-japonez în 1937. Ritmul în care preturile eperisc reese din faptul, că în Februarie 1913 ele întraduserâ prețurile din 1937 cu 200%. 1 % »spfl BBasa Kaaawt Blocarea \m\ sarrth­aîl de orez D. General Ion Artere. Miofavi, subsecretar de Stat al Aprovizionar-T Armatei şi Populaţiei Civile, a semnat o deci­zie prin care se rechiziţiona şi: -5.200 (cincisprsecu mii două sute) kg orez aflat în depozitele magazinului d’ en gros proprietatea sosîrtâtii în nume colectiv He.pan.dji ?aa«, D PSalztidie et comp din Bucureşti str. Halelor Nr. 38, 32.700 (treizeci şi doua mii şapte sute) kgr. orez aflat în Bucureşti b-dul Carol Nr. 66 A., proprieta­sa a­­celeiaşi societăţi în nume colectiv. Cantităţi de orez mai sus arătate a­u fost blocate prin deriziunea Nr­. 15V din 3 Aprilie­ 1944, publicată în­­* Of. Nr. 83 din 7 Aprilie 1944, la dis­poziția Subsecretariatului de Stat a Aprovizionării Amatei și Populației a­vilei.

Next