Argus, iunie 1944 (Anul 34, nr. 9315-9339)

1944-06-02 / nr. 9316

ANUL XXXIV Nr. 9516 Citiţi şi răspândiţi Z 1A. NR. 1JEI ,­TIMPUL" 8. 10 §1 12 PAGINI 7 LEI S Iuni , 400 Lei la Capitală 1800 Lei Pentru bănci, societS­ siInstitutii publice SD00 Jet srit,60 S lei în ţară — 12 lei în străinătate In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile postale internationale Orgen zilnic al comerţului industriei şi finanţe! ABONAMENTE) In ţară Un an 1500 Lei ( Inai 800 Lei Etalon­u­! aur ■ In desbaterea unor probleme mo­netare în Anglia, Sir John Ander­ton, ministrul finanţelor, a decla­mat în Ostiera Comunelor că nu există nici un motiv pentru a pu­­n­e la cale revenirea la etalonul aur. • De aci s’ar putea poate trage Concluzia că etalonul aur a rămas definitiv înlocuit prin moneda-mum­­­că sau moneda flotantă. Conducătorul finanţelor britani­ce a lăsat cu acelaş prilej să se înţeleagă că nu e deloc dispus să intre în jocul Americei. Adevărul e că ultima ediţie a planului monetar al tehnicienilor americani ajunge la soluţia unei parităţi fixe între monede. Această paritate ar urma să fie asigurată prin acorduri precise. Afară de a­­­cteasta pritat­ea s’ar sprijini pe Stock-ul de aur mondial. Soluţia e­­vident convine în primul rând a­­mericanilor pentru că rezervele băncilor din Statele Unite dispun tournat­ele de Cinci şesimi din au­rul scos până acum din pământ. În consecinţă cursul tuturor devi­zelor ar urma să fie pe viitor fi­xat de Statele Unite.­­ Evident, s’ar putea susţine că paritatea monezilor n’are decât o importanţă secundară într’o vreme îrn care se lucrează în clearing, în Conturi blocate şi cursuri forţate. Problema va avea importanţă a­­bia la data când se vor restabili Schimburile internaţionale.­­ Atunci va fi nevoie ca unitatea monetară să fie refăcută. Actualmente sunt patru feluri de adari în circulaţie: unul circulă în interiorul St. Unite, altul e cel car® circulă la aliaţi, al treilea circulă la neutri şi altul la duşmani. In plus mai e şi al cincilea, dolarul aur. * Stabilirea unei parităţi moneta­re nu e greu de realizat; ceea ce e mai greu e menţinerea acestei parităţi. Alţi econ­­­mişti cred că mone­dele pot fi stabilizate în raport cu indicele de cost al vieţei interne al unei ţări şi cu preţurile mondale ale unor materii prime de mare importanţă. Nenorocirea e că acest, criteriu e în funcţie de munca şi de şomaj, de politica de împrumuturi şi de fiscalitatea Statului, de recolte, de revendicări sociale, de salarii etc. Soluţia unei stabilizăr­i monetare nu va depinde în ultima instanţă decât tot de etalonul aur. Nu e uşor de închipuit că An­glia ar consimţi într’o formă oa­recare se pună sub tutela mo­netară a Statelor Unite. Se ştie că Anglia în 1939 s’a lipsit de rezerva metalică pentru egalizarea schimburilor pentru ca să poată obţine din Statele Unite tancuri şi avioane. E mai lesne de închipuit că An­glia îşi va reface încet încet stok­­ul de aur. Cu ajutorul coloniilor şi dominioanelor, Anglia extrage în fiecare an 13 milioane uncii de aur din Africa, patru milioane din Ca­nada şi va redeschide, de va fi ne­voie şi minele din Australia. Apoi când­va alt ministru va susţine stabilizarea­­.?Tot prin­­eta­lonul aur. Deocamdată Statele Unite rămân în posesi­a unei mari cantităţi de aur, cu care nu se ştie ce va face. Al. P. ALT PROECT ANGLO-AMERICAN DE STABILIZARE MONETARĂ Agenţia Reuter a anunţat ca gu­vernul britanic şi cel american au publicat o declaraţie comună refe­ritoare la stabilirea unui fond mo­netar internaţional, ce se va ridi­ca la opt până la zece milioane de dolari, pentru a încuraja coopera­ţia monetară internaţională şi a a­­juta la înlăturarea restricţiilor ce stau în calea schimburilor comer­ciale. Se mai adaugă că proectul de Stabilire a unei noi unităţi mone­tare internaţionale, care s-a discu­tat altădată, ar fi acum înlăturat. După cum se vede atât Proectul White cât Şi proectul Keynes au căzut. Aceste două proecte de stabiliza­­re economică mondială, despre cari S-au vorbit atât, lasă locul liber u­­nui proect, care a luat câte ceva din cele menţionate mai sus. Acest proect denumit: Fondul de stabilizare internaţională pare, la prima vedere, mai amplu decât proectele elaborate până acum. Acest fond va fi de opt până la Zece miliarde de dolari. Fie­care ţară e liberă­ să parti­cipe. Contribuţia Statelor Unite ar­e de aproximativ 2 şi jumătate mi­liarde de dolari, a Angliei de un miliard şi un sfert dolari şi a Ru­­siei de un miliard dolari. Cum va fi folosit acest fond nu s-a stabilit încă Se vorbeşte de un comitet in­ternaţional de experţi, însărcinat cu mânuirea lui. Concepţia fundamentală e ca să se­­creeze un organ de stabilizare a schimbului, care va supraveghia piaţa, şi va cumpăra şi va vinde aur pentru a stăvili orice desechili­­bru, va da ajutor monetelor depre­ciate, va opri urcările de curs exa­­gerate. Şi, cu alte cuvinte va fi un fel de poliţie a târgului de devize. Ziarele elveţiene de unde cule­gem aceste informaţii mai lasă să Se înţeleagă că acest comitet inter­naţional care va mânui fondul, va avea mare putere. La Washington se anunţă ofi­cial că din acest fond se va putea da aur unei ţări care are nevoie contra Plată în moneda acelei ţări. Cu alte cuvinte se vor face avan­suri de aur ţărilor sărace. E sigur că pentru reluarea, după răsboi tranşanţiil­or internaţionale, unele ţări sărăcite vor avea mari greu­tăţi. Aceste ţări vor avea nevoie da credite sub o formă sau alta, şi cest fond de stabilizare va fi disp­us să le acorde. Dar nu se spune ine va ajuta la complectarea fon­dului de zece miliarde de dolari pentru că de la 4 miliarde şi jumă­tate până la zece mai e mult. Nu prea vedem care sunt ţările cari au disponibilităţi atât de mari de dolari ca să le pună la fondul de stabilizare. Principiul acestui plan de stabi­lizare e totuşi combătut de unele cercuri financiare. Astfel „New York Times“ scrie că nu cu un fond de regularizare Se asigură stabilitatea schimbului, că punând­ în Practică în fie­care ţară o politică economică sănătoasă din punct de vedere bugetar, economic şi monetar. AL. PETROVICI REZULTATUL VÂNZĂRILOR PRIN BURSA DE VALORI A ACŢIUNILOR SCRISE IN COTA OFICIALĂ S-a obţinut la sfârşitul şedinţei din i­aina­ de 31 Mai a. c. la licitaţiile ţi­ntite pentru vânzarea pachetelor de acţiuni, necotate, următoarele preţuri pe bucată: Petrolifera Română 10.000 bucăţi iei­a­ 500 bucata. Sospiri 500 bucăţi ,licitaţia s-a a­mfinat. I . A. P 2.400 bucăţii, lei 710 bu­cata. Cadere 400 bucăţi, lei 500 bucata 2 PAGINI 5 LEI VINERI 2 IUNIE 1944 BIROURILE: Bucu­rești, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44. R U B T L I C I T A T E A se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publici­tate. Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil : AL. PETROVICI r­i­le Regimul cărnii şi apro­vizionarea populaţiei CAPITALEI Spre o normalizare a situaţiei.­ Controlul preţur­ilor.- Clandestin»! Problema distribuirii carnei în cuprinsul municipiului Bucureşti, continuă să fie de permanentă ac­tualitate pentru publicul consuma­tor. Experienţele făcute de cei în drept în trecut în dorinţa de a se norma­­za acastă situaţie, nu numai că nu dat roadele dorite, dar chiar a creiat o situaţ­ie şi mai grea. Se ştie că prin suspendarea regimului de liberă aprovizionare a pieţii Ca­pitalei şi înlocuirea lui cu un fel de monopol, care avea de scop stăvili­rea urcării preţurilor oficiale, — a dat ca rezultat, — după afirmaţile unor specialişti — că nici restaura­torii, nici fabricile de mezeluri, cari până atunci se puteau aproviziona liber de cantităţi suficiente, să nu mai îşi poată procura carnea nece­sară. Astfel, în urma statisticilor făcute s‘a putut vedea că în anul a­­cela cu restricţii, 1943, s‘a dovedit sub nivelul celor normali. Aceasta ca o urmare firească a lipsei de convenienţă a preţurilor, precum şi tuturor măsurilor cu caracter restrictiv luate în privinţa tăeri­­lor de vite. Aceiaşi situaţie s‘a putut vedea şi în celelalte regiuni ale ţării, deoa­rece prin stabilirea cotelor prea mici pentru industria cărnei, nu s‘a pu­tut valorifica nicăeri în condiţii prea bune disponibilităţile de animale­­de­­care dspuneam. SPRE O NORMALIZARE A SITUAŢIEI? Iată dar că toate aceste experien­ţe făcute până In prezent in dorinţa de a trage învăţăminte pentru viitor in scopul îmbunătăţirii acestui re­gim, în ultima vreme sia venit cu noni măsuri menite să normalizeze situaţia creată. Adică, s‘a introdus un nou regim al cămnei, creiat Pe baze mai raţio­nalei, mai sănătoase, rupându-Se complect cu vechiul sistem. Astfel, printr'o decizie a organe­lor economice superioare, s’a hotărît ca măcelarii engrosişti din Capitală să fie obligaţi să aducă în mod lu­nar un stoc de vite , care se stabi­leşte printr'o decizie specială, ţinân­du-se seamă, bine­înţeles, de cere­rile de autorizaţii de cumpărare din trecut­,­­asemeni, celelalte întreprinderi­­­i sindicate urmează să se aproviz­e­­ze cu cotele de animale ce se vor­­ proba lunar de aceleaşi foruri e­c­onomice superioare, prin organele or direct de la producători. In sfârşit, după cu­m se ştie, preţu­­rile maximale de vânzare ale cărnei­i bovine şi bivoli — cu ridicata şi amănuntul se stabilesc în cuprinsul Capitalei de către Comisariatul ge­neral al Preţurilor pe baza calcula­­riei efectuată de către Primăria Mu­nicipiului Bucureşti,­­ pe răspun­derea sa. BURSA PREŢURILOR Iată, pe scurt, pe ce criterii se va stabili regimul cărnei. Adică 1)­ a­­provizionarea liberă cu animale a măcelarilor engrosişti, fabricilor de mezeluri, restauratorilor şi 2) stabi­­lirea preţurilor pe bază de documen­te într’un fel de bursă de Preţuri care se va creia pe lângă Abatorul Comunal. Astfel, aci la bursa preţurilor, vor fi aduse vitele cumpărate de către organele Primăriei, împreună cu cele achiziţionate de măcelarii engrosişti. Apoi, se vor confrunta preţurile de­la bonul de cumpărare, precum şi diversele cheltueli de transport, etc., ajungându-se la preţul just, la care se va da carnea în consumaţie. Desigur, aceste măsuri, cari sunt rezultatul unor îndelungi experienţe şi studii pe teren au danii să învio­reze într-o bună măsură piaţa co­mercială. Prin acest sistem se aş­teaptă şi o sporire a tăerilor — lu­cru care nu s-a făcut până acum — venindu-se atât în sprijinul consu­matorilor, cât şi acela al pielăriei, care după cum se ştie, ducea lipsa pieilor brute pentru prelucrare. MASURI CE SE IMPUN Cu toate însă că au trecut două luni dela introducerea acestui nou regim, carnea continuă să se găseas­că în cantităţi reduse pe piaţă, adică în hale şi pieţe, la măcelari, în vre­me ce unele restaurante se aprovizi­onează din abundenţă cu carne de o­­rice fel. Noi ştim că acest regim a fost creiat de forurile superioare econo­mice, în scopul de a normaliza situa­­ţia în general, iar nu creind favoruri pentru anumite categorii de negus­­tori. Desigur, că cei ce se aprovizionea­ză cu carne în acest fel, trec peste dispoziţiile în vigoare. Dar pentru aceasta trebuie să se institue un con­trol mai riguros dacă nu e posibil la restaurante, ori puţin la bariere­le Capitalei, unde se introduc in mod clandestin rite întregi, fără ca organele municipiului să fie în­­cunoştiinţate. Nu mai departe în comunele ală­turate, sistemul se practică pe sca­­ră întinsă, ceeace face ca bunice in­tenţii ale forurilor economice supe­­rioare să n­u poată fi aplicate p® teren. Deaceia, — este d­e dorit ca odată ca intrarea în rigoare a acestui re­gim, să se institue un control sever la care să colaboreze toate autori­­tăţile militare şi civile. — P.d. — on Pentru firmele importatoare din Germania Se aduce la cunoştinţa firmelor im­­­portatoare că Subsecretariatul de Stat­­al Industriei, Comerţului şi Minelor, a aprobat ca vămuirea mărfurilor din Germana, care nu sunt supuse regi­mului autorizaţiilor de import să se poată face, pâ­nă la 1 iulie 1944, fără înaintarea declarațiilor de import in­stituite în conformitate cu prevederile Protocolului rom­ân­o-germ­an din 1 9 Februarie 1944, și arătate în comuni­catul publicat in ziarele din 7 Mar­­­­tie 1944 și in Monitorul Oficial nr.­­ 57 din 8 Martie 1944. MIERCURI 31 MAI Târgul alimentar Extinderea culturilor de produse grădinărie şi o recoltă abundentă asigură în bune condiţiuni aprovi­zionarea pieţei de consum în legu­me si zarzavaturi­ Preţurile sunt in scădere. Astfel preţul cartofilor noi a scăzut la 30 lei kgr. Mazărea 60—70 lei kgr. Fructe, cireşi şi căpşuni în abon­denţă; preţurile în uşoară scădere. S® menţine lipsa, de păsări vii şi tăiate- Ameliorare în aprovizio­narea în uut proaspăt. Cernele-le­fum­înoase Evoluţia pieţii de cereale, legu­minoase şi oleaginoase se desfă­şoară în cadrul unei atmosfere cal­me. Sosirii red­­ue în oboare, tran­­sacţiuni limitate la aprovizinări locale. La export nu se semnalea­ză­ vreo mişcare de seamă. Preţurile neschimbate ale pro­duselor din târgul liber, le repro­ducem, sub titlu norminal, după cum urmează (pe vagonul de 10 mii kgr­) . Mazărea comestibilă „Victoria” lei 280.000, stație producător, lei 300.000—310.000, bordo şlep-Mazăre furajeră „Victoria" lei 190.000, franco vagon stație da în-Fasolea lei 180.000-190.000, du­plicat cfr. Meiul lei 150.000, duplicat cfr. Turte de floarea soarelui lei 240 mii, bordo şlep. Articoli­ textile Târgul sa arată mai înviorat, însă nu se poate înregistra o re­­priză temeinică. Avantajele sezon­oului cald n'au produs acea expan­siune obişnuită de vânzări în ase­menea perioadă­ Factorii conjanc­­toraii afectaţi de stare de război, se resimt în mişcarea, comerţului de articole manufacturate, în ge­neral. Asortimentul este varial în, mai toate rayomnete, cu excepţia sto­felor de lână (postavuri). In deo­­sebi imprimeurile pentru con­fee­tutu­ de damă se egalează în bo­gate modele în eulorî caleidosco­pice. T»â*zăHa, însă, are multe lip­suri în ţesături cu fire naturale aci pretrile au atins un nivel fobr­etc ridicat- Ţesăturile fabricate cu fire de in (olandă) simnt aproape epuizate. În tavonul de tricotaje (eioră PSrie) activitatea este mai desvol­­tată şi sortimentul mulţumitor cu osebire la articolele pentru damă. Cu o întârziere de mai bine de un an, camerile de comerţ şi de indus­trie din Elveţia dau publicităţii o se­rie de date asupra variaţiilor celor mai importanţi factori din economia Legătura dintre fenomenele politi­ce şi cele economice este evidentă. În ţările neutre costul vieţii a cres­cut cu cca. 40 la sută, îu cele belige­rante cu ceva mai puţin. Anglia, du­pă o criză din Dec. 1941 (vezi activi­tatea submarinelor şi bombardamen­tele), şi-a redresat indexul de scum­pete. Preţurile în Germania se menţin ferme, graţie unei politici iscusite de această datoria publică apasă prea tare asupra tuturor stătător. Singurul remediu al situaţiunîi ac­­tuale constă intr'o decapitalizare len­tă şi progresivă a Statelor­ Unite şi ale celor amercane. Aceste state vor trebui să transpor­te gratuit, timp de câţiva ani, mate­fabricate şi semi-fabricate, cheltuielile de producţie fiind suporta­te de bugetele miliardarilor ameri­c,a5el Ellr°Pa nu va fi In stare sa-şi plătească importul. mondială­O statistică edificatoare ne arată costul vieţii în câteva ţări din Europa. Spicuim din acest tablou destul da complect, următoarele: Import. Mai precară este situaţia ?* aliaţii maghiari, bulgari şi finisaj, deci, cu viaţa economică prea unilar­terală, iar situaţia, din ţările ocupate­, şi mai grea, în special la sârbi, unde teatrul de război împiedică aprovizio­­narea,­­ inflaţia, este un fenomen general Circulaţia bancnotelor ne-o demott­­strează cu prisosinţă.. Datele vorbesc­ de la sine.­­ Mai târziu, după vreun deceniu, a­ceste cheltueli vor putea fi îa parta rambursate. Problema a fost discutată şi la con­gresul internaţional de la Philadelphia şi la tratativele ruso-americane, rela­­tive la stabilirea unei monede­­ inter­naţionale, care aleasă în mod fericit, cu valoare deosebită în America şi Europa, după cum se preconizează, ar rezolva pentru moment problema dea­ echilibrului economic mondial.. T. V. FLUCTUAŢII IN COMERŢUL M­ONDIAL Costul vieţii în ŢĂRILE NEUTRE Dac. 1939 Dec. 1940 Dec. 1941 Dec. 1942 USA Japonia Germania Bulgaria Finlanda Marea-Britanie Suedia Elveţia 104 07 135 148 Portugalia 102 111 133 145 Suedia 107 121 134 141 In tabăra ANGLO-AME­RICANA. .? Marea-Britanie 113 127 130 129 Statei­e-Unica 101 102 112 122 Canada 103 108 115 118 Noua Zeelanda 104 108 113 118 Australia 101 107 112 122­ Uniunea Sud-africana 101 105 110 120 In țările axei TOKIO-BERLIN , Germania 100 104 106 108 Japonia 112 121 124 126 Ungaria 101 116 140 152 Finlanda 111 130 151 151 Bulgaria 102 120 160 201 In țările de SUB OCUPAȚIE : _ Danemarca 110 142 151 156 Jugoslavia 113 149 240 302 Norvegia ,, 107 131 141 149 ‘ ■iCRUL-E PUBLICS cresc în mod accelerat, exprimată în miliarda de monedă 1939 1941 1942 prora-iA mn­mmmmmmmmmmmmmmm ... mmmmm­m - -42 58 112 21 37 51 45 127 184 8,8 17 23,4 2,8 23 31,8 7­,8 12,5 15 2,86 8 Producţia mondială de fier, oţel şi plumb Anglia şi Statele Unite au obţi­nut autorizaţia de a exploata zăcă­­mintele de fier de la Cae Peak din Brazilia, cari rămân în proprieta­tea statului brazilian. Producţia e evaluată la 1,5 mi­lioane tone pe an. Şi oţelariile cari sunt în curs de instalare vor da o producţie de 1,4 milioane tone de oţel brut şi de fontă de oţel. Această, cifră reprezintă întrea­ga capacitate de producţie a Ame­ricei Latine. PLUMBUL Se constată că dintre metalele nefieroase, producţia mondială de plumb, nu a înregistrat decât foarte milei variaţii în ultimii trei­zeci de ani. Producţia de plumb din Statele Unite a scăzut între 1938-39 faţă de 1913. De la 1914-1918, producţia de plumb a dat înapoi. Statele Unite cari contribuiau cu 50 la sută, la producţia mondială nu mai produc actualmente decât 25 la sută. PRODUCŢIA DE IUTA Guvernul din Bengal de acord cu cel din Delhi a hotărât să reducă suprafeţele cultivate cu iută la Ju- Tnăţşte din cât erau în 1940. Pe de altă parte, statul se obligă să cumpere recolta cu preţul de 15 rupili un maund (un rotund egal cu 37.9 kgr.) pentru calitate mij­locie. îşi mai rezervă dreptul de a re­chiziţiona marfa la preţul de 17 rupii un maund. Se mai anunţă din Bogota, că guvernul­ din Columbia face­­dife­rite încercări cu seminţe de iută din India.. Aceste plantaţii ap­ag,­ producţie bună şi culturile vor­­ fi intensificate în această ţară. Aceaşi situaţie, e şi în regiunea San Paolo din Brazilia. In indus­tria scoţiană de iuta, tribunalul ar­bitral a acordat lucrătorilor un spor de 7 jumătate la sută. Ţesă­­toriile de iută au fost autorizate să sporească preţurile ţinând seama de cheltuelile de producţie urcate şi de sporirea salariilor. Pe de altă parte guvernul brita­nic a anunţat o scădere a preţului­ rntei brute, probabil în urna unei subvenţii, .*-­■ PENTRU PLANORIŞTI _ 199aia de sbor fără motor c. F. R Buie­reşti, primeşte înscrieri de elevi pentru seria 15 Iunie 1944 Iscriwlle se fee la Comandamentul T. A. R. din str. loan Ghica 5 etaj V, iar candidaţii sunt obligaţi la un­­«spitel următoarele conditionl­­etatea :—20 ani origină etnică română, studii: minimum 4 clase liceu teoretic sau Ultrasfertal. gr!AL Pi­aeSC complect 0 lămuriri a Băncii Naţionale în privinţa bancnotelor de 2000 lei , Banca Naţională a României re­aminteşte că biletele de 2000 lei, cari se găsesc acum in circulaţie, au două înfăţişări diferite. Privite în care: 1) unele cu copiii lui Tra­­ian, în profil, într’un cerc alb aflat’ în mijlocul biletului; 2) altele au, pe toată ■ suprafaţa biletului, o se­rie continuă de scuturi, purtând tina din iniţialele: B. N. sau R. Aceste din urmii bilete mai pre­zintă în jumătatea din dreapta — în­­pas­a hârtiei — un cap ele firi­şoare colorate. In consecinţă publicul nu tre­bui să facă nicio deosebire între tipurile de bilete descrise mai sus. CUM SE FACE ÎNLOCUIREA MAGISTRAŢILOR DIN COMPUNEREA CO­MISIUNILOR ARBITRALE Monitorul Oficial din 31 Mai 1944 publică: ART I. —­in cazul când vreunul din magistraţi, intrând în compune­rea comisiunilor arbitrale, prevăzute de art. 12 şi 18 din legea asupra re­gimului muncii m­imp de război, ar fi împiedicat, din orice împrejurare să ia parte la lucrările comisiunii, auto­ritatea ad-tivă, pe lângă care funcţio­nează comisiunea respectivă, va cere desemnarea unui alt magistrat de grad egal pe timpul lipsei titularului. Cererea se va soluţiona: a) Pentru Comisiunea superioară de arbitraj, de către primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie sau înlo­cuitorul său. b)­­ Pentru Comisiunea­­de** arbitraj, cu excepţia cazului din art. 12, alin. 7, de primul preşedinte al Curţii de Apel pe teritoriul căreia se găseşte sediul comisiunii sau înlocuitorul său. ART. II. — Comisiunile arbitrale mai sus arătate vor putea funcţiona în lipsă de asesori numai In persoa­na preşedintelui ca arbitru unic. ART. III. — In cazul în care vre­unul din membrii instanţelor jurisdic­­ţionale ale Asigurărilor Sociale, pre­văzut de art. 255, 256 şi 257 L. A. S., ar fi împiedicat de orice împrejurare să ia parte la lucrările instanţei de judecată, magistratul cel mai înalt grad rămas în compunerea instanţei sau în lipsă autoritatea administrati­vă pe lângă care funcţionează instan­ţa, va cere desemnarea unui alt ma­gistrat de grad egal, pe timpul lipsei titularului. Cererea se va soluţiona: , a) Pentru instanţa de recurs de că­tre primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie sau înlocuitorul său; b) Pentru instanţa de apel de către primul preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti sau înlocuitorul său; c) Pentru instanţele regionale da primul preşedinte al tribunalului pe teritoriul căruia funcţionează această instanţă sau înlocuitorul său. Ministrul de afaceri străine al guvernului naţional chinez la Tokio NANKING 31 (Rador). — DNR: D. Chuminyi, ministrul de afaceri străine al guvernului naţional chinez, a sosit la Tokio în ziua de 29 Mai Satrt5 visita «QciarA.

Next