Argus, iunie 1944 (Anul 34, nr. 9315-9339)
1944-06-02 / nr. 9316
ANUL XXXIV Nr. 9516 Citiţi şi răspândiţi Z 1A. NR. 1JEI ,TIMPUL" 8. 10 §1 12 PAGINI 7 LEI S Iuni , 400 Lei la Capitală 1800 Lei Pentru bănci, societS siInstitutii publice SD00 Jet srit,60 S lei în ţară — 12 lei în străinătate In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile postale internationale Orgen zilnic al comerţului industriei şi finanţe! ABONAMENTE) In ţară Un an 1500 Lei ( Inai 800 Lei Etalonu! aur ■ In desbaterea unor probleme monetare în Anglia, Sir John Anderton, ministrul finanţelor, a declamat în Ostiera Comunelor că nu există nici un motiv pentru a pune la cale revenirea la etalonul aur. • De aci s’ar putea poate trage Concluzia că etalonul aur a rămas definitiv înlocuit prin moneda-mumcă sau moneda flotantă. Conducătorul finanţelor britanice a lăsat cu acelaş prilej să se înţeleagă că nu e deloc dispus să intre în jocul Americei. Adevărul e că ultima ediţie a planului monetar al tehnicienilor americani ajunge la soluţia unei parităţi fixe între monede. Această paritate ar urma să fie asigurată prin acorduri precise. Afară de acteasta pritatea s’ar sprijini pe Stock-ul de aur mondial. Soluţia evident convine în primul rând americanilor pentru că rezervele băncilor din Statele Unite dispun tournatele de Cinci şesimi din aurul scos până acum din pământ. În consecinţă cursul tuturor devizelor ar urma să fie pe viitor fixat de Statele Unite. Evident, s’ar putea susţine că paritatea monezilor n’are decât o importanţă secundară într’o vreme îrn care se lucrează în clearing, în Conturi blocate şi cursuri forţate. Problema va avea importanţă abia la data când se vor restabili Schimburile internaţionale. Atunci va fi nevoie ca unitatea monetară să fie refăcută. Actualmente sunt patru feluri de adari în circulaţie: unul circulă în interiorul St. Unite, altul e cel car® circulă la aliaţi, al treilea circulă la neutri şi altul la duşmani. In plus mai e şi al cincilea, dolarul aur. * Stabilirea unei parităţi monetare nu e greu de realizat; ceea ce e mai greu e menţinerea acestei parităţi. Alţi econmişti cred că monedele pot fi stabilizate în raport cu indicele de cost al vieţei interne al unei ţări şi cu preţurile mondale ale unor materii prime de mare importanţă. Nenorocirea e că acest, criteriu e în funcţie de munca şi de şomaj, de politica de împrumuturi şi de fiscalitatea Statului, de recolte, de revendicări sociale, de salarii etc. Soluţia unei stabilizări monetare nu va depinde în ultima instanţă decât tot de etalonul aur. Nu e uşor de închipuit că Anglia ar consimţi într’o formă oarecare se pună sub tutela monetară a Statelor Unite. Se ştie că Anglia în 1939 s’a lipsit de rezerva metalică pentru egalizarea schimburilor pentru ca să poată obţine din Statele Unite tancuri şi avioane. E mai lesne de închipuit că Anglia îşi va reface încet încet stokul de aur. Cu ajutorul coloniilor şi dominioanelor, Anglia extrage în fiecare an 13 milioane uncii de aur din Africa, patru milioane din Canada şi va redeschide, de va fi nevoie şi minele din Australia. Apoi cândva alt ministru va susţine stabilizarea.?Tot prinetalonul aur. Deocamdată Statele Unite rămân în posesia unei mari cantităţi de aur, cu care nu se ştie ce va face. Al. P. ALT PROECT ANGLO-AMERICAN DE STABILIZARE MONETARĂ Agenţia Reuter a anunţat ca guvernul britanic şi cel american au publicat o declaraţie comună referitoare la stabilirea unui fond monetar internaţional, ce se va ridica la opt până la zece milioane de dolari, pentru a încuraja cooperaţia monetară internaţională şi a ajuta la înlăturarea restricţiilor ce stau în calea schimburilor comerciale. Se mai adaugă că proectul de Stabilire a unei noi unităţi monetare internaţionale, care s-a discutat altădată, ar fi acum înlăturat. După cum se vede atât Proectul White cât Şi proectul Keynes au căzut. Aceste două proecte de stabilizare economică mondială, despre cari S-au vorbit atât, lasă locul liber unui proect, care a luat câte ceva din cele menţionate mai sus. Acest proect denumit: Fondul de stabilizare internaţională pare, la prima vedere, mai amplu decât proectele elaborate până acum. Acest fond va fi de opt până la Zece miliarde de dolari. Fiecare ţară e liberă să participe. Contribuţia Statelor Unite are de aproximativ 2 şi jumătate miliarde de dolari, a Angliei de un miliard şi un sfert dolari şi a Rusiei de un miliard dolari. Cum va fi folosit acest fond nu s-a stabilit încă Se vorbeşte de un comitet internaţional de experţi, însărcinat cu mânuirea lui. Concepţia fundamentală e ca să secreeze un organ de stabilizare a schimbului, care va supraveghia piaţa, şi va cumpăra şi va vinde aur pentru a stăvili orice desechilibru, va da ajutor monetelor depreciate, va opri urcările de curs exagerate. Şi, cu alte cuvinte va fi un fel de poliţie a târgului de devize. Ziarele elveţiene de unde culegem aceste informaţii mai lasă să Se înţeleagă că acest comitet internaţional care va mânui fondul, va avea mare putere. La Washington se anunţă oficial că din acest fond se va putea da aur unei ţări care are nevoie contra Plată în moneda acelei ţări. Cu alte cuvinte se vor face avansuri de aur ţărilor sărace. E sigur că pentru reluarea, după răsboi tranşanţiilor internaţionale, unele ţări sărăcite vor avea mari greutăţi. Aceste ţări vor avea nevoie da credite sub o formă sau alta, şi cest fond de stabilizare va fi dispus să le acorde. Dar nu se spune ine va ajuta la complectarea fondului de zece miliarde de dolari pentru că de la 4 miliarde şi jumătate până la zece mai e mult. Nu prea vedem care sunt ţările cari au disponibilităţi atât de mari de dolari ca să le pună la fondul de stabilizare. Principiul acestui plan de stabilizare e totuşi combătut de unele cercuri financiare. Astfel „New York Times“ scrie că nu cu un fond de regularizare Se asigură stabilitatea schimbului, că punând în Practică în fiecare ţară o politică economică sănătoasă din punct de vedere bugetar, economic şi monetar. AL. PETROVICI REZULTATUL VÂNZĂRILOR PRIN BURSA DE VALORI A ACŢIUNILOR SCRISE IN COTA OFICIALĂ S-a obţinut la sfârşitul şedinţei din iaina de 31 Mai a. c. la licitaţiile ţintite pentru vânzarea pachetelor de acţiuni, necotate, următoarele preţuri pe bucată: Petrolifera Română 10.000 bucăţi ieia 500 bucata. Sospiri 500 bucăţi ,licitaţia s-a amfinat. I . A. P 2.400 bucăţii, lei 710 bucata. Cadere 400 bucăţi, lei 500 bucata 2 PAGINI 5 LEI VINERI 2 IUNIE 1944 BIROURILE: București, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44. R U B T L I C I T A T E A se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil : AL. PETROVICI rile Regimul cărnii şi aprovizionarea populaţiei CAPITALEI Spre o normalizare a situaţiei. Controlul preţurilor.- Clandestin»! Problema distribuirii carnei în cuprinsul municipiului Bucureşti, continuă să fie de permanentă actualitate pentru publicul consumator. Experienţele făcute de cei în drept în trecut în dorinţa de a se normaza acastă situaţie, nu numai că nu dat roadele dorite, dar chiar a creiat o situaţie şi mai grea. Se ştie că prin suspendarea regimului de liberă aprovizionare a pieţii Capitalei şi înlocuirea lui cu un fel de monopol, care avea de scop stăvilirea urcării preţurilor oficiale, — a dat ca rezultat, — după afirmaţile unor specialişti — că nici restauratorii, nici fabricile de mezeluri, cari până atunci se puteau aproviziona liber de cantităţi suficiente, să nu mai îşi poată procura carnea necesară. Astfel, în urma statisticilor făcute s‘a putut vedea că în anul acela cu restricţii, 1943, s‘a dovedit sub nivelul celor normali. Aceasta ca o urmare firească a lipsei de convenienţă a preţurilor, precum şi tuturor măsurilor cu caracter restrictiv luate în privinţa tăerilor de vite. Aceiaşi situaţie s‘a putut vedea şi în celelalte regiuni ale ţării, deoarece prin stabilirea cotelor prea mici pentru industria cărnei, nu s‘a putut valorifica nicăeri în condiţii prea bune disponibilităţile de animaledecare dspuneam. SPRE O NORMALIZARE A SITUAŢIEI? Iată dar că toate aceste experienţe făcute până In prezent in dorinţa de a trage învăţăminte pentru viitor in scopul îmbunătăţirii acestui regim, în ultima vreme sia venit cu noni măsuri menite să normalizeze situaţia creată. Adică, s‘a introdus un nou regim al cămnei, creiat Pe baze mai raţionalei, mai sănătoase, rupându-Se complect cu vechiul sistem. Astfel, printr'o decizie a organelor economice superioare, s’a hotărît ca măcelarii engrosişti din Capitală să fie obligaţi să aducă în mod lunar un stoc de vite , care se stabileşte printr'o decizie specială, ţinându-se seamă, bineînţeles, de cererile de autorizaţii de cumpărare din trecut,asemeni, celelalte întreprinderii sindicate urmează să se aprovizeze cu cotele de animale ce se vor proba lunar de aceleaşi foruri economice superioare, prin organele or direct de la producători. In sfârşit, după cum se ştie, preţurile maximale de vânzare ale cărneii bovine şi bivoli — cu ridicata şi amănuntul se stabilesc în cuprinsul Capitalei de către Comisariatul general al Preţurilor pe baza calculariei efectuată de către Primăria Municipiului Bucureşti, pe răspunderea sa. BURSA PREŢURILOR Iată, pe scurt, pe ce criterii se va stabili regimul cărnei. Adică 1) aprovizionarea liberă cu animale a măcelarilor engrosişti, fabricilor de mezeluri, restauratorilor şi 2) stabilirea preţurilor pe bază de documente într’un fel de bursă de Preţuri care se va creia pe lângă Abatorul Comunal. Astfel, aci la bursa preţurilor, vor fi aduse vitele cumpărate de către organele Primăriei, împreună cu cele achiziţionate de măcelarii engrosişti. Apoi, se vor confrunta preţurile dela bonul de cumpărare, precum şi diversele cheltueli de transport, etc., ajungându-se la preţul just, la care se va da carnea în consumaţie. Desigur, aceste măsuri, cari sunt rezultatul unor îndelungi experienţe şi studii pe teren au danii să învioreze într-o bună măsură piaţa comercială. Prin acest sistem se aşteaptă şi o sporire a tăerilor — lucru care nu s-a făcut până acum — venindu-se atât în sprijinul consumatorilor, cât şi acela al pielăriei, care după cum se ştie, ducea lipsa pieilor brute pentru prelucrare. MASURI CE SE IMPUN Cu toate însă că au trecut două luni dela introducerea acestui nou regim, carnea continuă să se găsească în cantităţi reduse pe piaţă, adică în hale şi pieţe, la măcelari, în vreme ce unele restaurante se aprovizionează din abundenţă cu carne de orice fel. Noi ştim că acest regim a fost creiat de forurile superioare economice, în scopul de a normaliza situaţia în general, iar nu creind favoruri pentru anumite categorii de negustori. Desigur, că cei ce se aprovizionează cu carne în acest fel, trec peste dispoziţiile în vigoare. Dar pentru aceasta trebuie să se institue un control mai riguros dacă nu e posibil la restaurante, ori puţin la barierele Capitalei, unde se introduc in mod clandestin rite întregi, fără ca organele municipiului să fie încunoştiinţate. Nu mai departe în comunele alăturate, sistemul se practică pe scară întinsă, ceeace face ca bunice intenţii ale forurilor economice superioare să nu poată fi aplicate p® teren. Deaceia, — este de dorit ca odată ca intrarea în rigoare a acestui regim, să se institue un control sever la care să colaboreze toate autorităţile militare şi civile. — P.d. — on Pentru firmele importatoare din Germania Se aduce la cunoştinţa firmelor importatoare că Subsecretariatul de Statal Industriei, Comerţului şi Minelor, a aprobat ca vămuirea mărfurilor din Germana, care nu sunt supuse regimului autorizaţiilor de import să se poată face, până la 1 iulie 1944, fără înaintarea declarațiilor de import instituite în conformitate cu prevederile Protocolului româno-german din 1 9 Februarie 1944, și arătate în comunicatul publicat in ziarele din 7 Martie 1944 și in Monitorul Oficial nr. 57 din 8 Martie 1944. MIERCURI 31 MAI Târgul alimentar Extinderea culturilor de produse grădinărie şi o recoltă abundentă asigură în bune condiţiuni aprovizionarea pieţei de consum în legume si zarzavaturi Preţurile sunt in scădere. Astfel preţul cartofilor noi a scăzut la 30 lei kgr. Mazărea 60—70 lei kgr. Fructe, cireşi şi căpşuni în abondenţă; preţurile în uşoară scădere. S® menţine lipsa, de păsări vii şi tăiate- Ameliorare în aprovizionarea în uut proaspăt. Cernele-lefumînoase Evoluţia pieţii de cereale, leguminoase şi oleaginoase se desfăşoară în cadrul unei atmosfere calme. Sosirii redue în oboare, transacţiuni limitate la aprovizinări locale. La export nu se semnalează vreo mişcare de seamă. Preţurile neschimbate ale produselor din târgul liber, le reproducem, sub titlu norminal, după cum urmează (pe vagonul de 10 mii kgr) . Mazărea comestibilă „Victoria” lei 280.000, stație producător, lei 300.000—310.000, bordo şlep-Mazăre furajeră „Victoria" lei 190.000, franco vagon stație da în-Fasolea lei 180.000-190.000, duplicat cfr. Meiul lei 150.000, duplicat cfr. Turte de floarea soarelui lei 240 mii, bordo şlep. Articoli textile Târgul sa arată mai înviorat, însă nu se poate înregistra o repriză temeinică. Avantajele sezonoului cald n'au produs acea expansiune obişnuită de vânzări în asemenea perioadă Factorii conjanctoraii afectaţi de stare de război, se resimt în mişcarea, comerţului de articole manufacturate, în general. Asortimentul este varial în, mai toate rayomnete, cu excepţia stofelor de lână (postavuri). In deosebi imprimeurile pentru confeetutu de damă se egalează în bogate modele în eulorî caleidoscopice. T»â*zăHa, însă, are multe lipsuri în ţesături cu fire naturale aci pretrile au atins un nivel fobretc ridicat- Ţesăturile fabricate cu fire de in (olandă) simnt aproape epuizate. În tavonul de tricotaje (eioră PSrie) activitatea este mai desvoltată şi sortimentul mulţumitor cu osebire la articolele pentru damă. Cu o întârziere de mai bine de un an, camerile de comerţ şi de industrie din Elveţia dau publicităţii o serie de date asupra variaţiilor celor mai importanţi factori din economia Legătura dintre fenomenele politice şi cele economice este evidentă. În ţările neutre costul vieţii a crescut cu cca. 40 la sută, îu cele beligerante cu ceva mai puţin. Anglia, după o criză din Dec. 1941 (vezi activitatea submarinelor şi bombardamentele), şi-a redresat indexul de scumpete. Preţurile în Germania se menţin ferme, graţie unei politici iscusite de această datoria publică apasă prea tare asupra tuturor stătător. Singurul remediu al situaţiunîi actuale constă intr'o decapitalizare lentă şi progresivă a Statelor Unite şi ale celor amercane. Aceste state vor trebui să transporte gratuit, timp de câţiva ani, matefabricate şi semi-fabricate, cheltuielile de producţie fiind suportate de bugetele miliardarilor americ,a5el Ellr°Pa nu va fi In stare sa-şi plătească importul. mondialăO statistică edificatoare ne arată costul vieţii în câteva ţări din Europa. Spicuim din acest tablou destul da complect, următoarele: Import. Mai precară este situaţia ?* aliaţii maghiari, bulgari şi finisaj, deci, cu viaţa economică prea unilarterală, iar situaţia, din ţările ocupate, şi mai grea, în special la sârbi, unde teatrul de război împiedică aprovizionarea, inflaţia, este un fenomen general Circulaţia bancnotelor ne-o demottstrează cu prisosinţă.. Datele vorbesc de la sine. Mai târziu, după vreun deceniu, aceste cheltueli vor putea fi îa parta rambursate. Problema a fost discutată şi la congresul internaţional de la Philadelphia şi la tratativele ruso-americane, relative la stabilirea unei monede internaţionale, care aleasă în mod fericit, cu valoare deosebită în America şi Europa, după cum se preconizează, ar rezolva pentru moment problema dea echilibrului economic mondial.. T. V. FLUCTUAŢII IN COMERŢUL MONDIAL Costul vieţii în ŢĂRILE NEUTRE Dac. 1939 Dec. 1940 Dec. 1941 Dec. 1942 USA Japonia Germania Bulgaria Finlanda Marea-Britanie Suedia Elveţia 104 07 135 148 Portugalia 102 111 133 145 Suedia 107 121 134 141 In tabăra ANGLO-AMERICANA. .? Marea-Britanie 113 127 130 129 Stateie-Unica 101 102 112 122 Canada 103 108 115 118 Noua Zeelanda 104 108 113 118 Australia 101 107 112 122 Uniunea Sud-africana 101 105 110 120 In țările axei TOKIO-BERLIN , Germania 100 104 106 108 Japonia 112 121 124 126 Ungaria 101 116 140 152 Finlanda 111 130 151 151 Bulgaria 102 120 160 201 In țările de SUB OCUPAȚIE : _ Danemarca 110 142 151 156 Jugoslavia 113 149 240 302 Norvegia ,, 107 131 141 149 ‘ ■iCRUL-E PUBLICS cresc în mod accelerat, exprimată în miliarda de monedă 1939 1941 1942 prora-iA mnmmmmmmmmmmmmmmm ... mmmmmm - -42 58 112 21 37 51 45 127 184 8,8 17 23,4 2,8 23 31,8 7,8 12,5 15 2,86 8 Producţia mondială de fier, oţel şi plumb Anglia şi Statele Unite au obţinut autorizaţia de a exploata zăcămintele de fier de la Cae Peak din Brazilia, cari rămân în proprietatea statului brazilian. Producţia e evaluată la 1,5 milioane tone pe an. Şi oţelariile cari sunt în curs de instalare vor da o producţie de 1,4 milioane tone de oţel brut şi de fontă de oţel. Această, cifră reprezintă întreaga capacitate de producţie a Americei Latine. PLUMBUL Se constată că dintre metalele nefieroase, producţia mondială de plumb, nu a înregistrat decât foarte milei variaţii în ultimii treizeci de ani. Producţia de plumb din Statele Unite a scăzut între 1938-39 faţă de 1913. De la 1914-1918, producţia de plumb a dat înapoi. Statele Unite cari contribuiau cu 50 la sută, la producţia mondială nu mai produc actualmente decât 25 la sută. PRODUCŢIA DE IUTA Guvernul din Bengal de acord cu cel din Delhi a hotărât să reducă suprafeţele cultivate cu iută la Ju- Tnăţşte din cât erau în 1940. Pe de altă parte, statul se obligă să cumpere recolta cu preţul de 15 rupili un maund (un rotund egal cu 37.9 kgr.) pentru calitate mijlocie. îşi mai rezervă dreptul de a rechiziţiona marfa la preţul de 17 rupii un maund. Se mai anunţă din Bogota, că guvernul din Columbia facediferite încercări cu seminţe de iută din India.. Aceste plantaţii apag, producţie bună şi culturile vor fi intensificate în această ţară. Aceaşi situaţie, e şi în regiunea San Paolo din Brazilia. In industria scoţiană de iuta, tribunalul arbitral a acordat lucrătorilor un spor de 7 jumătate la sută. Ţesătoriile de iută au fost autorizate să sporească preţurile ţinând seama de cheltuelile de producţie urcate şi de sporirea salariilor. Pe de altă parte guvernul britanic a anunţat o scădere a preţului rntei brute, probabil în urna unei subvenţii, .*-■ PENTRU PLANORIŞTI _ 199aia de sbor fără motor c. F. R Buiereşti, primeşte înscrieri de elevi pentru seria 15 Iunie 1944 Iscriwlle se fee la Comandamentul T. A. R. din str. loan Ghica 5 etaj V, iar candidaţii sunt obligaţi la un«spitel următoarele conditionletatea :—20 ani origină etnică română, studii: minimum 4 clase liceu teoretic sau Ultrasfertal. gr!AL PiaeSC complect 0 lămuriri a Băncii Naţionale în privinţa bancnotelor de 2000 lei , Banca Naţională a României reaminteşte că biletele de 2000 lei, cari se găsesc acum in circulaţie, au două înfăţişări diferite. Privite în care: 1) unele cu copiii lui Traian, în profil, într’un cerc alb aflat’ în mijlocul biletului; 2) altele au, pe toată ■ suprafaţa biletului, o serie continuă de scuturi, purtând tina din iniţialele: B. N. sau R. Aceste din urmii bilete mai prezintă în jumătatea din dreapta — înpasa hârtiei — un cap ele firişoare colorate. In consecinţă publicul nu trebui să facă nicio deosebire între tipurile de bilete descrise mai sus. CUM SE FACE ÎNLOCUIREA MAGISTRAŢILOR DIN COMPUNEREA COMISIUNILOR ARBITRALE Monitorul Oficial din 31 Mai 1944 publică: ART I. —in cazul când vreunul din magistraţi, intrând în compunerea comisiunilor arbitrale, prevăzute de art. 12 şi 18 din legea asupra regimului muncii mimp de război, ar fi împiedicat, din orice împrejurare să ia parte la lucrările comisiunii, autoritatea ad-tivă, pe lângă care funcţionează comisiunea respectivă, va cere desemnarea unui alt magistrat de grad egal pe timpul lipsei titularului. Cererea se va soluţiona: a) Pentru Comisiunea superioară de arbitraj, de către primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie sau înlocuitorul său. b) Pentru Comisiuneade** arbitraj, cu excepţia cazului din art. 12, alin. 7, de primul preşedinte al Curţii de Apel pe teritoriul căreia se găseşte sediul comisiunii sau înlocuitorul său. ART. II. — Comisiunile arbitrale mai sus arătate vor putea funcţiona în lipsă de asesori numai In persoana preşedintelui ca arbitru unic. ART. III. — In cazul în care vreunul din membrii instanţelor jurisdicţionale ale Asigurărilor Sociale, prevăzut de art. 255, 256 şi 257 L. A. S., ar fi împiedicat de orice împrejurare să ia parte la lucrările instanţei de judecată, magistratul cel mai înalt grad rămas în compunerea instanţei sau în lipsă autoritatea administrativă pe lângă care funcţionează instanţa, va cere desemnarea unui alt magistrat de grad egal, pe timpul lipsei titularului. Cererea se va soluţiona: , a) Pentru instanţa de recurs de către primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie sau înlocuitorul său; b) Pentru instanţa de apel de către primul preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti sau înlocuitorul său; c) Pentru instanţele regionale da primul preşedinte al tribunalului pe teritoriul căruia funcţionează această instanţă sau înlocuitorul său. Ministrul de afaceri străine al guvernului naţional chinez la Tokio NANKING 31 (Rador). — DNR: D. Chuminyi, ministrul de afaceri străine al guvernului naţional chinez, a sosit la Tokio în ziua de 29 Mai Satrt5 visita «QciarA.