Argus, august 1944 (Anul 34, nr. 9365-9384)
1944-08-03 / nr. 9366
k ANUL XXXIV Nr. 9366 CITîŢi şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENT El J In ţară In străinătate în an 2500 Lei Tariful în funcjuinie I luni 1500 Lei de convenţiile poştale I Iuni 800 Lei Internaţionale intru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual stjejnn tara — 12 lei in străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei BIROURILE Bucureşti, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44 Dela regimul de restrictivi ia regimul de libertate . Avem ocasjft a constata, că şi în ruiptivi anormale ca acele de astăzi ale războiului, atunci când tmprejuruli« permit, se poate schimba regimul restricţiunlior, într’un regim de liberkis. Este cazul noului regim al co. ISiţului cu produse agricole, despre MO ne-am ocupat tu câteva articole precedente. Producătorul, pa si consumatorul, ji utrebue sft interpreteze in mod feşit anumite mftsuri de restricţiu- JS, pe cari organul superior de confacere şi răspundere, este obligat a o lua, pentru că nu este vorba de intepusul individual ci de acela al coectivităţei, al ţărei întrec! Am avut trei ani agricoli mediocri {1940—1042) şi numai graţie unor năsuri drastice, putut trece, una ilntru cele mai critice epoci pe cari am Înregistrat vreodată Am fost Mulţi să introducem regimul de restricţiuni dintre r»ie mai severe, pen- tru anumite anticorp alimentar şi totuşi le-am trecut pe toate chiar în perioade anormale provocate de starea ’S« războiţi, dublată de starea econo- Vilcă în funcţie de producţia agrico& mediocră. * Anul 1948, fiind un an bun agricol, adus cu sine şi soluţionarea pro-Plemei alimentare şi în special aceea „pâinei şi rătămăligei“, adică baza flmentărei urbane şi rurale. Totuşi, un elementar spirit de prov »edere, a obligat forurile economice de conducere, de a muceda cu toată atenţiunea şi de a nu trece direct de la regimul restricţiunilor la un regim de absolută libertate, şi foarte bine la făcut, deoarece trăim în epoci, la care nu putem avea certitudinea tine, de mâine. Anul curent agricol, ne-a adus de asemenea o recoltă mulţumitoare şi din noua lege a produselor agricole, îm a ridicat regimul de restricţiiui pentru anumite produse agricole ?1 01 special pentru grâu şi secară (materia primă, care constituie basa alimentărei). Liberatea circulaţiei acestor produse, va aduce ca prim rezultat posibilitatea unei aprovizionări şi rezerve a tuturor cetăţenilor, precum şi a instituţiilor de stat şi întreprinderi particulare, obţinându-s de în acest mod şi o dispersare a producţiei pe totteritoriul ţării. Alături de libertatea circulaţiei, apar însă şi celelalte două probleme tot atât de importante şi dificile: transporturile şi finanţarea Trebuia creiata o posibilitatea producătorilor agricoli, de a-şi desface n valorifica recoltele. Noua lege a avut in vedere şi acest capitol, dispunând ca armata, primăriile municipiilor si comunelor urbane, motile comerciale şi brutăriile, sftjjl facă rezerve pentru anumite perioade ridicând şi plătind deci o cantitate dfc, aceste, produse, ceea ce va da prilejul agricultorilor, a obţine o parte de numerar, necesar executării muncilor viitoare şi acoperirea cheltueiilor de întreţinere şi ale întreprinderii rurale. Marea masă a consumatorilor ca şi producătorii agricoli trebuie să înţeleagă rostul nouei legiuiri şi să aprecieze în justa şi reala ei valoare, această libertate a circulaţiei produselor agricole de prima necesitat®. Alături de măsurile de aprovizionare şi rezerve ale instituţiilor de Stat Şi întreprinderi, fiecare cetăţean aă,şă facă o mică rezervă, pe care să o aibă la dispoziţie mn orice moment, pentru timpuri njai grei© Cari pot surveni. Faptul că, alături de organele de Stat şi aprovizionare, s’a dat posibilitatea de acţiune şi comerţului particular, est© nicâ Un element care, trebuie apreciat Şi folosit aşa cum trebuie. Trecerea dela regimul de restricţiuni la aceea de libertate, nu trebuie Interpretat, ca începutul unii epoci de huzureală, ci totdeavsjia cântărit şi dublat cu spiritul de prevedere. ION ISCUTARU BURSA ! A» şedinţa de Marţi, atmosfera la Bursă s’a înviorat simţitor, incheindu-şi numeroase tranzacţii, la cursuri mult superioare celor precedente. Valorile au venit fix mai calme, au ţnregistrat unele plusuri însemnate. Renta înzestrării mici urcă cu 8 puncte la tB, arb. Suc. vechi reapare la S9ţ/1, faţă de 98ţ/i, cursul dela 28 iunie crt., iar renta consolidării staponită la S3. * Dintre acţiunile bancare cotează numai Banca Românească, care câştigă S0 de puncte, Sectorul petroliferelor animat. Astra Romănă ured dela 4900 la 5100. Concordia adaogă 50 de puncte şi Creditul Minier 95 de puncte. ; Hărtuie industriale au fost deasei»«ni bine dispuse. Carpatina, necotată dela 87 Aprilie crt„ saltă cu 675 de puncte la 9175 lei; Mica şi Setea câştigă fiecare câte 40 de puncte; Caz Metan staţionar, la 5000 ?%intre valorile societăţilor de corn*, ntcaţii, numai Telefoane urcă cu 1950 de puncte la 9000 lei; 8. T. B. optate şi S. T. B, pui, mai slabe, cedează fiecare câte 75 de puncte. Celelalte hârtii n’au fost negociate. I In târgul liber multă animaţie, tendinţa fermă. MARŢI 1 AUGUST TÂRGUL ALIMENTAR S’a continuat cu distribuirea cărnei de vită, consumul acoperit. Se resimte insuficienţa livrărilor de untură topită de porc şi ul©iu comestibil. Magazinele de mezeluri şi carne conservată au satisfăcut cererile curente ale consumului. S’au vândut păsări tăiate la preţurile: uuii lei 400, 565 şi 640 lei bucata. Boboci de gâscă lei 450 kgr Ouăle sunt oferite de producătorii localnici (din judeţul Ilfov) la 24- 25 lei bucata. Târgul de legume insuficient aprovizionat cu pătlăgele roşii. Pe piaţa Ghica cartofii noui sunt speculaţi la preţul de 50 lei kgr.; preţurile nu sunt afișate ; controlul inexistent, statie producător. Mazărea furajeră ,,Victoria“, neglijată, preț de orientare, nominal, lei 180.000-190.000, duplicat cfr., cmg nominal, p© vagonul de 100 mii kgr. Răpită naveta din recolta 1M4, s’a vândut la 360.000—-370.000, vagonul, stafie de încărcare. Răpită colza, recolta 1944, tei 380 mii. vagonul, statie de încărcare. S’au livrat câteva vagoane de turte de floarea soarelui, la preţul de 260.000—270.000 lei. vagonul, bordo şlep. ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Consumul de îngrăşăminte chimice este foarte redus, faţă de caracterul agrar al ţării noastre. Industria românească de îngrăşăminte chimice poate produce tot roiul de îngrăşăminte cu făina de oase şi coarne, sulfat de amoniu, guano-fosfatic, superfosfaţi, ose. Fabricaţia superfosfaţilor fiind dependentă de un import de fosfat lnit nu poate dispune de o producţie suficientă. Se utilizează, însă ca mierie primă oasele, cari însă sunt şi ele în cantitate limitată. Producţia de fosfaţi din oase a fost de: 1900 tone în 1913, de 1630 tone în 1940 şi 943 tone în 1941. rezultatul vânzărilor DE ACŢIUNI NECOTATE La licitaţiile ţinute cu la Bursa de Valori pentru vânzările mai multor pachete de acţiuni necotate s-au obţinut următoarele preţuri per bucată: pentru 300 buc. „Technomedix“ lei 3350; pentru 14.121 buc. Podgoria“ lei 1600; pentru 1100 buc. „Genomex“ lei 1000; pentru 2100 buc. Oficiul comerț pt. Orient lei 500; pentru buc. 3500 „Imat“ lei 10.000; pentru 200 buc. „Renîda" lei 500; pentru 7000 buc „Porcelanul“ la. 500; pentru 1800 buc. Acta lei 200; pentru 10 buc. teremag lei 10.000. CEREALELE V Activitatea pe târgul cerealelor, leguminoaselor şi oleaginoaselor se desfăşoară în calm. Se efectuează în încheieri de grâu spre constituirea stocurilor legale de rezervă ale morilor la preţul baremului oficial. S’au negociat mici cantităţi de mazăre comestibilă .,Victoria”, prima, la preţul de 256.001—260.000 lei. n spor elveţian ndaplta gsoze de lemn Vasul „Buergenstock", care arigura serviciul de pasageri pa Lacul Celor Patru Cantoane, în Elveţia Centrală, a suferit diverse transformări, cea mai importantă şi în acelaş timp cea mai Interesantă din punct de vedere tehnic, este transformarea motorului Diesel, care funcționează acum cu gaze de lemn. 2 PAGINI 7 LI Un fenomen al conjuncturii actuale Lipsa de numerar. Tezaurizarea capitalurilor în comisiile rurale. Refacerea inventarului agricol Nu de mult am subliniat în darul nostru un fapt pe Cftt de caracteristic, pe atât de important, care se petrece de la un timp. Anume, in vreme ce ia orașe lipsa de numerar se resimte din ce In ce mai muit, m comunei© rural© se creiază pe zi cee trece disponibilităţi tot mai mari, cari nu sunt fo- losite deloc. După cum am mai spus, această situaţie îşi are explicaţia prin faptul că te conjunctura prin care trecem. Vânzările de tot felul s'au redus simţitor, iar lipsa de credite este din ce în ce mai resimţită din cauze bine cunoscute. De asemenea, celelalte sectoare— industrial şi comercial — întâmpină la rândul lor, o serie de dificultăţi, din cauza lipsei de lichiditate, deoarece îşi au insemnate capitaluri învestite în mărfuri cari, deocamdată nu le pot desface. Spre deosebir® de anii trecuţi, când pătura rurală ducea lipsă de numerar mai tot timpul anului până la sosirea recoltei, acum aceasta a reuşit să-şi creeze nou surse de venituri, bani cari rămân imobilizaţi. Spre deosebire de trecut, când se ştie, ţăranul nostru abia îşi putea acoperi nevoile urgente cu banii adunaţi de pe recoltă, acum ‘jÿroâîiscïQ «are au căpătat preţuri mai bune, dându-i astfel, posibilitatea unei întreţineri mai omeneşti şi aprovizionării cu obiecte de strictă necesitate. Pe deasupra, vremea războiului l-a mai învăţat să-şi lucreze unele articole casnice pe care altădată ie cumpăra de la târg, or. aceste motive, precum şi o serie de altele legate d® conjunctura prin care tr©c«m. a făcut pe sătean să se reţină deja o sumedenie de cubmărături (textile, unelte agricole, încălţăminte, alimente, etc.") pe piaţa noastră comerciala. In plus, evenimentele din ultimul timp, au avut darul într’o bună măsură, să vină în ajutorul populaţiei rurale. Astfel prin instalarea evacuaţilor, sătenii şi-au creat o altă serie de venituri atât prin chiriile pe care le încasează, cât şi prin diversele alimente pe care le desfac (îapt®, brânză, ouă, păsări, legume zarzavaturi, etc.) şi de pe urma cărora realizează venituri destul de bune. Iată, cum numerarul car© circula TO trecut de la oraşe la gate pentru a se întoarce iar la oraşe, el şi-a luat drumul numai spre comune» rurale, de unde revine doar m foarte mică parte. După cum explică unii specialişti cari au studiat această problemă, —* aceasta nu poate fi considerată ca singura cauză a lipsei de numerar p® piaţă. Dar este una dintre ei. Care nu poate fi ignorată de către cei m drept. După cum se ştie, orice sumă că ea nu e folosită, en este retrasă din circulaţie, ea reprezintă un capital mort, d© natură să creeze uneie perturbări tn circuitul economic. Se înţelege, că in cazul de faţă nu trebuie ca ţăranul nostru să fie Împins să cumpere orice fel de marfă. E bine insă, ca pentru a reda circulaţiei sume cari acum zac imobilizate, săteanul să-şi compiecteze inventarul agricol, să se aprovizioneze cu unele articole de primă necesitate PG care deobieriu se ignorează iată câteva sugestii cari ar fi in măsură să repună in circulaţie capitaluri cari ar aduce mari foloase și pietii comerciale, dar în acest mod se dă posibilitate păturei rurale să-și refacă gospodăriile care mai au nevoie de multe îmbunătățiri. — p. d. — Noui norme pentru cumpărarea, vânzarea şi circulaţia orzului şi ovăzului D. General I Arbore Ministru Subsecretar de stat al aproprionării a semnat următoarea deciziue: Cumpărarea,, vânzarea şi circulaţia orzului şi ovăzului se vor face în conformitate cu dispoziţiunile prezentei deciziuni. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică si pentru orzoaica. Producătorii de orz orzoaică ?i p. Văz sunt obligaţi să vândă cumpărătorilor arătaţi in art. 13 si art 14 din prezenta deciziune întreg disponibilul lor provenind din recolta anului 1944 sau recolte mai vechi Disponibilul de vânzare din recolta 1044 se stabileşte scăzând din producţia totală necesarul de sămânţă şi consum gospodăresc socotite în conformitate cu prevederile art 6 12 din prezenta deciziune Prin disponibil la vânzare din recolte mai vechi se înţeapă cantitatea râmasâ nevândutâ şi nedensumată, la 1 August 1044 din recolta anilor 1943 şi anteriori. Producătorii de orz, orzoaică şi ovăz sunt obligaţi sa ceară la predarea cantităţilor vândute de ei şi cumpărătorii sunt obligaţi să le elibereze o adeverinţă de primire Proprietarii sau arendaşii de maşini de treerat şi mori ţărăneşti sunt obligaţi să vândă şi să predea organelor armatei, cel mai târziu la fidele fiecărei, lunii, întreaga cantitate de orz, orzoaica şi ovăz strânsă dipolum El vor putea reţine din plum, dacă sunt producători, numai cantităţile ce îi sunt necesare pentru consumul lor gospodăresc socotit cu raţii, stabilite prin art. 7-11 din prezenta deciziune Pentru necesarul de sămânţă se va socoti: 160 kgr. orz sau orzoaică la hectar; 140 kgr. ovăz la hectar. Producătorii sunt obligaţi să, însămânţeze în anul agricol 1944-45 cu orz, orzoaică , ovăz, cel puţin suprafeţele pentru cari au reţinut sămânţa. Pentru hrana animalelor s© vor socoti următoarele raţii anuale de orz şi ovăz: 150 kgr. pentru catâri, măgari a cal, sub 1,48 măţime, 100 kgr. pentru caii cu peste 1,48 m. înălţime, 60 kgr. pentru boli de muncă şi jug, 200 kgr. pentru vacile de ripoă, 200 kgr pentru taurii de Prăsilă, 100 kgr. pentru porci, 150 kgr. pentru scroafe şi vieri, 20 kgr. pentru berbeci de montă. Pentru hrana animalelor d® rasă, din herghelii, crematorii si ingrăşătorii, a© vor socoti următoarele raţii anuale de orz şi ovăz: 2000 kgr. pentru caii de curse în antrenament, 1 1600 kgr. pentru armăsarii de reproducţie şi caii Dur sânge 1000 kgr pentru tineretul cabalin din herghelii, 1200 kgr. pentru taurii de prăsilă autorizaţi de Camerele Agricole, 200 kgr pentru tineretul bovin, 200 kgr. pentru boli la îngrăşat, 150 kgr pentru porcii la îngrăşat, 150 kgr. pentru porci de rasă Mangaliţa, 200 kgr. pentru porcî de rasă York, 30 kgr. supliment pentru scroafe de rasă pline sau Cu purcei Până la o lună, 20 kgr. pentru OI de rasă tigaie, spance, karakul, 80 kgr. pentru oi de rasă merinos, 10 kgr. pentru păsări în crescătorii. 20 kgr pentru iepuri de rasă în crescătorii. Aceste raţii se vor socoti numai în baza unui certificat eliberat de limera Agricolă, m care se va arăta număra şi specia acestor animale Pentru hrana animalelor fOioslt© la tracţiune se vor socoti următoareia raţii anuale de orz şi ovăz: 1000 kgr. pentru caii folosiţi la camionaj şi in industrii 80 kgr. pentru boli folosiţi în industrii. Pentru animalele cari coboară şi lucrează în mine se va socoti un supliment de 25 la suta Măcinarea şi uruitul orzului la morile ţărăneşti se va face numai la baza adeverinţelor eliberate de primării, la cererea solicitatorilor, în limita consumului lor gospodăresc. CUMPĂRAREA ORZULUI ŞI ORZOAICEI Cumpărarea orzului, orzoaicei şi ovăzului de la producători şi alţi deţinători se va face de către* — Armată, m condiţiunile prevăzute la art. 14 şi 15 din legea 397 din 1944. —* Institutul Naţional al Cooperaţiei Centrala Cooperativă de Import şi Export şi alţi mandatari ai Statului, în condiţiuniie prevăzute în convenţiunile de mandat. — comercianţii ,iecerea; cari au magazine sau depozite de desfacere, funcţionând cu aprobarea prefecturilor de judeţ. Transportul de orz şi ovăz se face: — pe calea ferată; — în baza fişelor de transport eliberate de mandatarii Statului sau de prefecturile de judeţ, pentru cantităţi peste 1000 kgr, — în baza certificatelor de transport eliberate de prefecturi sau primării, pentru cantități sub 1000 kgr. Rezervei® pentru ensematrafare și hrana «fifEMnaieior Prelungirea ternului peste plata impozitului statistic de lei 1.000 până la data de 10 August 1944 inclusiv Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa contribuabililor, că termenul Pentru plata impozitului statistic de le 1.000, datorat de etica locuitor al ţării, de orice Sex, în vârstă dela 21 până la 60 ani împliniţi, s’a prelungiti Până la data de 10 August 1944 vi-i Se atrrage atenţia că fără dovada plăţii acestui impozit autorităţile şi instituţiile public© de orice fel nu vor plăti nici o sumă şi nu vor elibera nici un act şi nu vor fac© nici o înscriere in evidentele ofidale». plusiv. Ştiri şi comentarii economice şi financiare Doleanţele industriei de încălţăminte Aflăm că fabricile de încălţăminte au făcut cunosc*«* forurilor în drept, că întâmpină unele dificultăţi în privinţa obligaţiilor impuse cu privire la programul de lumi. Printre acestea se afirmă că cota de 6 la sută fixată pentru lacultămîntea din talpă şi piele nu e mulţumitoare. Această problemă urmează să fie examinată în curând de cei în drept pentru a se găsi o soluţie, satisfăcătoare. Situaţia agricolă După infomatiliile ce ne vin din şesul Dunării, se anunţă că recolta păroaselor este în plin seceriş. De asemenea, producţia se anunţă mulţumitoare. Obligaţiile fabricilor de conserve Recent, subsecretariatul de Stat al aprovizionaţii a obligat fabricile de conserve să stocheze 10 la sută din producţia de conserve din acest an în depozite proprii sau în consignaţie. Toate aceste stocuri de conserve nu barea acestui subsecretariat, râmânînd ca restul producţiei să fie liber la vânzare după ce se vor livra cu precădere comenzile economatului general al funcţionarilor publici, precum şi magazinelor şi centrelor muncitoreşti Prostucfia de mameladă După informările ce le avem, rezultă că nevoile de marmeladă pentru exerciţiul 1944-1945 au fost apreciate la circa 500 de vagoane. Astfel, autorităţile în drept, au repartizat la 26 de fabrici de marmeladă o cotă de 3.600.000 kg. pentru fabricarea celor 600 de vagoane de marmeladă, 25 la sută din producţie va fi stocată. Recent, s-a dat autorizaţie centralei cooperative de import-export ca prin pivniţele de vinuri să aprovizioneze Statul cu 240 vagoane de vin, eliminănd ca asupra preţului să se ia o hotărăre mai târziu. Achitarea acestei mărfi se va face 50 la sută în numerar, și 50 la sută cu vertifeate de plată. Av'nduce în ’’r'-'ere acest fapt, suntem’ informați că podgorenii solicită un preț mai convenabil. ' i 86 si JOI 3 AUGUST CERETI IN FIECARI. IAMSAÎA IA TOATE CHI DICUJ&IE PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS" S. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil : AL. PETROVICI ECONOMIA DE RAZBOIU IN EXTREMUL ORIENT Ocuparea Asiei Sud Orientale şi a insulelor din împrejurimi permite Japoniei să dispună de bogate regiuni de producţie, şi mai ales de materii prime, de care ducea mare lipsă. Acestea sunt: petrolul, cauciucul, cositorul şi alte materiale importante pentru război. Pentru punerea lor în valoare s-a creat în Japonia „Casa de credit din Sud” cu scop de a da armatei ajutorul financiar necesar şi sfaturile tehnicienilor civili. După ce se va realiza punerea în stare de producţie a materialelor necesare războiului, vor veni la rând alte probleme importante cum este crearea unor baze de aprovizionare a populaţiei. Până acum, cu toate succesele obţinute pe latura cuceririlor territoriale, Japonia a avut de luptat cu nevoile imperioase create de starea de război. Această situaţie a dus anul acesta la concentrarea guvernului şi a forţelor militare în mâinile d-lui TC10. S-a întocmit un program de concentrare a tuturor forţelor economice de o parte şi garantarea unei producţii de bunuri de consumaţie, în special aliment©. Cu prilejul întocmirei acestui program au fost înlăturate toate considerentele referitoare la obiective economice viitoare. Cu alte cuvinte industria textilă care altă dată era cea mai de seamă industrie de export din Japonia, lasă locul industriei armamentului și chipul necesar creşterei viermilor de mătase e lăsat în părăsire ca sâ se cultive cât mai mult. orez. Pe continent de la Mandchouko până la Nanking, intensificarea culturilor de orez, de plante oleaginoase şi textile, trece pe primul plan alături de producţia de război fie pentru a îmbunătăţi aprovizionarea ţării, fie pentru a exporta aceste produse spre Japonia, pentru ca să se poată lipsi de orezul din Asia Meridională, economisind tonajul. Regiunile cari au o producţieacelentă de orez în special Birmania, vor intensifica alte culturi în dauna orezului. E vorba de a spori producţia de bumbac a Chinei care a scăzut în ultimul timp. Autorităţile se străduesc de a spori în China producţia de mătase şi de a pune în stare de funcţionare fabricile engleze şi americane de ţesături textile din China. Nu se prea ştie deocamdată cât de importantă e producţia minieră. In orice caz ea sporeşte. Exploatarea minereului de aur din Corea a fost oprită ca să se dea muncitorilor altă întrebuinţare necesară producţiei de război. Această ramură de producţie lucrează cu cea mai mare intensitate. Al. Petrovîci (Continuare în pag. 2 a) Folosirea raţională a tractoarelor Ministerul agriculturii şi domeniilor a întocmit şi ordonat executarea unui program pentru folosirea raţională şi la maximum a tuturor tractoarelor în campania de vară. Tractoarele care sunt proprietatea ministerului de agricultură şi se află şi folosinţa Camerelor agricole, iz tomie, şcoli, etc., vor lucra terenuri’'' Instituţiilor respective şi apoi terenurile agricultorilor lipsiţi de mijloace mai ales ale familiilor mobilizaţilor aflaţi pe front, văduvelor şi orfanilor de război. Tractoarele aparţinând agricultorilor, profesioniştilor mecanici, obştiilor şi asociaţiilor cu caracter agricol, precum şi diferitelor instituţiuni cu caracter public sau particular cu obligaţia de a lucra cel puţin 200 ha, sau echivalentul lor socotindu-se un ha arătură , 3 ha grăpar sau 3 ha semănat sau 3 ha secerat sau 3.000 kg. boabe tricerate. Toţi proprietarii de tractoare sunt datori să aibă carnet de bord după modelul dat de Ministerul agriculturii Carnetul va fi ţinut la curent cu toate datele privind activitatea desfăşurată. Autorităţile agricole vor face un riguros control al activităţii tractoarelor In acelaşi timp Ministerul agriculturii şi domeniilor a intervenit pentru aprovizionarea tractoarelor cu combustibil Îndestulător, dându-se dispoziţii pentru formarea garniturilor* 1 de cisterne şi autocisterne care să aprovizioneze regiunile agricole cu produsele petrolifere necesare. . Prelungirea termenului pentru plata contribuţiei minimale la împrumutul Apărării Naţionale din 1944 până la data 31 August 1944 inclusiv Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa contribuitorilor cu termenul de 31 Iulie 1944, până când se putea achita contribuţia minimală la împrumutul Apărării Naţionale din 1944, se prelungeşte până la data de 31 August 1944 inclusiv, dată după care contribuţia minimală neachitată se transformă de drept şi pe aceiaşi dată in impozit, potrivit art 27 din legea No. 236 din 25 Aprilie 1944. Toţi cei care nu vor achita până la data menţionată mai sus contribuţia minimală la împrumut, nu vor mai primi titluri ale împrumutului respectiv, ci vor fi urmăriţi, după acea dată, pentru sumele corespunzătoare cu titlul de impozite. . Aprovizionarea Elveţiei şi evenimentele Greutăţile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi materii prime ale Elveţiei se măresc pe măsură ce războiul continuă. Astăzi, tocmai din cauza evenimentelor, Elveţia riscă a fi temporar lipsită de importul ei. Ea trbite deci să conteze pe o nouă iarnă de război, care din punct de vedere al aprovizionării cu mărfuri alimentare, va fi foarte grea. Elveţia o va suporta totuşi utilizând în mod raţional rezervele ei existente recurgând la toate posibilităţile de import şi mai ales menţinând şi desvoltând culturile indigene. Situaţia obliigă nu numai de a menţine în rigoare m .’urie de raţionalizare a mărfurilor, dar, la nevoie, de a le Înăspri Ultima recoltă de cartofi este suficientă pentru a asigura aprovizoiarea populaţiei şi nutreţul vitelor. Producţia de legume permite satisfacerea completă a nevoilor consumatorilor. Situaţia este mai puţin favorabilă în ceea ce priveşte cerealele panhabile şi furajere precum şi producţia de sfeclă de zahăr şi plante oleaginoase. Esta totuşi de remarcat că recolta as grâu din 1943 a fost evaluată în 32.000 vagoane faţă de 23 000 vagoane înainte de război. In privinţa vitelor, acestea numără şi acum 800.000 de capete. Producţia şi aprovizionarea cu lapte nu au suferit schimbări importante. Se constată oscădere a producţiei de 15 g la sută faţă de anul 1939 A ŞAPTEA ETAPĂ DE EXTINDERE A CULTURILOR "* Delegatul Consiliului Federal pentru extinderea culturilor, d. Wahlen, a stabilit de curând în Unii maji planul de extindere a cui tui lier pentru perioada 1944-45. Această extindere cuprinde 20.000 ha, în special da huituri intercalare. Acest, nou efort cerut agriculturii a devenit necesar în urma dificultăţilor de aprovizionare la care trebue să se aştepte Elveţia faţă de desvoltarea situaţiei micttasferon