Argus, august 1944 (Anul 34, nr. 9365-9384)

1944-08-03 / nr. 9366

k ANUL XXXIV Nr. 9366 CITîŢi şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENT El J In ţară In străinătate în­ an 2500 Lei Tariful în funcjuinie I luni 1500 Lei de convenţiile poştale I Iuni 800 Lei Internaţionale intru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual stjejnn tara — 12 lei in străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei BIROURILE­ Bucu­reşti, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44 Dela regimul de restrictivi ia regimul de libertate . Avem ocasjft a constata, că şi în ruiptivi anormale ca acele de astăzi ale războiului, atunci când tmprej­uru­li« permit, se poate schimba regimul r­estricţiunlior, într’un re­g­im de liber­­kis. Este cazul noului regim al co. ISiţului cu produse agricole, despre MO ne-am ocupat tu câteva articole precedente. Producătorul, pa si consumatorul, ji utrebue sft interpreteze in mod feşit anumite mftsuri de restricţiu- JS, pe cari organul superior de con­­facere şi răspundere, este obligat a o lua, pentru că nu este vorba de in­­tepusul individual ci de acela al co­­ectivităţei, al ţărei întrec! Am avut trei ani agricoli mediocri {1940—1042) şi numai graţie unor n­ăsuri drastice, putut trece, una ilntru cele mai critice epoci pe cari am Înregistrat vreodată Am fost Mulţi să introducem regimul de re­­stricţiuni dintre r»ie mai severe, pen- tru anumite anticorp alimentar şi to­­tuşi le-am trecut pe toate chiar în per­ioade anormale provocate de starea ’S« războiţi, dublată de starea econo- Vilcă în funcţie de producţia agrico­­& mediocră. * Anul 1948, fiind un an bun agricol,­­ adus cu sine şi soluţionarea pro-Plemei alimentare şi în special aceea­­ „pâinei şi rătămăligei“, adică baza f­lmentărei urbane şi rurale. Totuşi, un elementar spirit de prov »edere, a obligat forurile economice de conducere, de a muceda cu toată atenţiunea şi de a nu trece direct de la regimul restricţiunilor la un regim de absolută libertate, şi foarte bine la făcut, deoarece trăim în epoci, la care nu putem avea certitudinea tine, de mâine. Anul curent agricol, ne-a adus de asemenea o recoltă mulţumitoare şi din noua lege a produselor agricole, îm a ridicat regimul de restricţiiui pen­­tru anumite produse agricole ?1 01 special pentru grâu şi secară (ma­­teria primă, care constituie basa ali­mentărei). Liberatea circulaţiei ace­­stor produse, va aduce ca prim re­­zultat posibilitatea unei aprovizio­nări şi rezerve a tuturor cetăţenilor, precum şi a instituţiilor de stat şi în­treprinderi particulare, obţinându-s de în acest mod şi o dispersare a pro­ducţiei pe tot­­teritoriul­ ţării. Alături de libertatea circulaţiei, a­­par însă şi celelalte două probleme tot atât de importante şi dificile: transporturile şi finanţarea Trebuia creiata o posibilitate­a producătorilor agricoli, de a-şi desface n valorifica recoltele. Noua lege a avut in vede­re şi acest capitol, dispunând ca ar­mata, primăriile municipiilor si comu­­­nelor urbane, motile comerciale şi bru­tăriile, sftjjl facă rezerve pentru anu­mite perioade ridicând şi plătind deci o cantitate dfc, aceste, produse, ceea ce va da prilejul agricultorilor, a obţine o parte de numerar, necesar executării muncilor viitoare şi acope­rirea cheltueiilor d­e întreţinere şi al­e întreprinderii rurale. Marea masă a consumatorilor ca şi producătorii agricoli trebuie să înţe­leagă rostul nouei legiuiri şi să apre­cieze în justa şi reala ei valoare, a­­ceastă libertate a circulaţiei produse­lor agricole de prima necesitat®. Ală­turi de măsurile de aprovizionare şi rezerve ale instituţiilor de Stat Şi în­treprinderi, fiecare cetăţean aă,şă facă o mică rezervă, pe care să o aibă la dispoziţie mn orice moment, pentru timpuri njai grei© Cari pot surveni. Faptul că, alături de organele de Stat şi aprovizionare, s’a dat posi­bilitatea de acţiune şi comerţului particular, est© nicâ Un element care, trebuie apreciat Şi folosit aşa cum trebuie. Trecerea dela regimul de restric­­ţiuni la aceea de libertate, nu trebuie Interpretat, ca începutul unii epoci de huzureală, ci totdeavsjia cântărit şi dublat cu spiritul de prevedere. ION ISCUTARU BURSA ! A» şedinţa de Marţi, atmosfera la Bursă s’a înviorat simţitor, inchein­­du-şi numeroase tranzacţii, la cursuri mult superioare celor precedente. Valorile au venit fix mai calme, au ţnregistrat unele plusuri însemna­te. Renta înzestrării mici urcă cu 8 puncte la tB, arb. Suc. vechi reapare la S9ţ/1, faţă de 98ţ/i, cursul dela 28 iunie crt., iar renta consolidării sta­­ponită la S3. * Dintre acţiunile bancare cotează numai Banca Românească, care câş­tigă S0 de puncte, Sectorul petrolife­relor animat. Astra Romănă ured dela 4900 la 5100. Concordia adaogă 50 de puncte şi Creditul Minier 95 de puncte. ; Hărtuie industriale au fost dease­­i»«ni bine dispuse. Carpatina, neco­­tată dela 87 Aprilie crt„ saltă cu 675 de puncte la 9175 lei; Mica şi Setea câştigă fiecare câte 40 de puncte; Caz Metan staţionar, la 5000 ?%intre valorile societăţilor de corn*, ntcaţii, numai Telefoane urcă cu 195­0 de puncte la 9000 lei; 8. T. B. optate şi S. T. B, pui, mai slabe, cedează fiecare câte 75 de puncte.­­ Celelalte hârtii n’au fost negociate. I In târgul liber multă animaţie, tendinţa fermă. MARŢI 1 AUGUST TÂRGUL ALIMENTAR S’a continuat cu distribuirea cărnei de vită, consumul acoperit. Se resimte insuficienţa livrărilor de untură topită de porc şi ul©iu comestibil.­­ Magazinele de mezeluri şi carne conservată au satisfăcut cererile curente ale consumului. S’au vândut păsări tăiate la pre­ţurile: uuii lei 400, 565 şi 640 lei bu­cata. Boboci de gâscă lei 450 kgr Ouăle sunt oferite de producătorii localnici (din judeţul Ilfov) la 24- 25 lei bucata. Târgul de legume insuficient aprovizionat cu pătlăgele roşii. Pe piaţa Ghica cartofii noui sunt spe­culaţi la preţul de 50 lei kgr.; pre­ţurile nu sunt afișate ; controlul inexistent, statie producător. Mazărea furajeră ,,Victoria“, ne­­glijată, preț de orientare, nominal, lei 180.000-190.000, duplicat cfr., cm­g nominal, p© vagonul de 100 mii kgr. Răpită naveta din recolta 1M4, s’a vândut la 360.000—-370.000, vago­­nul, stafie de încărcare. Răpită colza, recolta 1944, tei 380 mii. vagonul, statie de încărcare. S’au livrat câteva vagoane de turte de floarea soarelui, la preţul de 260.000—270.000 lei. vagonul, bordo şlep. ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE Consumul de îngrăşăminte chi­mice este foarte redus, faţă de caracterul agrar al ţării noastre. Industria românească de îngră­şăminte chimice poate produce tot roiul de îngrăşăminte cu făina de oase şi coarne, sulfat de amoniu, guano-fosfatic, superfosfaţi, ose. Fabricaţia superfosfaţilor fiind dependentă de un import de fos­fat lnit nu poate dispun­e de o producţie suficientă. Se utilizează, însă ca mierie primă oasele, cari însă sunt şi ele în cantitate limi­tată. Producţia de fosfaţi din oase a fost de: 1900 tone în 1913, de 1630 tone în 1940 şi 943 tone în 1941. rezultatul vânzărilor DE ACŢIUNI NECOTATE La licitaţiile ţinute cu la Bursa de Valori pentru vânzările mai multor pachete de acţiuni necotate s-au obţi­nut următoarele preţuri per bucată: pentru 300 buc. „Technomedix“ lei 3350; pentru 14.121 buc. Podgoria“ lei 1600; pentru 1100 buc. „Genomex“ lei 1000; pentru 2100 buc. Oficiul co­merț pt. Orient lei 500; pentru buc. 3500 „Imat“ lei 10.000; pentru 200 buc. „Renîda" lei 500; pentru 7000 buc „Porcelanul“ la. 500; pentru 1800 buc. Acta lei 200; pentru 10 buc. t­eremag lei 10.000. CEREALELE V Activitatea pe târgul cerealelor, leguminoaselor şi oleaginoaselor se desfăşoară în calm. Se efectu­ează în încheieri de grâu spre con­stituirea stocurilor legale de re­zervă ale morilor la preţul bare­mului oficial. S’au negociat mici cantităţi de mazăre comestibilă .,Victoria”, pri­ma, la preţul de 256.00­1—260.000 lei. n spor elveţian ndaplt­­a gsoze de lemn Vasul „Buergenstock", care arigura serviciul de pasageri pa Lacul Celor Patru Cantoane, în Elveţia Centrală, a suferit diverse transformări, cea mai importantă şi în acelaş timp cea mai Interesantă din punct de vedere tehnic, este transformarea motorului Diesel, care funcționează acum cu gaze de lemn. 2 PAGINI 7 LI Un fenomen al conjuncturii actuale Lipsa de numerar. Tezaurizarea capitalurilor în comisiile rurale. Refacerea inventarului agricol Nu de mult am subliniat în darul nostru un fapt pe Cftt de caracteristic, pe atât de important, care se petrece de la un timp. Anume, in vreme ce ia orașe lipsa de numerar se resimte din ce In ce mai muit, m comunei© rural© se creiază pe zi cee trece disponibili­­tăţi tot mai mari, cari nu sunt fo- losite deloc. După cum am mai spus, această si­tuaţie îşi are explicaţia prin faptul că te conjunctura prin care trecem. Vân­zările de tot felul s'au redus simţi­tor, iar lipsa de credite este din ce în ce mai resimţită din cauze bine cu­noscute. De asemenea, celelalte sectoare­­— industrial şi comercial — întâm­pină la rândul lor, o serie de dificul­tăţi, din cauza lipsei de lichiditate, de­oarece îşi au insemnate capitaluri în­vestite în mărfuri cari, deocamdată nu le pot desface. Spre deosebir® de anii trecuţi, când pătura rurală ducea lipsă de numerar mai tot timpul anului până la sosirea recoltei, acum aceasta a reuşit să-şi creeze nou surse de venituri, bani cari rămân imobilizaţi. Spre deosebire de trecut, când se ştie, ţăranul nostru abia îşi putea a­­coperi nevoile urgente cu banii adu­naţi de pe recoltă, acum ‘jÿroâîiscïQ «are au căpătat preţuri mai bune, dân­­du-i astfel, posibilitatea unei întreţi­neri mai omeneşti şi aprovizionării cu obiecte de strictă necesitate. Pe deasupra, vremea războiului l-a mai învăţat să-şi lucreze unele arti­­cole casnice pe care altădată ie cum­păra de la târg, or. aceste motive, precum şi o serie de altele legate d® conjunctura prin care tr©c«m. a făcut pe sătean să se reţină deja o sumede­nie de cub­mărături (textile, unelte agricole, încălţăminte, alimente, etc.") pe piaţa noastră comerciala. In plus, evenimentele din ultimul timp, au avut darul într’o bună măsu­ră, să vină în ajutorul populaţiei ru­rale. Astfel prin instalarea evacuaţi­lor, sătenii şi-au cre­at o altă serie de venituri atât prin chiriile pe care le încasează, cât şi prin diversele ali­mente pe care le desfac (îapt®, brân­ză, ouă, păsări, legume zarzavaturi, etc.) şi de pe urma cărora realizează venituri destul de bune. Iată, cum numerarul car© circula TO trecut de la oraşe la gate pentru a se întoarce iar la oraşe, el şi-a luat dru­mul numai spre comune» rurale, de unde revine doar m foarte mică parte. După cum explică unii specialişti cari au studiat această problemă, —* aceasta nu poate fi considerată ca sin­gura cauză a lipsei de numerar p® piaţă. Dar este una dintre ei. Care nu poate fi ignorată de către cei m drept. După cum se ştie, orice sumă că ea nu e folosită, en este retrasă din cir­culaţie, ea reprezintă un capital mort, d© natură să creeze uneie perturbări tn circuitul economic. Se înţelege, că in cazul de faţă nu trebuie ca ţăranul nostru să fie Îm­pins să cumpere orice fel de marfă. E bine insă, ca pentru a reda circula­­ţiei sume cari acum zac imobilizate, săteanul să-şi compiecteze inventarul agricol, să se aprovizioneze cu unele articole de primă necesitate PG care deobieriu se ignorează iată câteva su­gestii cari ar fi in măsură să repună in circulaţie capitaluri cari ar aduce mari foloase și pietii comerciale, dar în acest mod se dă posibilitate pătu­­rei rurale să-și refacă gospodăriile care mai au nevoie de multe îmbună­tățiri. — p. d. — Noui norme pentru cumpărarea, vânzarea şi ci­rculaţia orzu­lui şi ovăzului D. General I Arbore Ministru Sub­secretar de stat al aproprionării a semnat următoarea deciz­iue: Cumpărarea,, vânzarea şi circulaţia orzului şi ovăzului se vor face în con­formitate cu dispoziţiunile prezentei deciziuni. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică si pe­ntru orzoaica. Producătorii de orz orzoaică ?i p. Văz sunt obligaţi să vândă cumpără­torilor arătaţi in art. 13 si art 14 din prezenta deciziune întreg disponibilul lor provenind din recolta anului 1944 sau recolte mai vechi Disponibilul de vânzare din recolta 1044 se stabileşte scăzând din pro­ducţia totală necesarul de sămânţă şi consum gospodăresc socotite în con­formitate cu prevederile art 6­ 12 din prezenta deciziune Prin disponibil la vânzare din re­colte mai vechi se înţeapă cantitatea râmasâ nevândutâ şi ned­en­sumată, la 1 August 1044 din recolta anilor 1943 şi anteriori. Producătorii de orz, orzoaică şi o­­văz sunt obligaţi sa ceară la preda­rea cantităţilor vândute de ei şi cum­părătorii sunt obligaţi să le elibereze o adeverinţă de primire Proprietarii sau arendaşii de maşini de treerat şi mori ţărăneşti sunt o­­bligaţi să vândă şi să predea organe­­lor armatei, cel mai târziu la fidele­­ fiecărei, lunii,­ întreaga cantitate de orz, orzoaica şi ovăz strânsă dip­­olum El vor putea reţine din plum, dacă sunt producători, numai cantităţile ce îi sunt necesare pentru consumul lor gospodăresc socotit cu raţii,­ stabilite prin art. 7-11 din prezenta deciziune Pentru necesarul de sămânţă se va socoti: 160 kgr. orz sau orzoaică la hectar; 140 kgr. ovăz la hectar. Producătorii sunt obligaţi să, însă­mânţeze în anul agricol 1944-45 cu orz, orzoaică , ovăz, cel puţin su­prafeţele pentru cari au reţinut să­mânţa. Pentru hrana animalelor s© vor socoti următoarele raţii anuale de orz şi ovăz: 150 kgr. pentru catâri, măgari a cal, sub 1,48 m­ăţime, 100 kgr. pentru caii cu peste 1,48 m. înălţime, 60 kgr. pentru boli de muncă şi­­ jug, 200 kgr. pentru vacile de ripoă, 200 kgr pentru taurii de Prăsilă, 100 kgr. pentru porci, 150 kgr. pentru scroafe şi vieri, 20 kgr. pentru berbeci de montă. Pentru hrana animalelor d® rasă, din herghelii, crematorii si ingrăşăto­­rii, a© vor socoti următoarele raţii a­­nuale de orz şi ovăz: 2000 kgr. pentru caii de curse în an­trenament, 1 1600 kgr. pentru armăsarii de re­producţie şi caii Dur sânge 1000 kgr pentru tineretul cabalin din herghelii,­­ 1200 kgr. pentru taurii de prăsilă autorizaţi de Camerele Agricole, 200 kgr pentru tineretul bovin, 200 kgr. pentru boli la îngrăşat, 150 kgr pentru porcii la îngrăşat, 150 kgr. pentru porci de rasă Man­­galiţa, 200 kgr. pentru porc­î de rasă York, 30 kgr. supliment pentru scroafe de rasă pline sau Cu purcei Până la o lună, 20 kgr. pentru OI de rasă tigaie, spance, karakul, 80 kgr. pentru oi de rasă merinos, 10 kgr. pentru păsări în crescătorii. 20 kgr pentru iepuri de ra­să în crescătorii. Aceste raţii se vor socoti numai în baza unui certificat eliberat de li­mera Agricolă, m care se va arăta număra­ şi specia acestor animale Pentru hrana animalelor fOioslt© la tracţiune se vor socoti următoarei­a raţii anuale de orz şi ovăz: 1000 kgr. pentru caii folosiţi la ca­­mionaj şi in industrii 80 kgr. pentru boli folosiţi în indus­trii. Pentru animalele cari coboară şi lucrează în mine se va socoti un su­pliment de 25 la suta Măcinarea şi uruitul orzului la mo­rile ţărăneşti se va face numai la baza adeverinţelor eliberate de pri­­mării, la cererea solicitatorilor, în limita consumului lor gospodăresc. CUMPĂRAREA ORZULUI ŞI ORZOAICEI Cumpărarea orzului, orzoaicei şi o­văzului de la producători şi alţi deţină­tori se va face de către* — Armată, m condiţiunile prevăzu­te la art. 14 şi 15 din legea 397 din 1944. —* Institutul Naţional al Coopera­­ţiei Centrala Cooperativă de Import şi Export şi alţi mandatari ai Statu­lui, în condiţiuniie prevăzute în con­­venţiunile de mandat. — comercianţii ,ie­cerea;­ cari au magazine sau depozite de desfacere, funcţionând cu aprobarea prefecturi­lor de judeţ. Transportul de orz şi ovăz se face: — pe calea ferată; —­ în baza fişelor de transport eli­berate de mandatarii Statului sau de prefecturile de judeţ, pentru cantităţi peste 1000 kgr, — în baza certificatelor de trans­port eliberate de prefecturi sau pri­mării, pentru cantități sub 1000 kgr. Rezervei® pentru ensematraf­are și hrana «fifEMn­aieior Prelungirea ternului peste plata impozitului statistic de lei 1.000 până la data de 10 August 1944 inclusiv Ministerul Finanţelor aduce la cu­noştinţa contribuabililor, că termenul Pentru plata impozitului statistic de le 1.000, datorat de etica locuitor al ţării, de orice Sex, în vârstă dela 21­­ până la 60 ani împliniţi, s’a prelungiti Până la data de 10 August 1944 vi-i Se atrrage atenţia că fără dovada plăţii acestui impozit autorităţile şi instituţiile public© de orice fel nu vor plăti nici o sumă şi nu vor elibera nici un act şi nu vor fac© nici o în­scriere in evidentele ofidale». plusiv. Ştiri şi comentarii economice şi financiare Doleanţele industriei de încălţăminte Aflăm că fabricile de încălţăminte au făcut cunosc*«* forurilor în drept, că întâmpină unele dificultăţi în pri­vinţa obligaţiilor impuse cu privire la programul de lumi. Printre acestea se afirmă că cota d­e 6 la sută fixată pentru lacultămîn­­tea din talpă şi piele nu e mulţumi­toare. Această problemă urmează să fie e­­xaminată în curând de cei în drept pentru a se găsi o soluţie, satisfăcă­toare. Situaţia agricolă După infomatiliile ce ne vin din şe­sul Dunării, se anunţă că recolta păr­­oaselor este în plin seceriş. De asemenea, producţia se anunţă mulţumitoare. Obligaţiile fabricilor de conserve Recent, subsecretariatul de Stat al aprovizionaţii a obligat fabricile de conserve să stocheze 10 la sută din producţia de conserve din acest an în depozite proprii sau în consignaţie. Toate aceste stocuri de conserve nu barea acestui subsecretariat, râmânînd ca restul producţiei să fie liber la vânzare după ce se vor livra cu pre­cădere comenzile economatului gene­ral al funcţionarilor publici, precum­­ şi magazinelor şi centrelor muncitoreşti Prostucfia de mame­­ladă După informările ce le avem, re­zultă că nevoile de marmeladă pen­tru exerciţiul 1944-1945 au fost apre­ciate la circa 500 de vagoane. Astfel, autorităţile în drept, au re­partizat la 26 de fabrici de marme­ladă o cotă de 3.600.000 kg. pentru fabricarea celor 600 de vagoane de marmeladă, 25 la sută din produc­ţie va fi stocată. Recent, s-a dat autorizaţie centra­lei cooperative de import-export ca prin pivniţele de vinuri să aprovizio­neze Statul cu 240 vagoane de vin, eli­­minănd ca asupra preţului să se ia o h­otărăre mai târziu. Achitarea acestei mărfi se va face 50 la sută în numerar, și 50 la sută cu vertifeate de plată. Av'ndu­ce în ’’r'-'ere acest fapt, sun­tem’ informați că podgorenii solicită un preț mai convenabil. ' i 86 si JOI 3 AUGUST CERETI IN FIECARI. IAMSAÎA IA TOATE CHI DICUJ&IE PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS" S. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil : AL. PETROVICI ECONOMIA DE RAZBOIU IN EXTREMUL ORIENT Ocuparea Asiei Sud Orientale şi a insulelor din împrejurimi permite Japoniei să dispună de bogate re­­giuni de producţie, şi mai ales de materii prime, de care ducea mare lipsă. Acestea sunt: petrolul, cau­ciucul, cositorul şi alte materiale importante pentru război. Pentru punerea lor în valoare s-a creat în Japonia „Casa de credit din Sud” cu scop de a da armatei aju­torul financiar necesar şi sfaturile tehnicienilor civili. După ce se va realiza punerea în stare de produc­­ţie a materialelor necesare războiu­lui, vor veni la rând alte probleme importante cum este crearea unor baze de aprovizionare a populaţiei. Până acum, cu toate succesele obţinute pe lat­ura cuceririlor ter­ri­toriale, Japonia a avut de luptat cu nevoile imperioase create de starea de război. Această situaţie a dus anul acesta la concentrarea guver­­nului şi a forţelor militare în mâi­nile d-lui TC10. S-a întocmit­ un program de con­­centrare a tuturor forţelor econo­­mice de o parte şi garantarea unei producţii de bunuri de consumaţie, în special aliment©. Cu prilejul întocmirei acestui program au fost înlăturate toate considerentele referitoare la obiec­tive economice viitoare. Cu alte cu­­vinte industria textilă care altă da­tă era cea mai de seamă industrie de export din Japonia, lasă locul industriei armamentului și chipul necesar creşterei viermilor de mă­­tase e lăsat în părăsire ca sâ se cultive cât mai mult. orez. Pe continent de la Mandchouko până la Nanking, intensificarea culturilor de orez, de plante oleagi­noase şi textile, trece pe primul plan alături de producţia de război fie pentru a îmbunătăţi aprovizio­­narea ţării, fie pentru a exporta aceste produse spre Japonia, pentru ca să se poată lipsi de orezul din Asia Meridională, economisind to­najul. Regiunile cari au o producţie­­a­­celentă de orez în special Birmania, vor intensifica alte culturi în dauna orezului. E vorba de a spori pro­­d­ucţia de bumbac a Chinei care a scăzut în ultimul timp. Autorităţile se străduesc de a spori în China producţia de mătase şi de a pune în stare de funcţio­nare fabricile engleze şi americane de ţesături textile din China. Nu se prea ştie deocamdată cât de impor­­tantă e producţia minieră. In orice caz ea sporeşte. Exploatarea minereului de aur din Corea a fost­ oprită ca să se dea muncitorilor altă întrebuinţare necesară producţiei de război. A­­ceastă ramură de producţie lucrea­ză cu cea mai mare intensitate. Al. Petrovîci (Continuare în pag. 2­ a) Folosirea raţională a tractoarelor Ministerul agriculturii şi domenii­lor a întocmit şi ordonat executarea unui program pentru folosirea raţio­nală şi la maximum a tuturor trac­toarelor în campania de vară. Tractoarele care sunt proprietatea ministerului de agricultură şi se află şi folosinţa Camerelor agricole, iz tom­ie, şcoli, etc., vor lucra terenuri’'' Instituţiilor respective şi apoi terenu­rile agricultorilor lipsiţi de mijloace mai ales ale familiilor mobilizaţilor a­­flaţi pe front, văduvelor şi orfanilor de război. Tractoarele aparţinând agricultori­lor, profesioniştilor mecanici, obştii­­lor şi asociaţiilor cu caracter agricol, precum şi diferitelor instituţiuni cu caracter public sau particular cu o­­bligaţia de a lucra cel puţin 200 ha, sau echivalentul lor socotindu-se un ha arătură , 3 ha grăpar sau 3 ha semănat sau 3 ha secerat sau 3.000 kg. boabe tricerate. Toţi proprietarii de tractoare sunt datori să aibă carnet de bord după modelul dat de Ministerul agriculturii Carnetul va fi ţinut la curent cu toa­te datele privind activitatea desfă­şurată. Autorităţile agricole vor face un riguros control al activităţii tractoa­relor In­ acelaşi timp Ministerul agricul­turii şi domeniilor a intervenit pen­­tru aprovizionarea tractoarelor cu combustibil Îndestulător, dându-se dis­poziţii pentru formarea garniturilor* 1 de cisterne şi autocisterne care să a­­provizioneze regiunile agricole cu produsele petrolifere necesare. . Prelungirea termenului pentru plata contribuţiei minimale la împrumutul Apărării Naţionale din 1­944 până la data­­ 31 August 1944 inclusiv Ministerul Finanţelor aduce la cu­noştinţa contribuitorilor cu termenul de 31 Iulie 1944, până când se putea achita contribuţia minimală la împru­mutul Apărării Naţionale din 1944, se prelungeşte până la data de 31 Au­gust 1944 inclusiv, dată după care contribuţia minimală neachitată se transformă de drept şi pe aceiaşi dată in impozit, potrivit art 27 din­ legea No. 236 din 25 Aprilie 1944. Toţi cei care nu vor achita până la data menţionată mai sus contribuţia minimală la împrumut, nu vor mai primi titluri ale împrumutului respec­tiv, ci vor fi urmăriţi, după acea dată, pentru sumele corespunzătoare cu ti­tlul de impozite. . Aproviziona­rea Elveţiei şi evenimentele Greutăţile de aproviziona­re cu măr­­furi alimentare şi materii prime ale Elveţiei se măresc pe măsură ce răz­boiul continuă. Astăzi, tocmai din cau­za evenimentelor, Elveţia riscă a fi temporar lipsită d­e importul ei. Ea trbite deci să conteze pe o nouă iarnă de război, care din­ punct de vedere al aprovizionării cu mărfuri alimentare, va fi foarte grea. Elveţia o va supor­ta totuşi utilizând în mod raţional re­zervele ei existente recurgând la toa­te posibilităţile de import şi mai ales menţinând şi d­esvoltând culturile in­digene. Situaţia o­bliigă nu numai de a menţine în rigoare m .’uri­e de ra­ţionalizare a mărfurilor, dar, la ne­voie, de a le Înăspri Ultima recoltă de cartofi este sufi­cientă pentru a asigura aprov­izo­ia­­rea populaţiei şi nutreţul vitelor. Pro­ducţia de legume permite satisfacerea completă a nevoilor consumatorilor. Situaţia este mai puţin favorabilă în ceea ce priveşte cerealele pan­habile şi furajere precum şi producţia de sfeclă de zahăr şi plante oleaginoase. Esta totuşi de remarcat că recolta as grâu din 1943 a fost evaluată în 32.000 vagoane faţă de 23 000 vagoa­ne înainte de război. In privinţa vitelor, acestea numără şi acum 800.000 de capete. Producţia şi aprovizionarea cu lapte nu au su­ferit schimbări importante. Se con­­stată o­­scădere a producţiei de 15 g la sută faţă de anul 1939 A ŞAPTEA ETAPĂ DE EXTIN­DERE A CULTURILOR "* Delegatul Consiliului Federal pentru extinderea culturilor, d. Wahlen, a stabilit de curând în Unii maji pla­nul de extindere a cui tui lier pentru perioada 1944-45. Această extindere cuprinde 20.000 ha, în special da hui­turi intercalare. Acest, nou efort ce­­rut agriculturii a devenit necesar în urma dificultăţilor de aprovizionare la care trebue să se aştepte Elveţia faţă de desvoltarea situaţiei micttasfe­ron­

Next