Argus, octombrie 1944 (Anul 34, nr. 9409-9433)

1944-10-02 / nr. 9410

* 2 PAGINI 7 IEI 1 ANUL XXXIV Nr. C S T­I­Ţ­I şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe A B ON A M E N T E t In fără în străinătate Un an 2500 Lei Tariful în funcţiune 6 luni 1500 Lei de convenţiile poştale 6 luni 800 Lei internaţionale centru Când, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual 7 iei lin tară — 12 lei în străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finantei BIROURILE : Bucu­reşti, str. Sărindar­ No. 15. Tel. 3.05.44 LUNI 2 OCTOMBRIE PUBLIC­ITAT­EA se primeşte la administraţia daruri* * şi la toate agenţiile de publicitar Proprietars „ARGI­S“ S. A. înscris sub Nr. A­3 Trib Ilfot Redactor responsabil ; AL. PETRO V ICI IMPORTANTE MĂSURI LUATE PENTRU BUNUL MERS AL BURSEI DE VALORI DIN BUCUREŞTI Siguranţa încheerilor. Cine poate primi ordinele de bursă. Noul sindic al Bursei Comitetul bursei de e­fec­te, ac­ţiuni şi schimb din Bucureşti, în­trunit în mai multe şedinţe pen­tru a discuta mersul operaţiunilor ce se închee la Bursă — în ultima vreme, a luat o serie de măsuri, unele prevenitoare publicului asis­tent, altele pentru fixarea unei tehnice, care să uşureze în condi­­ţiuni mai optime diferite tran­zacţii. ORDINIU DE NEGOCIERE Prima măsură luată de Comitet a fost aceea a ordinelor de nego­ciere. S-a constatat în ultimul timp că în Bursa de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, acţionează persoane străine de bursă, încheiind tranzacţiuni bursiere pentru cei ce doresc să vândă sau să cumpere valori mobiliare cotate la Bursă. Potrivit prevederilor art. 26 din legea burselor nu au dreptul să execute si să primească ordine de bursă decât agenții, suplinitorii lor si remizierii. Se atrage deci în mod serios, atențiunea publicului că, mai îna­inte de a da diferite ordine de bur­să pentru vânzări-cumpărări de titluri, sa se convingă dacă per­soanele cărora se adresează» sunt cei încadraţi în dispoziţiile art. 26 din legea burselor, cunoscând că operaţiunile ce se vor încheia de cei care nu au calitatea nu sunt valabile și vor fi anulate. Persoa­nele care incheie operaţiuni de bursă fără avea acest drept sunt pasibili de rigorile legiuirilor pe­nale. Pentru înlesnirea identificării personalul calificat, de prevederile articolului citat, se vor lua măsuri ca să se afişeze in hall-ul Bursei, un tablou în care vor fi trecuţi agenţii oficiali, suplinitorilor şi remizierii ataşate fiecărui biurou. Suspendarea autoriza­ţiilor zilnice de intrare In conformitate cu dispoziţiile art. 27 din legea burselor şi potri­vit h­otărîrei comitetului Bursei, cu începere dela 1 Octombrie a.c­­autorizaţiile zilnice de intrare în bursă au fost suspendate Dela această dată intrarea în sala de ședințe a Bursei se va face numai pe bază de abonamente lu­nare,­­ eliberate de o comisie de­semnată în acest sens. împărţirea titlurilor de compartimente Pentru urmărirea cu '­nai multă eficacitate a strigau­lor in Bursă, esenţială pentru publicul interesat, aflat în sala de şedinţe, comitetul fe hotărît ca dela 1 Octombrie a.c. odată cu fixarea orariu, dela 30—11, titlurile sul­use negocierilor să fie împărţite de compartimente şi negociate după orariul de m­ai­­jos: Acţiunile petrolifere, fiind cele mai căutate, între orele 10—10,20; acţiunile industriale (inclusiv tram­porturi) chimicale alimentare, in­­tre orele 10,20—10,35; acţiunile bancare între orele 10,35—10,1,5; împrumuturile statului între orele­ 10,1,5—11. Noul sindic al Bursei Prin decizia Ministerului econo­miei naţionale, Achille Şaraga, a­ Rent oficial, a fost delegat a înde­plini funcţiunea de sindic al Bursei de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, în locul d­ii­ Toma Mol­­doveanu, a cărei delegaţie înce­tează. Acţiuni scoase de la cotă . După cererea societăţilor respec­tive, acţiunile „Jucica“, fabrică de zahăr si „,Criseiatic“, sec. pentru industria zahărului, au fost scoase de la cotă, deoarece fabricile res­pective, situate în Bucovina de nord au rămas în teritoriul ocu­pat de U.R­S.S. Momie­raţii de pâine vor fi de 350 grame pâine neagră sau 250 pâine ala Carnea va fi de două ori pe săptămână Din informaţiunile ce le deţinem din sursă autorizată, delegaţia eco­nomică a guvernului a probat propu­nerile subsecretariatului de stat al a­­provizionării cari prevăd raţionarea pâinii, a făinei, a cerealelor şi a căr­nii pe baze mai juste şi mai conforme vremurilor de înoire pe cari le stră­batem. Nouile raţii de pâine pentru popu­laţia urbană­ marchează o sporire a can­tităţii de pâine populară ce se distri­bue populaţiei nevoiaşe, care îndeob­şte consumă această pâine, şi o mic­şorare a r raţiei de pâine albă la popu­laţia avută fiind in măsură a suplini pâinea cu alte alimente complimen­tare. O deosebită atenţiune s‘a acordat lumei muncitoreşti şi în deosebi mun­­citorilor subterani şi a celor cari exe­cută munci grele, cărora li s‘au acor­dat raţii suplimentare. . Nouile raţii pentru oraşe sunt: 350 gr. pâine populară, 250 grame pâine albă sau 5 chifle zilnic. In cazul în care din dificultăţi de transport sau alte cazuri speciale un oraş nu are făină de grâu suficientă se va distribui populaţiei mălai, 400 gr. zilnic. In afară de aceste raţii se va dis­tribui lunar 1 kgr. făină populară sau albă şi 1 kgr. mălai. Suplimentele pentru muncitori sunt: 3 raţii în plus pentru muncitorii din mine, o raţie în plus pentru muncito­rii cari execută munci grele, 1/s raţie pentru ceilalţi muncitori. Pentru populaţia rurală s-au fixat următoarele raţii: 220 kgr. grâu, secară orz sau po­rumb de fiecare persoană. * Pentru muncitorii agricoli se acordă un supliment de 80 kgr. cereale de persoană pe an. Pâine pentru populaţia rurală pro­curată de la brutăriile săteşti se va distribui în raţii de 500 gr., pe zi de persoane. Distribuţia şi consumul cărnii se va face atât pentru publicul ce mănâncă la restaurante cât şi pentru gospodă­rii numai două zile pe săptămână: Sâmbătă şi Duminecă. Raţiile vor fi de 500 gr. carne proaspătă săptămânal sau de 200 gra­me mezeluri sau came conservată.­­ Problema cartelelor Mai mulţi cetitori ne semnalează o problemă de certă importantă, în legătură cu cartelele de alimente. Cum în diversele centre ale ţărei unde au fost obligaţi unii funcţionari să se disperseze, nu au fost consuma­te aceleaşi cartele care erau folosite în Bucureşti, actualmente, reveniţi în Capitală se găsesc în situaţia de a nu mai avea cartele necesare, mai ales în ceia ce priveşte cartelele de pâine. Cum în această situaţie nu au posi­­bilitatea de a-şi procura pâine se im­pune ca autorităţile de resort să ia măsurile de rigoare în vederea solu­­ţîonării acestei probleme, până la preschimbarea actualelor cartele. «­O ♦ ♦♦♦♦»!*«►*1 4S« Administratorii financiari convocaţi de urgenţă la Ministerul Finanţelor Ministerul Finanţelor pune în vedere Administratorilor Financiari: Câmpeanu Aurel, Deac Iuliu, Pungă Ioan, Iordăchioaia ’ Anghel, Ionescu loan, şef de serviciu de la Baia, Băr­­bulescu loan, Radu Vasile, Stoenescu Andrei, Aiac­ Grigore, D. Albon An­drei, Lăzărescu Constantin, Diaconescu Constantin şi Vlădescu Anghel, să se prezinte imediat la Ministerul Finanţe,­lor, urmând a primi ordine urgente. ♦ «-««•*« t * ♦ Nici o lege pentru reducerea limitei de vârstă pentru ofiţeri In ultimul timp, au circulat o serie de svonuri, care au produs nelinişte în rândurile ofiţerilor prin aceia că la Ministerul de Război s‘ar întocmi o lege pentru reducerea limitei de vârstă. Această afirmare nu corespunde cu nimic realității și Ministerul de Răs­­boiu o desminte categoric. rv»v*ww*. Săptămâna Financiară — Leul, singura monedă cu puterea circulatorie in ţară. Administratorii bunurilor inamice. Piaţa capitalurilor. Comerţul. Stabilindu-se că singura monedă circulatorie este leul românesc, e­­mis de Banca Naţională a Româ­niei, s’a repus ordinea firească în circulaţiunea mijloacelor monetare pe teritoriul naţional. Măsura con­solidează leul şi efectele ei s’au re­simţit imediat. Retragerea din circulaţie a ru­blelor şi leilor, emişi de armata so­vietică se va face după normele sta­bilite de B. N. R., comercianţii, in­dustriaşii şi producătorii, fiind o­­bligaţi să depună rublele şi leii so­vietici, obţinuţi în cursul activităţii lor normale, până cel mai târziu la 3 octombrie, îndeplinind formalită­ţile,cerute pentru dovedirea posesi­­unei acestor monede din operaţiuni comerciale. ADMINISTRATORII­­BUNURI­­LOR INAM­ICE Numirea administratorilor bunu­rilor supuşil­or inamici, cum şi blo­carea acestor bunuri constitue o măsură de conservare în cadrul a­­părărei intereselor naţionale. In a­­plicarea acestor măsuri guvernul şi-a însuşit prevederile legii nr. 498 promulgată de fostul regim, lege care cuprinde dispoziţiuni catego­rice şi eficace. Administratorul, ca­re este de drept membru în consi­liul de administraţie al întreprinde­rilor, vizate de lege, dispune de cele mai întinse puteri. Dar lista numirilor, făcute de mi­nisterul economiei naţionale, este generatoare de critici întemeiate in ceea ce priveşte capacitatea persoa­nelor cărora lii s’a încredinţat a­­ceastă misiune, în afară de faptul că o bună parte din aceştia au acti­vat în vederile trecutului regim dic­­tatorial. O revizuire se impune şi sub prizma moralei, care constituie te­melia vitală a democraţiei Româ­niei noui. Administratorii bunurilor supuşilor inamici trebuiau numiţi numai după criterii obiective rapor­­tata la o misiune, care este legată de cunoştinţe şi competenţă econo­mică şi tehnică, pe care le posedă numai profesioniştii calificaţi ca atare. Nu s’a ţinut cont de aseme­nea consideraţiuni, tocmai astăzi când conservarea intactă a bunuri­lor inamice este legată de profunde interese economice şi politice. Cu alt prilej s’a afirmat în coloa­­nele ziarului nostru: „pe lângă ro­lul ei administrativ custodia este însă şi un fel de magistratură eco­nomică, care trebuie ferită de inter­pretări şi suspiciuni- Alegerea oa­menilor, cari urmează să primească astfel de însărcinări trebue făcută cu toată prudenţa pentru ca scopul propus să fie atins cât mai curând, iar economia naţională să nu su­fere p p­une de restabiliră comunicaţiilor pe rutele maritime ale Mării Negre cu Marea Mediterană. Fără îndoială că industria indi­genă mai dispune de posibilităţi de fabricaţiune, cari vor alimenta târ­gul comercial,­ îmbunătăţirea transporturilor va contribui la realizarea unei aprovi­zionări mai bune cu produsele exis­­tente in ţară. BURSA In această săptămână, Bursa s’a prezentat extrem de agitată, mai ales în primele şedinţe, plusurile realizate dela o zi la alta, variind între 100 până la 1500 pv.ncte. ro. Ionul de transacţii s-a menţinut mereu ridicat, în ambele comparti­mente. Valorile cu venit fix sunt înche­iate la cursuri mult superioare celor precedente, iar negocierile se fac pe o scară întinsă, publicul bursier manifestând o atenţie specială pen­tru aceste hârtii. Stabilirea leului ca singura ma­netă cu putere circulatorie pe teri­toriul ţării, a avut o puternică in­fluenţie asupra între­gei pieţi fi­nanciare. Lipsa de încredere a dis­părut repede, viaţa economică că­pătând pulsul ei normal, iar în Bur­să, cursurile s-au stabilizat la cota- uuni corespunzătoare. Acest fapt se remarcă mai ales în ultimele şe­dinţe, cu toate că n’au lipsit nici obişnuiţii speculanţi „a la baisser întărirea leului şi consolidarea e­­conomicâ în strânsă legătură cu stabilitatea leului, cor a­vea un bun efect printre acţiunile industriale,­­al căror curs se va situa pe un plan corespunzător conjuncturei gene­rale. ■ Primele trei şedinţe au fost doar­(Continuare in pag. 2-a) Piaţa da­­p­­­ia­l­uri­lor Tendinţa de plasament a unei părţi din capitalurile disponibile continuă a fi destul de accentuată, în scopul conservării substanţei lor. Repriza în compartimentul valori­lor de stat este simptomatică; fe­brilitatea pe târgul acţiunilor se menţine cu inevitabila reacţiune în sens contrar, care s-a produs cu su­ficientă masivitate. Reversul meda­liei pe piaţa liberă a devizei c­on­­firmă Previziunile noastre, ori a căror oportunitate, era i..pent lipsită de stabilitate şi continuitate, s’au dovedit că nu pot subzista, ast­fel că speculatorii lor au avut sur­prize neplăcute. In compartimentul afacerilor de bancă se înregistrează unele opera­ţiuni de credit pe gaj de mărfuri* cari însă, în realitate, sunt consoli­dări de garanţii, grija susţinută a întreprinderilor bancare. Unele nouă constituiri de intre­­prinderi nu afirmă o repriză a aces­­tui fenomen economic, care în ac­tualele împrejurări este destul de riscat Din contră se constată o mişcare m­ai accentuată ,a plasamen­telor de capitaluri în imobile şi ipo­teci, ceea ce dovedeşte în ultima a­­naliză, că piritul tradiţional în po­sedarea unei proprietăţi, de către populaţia autohtonă a ţării a ră­mas acelaş. Evoluţia depozitelor spre fruc­tificare şi a conturilor curente cre­ditoare, nu prezintă nicio modifi­care temeinică în instituţiile noastre bancare. REDUCERI DE IMPOZITE Un decret-lege acordă importante reduceri de impozite directe pentru muncitorii manuali şi pentru agri­cultori, salariaţi şi meseriaşi ci fa­­m­ilii numeroase şi venituri reduse. Se mai acordă înlesniri fiscale si­nistraţilor de război, se reduc unele avantaje fiscale cari, in împrejură­rile actuale, nu-şi găsesc suficient temei pentru a fi menţinute, se des­fiinţează dispoziţiunile legilor fis­cale, cari cuprind discriminaţiuni rasiste. In general se adaptează o­­bliigaţiun­ile fiscale la puterile de plată ale contribuabililor. Aceste măsuri vor contribui să uşureze sarcinile fiscale. Starea de război provoacă, între altele, pier­deri de bunuri sau surse de venituri pentru diferiţi locuitori ai ţării, de­plasări de materii impozabile din­­tr’un loc într’altul, reduceri de ca­pacitate contributivă pe hmp unii contribuabili. De­sigur că revenirea la un regim de libertate democratică, întemeiat pe ideia de egalitate în faţa obliga­ţiunilor cetăţeneşti impune de ase­menea înlăturarea măsurilor, care au creiat un regim discriminatoriu, la materie fiscală, după originea etnică a contribuabililor. COMERŢUL Activitatea intensă în toate com­partimentele pieţei comerciale. Cu excepţia unei părţi din sectorul, ali­mentar, se resimte restrângerea accentuată a stocurilor de mărfuri şi lipsuri profunde la sortiment. Problema refacerii­­asortimentu­lui în unele sectoare, este dificilă, dacă nu imposibilă. Se contează pe o reluare a operaţiunilor de import cu puterile aliate, deocamdată a­­ceastă eventualitate este în funcţi­ Aprovizionarea Capitalei cu lemne de foc Hotărârile delegaţiei economice a guvernului Delegaţia economică a guvernului in şedinţele din 37-29 Septembrie 1944 a luat următoarele hotărâri: _ S'au dat dispoziţiuni pentru des­­chide­rea unui credit Oficiului Fabrici­lor de Uleiuri OFAUL), in vederea colectării seminţelor de floarea soa­relui.­­ Deasemenea s-au examinat mo­dalităţile ca primăria Municipiului Bucureşti să obţină creditele necesare aprovizonării cu lemne de foc şi ce­reale. — lemnele vor constitui un stoc de rezervă şi vor fi vândute cu preţ m­axi­mal — in cursul iernei — populaţiei sărace. — Delegaţia Economică a examinat problema reluării activităţii industria­le in regiunile I­răila-Galaţi şi Con­stanta şi plasarea in alte regiuni a unei părţi din muncitorii rămaşi fărfl lucru. _ S‘a relitoit mandatul dat in anul 1943 Institutului Naţional al Coopera­ţiei a colecta cereale în contul statu­lui._ S-a aprobat ca IN­­­OOP să resti­tue statului încă 70 milioane lei din participarea la capitgiul Institutului Naţional al Cooperatal astăzi in su­mă­ de 120 milioane lei (iniţial 514 milioane lei) Statul îşi va păstra tot dreptul de control. _S'a decis ca Direcţiunea Genera­lă C. F. R. să continue­ lucrările d® instalarea conductei de gaze Botorca (Transilvania) — Bucureşti, utilzân­­du-se tatreg materialul disponibil. _ S‘au aprobat propunerile subse­cretariatului de stat al aprovizionării în vederea raţionării consumului de pâine, făină, cereale şi carne la oraşe şi sate. PRETURILE DE VANZARE PENTRU CĂRBUNII FURNIZATI C.F. R. Monitorul Oficial din 30 Septembrie publică următoarea decizie: Prețurile de vânzare pentru cărbunii indieni furnizaţi Regiei Autonome a Căilor Ferate Române, pe baza con­tractelor prelungite dela 1 Aprilie 1944 Înainte, se stabilesc după cum urmează : Petroşani, minele din Valea Jiului: a) Cărbuni standard spălaţi la 1 Apri­lie 19­44 lei 3.756 tona, la­­ 1 August 1944 lei 4.076 tona; b) Brichete pris­matice sau plocuri la 1 Aprilie 1944, lai 4.495 tona, la 1 August 1944, lei 4.731 tona. Punea, minele din Valea Jiului : a) Cărbuni Standard spălaţi la 1 Apri­lie 1944 lei 4.548 tona, la 1 August 1944 lei 4.737 tona; b) Brichete pris­matice sau blocuri, la 1 Aprilie 1944, lei 4.495 tona, la 1 August 1944 lei 4.731 tona. Creditul Carbonifer, minele dela Comăneşti ; c) Amestec de cărbuni tip C.F.R. (70®/o ciuruiţi şi 30»/0 bri­chete) la 1 Aprilie 1944 lei 4.397 tona, la 1 August 1944, lei 4.397 tona; b) Cărbuni de mină ’(ocnă) la 1 Aprilie 1944, lei 4.255 tona, la 1 August 1944 lei 4.255 tona. Concordia, minele de la Codlea Amestec de cărbuni tip CF.R. (70«/» ciuruiţi şi 30»/o‘ brichete) la 1 Aprilie 1944, lei 3.796 tona, la 1 August 1944 lei 3.796 tona. Bazinul Schitul Golești : a) Lignit ameliorat la 1 Aprilie 1944, lai 3.923 tona, la 1 August 1944 lei 3.928 tona; b) lignit brut la 1 Aprilie 1944 lei 2.107 tona, la 1 August, 1944 lei 2.107 tona. Bazinul Doiceşti : a) Lignit amelio­­rat la 1 Aprilie 1944 lei 4.025 tona, la 1 August 1944 lei 4.025 tonna; b) Lig­nit brut la 1 Aprilie 1944 lei 2.160 tona, la 1 August 1944 leu 2.160 tona, prețurile stabilite pentru livrările de cărbuni indigeni cuprind majoră­rile de salarii aprobate de Consiliul Interministerial în şedinţa din 16 iu­lie 1944 ,majorări care au intrat în vigoare pe data de 1 Aprilie 1944 şl pe data de 1 August 1944. Pentru toate cantităţile de cărbuni livrate de societăţile fumniscare Căilor Ferate Române la intervalul de timp dela 1 Aprilie 1944 şl până la 22 Aprl­ie 1944 inclusiv, se vor întocmi fac­turile cu un scăzămănt de 4,255 m/* faţă de preţurile din coloana I-a. Această diferenţă reprezintă taxele şi impozitele care au fost sporite la 23 Aprilie 1944 şi care sunt cuprinse în preţurile din prezenta decizie, acelea de la 1 Aprilie 1944 arătate mai sus. Pentru furniturile de lignit, brut sau ameliorat produse de alte firme decât acelea menţionate în articolul 1 din prezenta deviziune, se aplică pre­ţurile fixate pentru Bazinul Schitul Goleşti. Preţurile stabilite pentru brichetele prismatice fabricate din cărbunii da Valea Jiului ale societăţii Petroşani sau Lonea se vor plăti numai pentru cantităţile cerute de Regia Autonoma a Căilor Ferate Române la afara a­­tecului standard contractual. Preţurilee stabilite Prin această deri­ziune se înţeleg pentru cărbunii în­cărcaţi in vagoane la mină, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri, impozi­tul proporţional şi timbrele la facturi care sunt în sarcina furnisorului. Situaţia agricolă din ţară In măsura posibilităţilor se lu­crează ,la scosul cartofilor, al­­sfe­clei de zahăr şi la culesul floarei soarelui. Culesul­ porumbului a început de asemeni în multe regiuni. În judeţul Ilfov­ se fac semănă­turi de grâu, mestecului standard contractual. O delegaţie de cetâţence a cerut d-lui Primar înfrânarea speculei O delegaţie de cetâţence ale Capita­lei compusă din următoarele muncitoa­­re, funcţionare şi casnice: Elena An­­ghelescu, Maria Croitoru, Elena Dre­­nea, Elena Duţă Maria Furtunescu, E­­lisabeta Halasz, Elena Livezeanu, Eli­za Marinescu, Rozica Marin­scu Vicu­­lina Martinovici, Ecaterina Niculescu Elena Răcaru, Mana Sârbu şi Elena Talaz au prezentat în ziua de 29 Sept. a. c. Domnului Primar General al Ca­pitalei următoarea moţiune, semnata de peste 1­500 femei. Domnule Primar, Noi femeile din Capitală In faţa scumpetei enorme şi speculei fără mar­gini cerem imediate măsu­ri, cu atât mai mult cu cât specula este o armă a rămăşiţelor vechiului regim. Astfel îa noi în Capitală alimentele de primă necesitate au ajuns la următoarele pre­ţuri: Carnea iei 500 kg. şi nu se găseşte. Untura lei 900 kg. şi nu se găseşte. Ouăle lei 40 bucata şi nu se găsesc. Roşii lei 70 kg. Fasole uscată lei 40 kg. Brânză albă lei 600 kg. şi nu se gă­­seşte. Struguri între lei 180—240 kg. Păsări lei 1200 bucata. Morcovi lei 30—40 legătura. Mălai lei 40 kg. şi se găseşte greu. Varză lei 80—120 bucata. Fasole verde lei 140—220 kg. 1. Cerem ca organele Primăriei să ia măsuri urgente şi să procedeze cu vigilenţă pentru a stârpi specula şi cei ce se fac vinovaţi de ea. 2. Cerem curăţirea organelor de con­trol de elementele fasciste. 3. Cerem pedepsirea controlorilor ce se lasă mituiţi. 4. Cerem ca organele de control să activeze necontenit pe teren la colabo­rare cu populaţia civilă. Neluarea în seamă a acestor cerinţi Înseamnă sabotarea acestui război, ce este al întregului popor şi pe care noi femeile înţelegem să-l susţi­nem prin orice mijloc. Delegatele au arătat Domnului Pri­­mar General că scumpetea nu are altă cauză decât sabotajul şi lăcomia negu­storilor. Ele au mai semnalat lipsa de control conştiinc­os al inspectorilor, cari îndeobşte se lasă mituiţi. S-a su­bliniat în special acţiunea legionarilor din piaţă, cari fac propagandă hitien­­stă punând in sarcina armatei roşii lipsa şi scumpetea alimentelor, care de fapt este provocată tot de el. în­treaga delegaţie a ţinut să arate că toată populaţia Capitalei înţelege să dea un sprijin neprecupeţit armatei ro­mâne şi armatei roşii, dar că nu înţe­­lege ca la adăpostul războiului de eli­berare ea să fie speculată şi furată de negustori necinstiţi şi legionari. In concluzie delegaţia a cerut Prima­rului General să ia de urgenţă măsuri severe pentru stârpirea scumpetei şi înfrânarea speculei. Deasemenea a mai cerut pedepsirea inspectorilor ce înţe­leg ca in loc să contribuie la ostenirea­ alimentelor, provoacă scumpirea lor prin şperţurile cu cari au fost obici­nuiţi în trecut.­­ Domnul Primar General a arătat de­legaţiei că este preocupat de aceiaşi problemă şi că de altminteri a conferit în acest sens cu d. Romaşcanu de la Ministerul Economiei Naţionale şi d­l d. colonel Cioroianu, ajutor de Primar. Delegaţia a replicat însă Domnului Primar General că aceşti doi , specia­­lişti“, nu numai că nu vor face nimic bun, ci dimpotrivă ei fiind cunoscuţi pronazişti, numiţi de Antonescu.­­ Primarul General a propus delega­ţiei ca femeile să-l ajute, alegând din­ rândurile cetăţencelor Capitalei 10 femei energice, pe care d-sa să ie numească inspectoare la pieţei*, din Capitală. De­ asemeni d-sa a comunicat că va adu­­ce la cu­noştiinţa Consiliului de Mini­ştri doleanțele femeilor. P­I * TÂRGUL ALIMENTAR Târgul de legume, zarzavaturi şi fructe abondent aprovizionat. S’au practicat următoarele preţuri de detaliu (Obor. pe kgr.) : Cartofi 35. Ceapă arpagic 30. Ceapă apă 25. Fasole ncală uscată 30-35. Pătlăgele roşii 60. Spanac 130. Usturoi 48. Pătlăgele vinete buc. 7-35. Gogo­­şari 8-11. Prunişoare verzi suta 135. Fătlăgielii verzi suta 400. Varză mare buc. 70; varză mică buc. 40. Fructe (pe kg) : Mere Bismark 170; mere obişnuite (creţeşti) 120; parmen auriu 180; Persici 130-260; Pere Duchesse 180; Pere comune 05; pergamute 170; Prune 140; Struguri Chasselas 80-110; Coarnă 1­35; Afuz-Ali 160; Hamburg 175; Gutui 110. Păsării vii (bucata) : Curcani 1500 ; Gâşte 1000 ; Găini (pestle 1,500 kg) 1000; Pui de găină mari 500; mici 400; raţe 800. Lipsă carne proaspătă, untură to­pită de porc, unt proaspăt, ulei co­mestibil, zahăr. S’a distribuit me­zeluri în baza nouilor preţuri, lip­sesc mezelurile populare. Brânză al­bă insuficientă pentru satisfacerea tuturor cererilor. Ouă se pot obţine dela vânzători cu 30-40 lei bucata. MATERIALE DE CONSTRUC­­ŢIUIs’E In ultima vreme s’a desvoltat un volum de cereri­­susţinute de mate­riale de construcţiune: cherestea, var, nisip, carton asfaltat etc. A­­ceste cereri sunt determinate de ne­cesităţile pentru reparaţiunea îmoo­ ­­ bilelor avariate de bombardamen­tele aeriene. In general depozitele sunt dezasortate. Lipsa este mai simţită la ciment, rar, dependente de transportul pe cale ferată. Cărămida se procură mai uşor. De ase­men­ea carierele lo­cale furnizează nisip şi pietriş la cerere, însă transportul la şantiere este oneros. Suficiente cantităţi de carton as­­faltat. Se resimte lipsa moşiei de lucru calificată (zidari, dulgheri, etc.). CEREALELE Reproducem sub titlu informativ, preţurile principalelor produse (pe vagonul de 10.000 kg). Preţuri libere obligatorii: Grâu 75 kg. gr. hl., lei 260.000 Secară, 68 kg gr. hl., lei 187.000 Meiul, 70 kg gr. hl., lei 180.000 T Orz, 60 kg gr. hl., leîlS2.000 Orzoaică, 80, kg gr hl., lei 220 mii. Cu 3% c. s.; livrare staţie sau schelă producător. S’au fixat noui preţuri l­a rapiţă, astfel : Rapiţă Colza lei 410.000; rapiţa naveta 410.000. Preţuri pentru marfa cu 10% c. s.; livrare loco gara sau schela de încărcare cea mai apropiată de pro­ducător. Preţuri libere: Mazăre comestibilă Victoria lei 200.000, staţia de încărcare. Mazăre furajeră Victoria, lei 150 mii, idem. Fasolea, recolta 1944, lei 230.000— 235.000 staţie de încărcare. Turtele de floarea soarelui lei 250.000, bordo şlep Un important comunicat al Ministerului de Externe Ministerul Afacerilor Străine co­­nmnică : Guvernul Re«»! Român face cu­noscut guvernului Regal Maghiar că dacă până Duminică 1 Oct. a- c, ora 24 nu primeşte confirmarea cu toţi nanii bi­sericii şi ceilalţi frun­taşi ai populaţiei române din Tran­­silvania de Nord au fost eliberaţi se vor aplica la ora sîns indicată măsuri de retorsiune împotriva e­­piscopilor şi fruntaşilor maghiari din România.

Next