Argus, octombrie 1944 (Anul 34, nr. 9409-9433)
1944-10-02 / nr. 9410
* 2 PAGINI 7 IEI 1 ANUL XXXIV Nr. C S TIŢI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe A B ON A M E N T E t In fără în străinătate Un an 2500 Lei Tariful în funcţiune 6 luni 1500 Lei de convenţiile poştale 6 luni 800 Lei internaţionale centru Când, societăţi şi instituţii publice 3000 lei anual 7 iei lin tară — 12 lei în străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi finantei BIROURILE : Bucureşti, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44 LUNI 2 OCTOMBRIE PUBLICITATEA se primeşte la administraţia daruri* * şi la toate agenţiile de publicitar Proprietars „ARGIS“ S. A. înscris sub Nr. A3 Trib Ilfot Redactor responsabil ; AL. PETRO V ICI IMPORTANTE MĂSURI LUATE PENTRU BUNUL MERS AL BURSEI DE VALORI DIN BUCUREŞTI Siguranţa încheerilor. Cine poate primi ordinele de bursă. Noul sindic al Bursei Comitetul bursei de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, întrunit în mai multe şedinţe pentru a discuta mersul operaţiunilor ce se închee la Bursă — în ultima vreme, a luat o serie de măsuri, unele prevenitoare publicului asistent, altele pentru fixarea unei tehnice, care să uşureze în condiţiuni mai optime diferite tranzacţii. ORDINIU DE NEGOCIERE Prima măsură luată de Comitet a fost aceea a ordinelor de negociere. S-a constatat în ultimul timp că în Bursa de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, acţionează persoane străine de bursă, încheiind tranzacţiuni bursiere pentru cei ce doresc să vândă sau să cumpere valori mobiliare cotate la Bursă. Potrivit prevederilor art. 26 din legea burselor nu au dreptul să execute si să primească ordine de bursă decât agenții, suplinitorii lor si remizierii. Se atrage deci în mod serios, atențiunea publicului că, mai înainte de a da diferite ordine de bursă pentru vânzări-cumpărări de titluri, sa se convingă dacă persoanele cărora se adresează» sunt cei încadraţi în dispoziţiile art. 26 din legea burselor, cunoscând că operaţiunile ce se vor încheia de cei care nu au calitatea nu sunt valabile și vor fi anulate. Persoanele care incheie operaţiuni de bursă fără avea acest drept sunt pasibili de rigorile legiuirilor penale. Pentru înlesnirea identificării personalul calificat, de prevederile articolului citat, se vor lua măsuri ca să se afişeze in hall-ul Bursei, un tablou în care vor fi trecuţi agenţii oficiali, suplinitorilor şi remizierii ataşate fiecărui biurou. Suspendarea autorizaţiilor zilnice de intrare In conformitate cu dispoziţiile art. 27 din legea burselor şi potrivit hotărîrei comitetului Bursei, cu începere dela 1 Octombrie a.cautorizaţiile zilnice de intrare în bursă au fost suspendate Dela această dată intrarea în sala de ședințe a Bursei se va face numai pe bază de abonamente lunare, eliberate de o comisie desemnată în acest sens. împărţirea titlurilor de compartimente Pentru urmărirea cu 'nai multă eficacitate a strigaulor in Bursă, esenţială pentru publicul interesat, aflat în sala de şedinţe, comitetul fe hotărît ca dela 1 Octombrie a.c. odată cu fixarea orariu, dela 30—11, titlurile suluse negocierilor să fie împărţite de compartimente şi negociate după orariul de maijos: Acţiunile petrolifere, fiind cele mai căutate, între orele 10—10,20; acţiunile industriale (inclusiv tramporturi) chimicale alimentare, intre orele 10,20—10,35; acţiunile bancare între orele 10,35—10,1,5; împrumuturile statului între orele 10,1,5—11. Noul sindic al Bursei Prin decizia Ministerului economiei naţionale, Achille Şaraga, a Rent oficial, a fost delegat a îndeplini funcţiunea de sindic al Bursei de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, în locul dii Toma Moldoveanu, a cărei delegaţie încetează. Acţiuni scoase de la cotă . După cererea societăţilor respective, acţiunile „Jucica“, fabrică de zahăr si „,Criseiatic“, sec. pentru industria zahărului, au fost scoase de la cotă, deoarece fabricile respective, situate în Bucovina de nord au rămas în teritoriul ocupat de U.RS.S. Momieraţii de pâine vor fi de 350 grame pâine neagră sau 250 pâine ala Carnea va fi de două ori pe săptămână Din informaţiunile ce le deţinem din sursă autorizată, delegaţia economică a guvernului a probat propunerile subsecretariatului de stat al aprovizionării cari prevăd raţionarea pâinii, a făinei, a cerealelor şi a cărnii pe baze mai juste şi mai conforme vremurilor de înoire pe cari le străbatem. Nouile raţii de pâine pentru populaţia urbană marchează o sporire a cantităţii de pâine populară ce se distribue populaţiei nevoiaşe, care îndeobşte consumă această pâine, şi o micşorare a r raţiei de pâine albă la populaţia avută fiind in măsură a suplini pâinea cu alte alimente complimentare. O deosebită atenţiune s‘a acordat lumei muncitoreşti şi în deosebi muncitorilor subterani şi a celor cari execută munci grele, cărora li s‘au acordat raţii suplimentare. . Nouile raţii pentru oraşe sunt: 350 gr. pâine populară, 250 grame pâine albă sau 5 chifle zilnic. In cazul în care din dificultăţi de transport sau alte cazuri speciale un oraş nu are făină de grâu suficientă se va distribui populaţiei mălai, 400 gr. zilnic. In afară de aceste raţii se va distribui lunar 1 kgr. făină populară sau albă şi 1 kgr. mălai. Suplimentele pentru muncitori sunt: 3 raţii în plus pentru muncitorii din mine, o raţie în plus pentru muncitorii cari execută munci grele, 1/s raţie pentru ceilalţi muncitori. Pentru populaţia rurală s-au fixat următoarele raţii: 220 kgr. grâu, secară orz sau porumb de fiecare persoană. * Pentru muncitorii agricoli se acordă un supliment de 80 kgr. cereale de persoană pe an. Pâine pentru populaţia rurală procurată de la brutăriile săteşti se va distribui în raţii de 500 gr., pe zi de persoane. Distribuţia şi consumul cărnii se va face atât pentru publicul ce mănâncă la restaurante cât şi pentru gospodării numai două zile pe săptămână: Sâmbătă şi Duminecă. Raţiile vor fi de 500 gr. carne proaspătă săptămânal sau de 200 grame mezeluri sau came conservată. Problema cartelelor Mai mulţi cetitori ne semnalează o problemă de certă importantă, în legătură cu cartelele de alimente. Cum în diversele centre ale ţărei unde au fost obligaţi unii funcţionari să se disperseze, nu au fost consumate aceleaşi cartele care erau folosite în Bucureşti, actualmente, reveniţi în Capitală se găsesc în situaţia de a nu mai avea cartele necesare, mai ales în ceia ce priveşte cartelele de pâine. Cum în această situaţie nu au posibilitatea de a-şi procura pâine se impune ca autorităţile de resort să ia măsurile de rigoare în vederea soluţîonării acestei probleme, până la preschimbarea actualelor cartele. «O ♦ ♦♦♦♦»!*«►*1 4S« Administratorii financiari convocaţi de urgenţă la Ministerul Finanţelor Ministerul Finanţelor pune în vedere Administratorilor Financiari: Câmpeanu Aurel, Deac Iuliu, Pungă Ioan, Iordăchioaia ’ Anghel, Ionescu loan, şef de serviciu de la Baia, Bărbulescu loan, Radu Vasile, Stoenescu Andrei, Aiac Grigore, D. Albon Andrei, Lăzărescu Constantin, Diaconescu Constantin şi Vlădescu Anghel, să se prezinte imediat la Ministerul Finanţe,lor, urmând a primi ordine urgente. ♦ «-««•*« t * ♦ Nici o lege pentru reducerea limitei de vârstă pentru ofiţeri In ultimul timp, au circulat o serie de svonuri, care au produs nelinişte în rândurile ofiţerilor prin aceia că la Ministerul de Război s‘ar întocmi o lege pentru reducerea limitei de vârstă. Această afirmare nu corespunde cu nimic realității și Ministerul de Răsboiu o desminte categoric. rv»v*ww*. Săptămâna Financiară — Leul, singura monedă cu puterea circulatorie in ţară. Administratorii bunurilor inamice. Piaţa capitalurilor. Comerţul. Stabilindu-se că singura monedă circulatorie este leul românesc, emis de Banca Naţională a României, s’a repus ordinea firească în circulaţiunea mijloacelor monetare pe teritoriul naţional. Măsura consolidează leul şi efectele ei s’au resimţit imediat. Retragerea din circulaţie a rublelor şi leilor, emişi de armata sovietică se va face după normele stabilite de B. N. R., comercianţii, industriaşii şi producătorii, fiind obligaţi să depună rublele şi leii sovietici, obţinuţi în cursul activităţii lor normale, până cel mai târziu la 3 octombrie, îndeplinind formalităţile,cerute pentru dovedirea posesiunei acestor monede din operaţiuni comerciale. ADMINISTRATORIIBUNURILOR INAMICE Numirea administratorilor bunurilor supuşilor inamici, cum şi blocarea acestor bunuri constitue o măsură de conservare în cadrul apărărei intereselor naţionale. In aplicarea acestor măsuri guvernul şi-a însuşit prevederile legii nr. 498 promulgată de fostul regim, lege care cuprinde dispoziţiuni categorice şi eficace. Administratorul, care este de drept membru în consiliul de administraţie al întreprinderilor, vizate de lege, dispune de cele mai întinse puteri. Dar lista numirilor, făcute de ministerul economiei naţionale, este generatoare de critici întemeiate in ceea ce priveşte capacitatea persoanelor cărora lii s’a încredinţat această misiune, în afară de faptul că o bună parte din aceştia au activat în vederile trecutului regim dictatorial. O revizuire se impune şi sub prizma moralei, care constituie temelia vitală a democraţiei României noui. Administratorii bunurilor supuşilor inamici trebuiau numiţi numai după criterii obiective raportata la o misiune, care este legată de cunoştinţe şi competenţă economică şi tehnică, pe care le posedă numai profesioniştii calificaţi ca atare. Nu s’a ţinut cont de asemenea consideraţiuni, tocmai astăzi când conservarea intactă a bunurilor inamice este legată de profunde interese economice şi politice. Cu alt prilej s’a afirmat în coloanele ziarului nostru: „pe lângă rolul ei administrativ custodia este însă şi un fel de magistratură economică, care trebuie ferită de interpretări şi suspiciuni- Alegerea oamenilor, cari urmează să primească astfel de însărcinări trebue făcută cu toată prudenţa pentru ca scopul propus să fie atins cât mai curând, iar economia naţională să nu sufere p pune de restabiliră comunicaţiilor pe rutele maritime ale Mării Negre cu Marea Mediterană. Fără îndoială că industria indigenă mai dispune de posibilităţi de fabricaţiune, cari vor alimenta târgul comercial, îmbunătăţirea transporturilor va contribui la realizarea unei aprovizionări mai bune cu produsele existente in ţară. BURSA In această săptămână, Bursa s’a prezentat extrem de agitată, mai ales în primele şedinţe, plusurile realizate dela o zi la alta, variind între 100 până la 1500 pv.ncte. ro. Ionul de transacţii s-a menţinut mereu ridicat, în ambele compartimente. Valorile cu venit fix sunt încheiate la cursuri mult superioare celor precedente, iar negocierile se fac pe o scară întinsă, publicul bursier manifestând o atenţie specială pentru aceste hârtii. Stabilirea leului ca singura manetă cu putere circulatorie pe teritoriul ţării, a avut o puternică influenţie asupra întregei pieţi financiare. Lipsa de încredere a dispărut repede, viaţa economică căpătând pulsul ei normal, iar în Bursă, cursurile s-au stabilizat la cota- uuni corespunzătoare. Acest fapt se remarcă mai ales în ultimele şedinţe, cu toate că n’au lipsit nici obişnuiţii speculanţi „a la baisser întărirea leului şi consolidarea economicâ în strânsă legătură cu stabilitatea leului, cor avea un bun efect printre acţiunile industriale,al căror curs se va situa pe un plan corespunzător conjuncturei generale. ■ Primele trei şedinţe au fost doar(Continuare in pag. 2-a) Piaţa dapialurilor Tendinţa de plasament a unei părţi din capitalurile disponibile continuă a fi destul de accentuată, în scopul conservării substanţei lor. Repriza în compartimentul valorilor de stat este simptomatică; febrilitatea pe târgul acţiunilor se menţine cu inevitabila reacţiune în sens contrar, care s-a produs cu suficientă masivitate. Reversul medaliei pe piaţa liberă a devizei confirmă Previziunile noastre, ori a căror oportunitate, era i..pent lipsită de stabilitate şi continuitate, s’au dovedit că nu pot subzista, astfel că speculatorii lor au avut surprize neplăcute. In compartimentul afacerilor de bancă se înregistrează unele operaţiuni de credit pe gaj de mărfuri* cari însă, în realitate, sunt consolidări de garanţii, grija susţinută a întreprinderilor bancare. Unele nouă constituiri de intreprinderi nu afirmă o repriză a acestui fenomen economic, care în actualele împrejurări este destul de riscat Din contră se constată o mişcare mai accentuată ,a plasamentelor de capitaluri în imobile şi ipoteci, ceea ce dovedeşte în ultima analiză, că piritul tradiţional în posedarea unei proprietăţi, de către populaţia autohtonă a ţării a rămas acelaş. Evoluţia depozitelor spre fructificare şi a conturilor curente creditoare, nu prezintă nicio modificare temeinică în instituţiile noastre bancare. REDUCERI DE IMPOZITE Un decret-lege acordă importante reduceri de impozite directe pentru muncitorii manuali şi pentru agricultori, salariaţi şi meseriaşi ci familii numeroase şi venituri reduse. Se mai acordă înlesniri fiscale sinistraţilor de război, se reduc unele avantaje fiscale cari, in împrejurările actuale, nu-şi găsesc suficient temei pentru a fi menţinute, se desfiinţează dispoziţiunile legilor fiscale, cari cuprind discriminaţiuni rasiste. In general se adaptează obliigaţiunile fiscale la puterile de plată ale contribuabililor. Aceste măsuri vor contribui să uşureze sarcinile fiscale. Starea de război provoacă, între altele, pierderi de bunuri sau surse de venituri pentru diferiţi locuitori ai ţării, deplasări de materii impozabile dintr’un loc într’altul, reduceri de capacitate contributivă pe hmp unii contribuabili. Desigur că revenirea la un regim de libertate democratică, întemeiat pe ideia de egalitate în faţa obligaţiunilor cetăţeneşti impune de asemenea înlăturarea măsurilor, care au creiat un regim discriminatoriu, la materie fiscală, după originea etnică a contribuabililor. COMERŢUL Activitatea intensă în toate compartimentele pieţei comerciale. Cu excepţia unei părţi din sectorul, alimentar, se resimte restrângerea accentuată a stocurilor de mărfuri şi lipsuri profunde la sortiment. Problema refaceriiasortimentului în unele sectoare, este dificilă, dacă nu imposibilă. Se contează pe o reluare a operaţiunilor de import cu puterile aliate, deocamdată această eventualitate este în funcţi Aprovizionarea Capitalei cu lemne de foc Hotărârile delegaţiei economice a guvernului Delegaţia economică a guvernului in şedinţele din 37-29 Septembrie 1944 a luat următoarele hotărâri: _ S'au dat dispoziţiuni pentru deschiderea unui credit Oficiului Fabricilor de Uleiuri OFAUL), in vederea colectării seminţelor de floarea soarelui. Deasemenea s-au examinat modalităţile ca primăria Municipiului Bucureşti să obţină creditele necesare aprovizonării cu lemne de foc şi cereale. — lemnele vor constitui un stoc de rezervă şi vor fi vândute cu preţ maximal — in cursul iernei — populaţiei sărace. — Delegaţia Economică a examinat problema reluării activităţii industriale in regiunile Irăila-Galaţi şi Constanta şi plasarea in alte regiuni a unei părţi din muncitorii rămaşi fărfl lucru. _ S‘a relitoit mandatul dat in anul 1943 Institutului Naţional al Cooperaţiei a colecta cereale în contul statului._ S-a aprobat ca INOOP să restitue statului încă 70 milioane lei din participarea la capitgiul Institutului Naţional al Cooperatal astăzi in sumă de 120 milioane lei (iniţial 514 milioane lei) Statul îşi va păstra tot dreptul de control. _S'a decis ca Direcţiunea Generală C. F. R. să continue lucrările d® instalarea conductei de gaze Botorca (Transilvania) — Bucureşti, utilzându-se tatreg materialul disponibil. _ S‘au aprobat propunerile subsecretariatului de stat al aprovizionării în vederea raţionării consumului de pâine, făină, cereale şi carne la oraşe şi sate. PRETURILE DE VANZARE PENTRU CĂRBUNII FURNIZATI C.F. R. Monitorul Oficial din 30 Septembrie publică următoarea decizie: Prețurile de vânzare pentru cărbunii indieni furnizaţi Regiei Autonome a Căilor Ferate Române, pe baza contractelor prelungite dela 1 Aprilie 1944 Înainte, se stabilesc după cum urmează : Petroşani, minele din Valea Jiului: a) Cărbuni standard spălaţi la 1 Aprilie 1944 lei 3.756 tona, la 1 August 1944 lei 4.076 tona; b) Brichete prismatice sau plocuri la 1 Aprilie 1944, lai 4.495 tona, la 1 August 1944, lei 4.731 tona. Punea, minele din Valea Jiului : a) Cărbuni Standard spălaţi la 1 Aprilie 1944 lei 4.548 tona, la 1 August 1944 lei 4.737 tona; b) Brichete prismatice sau blocuri, la 1 Aprilie 1944, lei 4.495 tona, la 1 August 1944 lei 4.731 tona. Creditul Carbonifer, minele dela Comăneşti ; c) Amestec de cărbuni tip C.F.R. (70®/o ciuruiţi şi 30»/0 brichete) la 1 Aprilie 1944 lei 4.397 tona, la 1 August 1944, lei 4.397 tona; b) Cărbuni de mină ’(ocnă) la 1 Aprilie 1944, lei 4.255 tona, la 1 August 1944 lei 4.255 tona. Concordia, minele de la Codlea Amestec de cărbuni tip CF.R. (70«/» ciuruiţi şi 30»/o‘ brichete) la 1 Aprilie 1944, lei 3.796 tona, la 1 August 1944 lei 3.796 tona. Bazinul Schitul Golești : a) Lignit ameliorat la 1 Aprilie 1944, lai 3.923 tona, la 1 August 1944 lei 3.928 tona; b) lignit brut la 1 Aprilie 1944 lei 2.107 tona, la 1 August, 1944 lei 2.107 tona. Bazinul Doiceşti : a) Lignit ameliorat la 1 Aprilie 1944 lei 4.025 tona, la 1 August 1944 lei 4.025 tonna; b) Lignit brut la 1 Aprilie 1944 lei 2.160 tona, la 1 August 1944 leu 2.160 tona, prețurile stabilite pentru livrările de cărbuni indigeni cuprind majorările de salarii aprobate de Consiliul Interministerial în şedinţa din 16 iulie 1944 ,majorări care au intrat în vigoare pe data de 1 Aprilie 1944 şl pe data de 1 August 1944. Pentru toate cantităţile de cărbuni livrate de societăţile fumniscare Căilor Ferate Române la intervalul de timp dela 1 Aprilie 1944 şl până la 22 Aprlie 1944 inclusiv, se vor întocmi facturile cu un scăzămănt de 4,255 m/* faţă de preţurile din coloana I-a. Această diferenţă reprezintă taxele şi impozitele care au fost sporite la 23 Aprilie 1944 şi care sunt cuprinse în preţurile din prezenta decizie, acelea de la 1 Aprilie 1944 arătate mai sus. Pentru furniturile de lignit, brut sau ameliorat produse de alte firme decât acelea menţionate în articolul 1 din prezenta deviziune, se aplică preţurile fixate pentru Bazinul Schitul Goleşti. Preţurile stabilite pentru brichetele prismatice fabricate din cărbunii da Valea Jiului ale societăţii Petroşani sau Lonea se vor plăti numai pentru cantităţile cerute de Regia Autonoma a Căilor Ferate Române la afara atecului standard contractual. Preţurilee stabilite Prin această deriziune se înţeleg pentru cărbunii încărcaţi in vagoane la mină, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri, impozitul proporţional şi timbrele la facturi care sunt în sarcina furnisorului. Situaţia agricolă din ţară In măsura posibilităţilor se lucrează ,la scosul cartofilor, alsfeclei de zahăr şi la culesul floarei soarelui. Culesul porumbului a început de asemeni în multe regiuni. În judeţul Ilfov se fac semănături de grâu, mestecului standard contractual. O delegaţie de cetâţence a cerut d-lui Primar înfrânarea speculei O delegaţie de cetâţence ale Capitalei compusă din următoarele muncitoare, funcţionare şi casnice: Elena Anghelescu, Maria Croitoru, Elena Drenea, Elena Duţă Maria Furtunescu, Elisabeta Halasz, Elena Livezeanu, Eliza Marinescu, Rozica Marinscu Viculina Martinovici, Ecaterina Niculescu Elena Răcaru, Mana Sârbu şi Elena Talaz au prezentat în ziua de 29 Sept. a. c. Domnului Primar General al Capitalei următoarea moţiune, semnata de peste 1500 femei. Domnule Primar, Noi femeile din Capitală In faţa scumpetei enorme şi speculei fără margini cerem imediate măsuri, cu atât mai mult cu cât specula este o armă a rămăşiţelor vechiului regim. Astfel îa noi în Capitală alimentele de primă necesitate au ajuns la următoarele preţuri: Carnea iei 500 kg. şi nu se găseşte. Untura lei 900 kg. şi nu se găseşte. Ouăle lei 40 bucata şi nu se găsesc. Roşii lei 70 kg. Fasole uscată lei 40 kg. Brânză albă lei 600 kg. şi nu se găseşte. Struguri între lei 180—240 kg. Păsări lei 1200 bucata. Morcovi lei 30—40 legătura. Mălai lei 40 kg. şi se găseşte greu. Varză lei 80—120 bucata. Fasole verde lei 140—220 kg. 1. Cerem ca organele Primăriei să ia măsuri urgente şi să procedeze cu vigilenţă pentru a stârpi specula şi cei ce se fac vinovaţi de ea. 2. Cerem curăţirea organelor de control de elementele fasciste. 3. Cerem pedepsirea controlorilor ce se lasă mituiţi. 4. Cerem ca organele de control să activeze necontenit pe teren la colaborare cu populaţia civilă. Neluarea în seamă a acestor cerinţi Înseamnă sabotarea acestui război, ce este al întregului popor şi pe care noi femeile înţelegem să-l susţinem prin orice mijloc. Delegatele au arătat Domnului Primar General că scumpetea nu are altă cauză decât sabotajul şi lăcomia negustorilor. Ele au mai semnalat lipsa de control conştiincos al inspectorilor, cari îndeobşte se lasă mituiţi. S-a subliniat în special acţiunea legionarilor din piaţă, cari fac propagandă hitienstă punând in sarcina armatei roşii lipsa şi scumpetea alimentelor, care de fapt este provocată tot de el. întreaga delegaţie a ţinut să arate că toată populaţia Capitalei înţelege să dea un sprijin neprecupeţit armatei române şi armatei roşii, dar că nu înţelege ca la adăpostul războiului de eliberare ea să fie speculată şi furată de negustori necinstiţi şi legionari. In concluzie delegaţia a cerut Primarului General să ia de urgenţă măsuri severe pentru stârpirea scumpetei şi înfrânarea speculei. Deasemenea a mai cerut pedepsirea inspectorilor ce înţeleg ca in loc să contribuie la ostenirea alimentelor, provoacă scumpirea lor prin şperţurile cu cari au fost obicinuiţi în trecut. Domnul Primar General a arătat delegaţiei că este preocupat de aceiaşi problemă şi că de altminteri a conferit în acest sens cu d. Romaşcanu de la Ministerul Economiei Naţionale şi dl d. colonel Cioroianu, ajutor de Primar. Delegaţia a replicat însă Domnului Primar General că aceşti doi , specialişti“, nu numai că nu vor face nimic bun, ci dimpotrivă ei fiind cunoscuţi pronazişti, numiţi de Antonescu. Primarul General a propus delegaţiei ca femeile să-l ajute, alegând din rândurile cetăţencelor Capitalei 10 femei energice, pe care d-sa să ie numească inspectoare la pieţei*, din Capitală. De asemeni d-sa a comunicat că va aduce la cunoştiinţa Consiliului de Miniştri doleanțele femeilor. PI * TÂRGUL ALIMENTAR Târgul de legume, zarzavaturi şi fructe abondent aprovizionat. S’au practicat următoarele preţuri de detaliu (Obor. pe kgr.) : Cartofi 35. Ceapă arpagic 30. Ceapă apă 25. Fasole ncală uscată 30-35. Pătlăgele roşii 60. Spanac 130. Usturoi 48. Pătlăgele vinete buc. 7-35. Gogoşari 8-11. Prunişoare verzi suta 135. Fătlăgielii verzi suta 400. Varză mare buc. 70; varză mică buc. 40. Fructe (pe kg) : Mere Bismark 170; mere obişnuite (creţeşti) 120; parmen auriu 180; Persici 130-260; Pere Duchesse 180; Pere comune 05; pergamute 170; Prune 140; Struguri Chasselas 80-110; Coarnă 135; Afuz-Ali 160; Hamburg 175; Gutui 110. Păsării vii (bucata) : Curcani 1500 ; Gâşte 1000 ; Găini (pestle 1,500 kg) 1000; Pui de găină mari 500; mici 400; raţe 800. Lipsă carne proaspătă, untură topită de porc, unt proaspăt, ulei comestibil, zahăr. S’a distribuit mezeluri în baza nouilor preţuri, lipsesc mezelurile populare. Brânză albă insuficientă pentru satisfacerea tuturor cererilor. Ouă se pot obţine dela vânzători cu 30-40 lei bucata. MATERIALE DE CONSTRUCŢIUIs’E In ultima vreme s’a desvoltat un volum de cererisusţinute de materiale de construcţiune: cherestea, var, nisip, carton asfaltat etc. Aceste cereri sunt determinate de necesităţile pentru reparaţiunea îmoo bilelor avariate de bombardamentele aeriene. In general depozitele sunt dezasortate. Lipsa este mai simţită la ciment, rar, dependente de transportul pe cale ferată. Cărămida se procură mai uşor. De asemenea carierele locale furnizează nisip şi pietriş la cerere, însă transportul la şantiere este oneros. Suficiente cantităţi de carton asfaltat. Se resimte lipsa moşiei de lucru calificată (zidari, dulgheri, etc.). CEREALELE Reproducem sub titlu informativ, preţurile principalelor produse (pe vagonul de 10.000 kg). Preţuri libere obligatorii: Grâu 75 kg. gr. hl., lei 260.000 Secară, 68 kg gr. hl., lei 187.000 Meiul, 70 kg gr. hl., lei 180.000 T Orz, 60 kg gr. hl., leîlS2.000 Orzoaică, 80, kg gr hl., lei 220 mii. Cu 3% c. s.; livrare staţie sau schelă producător. S’au fixat noui preţuri la rapiţă, astfel : Rapiţă Colza lei 410.000; rapiţa naveta 410.000. Preţuri pentru marfa cu 10% c. s.; livrare loco gara sau schela de încărcare cea mai apropiată de producător. Preţuri libere: Mazăre comestibilă Victoria lei 200.000, staţia de încărcare. Mazăre furajeră Victoria, lei 150 mii, idem. Fasolea, recolta 1944, lei 230.000— 235.000 staţie de încărcare. Turtele de floarea soarelui lei 250.000, bordo şlep Un important comunicat al Ministerului de Externe Ministerul Afacerilor Străine conmnică : Guvernul Re«»! Român face cunoscut guvernului Regal Maghiar că dacă până Duminică 1 Oct. a- c, ora 24 nu primeşte confirmarea cu toţi nanii bisericii şi ceilalţi fruntaşi ai populaţiei române din Transilvania de Nord au fost eliberaţi se vor aplica la ora sîns indicată măsuri de retorsiune împotriva episcopilor şi fruntaşilor maghiari din România.