Argus, octombrie 1944 (Anul 34, nr. 9409-9433)
1944-10-14 / nr. 9420
ANUL XXXIV Nr. 9420 C I T 8 J 1 și răspâatdirî ZSAROL Timpul' ufiiSmeSe slnrâ interne şi externe ABONAME M T E : 8leî ţară ita străinătate cn an 2500 Lei Tariful în funcţiune 6 luni 1500 Lei de convenţiile poştale 3 luni 800 Lei internationale -entrubânci, socii ap., instituţii publiceTA anual 7 lei în ţară — 12 lei în străinătette Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei Sâmbătă 14 Octombrie 1944 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS“ S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ofor . Redactor responsabil : AL. PETROVICI MITUL NAŢIONAL COMERCIAL DESCENTRALIZARE ŞI AUTONOMIE, IDEEA DE BAZA A UNEI NOUI ORGANIZĂRI In articolul precedent, publicat în acest ziar, am arătat necesitatea modificării Institutului de Credit Român, întruni organism bancar de credit naţional comercial, justificând necesitatea înfiinţării de urgenţă a sa, pentru consolidarea comerţului ţării şi ajutorarea tuturor comercianţilor cetăţeni în spiritul actului istoric de la 23 August 1944. Revenim astăzi în complectare acestui articol, stăruind în special asupra caracterului Institutului de Credit Naţional Comercial ce ni preconizăm Iaşi asupra procedurii ce trebuie să se urmeze ca el să corespundă scopului şi menirii sale. In prim rând, Institutul trebuie să fie absolut autonom, numai Statul să aibe un drept de control şi de gestiune asupra activităţii sale. Căci In condiţiunlie în care se acordă azi împrumuturi de către I. C. R., nu se mai poate concepe activitatea mai departe a unui astfel de organism bancar, fiindcă în falit, din pricina greutăţilor, formalităţilor lungi şi anevoioase la care sunt supuşi comercianţii cari solicită credite şi a termenului lung a 2-3 luni în care se capătă in principiu împrimitul de către Consiliul de Direcţie al I. C. R.-ului, cu ratificarea fiecărei împrumut aprobat de I. C. R. de către Ministerul Românizării, aceştia re- a nunţă în majoritatea cazurilor la im. ii uimiturile solicitate. FORMALITĂŢILE In fapt, un comerciant astăzi, care solicită un împrumut şi un credit la 1 trebuie să depuie o serie de acte pentru justificarea calităţii sale de comerciant, pentru dovedirea averii ce posedă şi a garanţiilor mobiliare şi imobiliare ce le oferă. După ce se constituie dosarul complect, cere avizul B. N. R.-ului asupra solvabilităţii şi referinţele cu privire la solicitantul de credit. Odată dosarul întocmit şi complectat cu acest aviz, Comitetul de Direcţie al I. C. R.-ului se pronunţă în principiu asupra creditului solicitat. Dacă admite cererea de Împrumut în principiu, ordonă expertize asupra averii și gajului oferit de către comerciant. După efectuarea acestor expertize (două și trei de obicei) cererea, este supusă din nou comitetului care in majoritatea cazurilor, după acest control extrem de riguros, admite o parte sau jumătate din creditul solicitat. Până la efectuarea şi obţinerea acestei deriziuni de obicei trec 2-3 luni de la data introducerii cererii. Acum se trece la facerea actelor de împrumut, unde de obicei se cer multe acte si până la realizarea in fapt a Împrumutului, mai trece încă o lună cel puţin. O tu tea inactua la S’ar crede că în fine, comerciantul işi poate ridica creditul acordat şi solicitat cu luni in urmă. Din luna Iulie însă, statutele I.C.R.-ului s’au modificat rădicat, în sensul că el a devenit un institut bancar cu o sferă largă de aplicare, cu dreptul de a face operaţiuni bancare, având un capital de rulment de sine stătător. Dacă această modificare, a deschis sub câmp larg de activitate pentru IO.R. s’a introdus însă tutelă şi controlul Ministerului Românizării, adică, toate aprobările date de către Comitetul de Direcţie al I. C. R.-ului, trebuiesc ratificate de acest Minister. Aceasta însemnează că I. C. R-ul nu mai este autonom, că toate deciziunile date de către Comitetul de direcţie compus din şase persoane, printre care un delegat al B.N. R-ului şi un delegat al Ministerului Economiei Naţionale, nu sunt definitivi, ci ele trebuesc de abia ratificate de Minister. Această dispoziţiune, s-a introdus sub imperiul vechii legiuiri, întrucât operaţiunile principale consistau în românizări de întreprinderi. Astăzi însă, acest control sub imperiul descentralizării, şi al noului spirit de democratizare, menţinerea acestei tutele este inactuală şi constituie pe lângă un „capitis diminutio” pentru organele de conducere ale institului, cari sunt foarte severe după cum am arătat mai sus în privinţa acordării creditelor pe deo parte, iar pe de altă parte prin această centralizare şi dependenţă de Minister, se îngreunează totalmente mersul operaţiunilor, căci la sfârşit, când după cum am arătat împrumutul urmează să se perfecteze, este nevoie de un nou răstimp cca. SO de zile pentru ratificare, dacă Ministerul nu ordonă alte cercetări și ecrpsrlism.îa plus. SOLIîTII In asemenea ■ «onditiunl, orice comerciant renunță fie anticipat, fie în decursul efectuării fermelor pentru credit, la acest împrumut, căci nevoia ce-i conduce să solicite creditul este imediată şi el nu poate aştepta trei şi patru luni, luptând cu incertitudinea aprobării sumei de care are urgentă nevoie, fie pentru deschiderea unui magazin, fie pentru asortarea şi aprovizionarea cu mărfuri de sezon. Şi atunci comerciantul caută suma de care are nevoie pe piaţă iai dobânzi uzurate, pe termene scurte, căzând astfel pradă speculei şi cametei ilicite. De aceea, socotim că ideea de bază a creditului naţional comercial, trebuie să fie descentralizare complectă şi autonomie totală. Celeritatea acordării creditelor, bineînţeles după toate verificările solvabilităţii şi garanţiilor solicitanţilor comercianţi se impune, pentru că numai astfel se va putea realiza un institut de credit înfolosul comercianţilor şi al comerţului ţării. Pe marginea conferinţei internaţionale de afaceri dela ATLANTIC CITY Repunerea comerţului internaţional pe un făgaş normal de funcţionare, libera şi nestânjenita imevoluţiune, constitue factorul indispensabil al statorniciei păcii vitoare pe temeliile incbranjable ale progresului omenirei. Producţa agricolă şi industrială — munca milioanelor de oameni de pe întinsul planetei noastre — »’ar putea fi valorificate decât prin comerţ activ şi susţinut, debarasat de toate piedicile şi concepţiile egoiste, practicate de ideologia unui naţionalism exarat. Şi, la ultima analiză fecundele realizări aie schimburilor între popoare, aduc, pretutindeni, prosperite şi liniştea socială. In epoca între cele două războaie mondiale, problemele economice depăşeau orice altă activitate, ele nu au au găsit soluţiuni liberatoare şi juste, în timp ce statele se cramponau în prag trei contrari interdependenţei imanente şi inevitabile, între ele- Europa şi continentele s’au epuizat în eforturi negative, ţărite sau izolat economiceşte în căutarea unui echilibru, pentru ca unele să etaleze cu stăruinţă acel pretins comandament de existenţă: spaţiul vital. In reaptate spaţiul universal, al schimburilor economice, este pus la «lunea principiilor egoiste şi satisfac dispoziţia tuturor, el elimină expretoate dorinţei® pe care le generează natura, progresul şi maşina. Fără îndoială că factori majori de înrâurire, a căror obârşie trebuie căutată în stare de nelinişte, care se menţinea cu osebire în Europa, au provocat şi amplificat deformarile de la firească practică în relaţiunle de comerţ exterior Astfel dezordinea monetară a impus metode noul in aceste raporturi, cari sub presiunea circumstanţelor, denumite ..crize“, s’au desvoltat şi generalizat, cu rezultatul paraliziei schimburilor internaţionale. Sistemele de compensaţiune şi Plăţi, contingentarea importurilor, instaurate in acea epocă, au înfrânat progresiunea comerţului internaţional, promovând izolarea speţelor naţionale, standardizarea statală a negoţului, înăbuşirea iniţiativei particulare şi a liberii desvoltări a Intraprnderilor. Fără ca să eplogăm asupra cauzelor, cari au contribuit la introducerea acestor noui mecanisme, se poate afirma că in ceia ce priveşte schimburile valutare şi plăţile de la ţară la ţara, compensaţuunile sunt consecinţa directă a controlului devizelor, instituit de numeroase ţări după greaua criză financiară dela 1931. Limitând procurarea de valute străine, contrariind importul neindispensabil, ţările cele mai atinse de această criză. Şi-au propus să atenueze efectele unei balanţe deficitare de plăţi şi chiar să echilibreze această balanţă cu fiecare alte ţări. Dar aesta este un ideal nu numai greu de realizat, dar care nu poate fi realizat decât provocându-sa răsturnări profunde în curentul schimburilor comerciale Internationa»«. Cu asemenea metode nu numai că plăţile cu titlu financiar au fost suspendate sau reduse, dar la refacţiunea devizelor în ţări!« debitoare » dat naştere la noul creanţa, provenind din mărfuri importate, dar pentru care nu s’au găsit devizele necesara plăţilor. Reichul hitlexist a practicat cu o deosebită tenacitate aceste metode, încadrate in complioata sisteme de clearing. Exportând mărfurile sale şi importând diverse produse, materii prime în principal, a antrenat numeroase ţări în balanţe masive creditoare. Niciodată nu s’a ajuns la un echilibru al conturilor, încât la deslănţuirea războiului, creanţele asupra Germaniei au atins cifre astronomice. Statele Americii latine au simţit toată greutatea acestei politici economice naziste şi odată cu sistarea schimburilor comerciale, lichidarea acestor creanţe s’a amânat sine die. Anglia şi Unite au făcut admirabile eforturi pentru uşurarea comerţului internaţional de restul valutelor forte. Marile democraţii au mers până a devaloriza monezile lor, pentru a înlătura paralizia schimburilor. Măsurile luate de d. Roosevelt, considerate ca revoluţionare, au fost bazate pe conceptul că, St. Unite, acest vast continent, nu poate trăi ca o autarhie. Dar restaurarea unui echilibru economic internaţional au ma’ putut realiza şi lumea a rămas în stare quasi haotică până la declanşarea celui de al doilea război mondia. In prezent naţiunile unite se străduiesc să organizeze economia mondială, de du£ă încheiereapăcei, înlăturând toate planurile, cari s’ar cfarmpona limitărilor, impus© de combinaţiuni politice artificiale Iată de ce socotim de mare însemnătate conferinţa internaţională Pentru afaceri, care va avea loc în Noiembrie la Atlantic City, unde se vor întâlni delegaţii a 33 naţiuni spre a discuta marile probleme economice in scopul de a stabili o baza mai bună comerţului mondial, după încheierea păcei BURSA Joi 12 Octombrie 1944 Valorile cu venit fix au luat joi un avânt neaşteptat ca volum, de operaţiuni. Tendinţa cursurilor a fost pentru aceste hârtii bine susţinută. Au înregistrat urcări însemnate: înzestrarea mare la 73 de la 70 ultimul curs din ajun, Reîntregirea, renta unificată la sută, renta perpetuă şi Urbanele Buc. 10 la sută cu sporuri de câte un punct. In schimb valorile cu venit variabil şi-au micşorat simţitor afacerile şi s-au negociat cu tendinţă destul de slabă. Cel mai important regres Va înregistrat Concordia cu ultimul curs la 1/550 faţă dre 5200 cotaţiunea din ajun. Petroliferele în general nu s-au, luat bucurat de atenţiunea obişnută în ultima vreme, ea fiind deplasată spre hârtiile industriale. Alte nicăreri însemnate la petrol au maitinut faţă de ultimele cursuri din ajun: Astra Română la 11.700 de la 12.100, Creditul Minier de 200 puncte şi Petrol Govora la 1675 faţă de 2000 ultimul curs din 27 Septembrie. Industrialele deşi au fost cele mai căutate acţiuni, s-au negociat şi ele în apreciabilă scădere. Menţionăm Mica, Reşiţa şi Letca cu minusuri de câte 200 puncte faţă de şedinţa precedentă. Excepţie :în acest sector a făcut numai Nitramonia la 2700 dela 2500 ultimul curs din şedinţa de Luni. Din celelalte sectoare au mai cedat din vechile cursuri ale şedinţei de Miercuri: Telefoanele la 1750 dela 5300, S. T. B. şi Radio cu pierderi de câte 100.150 puncte. Târgul libur a fost slab sub toate raporturile. TÂRGUL ALIMENTAR Aprovizionare insuficientă cu carne proaspătă de vită şi berbec. De asemenea lipsesc păsări tăiate în hale, la magazinele de comestibile se găsesc găini tinere la preţul de 1030 lei şi 770 pui mari. Criza de grăsimi animale şi vegetale este foarte mult simţită. Aceste lipsuri însă nu împiedică un activ târg clandestin de carne şi grăsimi, desigur, la Preţuri excesiv de ridicate. Brânzeturi puţine — în special brânză albă telemea, în raport cu cererile consumului. Untul a dispărut din circulaţie dar la preţul de 2800 — 3000 iei kg, se poate găsi. Târgul de fructă foarte activ şi a. foarte activ. Se subliniază preţurile mari ale verzei. Sosiri îndestulătoare de ceapă şi cartofi, cari se vând la preţurile mercurialului. FRUCTELE Târgul de fructe ooarte activ şi abundent aprovizionat cu produse de toamnă, în special se înregistrează ofertă susţinută şi sosiri de struguri peste nivelul cererilor curente ale negoţului cu amănuntul. Struguri sunt aduşi cu autocamioanele din regiunile Dealului Mare: Mizil, Vadul Săpat, Călugăreni Urlaţi etc. Costul transportului de la 1 30 lei kgr. Vâlcea, Argeşul şi Muscelul furnizează mere şi pere Preţurile au mai scăzut tendinţa sa menţine oriental în această direcţie. Notăm la en-gres (pe kg): Struguri Chasselas lei 40—50. Struguri Hamburg lei 140—150. Struguri Napoleon, Afuz, An, lei 320. Mere Bismark de la lei 100. Mere Creţeşti lei 100—120. Mere Parmen Auriu, lei 140. Piersici, lei 100—250. Gutui, lei 100—120. CEREALELE Nicio modificare în evoluţia pieţei de cereale, leguminoase şi oleaginoase. Notăm, spre orientare preţurile principalelor produse (pe vagonul de 10.000 kg.): PREȚURI OFICIALE OBLIGATORII Grâu, 75 kg. gr. hl, lei 200.000. Secară, 68 kgr. gr. hl, lei 187.000 Meiu, 70 kgr. gr hl, lei 180.000. Orz, 60 kgr. hl., tei 182.000. Orzoaică, 65 kgr. hl., lei 220.000. Ovăz, 42 kg. gr. hl, lei 209.000. Răpită colza sau naveta 410.000. Cu 30 la sută c. s. (rapiţa 10 la sută c. s.) staţii de încărcare producător. PREȚURI LIBERE Mazărea comestibilă „Victoria“, lei 220.000—230.000, staţie de încărcare. Mazăre furajeră ,,,Victoria“ 150.000 lei, idem. Fasolea, recolta 1944, lei 240.000— 250.000, idem. Turtele de floarea soarelui, 280.000 lei, bordo șlep. ___________________ Forţele aliate vor continua lupta până când războiul văii câştigat, deltă generalul Eisenhower LONDRA. 12 (Rador). — După convorbirea avută cu corespondenţii de război, generalul Eisenhower a autorizat ca declaraţiile sale să fie redate public sub forma următoare: „Forţele expediţionare aliate v°r continua să lupte agresiv prxiă când războiul vă fi câştigat. Am deplină încredere în popoarele Statelor Unite, Angliei, Franţei şi tuturor naţiunilor unite că văd acest război prîntr’o victorie finală şi eu. Ştiu, cunoscând bine pe soldaţii marinari şi aviatori, că acest război va fi câştigat, căci toţi au voinţă nestrămutată de a câştiga războiul. Mai avem destul de lucru, dar victoria este sigura. 2 PAGINI 7 LEI Situaţia mişcării produselor agricole D. ministru subsecretar de stat la departamentul Economiei Naţionale a semnat o importantă decizie prin care — pentru a putea cunoaşte mişcarea produselor agricole, prevăzutăă la art. 1 din legea Nr. 397/1944 şi anume: grâu, secară, porumb, fasole, mazăre şi linte, toţi aceia care cumpără asemenea produse în scop de revânzare, prelucrare sau transformare sunt obligaţi să întocmească la 1 şi 15 ale fiecărei luni o situaţie de mişcare a stocurilor, conform modelului publicat în M. O. din 11 Octombrie crt. în care să arate pentru fiecare din aceste produse: a) Stocul reportat din situaţia precedentă; b) Cantităţile primite prin cumpărare sau în orice alt mod dela producători; c) Cantităţile primite prin cumpărare sau în orice alt mod dela alţi deţinători decât producători; d) Cantităţile predate in cuprinsul judeţului; e) Cantităţile expediate in alte judeţe; f) Cantităţile încărcate in şlepuri sau vagoane de cale ferată pentru export; g) Cantităţile intrate în fabricaţie; h) Stocul rămas în depozit la încheierea situaţiei respective. Aceste situaţiuni vor fi întocmite separat pentru fiecare judeţ în cuprinsul căruia s-au cumpărat produse din cela arătate mai sus. Fiecare situaţiune va purta un număr de ordine cronologic, data întocmirii şi semnătura legală a întreprinderii. Prima situaţiune se va face la 15 octombrie 1944 şi va începe cu stocurile aflate în depozit la data de 1 August 1944. Situațiunile de mişcare ale stocurilor întocmite aşa cum se arată la art. 1 din prezenta deciziune se vor inainta în 48 ore dela întocmirea lor: a) Camerelor de Industrie şi Comerţ de către comercianţii de cereale, lucrând în judeţul respectiv. Camerele de Industrie şi Comerţ vor centraliza aceste situaţii şi vor înainta tabloul întocmit Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării şi prefecturii de judeţ la 5 şi 20 ale fiecărei luni. b) Prefecturilor de judeţ, de către fabricile de orice fel care folosesc asemenea produse ca matrie primă. Prefecturile de judeţ vor centraliza aceste situaţiuni şi vor înainta tabloul întocmit Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării la 5 şi 20 ale fiecărei luni. Infracţiunile la prevederile prezentei deciziuni se constată, se judecă și se sancționează conform art. 28 și 31 din legea 397/1944. -*-*-*■ ♦-» » ♦ ♦ ♦ ♦ +-+ ♦♦♦ Comisia aliată britanică de control a sosit în România LONDRA 12 (Rador). — Agenţia ,,Reuter“ transmite: Ofîcial s-a anunţat că primii membri ai secţiei britanice a comisiei aliate de control din România, constituită in baza stipulaţiilor armistiţiului cu România, inclusiv şeful misiunii, vicemareşalul aerului D. F. Stevenson, au sosit la Bucureşti şi şi-au luat în primire funcţiunile. D. Le Rougetel care a fost numit reprezentant politic britanic în România, a sosit deasemeni la Bucureşti şi şi-a luat în primire postul. Măsurile pentru pacea de mâine Declaraţiile d -lui Roosevelt WASHINGTON, 12 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a făcut declaraţii presei, spunând, între altele, următoarele: „Victoria noastră militară obţinută cu atâta truda împotriva inamicului se apropie şi de aceea este de două ori mai necesar să ne gândim la ceea ce va fi pacea şi să luăm măsurile necesare pentru a n® asigura că această pace va fi dreaptă, sigură şi durabilă. Pentru propria noastră salvare, noi, ori din Statele Unite, trebue să cooperăm cu naţiuni însufleţite de acelaş spirit pentru’a asigura un sistem sănătos şi echitabil de relaţii comerciale şi economice intre toate naţiunile. Un comerţ internaţional viguros şi în Plină de avotare este indispensabil pentru un asemenea sistem. El nu poate realizat decât în măsura în care în comun cu alte naţiuni, înstaurăm barierele neeconomice ce au strangulat comerţul internaţional, după primul războiu mondial şi în care împiedicăm ivirea unor noui bariere". NEW YORK, 12 (Rador). — D. Eduard Riley administrator general al secţiei de export a Societăţii .General Motors“, Intr’o cuvântare rostită In faţa adunării anuale a Consiliului national al comerţuri extern, a propus ca Marea Britani« sä formte« fi MOoistiQ lAber* m gematf ol din vestul Europei, pentru a înlăturafrontierele economice” contribuind astfel la ţemi superior al unei unităţi mondiale. ♦ » ♦ » ♦ ♦ ♦ to » IMPORTANTE SCHIMBĂRI IN MhiiUitiUi AFACERILOR STRĂINE Piînr’un înalt decret regal din 5 Octombrie crt., sunt rechemaţi în Administraţia Centrală a Ministerului afacerilor străine, următorii miniştri plenipotenţiari : Constanta Inott, trimis extraordinar şi ministru plenipoenţiar al României la Vichy. Gheorghe Cruzescu, ministru plenipotenţiar cl. I pe lângă Legaţiunea României la Copenhaga. Eroil Pavelescu, consul general cl. I, consul al Românei la Paris. La aceeaşi dată a fost anuat decretul regal Nr. 399 din 9 Februarie 1938, prin care d-nii: Grigore Gr. Constantinescu, ministru plenipotenţiar cl. n.a. Edmond Ciuntu, ministru pleniptenţiar cl. II-a şi Dimitrie N. Ciotori, conslier de presă, au fost puşi în dsponibilitate pfi data de 15 Februarie 1939. k SITUAŢIA EXPLOATĂRILOR cm? F «TIERE Intensificarea Zilele trecute s’a ţinut la ministeriul agriculture!, o conferinţă a inspectorilor de control generali, şefi de inspectorate şi şefii de servicii, împreună cu delegaţii subsecretariatului de stat al aprovizionărei cu lemne de foc, şi al Casei pădurilor. Conferinţa a fost presidată de d. ing. consilier D. Grozescu, secretar general. Scopul principal al conferinţei a fost activarea tăierilor de lemne pentru a asigura combustibilul necesar în cursul acestei ierni. In urma discuţiilor avute şi examinărei situaţiilor prezentate. S-au preconizat următoarele măsuri urgente: 1. Să se definitiveze programe de exploatare a pădurilor pe anul forestier 1944-45 înscriindu-se la tăere toate parchetele prevăzute în legea 441 din 1944. 2. Să se invite toţi proprietarii de păduri şi exploatatorii să angajeze la exploatare lucrătorii necesari executării tehuice şi să ceară mobilizarea lor pentru lucru,dacă fac parte din cadrele armatei. Organele silvice locale vor interveni la prefecţi şi comandanţii de detaşamente forestiere, spre a procura lucrătorii necesari proprietarilor şi exploatatorilor de păduri, cari nu găsesc să angajeze singuri lucrătorii necesari, pentru exploatarea parchetelor programate spre tăiere. S’a mai cerut să se intervină pen- tru a se forma convoaie în vederea transportului produselor lemnoase în gări şi centre de consum. S’a examinat posibilitatea de a se exploata în regie pădurile comunelor, obştiilor şi composesoratelor, în cazul că li s’ar putea procura creditele necesare. S’a propus prelungirea aplicării dispoziţiilor amenajamentelor ce sunt ajunse la epoca revizuirii, pe timpul cât va dura războiul, pentru a se putea tăia trei posibilităţi, în scopul de a se asigura cantitatea de lemn de foc necesară consumului intern. S-a examinat posibilitatea revizuire preţurilor maximale fixate pentm produsele lemnoase, în raport cu majorarea cheltuielilor de exploatare aprobate de guvern și a cheltuelilor de transport. " S’a mai dat un termen de întocmirea până la 15 Octombrie a programului suplimentar de exploatare. In executarea acestui program suplimentar se va avea în vedere să se introducă între parchetele obligatorii şi parchete anticipate. ' ' S’a adus la cunoştinţă că recoltarea coajei de stejar nu s’a putut începe din caiză că preţul de recoltare a coajei depăşeşte preţul fixat de O. R. A. P. - ' ’ D. Inginer Paunescu a fost numit director general al C.F.R. - ului D. Inginer C. Paunescu a fost nunmit director general al CFR-ului. Decretul de numire a apărut eri 1a Monitorul Oficial. Instalarea d.lui inginer Pătrneacu M va face în cursul zilei de astăzi CONFERINŢA DELA MOSCOVA D-Nil STALlfl §1 CHURCHILL AU AVUT CONVORBIRI IBTR’O ATMOSFERĂ AMICALĂ TOATĂ NOAPTEA MOSCOVA, 12 (Rador). — Duncan Hooper, corespondentul special al agenţiei REUTER la Moscova telegrafiază: Târziu după miezul nopţii, mareşalul Stalin se găsea încă în ambasada britanică, după ce se retrăsese din sala dineului în biroul ambasadei. Aici, mareşalul Stalin a fost în mijlocul d lor Churchill, Eden, Hangman şi Kerr. Dacă dineul de Marţi dela palatul Spiridonovka a fost cordial şi amical, dineul de joi noaptea dela ambasada britanică, la care au participat iuiţial 26 de oaspeţi, a fost Şi mai intim, dând prilej d-lor Churchill şi stalin să stea multa vreme de vorbă împreună. D. Harriman a fost Singurul american, care a participat la acest dineu. D. Churchill a subliniat diferenţa dintre vizita sa de acum şi cea precedentă, când germanii se găseau lângă Moscova şi Suez şi a arătat marea importanţă a bătăliilor de la Stalingrad şi El Alamein- „De atunci — a spus primul ministru britanie — atât armata dvs cât şi a noastră au avut o serie neîntreruptă de victorii“. După spusele celor prezenţi, această declaraţie a făcut mare plăcere mareşalului. Tot timpul, mareşalul Stalin.„A vorbit liniştit şi simplu, făcând din când în când gesturi cu o mână pentru a sublinia punctele mai importante Conducătorul de război sovietic a ţinut un toast pentru preşedintele Roosevelt şi d. Harriman a răspuns. Dineul a ţinut aproape trei ore, apoi oaspeţii au trecut în altă sală, în vreme ce d-nii Stalin, Churchill, Harriman, Eden şi Molotov au mai continuat convorbirile aproximativ o jumătate de oră. Mai târziu, sir Archibald Clark Kerr a invitat pe d-nii Stalin, Churchill, Eden, Molotov şi Harriman în biroul său şi cei doi conducători aliaţi au continuat convorbirile însufleţite începute în timpul dineului. Aceasta s’a întâmplat către ora S din noapte şi multă vreme după aceea, uşa biroului era încă închisă şi discuţiile continuau Dejunul de la ambasadei MOSCOVĂ 12 (Radort — Agenţia TASS transmite: In ziua de 11 Octombrie, sir Archibald Kerr a oferit la ambasada britanică un dineu în onoarea mareşalului Stalin, preşedintele consiliului comisarilor poporului al URSS, şi a d-lui Churchill, primul ministru al Angliei. La dineu au luat parte: mareşalul Stalin, d. Winston Churchill, d. Molotov, d. Eden, d. Harriman, ambasadorul Statelor Unite, d. Wilgress, ambasadorul Canadei, d. Maloney, ministrul Australiei, d. d. Boswell, ministrul Nouei Zeelande, d. Mikoyan, comisarul poporului pentru comerțul exterior, d. Gussev, ambasadorul sovietic la Londra, d. Vişinski, d. Dekamozov, d. Iozovski, d. Litvinof, d. Maiski, comisari adjuncţi ai poporului pentru afacerile străine, mareşalul Brooke, şeful statului major general imperial, generalul Ismay, generali de divizie Burrews, şeful misiunii militare britanice, funcţionarii ambasadei britanice şi persoanele ce insoţesc pe d-nii Churchill şi Eden. Funcţionarii comisariatului poporului pentru afacerile străine al URSS, funcţionarii ambasadelor Stavelor Unite şi Canadei, ai legaţiei Australiei şi Nouei Zeelandi, ca şi membrii rifr ’nilor mîlitare britanică şi americana, au asistat la recepţia care a avut loc după dineu.,,»»( .U— j i.. . laafd lift I .1 MOSCOVA 12 Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter“ transmite: D-niî Eden, ministrul britanic al afacerilor străine şi Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile străine, au avut o nouă întrevedere Miercuri, întrevederea a durat aproximativ 2 ore. D-nii Churchill şi Eden au fost oaspeţii principali la recepţia oferită de d. Molotov Miercuri seara la palatul Spiridonovea în onoarea membrilor corpului diplomatic al națiunilor unite. : ♦ A ›i‹ •» ›‹ fs *■ O « ‹-* «. Mareşalul Tito va participa la conferinţa sleia Moscova LONDRA, 12 (Rador). — Redactorul diplomatic, în general bine informat. a lui „Daily Hersid“, ziarul partidului laburist, anunţă că mareşalul Tito pleacă la Moscova pentru a participa la conferinţa dintre d-nii Churchill şi Stalin. * « Ρ 31· * * O ‚► ♦ ♦-ě* -н V ♦ Criză de guvern lira or ms g a h a a GENEVA 12 (Redor).Corespondentul Agenţiei „Tass" anunţă: ,i Circulă svonul că guvernul maghiar prezidat de d. Lakatos este în plină criză. -• —- —’