Argus, octombrie 1944 (Anul 34, nr. 9409-9433)

1944-10-14 / nr. 9420

ANUL XXXIV Nr. 9420 C I T 8 J 1 și răspâatdirî ZSAROL Timpul' ufiiSmeSe slnrâ interne şi externe ABONAME M T E : 8leî ţară ita străinătate cn an 2500 Lei Tariful în funcţiune 6 luni 1500 Lei de convenţiile poştale 3 luni 800 Lei internationale -entrubânci, soci­i ap., instituţii publiceTA anual 7 lei în ţară — 12 lei în străinătette Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei Sâmbătă 14 Octombrie 1944 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS“ S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ofor . Redactor responsabil : AL. PETROVICI MITUL NAŢIONAL COMERCIAL DESCENTRALIZARE ŞI AU­TONOMIE, IDEEA DE BAZA A UNEI NOUI ORGANIZĂRI In articolul precedent, publicat în a­­cest­ ziar, am arătat necesitatea mo­dificării Institutului de Credit Român, întruni organism bancar de credit na­ţional comercial, justificând necesita­tea înfiinţării de urgenţă a sa, pen­tru consolidarea comerţului ţării şi a­­jutorarea tuturor comercianţilor cetă­ţeni în spiritul actului istoric de la 23 August 1944. Revenim astăzi în complectar­e a­­cestui articol, stăruind în special asu­pra caracterului Institutului de Credit Naţional Comercial ce ni preconizăm Ia­şi asupra procedurii ce trebuie să se urmeze ca el să corespundă scopu­lui şi menirii sale. In prim rând, Institutul trebuie să fie absolut autonom, numai Statul să aibe un drept de control şi de gestiune asupra activităţii sale. Căci In condiţi­­unlie în care se acordă azi împrumu­turi de către I. C. R., nu se mai poate concepe activitatea mai departe a unui astfel de organism bancar, fiindcă în falit, din pricina greutăţilor, formalită­ţilor lungi şi anevoioase la care sunt supuşi comercianţii cari solicită cre­dite şi a termenului lung a 2-3 luni în care se capătă in principiu împr­i­­m­itul de către Consiliul de Direcţie al I. C. R.-ului, cu ratificarea fiecărei împrumut aprobat de I. C. R. de că­tre Ministerul Românizării, aceştia re- a nunţă în majoritatea cazurilor la im. ii uimiturile solicitate. FORMALITĂŢILE In fapt, un comerciant astăzi, care solicită un împrumut şi un credit la 1 trebuie să depuie o serie de acte pentru justificarea calităţii sale de comerciant, pentru dovedirea a­­verii ce posedă şi a garanţiilor m­obi­liare şi imobiliare ce le oferă. După ce se constituie dosarul complect,­­ cere avizul B. N. R.-ului asupra sol­­vabilităţii şi referinţele cu privire la solicitantul de credit. Odată dosarul întocmit şi complec­tat cu acest aviz,­­ Comitetul de Di­recţie al I. C. R.-ului se pronunţă în principiu asupra creditului solicitat. Dacă admite cererea de Împrumut în principiu, ordonă expertize asupra a­­verii și gajului oferit de către comer­ciant. După efectuarea acestor expertize (două și trei de obicei) cererea, este supusă din nou comitetului care in majoritatea cazurilor, după acest con­trol extrem de riguros, admite o parte sau jumătate din creditul solicitat. Până la efectuarea şi obţinerea aces­tei deriziuni de obicei trec 2-3 luni de la data introducerii cererii. Acum se trece la facerea actelor de împrumut, unde de obicei se cer multe acte si până la realizarea in­ fapt a Împrumutului, mai trece încă o lună cel puţin. O tu te­a inac­t­ua la S’ar crede că în fine, comerciantul işi poate ridica creditul acordat şi so­licitat cu luni in urmă. Din luna Iulie însă, statutele I.C.R.-ului s’au modifi­­cat rădicat, în sensul că el a devenit un institut bancar cu o sferă largă de aplicare, cu dreptul de a face opera­ţiuni bancare, având un capital de rul­ment de sine stătător. Dacă această modificare, a deschis sub câmp larg de activitate pentru IO.R. s’a introdus însă tutelă şi controlul Ministerului Românizării, adică, toate aprobările date de către Comitetul de Direcţie al I. C. R.-ului,­­ trebuiesc ratificate de acest Minister. Aceasta însemnează că I. C. R-ul nu mai este autonom, că toate deciziunile date de către Comite­tul de direcţie compus din şase per­­­­soane, printre care un delegat al B.N. R-ului şi un delegat al Ministerului E­­conomiei Naţionale, nu sunt definitivi­, ci ele trebuesc de abia ratificate de Mi­nister. Această dispoziţiune, s-a intro­dus sub imperiul vechii legiuiri, în­trucât operaţiunile principale consistau în românizări de întreprinderi. Astăzi însă, acest control sub imperiul des­centralizării, şi al noului spirit de de­mocratizare, menţinerea acestei tutele este inactuală şi constituie pe lângă un „capitis diminutio” pentru organele de conducere ale institului, cari sunt foar­te severe după cum am arătat mai sus în privinţa acordării creditelor pe deo parte,­­ iar pe de altă parte prin această centralizare şi dependenţă de Minister, se îngreunează totalmente mersul operaţiun­ilor, căci la sfârşit, când după cum am arătat împrumutul urmează să se perfecteze, este nevoie de un nou răstimp cca. SO de zile pentru ratificare, dacă Ministerul nu ordonă alte cercetări și ecrpsrlism.îa plus. SOLIîTII In asemenea ■ «onditiunl, orice co­merciant renunță fie anticipat, fie în decursul efectuării fermelor pentru credit, la acest împrumut, căci nevoia ce-i conduce să solicite creditul este imediată şi el nu poate aştepta trei şi patru luni, luptând cu incertitudinea aprobării sumei de care are urgentă nevoie, fie pentru deschiderea unui magazin, fie pentru asortarea şi apro­vizionarea cu mărfuri de sezon. Şi a­­tunci comerciantul caută suma de care are nevoie pe piaţă iai dobânzi uzurate, pe termene scurte, căzând astfel pradă speculei şi cametei ilicite. De aceea, socotim că ideea de bază a creditului naţional comercial, tre­buie să­ fie descentralizare complectă şi autonomie totală. Celeritatea acor­dării creditelor, bineînţeles după toate verificările solvabilităţii şi garanţiilor solicitanţilor comercianţi se impune, pentru că numai astfel se va putea rea­liza un institut de credit în­­folosul co­mercianţilor şi al comerţulu­i ţării. Pe marginea conferinţei internaţionale de afaceri dela ATLANTIC CITY R­epunerea comerţului internaţional pe un făgaş normal de funcţionare, libera şi nestânjenita im­evoluţiune, constitue factorul­­ indispensabil al statorniciei păcii vitoare pe temeliile incbranjable ale progresului omeni­­rei. Producţa agricolă şi industrială — munca milioanelor de oameni de pe întinsul planetei noastre — »’ar putea fi valorificate decât prin comerţ ac­tiv şi susţinut, debarasat de toate piedicile şi concepţiile egoiste, prac­ticate de ideologia unui naţionalism exarat. Şi, la ultima analiză fecun­dele realizări aie schimburilor între popoare, aduc, pretutindeni, prosperi­­t­­e şi liniştea socială. In epoca între cele două războaie mondiale, problemele economice depă­şeau orice altă activitate, ele nu au­ au găsit soluţiuni liberatoare şi juste, în timp ce statele se cramponau în prag trei contrari interdependenţei ima­nente şi inevitabile, între ele- Europa şi continentele s’au epuizat în efor­turi negative, ţărite sa­u izolat econo­­miceşte în căutarea unui echilibru, pentru ca unele să etaleze cu stăru­­inţă acel pretins comandament de e­­xistenţă: spaţiul vital. In reaptate spaţiul universal, al schimburilor economice, este pus la «lunea principiilor egoiste şi satisfac d­ispoziţia tuturor, el elimină expre­­toate dorinţei® pe care le generează natura, progresul şi maşina. Fără îndoială că factori majori de înrâurire, a căror obârşie trebuie cău­tată în stare de nelinişte, care se menţinea cu osebire în Europa, au provocat şi amplificat deformarile de la firească practică în relaţiunle de comerţ exterior Astfel dezordinea mo­netară a impus metode noul in a­­ceste raporturi, cari sub presiunea circumstanţelor, denumite ..crize“, s’au desvoltat şi generalizat, cu re­zultatul paraliziei schimburilor inter­­naţionale. Sistemele de compensaţiune şi Plăţi, contingentar­­ea importurilor, instaurate in acea epocă, au înfrânat pr­ogr­esiunea comerţului internaţio­nal, promovând izolarea speţelor na­ţionale, standardizarea statală a ne­goţului, înăbuşirea iniţiativei particu­­lare şi a liberii desvoltări a Intra­­prnderilor. Fără ca să eplogăm asupra cau­zelor, cari au contribuit la introdu­cerea acestor noui mecanisme, se poate afirma că in ceia ce priveşte schimburile valutare şi plăţile de la ţară la ţara, compensaţuunile sunt consecinţa directă a controlului devi­zelor, instituit de numeroase ţări du­pă greaua criză financiară dela 1931. Limitând procurarea de valute străi­ne, contrariind importul neindispen­­sabil, ţările cele mai­ atinse de acea­stă criză. Şi-au propus să atenueze efectele unei balanţe deficitare de plăţi şi chiar să echilibreze această balanţă cu fiecare alte ţări. Dar a­­­esta este un ideal nu numai greu de realizat, dar care nu poate fi rea­lizat decât provocându-sa răsturnări profunde în curentul schimburilor co­merciale Internationa»«.­­ Cu asemenea metode nu numai că plăţile cu titlu financiar au fost sus­pendate sau reduse, dar la refacţiunea devizelor în ţări!« debitoare » dat naştere la noul creanţa, provenind din mărfuri importate, dar pentru care nu s’au găsit devizele necesara plăţilor. Reichul hitlexist a practicat cu o deosebită tenacitate aceste metode, încadrate in complioata sisteme de clearing. Exportând mărfurile sale şi importând diverse produse, materii prime în principal, a antrenat nume­roase ţări în balanţe masive credi­toare. Niciodată nu s’a ajuns la un echilibru al conturilor, încât la des­­lănţuirea războiului, creanţele asupra Germaniei au atins cifre astronomice. Statele Americi­i latine­ au simţit toată greutatea acestei politici eco­nomice naziste şi odată cu sistarea schimburilor comerciale, lichidarea a­­cestor creanţe s’a amânat sine die. Anglia şi­ Unite au făcut admi­rabile eforturi pentru uşurarea co­­merţului internaţional de restul valu­telor forte. Marile democraţii au mers până a devaloriza monezile lor, pentru a înlătura paralizia schimbu­rilor. Măsurile luate de d. Roosevelt, considerate ca revoluţionare, au fost bazate pe conceptul că, St. Unite, acest vast continent, nu poate trăi ca o autarhie. Dar restaurarea unui echilibru eco­nomic internaţional au ma’ putut rea­­liza şi lumea a rămas în stare quasi haotică până la declanşarea celui de al doilea război mondia. In prezent naţiunile unite se stră­duiesc să organizeze economia mon­dială, de du£ă încheierea­­păcei, în­lăturând toate planurile, cari s’ar cfarmpona limitărilor, impus© de combinaţiuni politice artificiale Iată de ce socotim de mare însem­­nătate conferinţa internaţională Pen­tru afaceri, care va avea loc în Noi­­embrie la Atlantic City, unde se vor întâlni delegaţii a 33 naţiuni spre a discuta marile probleme economice in scopul de a stabili o baza mai bună comerţului mondial, după în­cheierea păcei BURSA Joi 12 Octombrie 1944 Valorile cu venit fix au luat joi un avânt neaşteptat ca volum, de operaţiuni. Tendinţa cursurilor a fost pentru aceste hârtii bine sus­ţinută. Au înregistrat urcări în­semnate: înzestrarea mare la 73 de la 70 ultimul curs din ajun, Re­întregirea, renta unificată­­ la su­tă, renta perpetuă şi Urbanele Buc. 10 la sută cu sporuri de câte un punct. In schimb valorile cu venit va­ri­abil şi-au micşorat simţitor afa­cerile şi s-au negociat cu tendinţă destul de slabă. Cel mai important regres Va în­­registrat Concordia cu ultimul curs la 1/550 faţă dre 5200 cotaţiunea din ajun. Petroliferele în general nu s-au, luat bucurat de atenţiunea obişnu­­­tă în ultima vreme, ea fiind depla­sată spre hârtiile industriale. Alte nicăreri însemnate la petrol au mai­­tinut faţă de ultimele cursuri din ajun: Astra Română la 11.700 de la 12.1­00, Creditul Minier de 200 puncte şi Petrol Govora la 1675 faţă de 2000 ultimul curs din 27 Septembrie. Industrialele deşi au fost cele mai căutate acţiuni, s-au negociat şi ele în apreciabilă scădere. Men­ţionăm Mica, Reşiţa şi Letca cu minusuri de câte 200 puncte faţă de şedinţa precedentă. Excepţie :în acest sector a făcut numai Nitramonia la 2700 dela 2500 ultimul curs din şedinţa de Luni. Din celelalte sectoare au mai ce­­dat din vechile cursuri ale şedinţei de Miercuri: Telefoanele la 1­750 dela 5300, S. T. B. şi Radio cu pierderi de câte 100.150 puncte. Târgul libu­r a fost slab sub toa­te raporturile. TÂRGUL ALIMENTAR Aprovizionare insuficientă cu carne proaspătă de vită şi berbec. De ase­menea lipsesc păsări tăiate în hale, la magazinele de comestibile se gă­sesc găini tinere la preţul de 1030 lei şi 770 pui mari. Criza de grăsimi animale şi vege­­tale este foarte mult simţită. Aceste lipsuri însă nu împiedică un activ târg clandestin de carne şi gră­simi, de­sigur, la Preţuri excesiv de ridicate. Brânzeturi puţin­e — în special brânză albă telemea, în raport cu ce­rerile consumului. Untul a dispărut din circulaţie dar la preţul de 2800 — 3000 iei kg, se poate găsi. Târgul de fructă foarte activ şi a. foarte activ. Se subliniază preţurile mari ale verzei. Sosiri îndestulătoa­re de ceapă şi cartofi, cari se vând la preţurile mercurialului. FRUCTELE Târgul de fructe ooarte activ şi a­­bundent aprovizionat cu produse de toamnă, în special se înregistrează ofertă susţinută şi sosiri de struguri peste nivelul cererilor curente ale negoţului cu amănuntul. Struguri sunt aduşi cu autocamioanele din re­giunile Dealului Mare: Mizil, Vadul Săpat, Călugăreni Urlaţi etc. Costul transportului de la 1 30 lei kgr. Vâlcea, Argeşul şi Muscelul furni­zează mere şi pere­ Preţurile au mai scăzut tendinţa sa menţine oriental în această direcţie. Notăm la en-gres (pe kg): Struguri Chasselas lei 40—50. Struguri Hamburg lei 140—150. Struguri Napoleon, Afuz, An­, lei 320. Mere Bismark de la lei 100. Mere Creţeşti lei 100—120. Mere Parmen Auriu, lei 140. Piersici, lei 100—250. Gutui, lei 100—120. CEREALELE Nicio modificare în evoluţia pieţei de cereale, leguminoase şi oleaginoa­se. Notăm, spre orientare preţurile principalelor produse (pe vagonul de 10.000 kg.): PREȚURI OFICIALE OBLI­GATORII Grâu, 75 kg. gr. hl, lei 200.000. Secară, 68 kgr. gr. hl, lei 187.000 Meiu, 70 kgr. gr hl, lei 180.000. Orz, 60 kgr. hl., tei 182.000. Orzoaică, 65 kgr. hl., lei 220.000. Ovăz, 42 kg. gr. hl, lei 209.000. Răpită colza sau naveta 410.000. Cu 30 la sută c. s. (rapiţa 10 la sută c. s.) staţii de încărcare producător. PREȚURI LIBERE Mazărea comestibilă „Victoria“, lei 220.000—230.000, staţie de încăr­care. Mazăre furajeră ,,,Victoria“ 150.000 lei, idem. Fasolea, recolta 1944, lei 240.000­— 250.000, idem. Turtele de floarea soarelui, 280.000 lei, bordo șlep. ___________________ Forţele aliate vor continua lupta până când războiul văii câştigat, deltă generalul Eisenhower LONDRA. 12 (Rador). — După convorbirea avută cu corespondenţii de război, generalul Eisenhower a autorizat ca declaraţiile sale să fie redate public sub forma următoare: „Forţele expediţionare aliate v°r continua să lupte agresiv prxiă când războiul vă fi câştigat. Am deplină încredere în popoarele Statelor Uni­te, Angliei, Franţei şi tuturor naţiu­nilor unite că văd acest război prîntr’o victorie finală şi eu. Ştiu, cunoscând bine pe soldaţii marinari şi aviatori, că acest război va fi câştigat, căci toţi au voinţă nestrămutată de a câş­tiga războiul. Mai avem destul de lucru, dar vic­toria este sigura. 2 PAGINI 7 LEI Situaţia mişcării produselor agricole D. ministru subsecretar de stat la departamentul Economiei Naţionale a semnat o importantă decizie prin care — pentru a putea cunoaşte mişcarea produselor agricole, prevăzutăă la art. 1 din legea Nr. 397/1944 şi anume: grâu, secară, porumb, fasole, mazăre şi linte, toţi aceia care cumpără ase­­menea produse în scop de revânzare, prelucrare sau transformare sunt obli­gaţi să întocmească la 1 şi 15 ale fiecărei luni o situaţie de mişcare a stocurilor, conform modelului publicat în M. O. din 11 Octombrie crt. în care să arate pentru fiecare din aceste pro­duse: a) Stocul reportat din situaţia pre­cedentă; b) Cantităţile primite prin cumpăra­re sau în orice alt mod dela producă­tori; c) Cantităţile primite prin cumpăra­­re sau în orice alt mod dela alţi deţi­nători decât producători; d) Cantităţile predate in cuprinsul judeţului; e)­­ Cantităţile expediate in alte ju­deţe; f) Cantităţile încărcate in şlepuri sau vagoane de cale ferată pentru ex­­port; g) Cantităţile intrate în fabricaţie; h) Stocul rămas în depozit la înche­ierea situaţiei respective. Aceste situaţiuni vor fi întocmite se­parat pentru fiecare judeţ în cuprin­­sul căruia s-au cumpărat produse din cela arătate mai sus. Fiecare situaţiune va purta un nu­măr de ordine cronologic, data întoc­mirii şi semnătura legală a întreprin­derii. Prima situaţiune se va face la 15 octombrie 1944 şi va începe cu sto­curile aflate în depozit la data de 1 August 1944. Situațiunile de mişcare ale stocuri­lor întocmite aşa cum se arată la art. 1 din prezenta deciziune se vor inain­­ta în 48 ore dela întocmirea lor: a) Camerelor de Industrie şi Co­merţ de către comercianţii de cereale, lucrând în judeţul respectiv. Camerele de Industrie şi Comerţ vor centraliza aceste situaţii şi vor înainta tabloul întocmit Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării şi prefecturii de judeţ la 5 şi 20 ale fiecărei luni. b) Prefecturilor de judeţ, de către fabricile de orice fel care folosesc ase­menea produse ca matrie primă. Prefecturile de judeţ vor centraliza aceste situaţiuni şi vor înainta tabloul întocmit Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării la 5 şi 20 ale fiecărei luni. Infracţiunile la prevederile prezentei deciziuni se constată, se judecă și se sancționează conform art. 28 și 31 din legea 397/1944. -*-*-*■ ♦-» » ♦ ♦ ♦ ♦ +-+ ♦♦♦ Comisia aliată britanică de control a sosit în România LONDRA 12 (Rador). — Agenţia ,,Reuter“ transmite: Ofîcial s-a anunţat că primii mem­bri ai secţiei britanice a comisiei ali­ate de control din România, constituită in baza stipulaţiilor armistiţiului cu România, inclusiv şeful misiunii, vice­­mareşalul aerului D. F. Stevenson, au sosit la Bucureşti şi şi-au luat în pri­mire funcţiunile. D. Le Rougetel care a fost numit re­prezentant politic britanic în România, a sosit deasemeni la Bucureşti şi şi-a luat în primire postul. Mă­surile pentru pacea de mâine Declaraţiile d -lui Roosevelt WASHINGTON, 12 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a făcut decla­raţii presei, spunând, între altele, ur­mătoarele: „Victoria noastră militară obţinută cu atâta truda împotriva inamicului se apropie şi de aceea este de două ori mai necesar să ne gândim la ceea ce va fi pacea şi să luăm mă­surile necesare pentru a n® asigura că această pace va fi dreaptă, sigură şi durabilă. Pentru propria noastră salvare, noi, ori din Statele Unite, trebue să coo­perăm cu naţiuni însufleţite de acelaş spirit pentru’a asigura un sistem să­­nătos şi echitabil de relaţii comer­ciale şi economice intre toate naţiu­nile. Un comerţ internaţional viguros şi în Plină de avo­tare este indispensa­bil pentru un asemenea sistem. El nu poate realizat decât în măsura în care în comun cu alte naţiuni, înstaurăm barierele neeconomice ce au strangulat comerţul internaţional, după primul războiu mondial şi în care împiedicăm ivirea unor noui ba­riere". NEW YORK, 12 (Rador). — D. Eduard Riley administrator general al secţiei de export a Societăţii .Ge­neral Motors“, Intr’o cuvântare ros­ti­tă In faţa adunării anuale a Con­siliului national al comerţuri extern, a propus ca Marea Britani« sä for­mte« fi MOoistiQ lAber* m gematf ol din vestul Europei, pentru a înlătura­­frontierele economice” contribuind astfel la ţemi superior al unei unităţi mondiale. ♦ » ♦ » ♦ ♦ ♦ t­o » IMPORTANTE SCHIMBĂRI IN Mh­iiUitiUi AFACERILOR STRĂINE Piînr’un înalt decret regal din 5 Octombrie crt., sunt rechemaţi în Administraţia Centrală a Minis­terului afacerilor străine, următorii miniştri plenipotenţiari : Constanta In­ott, trimis extraor­dinar şi ministru plenipoenţiar al României la Vichy. Gheorghe Cruzescu, ministru plenipotenţiar cl. I pe lângă Lega­­ţiunea României la Copenhaga. Eroil Pavelescu, consul g­eneral cl. I, consul al Român­ei la Paris. La aceeaşi dată a fost anuat de­cretul regal Nr. 399 din 9 Februa­­rie 1938, prin care d-nii: Grigore Gr. Constantin­escu, ministru ple­nipotenţiar cl. n.a. Edmond Ciun­­tu, ministru plenip­ten­ţiar cl. II-a şi Dimitrie N. Ciotori, cons­lier de presă, au fost puşi în dsponibilita­­te pfi data de 15 Februarie 1939. k SITUAŢIA EXPLOATĂRILOR cm? F «TIERE Intensificarea Zilele trecute s’a ţinut la ministeriul agriculture!, o conferinţă a inspectorilor de control generali, şefi de inspecto­rate şi şefii de servicii, împreună cu delegaţii subsecretariatului de stat al aprovizionărei cu lemne de foc, şi al Casei pădurilor. Conferinţa a fost pre­­sidată de d. ing. consilier D. Groze­­scu, secretar general. Scopul principal al conferinţei a fost activarea tăierilor de lemne pentru a asigura combustibilul necesar în cursul acestei ierni. In urma discuţiilor avute şi exami­­nărei situaţiilor prezentate. S-au pre­conizat următoarele măsuri urgente: 1. Să se definitiveze programe­ de exploatare a pădurilor pe anul fores­tier 1944-45 înscriindu-se la tăere toate parchetele prevăzute în legea 441 din 1944. 2. Să se invite toţi proprietarii de păduri şi exploatatorii să angajeze la­ exploatare lucrătorii necesari execută­­rii t­ehuice şi să ceară mobilizarea lor pentru lucru,dacă fac parte din cadrele armatei. Organele silvice locale vor interveni la prefecţi şi comandanţii de detaşa­mente forestiere, spre a procura lu­crătorii necesari proprietarilor şi ex­ploatatorilor de păduri, cari nu găsesc să angajeze singuri lucrătorii necesari, pentru exploatarea parchetelor progra­mate spre tăiere. S’a mai cerut să se intervină pen-­ tru a se forma convoaie în vederea transportului produselor lemnoase în gări şi centre de consum. S’a examinat posibilitatea de a se exploata în regie pădurile comunelor, obştiilor şi composesoratelor, în ca­zul că li s’ar putea procura creditele necesare. S’a propus prelungirea aplicării dis­poziţiilor amenajamentelor ce sunt a­­junse la epoca revizuirii, pe timpul cât va dura războiul, pentru a se pu­tea tăia trei posibilităţi, în scopul de a se asigura cantitatea de lemn de foc necesară consumului intern. S-a examinat posibilitatea revizui­re preţurilor maximale fixate pentm produsele lemnoase, în raport cu ma­jorarea cheltuielilor de exploatare apro­bate de guvern și a cheltuelilor de transport. "­ S’a mai dat un termen de întocmirea până la 15 Octombrie a programului suplimentar de exploatare. In executarea acestui program su­plimentar se va­ avea în vedere să se introducă între parchetele obligatorii şi parchete anticipate.­­ ' ' S’a adus la cunoştinţă că recoltarea coajei de stejar nu s’a putut începe din cai­ză că preţul de recoltare a coajei depăşeşte preţul fixat de O. R. A. P. - ' ’ D. Inginer Paunescu a fost numit director general al C.F.R. - ului D. Inginer C. Paunescu a fost nu­­nmit director general al CFR-ului. Decretul de numire a apărut eri 1a Monitorul Oficial. Instalarea d.lui inginer Pătrneacu M va face în cursul zilei de astăzi­ CONFERINŢA DELA MOSCOVA D-Nil STALlfl §1 CHURCHILL AU AVUT CONVORBIRI IBTR’O ATMOSFERĂ AMICALĂ TOATĂ NOAPTEA MOSCOVA, 12 (Rador). — Dun­can Hooper, corespondentul special al agenţiei REUTER la Moscova tele­graf­iază: Târziu după miezul nopţii, mare­­şalul Stalin se găsea încă în amba­sada britanică, după ce se retrăsese din sala dineului în biroul ambasadei. Aici, mareşalul Stalin a fost în mij­locul d lor Churchill, Eden, Hangman şi Kerr. Dacă dineul de Marţi dela palatul Spiridonovka a fost cordial şi ami­cal, dineul de joi noaptea dela am­basada britanică, la care au partici­pat iuiţial 26 de oaspeţi, a fost Şi mai intim, dând prilej d-lor Chur­chill şi stalin să stea multa vreme de vorbă împreună. D. Harriman a fost Singurul ame­rican, care a participat la acest dineu. D. Churchill a subliniat diferenţa dintre vizita sa de acum şi cea pre­cedentă, când germanii se găseau lângă Moscova şi Suez şi a arătat marea importanţă a bătăliilor de la Stalingrad şi El Alamein- „De a­­tunci — a spus primul ministru bri­­tanie — atât armata dvs­ cât şi a noastră au avut o serie neîntrerup­tă de victorii“. După spusele celor prezenţi, a­­ceastă declaraţie a făcut mare plă­cere mareşalului.­­ Tot timpul, mareşalul Stalin.„A­ vorbit liniştit şi simplu, făcând din când în când gesturi cu o mână pentru a sublinia punctele mai im­portante­ Conducătorul de răz­boi sovietic a ţinut un toast pentru preşedintele Roosevelt şi d. Har­riman a răspuns. Dineul a ţinut aproape trei ore, apoi oaspeţii au trecut în altă sală, în vreme ce d-nii Stalin, Churchill, Harriman, Eden şi Mo­lotov au mai continuat convorbi­rile aproximativ o jumătate de oră. Mai târziu, sir Archibald Clark Kerr a invitat pe d-nii Stalin, Chur­chill, Eden, Molotov şi Harriman în biroul său şi cei doi conducă­tori aliaţi au continuat convorbirile însufleţite începute în timpul di­­neului. Aceasta s’a întâmplat către ora S din noapte şi multă vreme după aceea, uşa biroului era încă închisă şi discuţiile continuau­ Dejunul de la a­mbasadei MOSCOVĂ 12 (Radort — Agenţia TASS transmite: In ziua de 11 Octombrie, sir Ar­chibald Kerr a oferit la ambasada britanică un dineu în onoarea mare­şalului Stalin, preşedintele consiliului comisarilor poporului al URSS, şi a d-lui Churchill, primul ministru al An­gliei. La dineu au luat parte: mareşalul Stalin, d. Winston Churchill, d. Mo­lotov, d. Eden, d. Harriman, amba­sadorul Statelor Unite, d. Wilgress, ambasadorul Canadei, d. Maloney, mi­nistrul Australiei, d. d. Boswell, mi­nistrul Nouei Zeelande, d. Mikoyan, comisarul poporului pentru comerțul exterior, d. Gussev, ambasadorul so­vietic la Londra, d. Vişinski­, d. De­­kamozov, d. Iozovski, d. Litvinof, d. Maiski, comisari adjuncţi ai poporului pentru afacerile străine, mareşalul Broo­ke, şeful statului major general im­perial, generalul Ismay, generali­ de divizie Burrews, şeful misiunii militare britanice, funcţionarii ambasadei bri­tanice şi persoanele ce insoţesc pe d-nii Churchill şi Eden. Funcţionarii comisariatului poporului pentru afacerile străine al URSS, func­ţionarii ambasadelor Stavelor Unite şi Canadei, ai legaţiei Australiei şi Nouei Zeelandi, ca şi membrii rifr ’nilor mîlitare britanică şi americ­ana, au a­­sistat la recepţia care a avut loc după dineu.­­,,»»( .U— j i.. . laafd­ lift I­­ .1 MOSCOVA 12 Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „Reuter“ transmite: D-niî Eden, ministrul britanic al a­­facerilor străine şi Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile străine, au a­­vut o nouă întrevedere Miercuri, întrevederea a durat aproximativ 2 ore. D-nii Churchill şi Eden au fost oas­peţii principali la recepţia oferită de d. Molotov Miercuri seara la palatul Spi­­ridonovea în onoarea membrilor cor­pului diplomatic al națiunilor unite. : ♦ A ›i‹ •» ›‹ fs *■ O « ‹-* «. Mareşalul Tito va participa la conferinţa sleia Moscova LONDRA, 12 (Rador). — Redac­­torul diplomatic, în general bine in­­format. a lui „Daily Hersid“, ziarul partidului laburist, anunţă că ma­reşalul Tito pleacă la Moscova pentru a participa la conferinţa dintre d-nii Churchill şi Stalin. * « Ρ 31· * * O ‚► ♦ ♦-ě* -н V ♦ Criză de g­u­vern lira or ms g a h a a GENEVA 12 (Redor).­­Coresponden­tul Agenţiei „Tass" anunţă: ,i Circulă svonul că guvernul maghiar prezidat de d. Lakatos este în plină criză. -• —- —’

Next