Argus, noiembrie 1944 (Anul 34, nr. 9434-9457)
1944-11-02 / nr. 9435
ANUL XXXIV Nr. 9435 CITIȚI și răspândiți ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE» In ţară In străinătate un an 2500 Lei Tariful in funcţiune — 1ani 1500 Lei de convenţiile poştale 800 Lei internaţionale entru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 ies anual 7 lei In ţară — 12 lei în străinătete Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Ne. 15 Tel: 3.05.44 JOi 2 NOEMBRIE 1944 PUBLICITATEA se şi primeşte la administraţia famliei la toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS" S. A. înscris sub Nr. 203 trib. ilfo* Redactor responsabil : AL. PETROVICI SALARII Şl PREŢURI Una dintre cele mai acute probleme care îşi aşteaptă, o grabnică rezolvare — in afară di Problemele care interesează direct existenţa şi consolidare» «tatului — este aceea a restabilirii raportului normal dintre salarii şi preţuri. S’au ţinut numeroase conferinţe şi - au întocmit studii de oficiali şi particulari, fără să se cerceteze esenţialul. Cei mai mulţi autori şi conferenţiari s’au mărginit la examinarea evoluţiei preţurilor şi la propunerea unor măsuri pentru oprirea urcării preţurilor. S’au numit comisiuni de specialişti, cu aceeaş misiune, să oprească urcarea preţurilor. Se năşteau peste noapte specialişti cari puşi la lucru, după săptămâni întregi, aveau acelaş rezultat, noui urcări de preţuri. Se găseau chiar depline justificări în acest sens. Cina doreşte să se documenteze asupra aceator realităţi, găseşte material abundent în arhivele iContrsariatului general al preţurilor, a cărui menire se pare să fi fost tot timpul numai constatarea urcărilor de preţuri,pe baza arătărilor celor interesaţi şi a concluziilor referatelor funcţionarilor departamentului — şi aprobarea, sau mai bine zis, recunoaşterea şi consacrarea lor. Niciodată nu s’au cercetat cauzele de fond ale urcării preţurilor şi nici mijloacele prin care ele s’ar fi putut înlătura. Dacă la urcările continui ate preţurilor au contribuit în bună măsură şi Sporurile de sarcini fiscale, nu e mai puţin adevărat că nu s’a luat din partea forurilor oficiale nici o măsură pentru anihilarea altor influenţe şi cauzie. Printre acestea notăm: urcarea preţurilor la produsele importate, existenţa unui prea mare număr de intermediari în circulaţia şi vânzarea mărfurilor, sporirea costului transporturilor, deficienţe in organizarea producţiei interne şi a aprovizionărilor, absenţa forurilor oficiale de la stabilirea preţurilor la materiile prime şi la elementele care alcătuesc preţul de cost al acestora, încercările noastre de a arăta drumul greşit pe care se mergea, au fost înăbuşite da cenzura regimului dictatorial. Ne-a fost oprit să arătăm că necontenitele aprobări date celor cari cereau urcări de preţuri pentru produsele lor fără a se ţine seama de necesitatea respectării principiului corelaţiei preţurilor, duc la haos economic şi la primejdii de ordin social. Pentru că, un producător agricol sau un muncitor industrial, nu cere spor de salariu sau remuneraţie din dragul de a avea bani mai mulţi în buzunar sau pentru a strânge bani pe fundul lăzii, ci, pentru ca de pe urma strădaniei lui de fiecare zi, să poată trăi in condiţiuni ■ omeneşti. Era necesar să se ştie şi să se ia drept dogmă, trebuinţa de a se stabili un raport echitabil între valoarea muncii şi standardul de viaţă. Raportul dintre valoarea muncii şi valoarea producţiei trebuia să fie constant. Prin aceasta, principiul corelaţiei preţurilor ar fi rămas neatins şi s’ar fi stăvilit automat urcările de preţuri, ca şi disproporţionata lor între diferitele ramuri de producţie. Suntem pentru revendicările drepte ale muncii. Avem însă convingerea că acestea nu sunt satisfăcute prin sporirea salariilor. Este o strânsă corelaţie între salarii şi costul de producţiune. Se urcă salariile, se urcă şi costul de producţie. Acestea determină urcări în toate sectoarele economice Dacă aceste urcări ar însemna mâine 50 la sută faţă de eri, iar salariile ar înregistra acelaş spor, însemnează ca nu s’a ajuns la nici o soluţie. De aceea, pentru a se stabili un raport echitabil între salarii şi standardul de viaţă — revendicările de alt ordin ale muncii din toate domeniile urmând a fi satisfăcute separat de această problemă esenţială, problema traiului zilnic e necesar să se studieze amănunţit modalitatea de a se reveni la respectarea corelaţiei preţurilor şi după aceia, oricare ar fi cifra care va repreprezenta costul muncii sau costul vieţii vom putea realiza o definitivă oprire a cursei fără de sfârşit, dintre salarii şi preturi si o împăcare a acestora. Dată fiind acuitatea problemei tra Mul zilnic al elementelor care reprezintă munca în toate sectoarele, sunt desigur, necesare. uneie soluţii de moment. La umbra acestora insă, credem că a sosit vremea să se facă ceva serios şi temeinic în această privinţă atât în interesul ordinei economice cât şi în acela al ordinei şi dreptăţii sociale. ’ I. S. M. NOUI PREŢURI LA EXPIOSM Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri publicat în Monitorul Oficial 31 Octombrie a. c. s’au aprobat măsurile luate de Consiliul de administraţie al Cassei Autonome a Monopolurilor Regatului României, în şedinţa dela 27 Iunie 1944, şi anume: De a vinde produsele enumerate mai jos, cu următoarele prețuri: Capse détonante de aluminium Nr. 6, lei 16 buc. Capse détonante de aluminium Nr. 8, lei 18 buc. Cojise détonante de aramă, Nr. 6, lei 18 buc. Regruparea regiunilor fiscale de inspecţie şi control Regiunile de inspecţie şi control ce grupează, cu începere de la 26 Octombrie 1944,astfel : Regiunea I-a de inspecţie. Administraţiile financiare ale sectoarelor: I Galben, II Negru, III Albastru şi IV Verde din Capitală. Regiunea II-a de inspecţie Bucureşti, Administraţiile financiare ale judeţelor: Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Vlaşca, Teleorman, Prahova, Dâmboviţa şi Muscel. Regiunea III-a de inspecţie Craiova, Administraţiile financiare ale judeţelor: Dolj, Romanaţi, Olt, Argeş, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi. Regiunea IV-a de inspecţie Timişoara. Administraţiile financiare ale judeţelor: Timiş-Torontal, Arad, Hunedoara, Severin şi Caraş. Regiunea V-a de inspecţie Braşov. Administraţiile financiare ale judeţelor: Braşov. Trei Scaune- Civic, Odorhei, Făgăraş, Sibiu, Tr- Mică şi Mureş. Regiunea VI-a de inspecţie Galaţi, Administraţiile financiare ale judeţelor : Covurlui, Brăila, Tulcea, Tutova, Tecuci, Putna, R.Sărat şi Buzău. Regiunea VII-a inspecţie Iaşi, Administrţiile financiare ale judeţelor: Iaşi, Vaslui, Fălciu, Roman- Neamţ, Baia, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Câmpu-Lung, Rădăuţi şi Bacău. Regiunea VIII-a inspecţie Cluj. Administraţiile financiare ale judeţelor: Cluj, Turda, Alba, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Someş, Maramure şi Năsăud. Navigaţia aeriană Conferinţa internaţională a aviaţiei civile de la Chicago. Necesitatea dm colaborări intre state. Concurenţa între cale ferată, navigaţie şi aviaţie La Chicago are loc o conferinţă internaţională a aviaţiei civile. Această reuniune este urmarea unor conversaţii anglo-americane, cari au avut loc la Londra în primele zile din Aprilie a. c., precedate de convorbiri preliminarii între lordul Beaverbook din partea Angliei şi d-nii Berie şi Werner pentru St. Unite. D. Berie este secretar-asistent de stat şi al Comitetului interdepartamental american al aerului. In cursul acestor convorbiri, reprezentanţii celor două naţiuni aliate au ajuns la concluzia că subvenţiile, acordate aviaţiei civile, vor putea fi menţinute cu condiţia ca ele să folosească ca investiţiuni pentru serviciile indispensabile naţiunii interesate. Printre altele delegaţii s’au declarat de acord pentru menţinerea noţiunei de Spaţiu aerian, propriu fiecăruistat. In legătură cu această conferinţă, biroul de informaţii al Comisariatului afacerilor străine din Moscova, desminte ştirea că guvernul sovietic va participa la aceasta, deoarece la conferinţa au fost invitate guverne ca cel elveţian, spaniol şi portughez, cam de ani de zile practică o politică filo-fascistă, anti-sovietică. POLITICA BRITANICA DE NAVIGANTE AERIANA Cu prilejul conferinţei imperiale de transporturi aeriene, care a avut loc la Londra în octombrie 1943, comisia de navigaţie aeriană a Trmunei Camerilor de comerţ britanice a publicat un studiu, tratând mai ales asupra delimitării traficului deservit de Marea Britanie şi St. Unite. Comisia a propus ca această delimitare să fie stabilită pe baza unei perfecte egalităţi între cele două părţi, însă stimulând şi respectând iniţiativa particulară. Pentru punerea în aplicare a acestor principii s-a preconizat instituirea unui organ internaţional, dotat cu puteri foarte întinse şi care va avea competenţa eliberării licenţelor de exploatare diverselor companii de navigaţie aeriană. Serviciile aeriene ,care deservesc teritorii, făcând partedin acelaş stat vor trebui să fie excluse de la acordurile aeriene. Aceasta însemnează că Marea Britanie îşi va organiza ca însăşi traficul aerian în cadrul imperiului său. , Una din atribuţiile importante ale organismului internaţional precitat, va fi aceia de a evita ca Subvenţiile guvernamentale, acordate companiilor, să nu fie motive de complicaţii şi fricţiuni în traficul aerian. De altfel problema subvenţiilor pentru navigaţia aeriană a produs vii polemici în presa maritimă, britanică, care este hotărît contra unei asemenea politici. O preferinţă bugetară acordată aviaţiei de transport, ar trebui compensată printr'un egal tratament traficului naval, pentru ca să nu se agraveze concurenţa între aceste două moduri de transport. Se precizează de autorităţile competente că serviciile de aviaţie ale imperiului britanic, după terminarea războiului, trebue să formeze o unitate coordonată. Diversele colonii şi provincii vor lua controlul asupra sectorului, ce le revine. Printr’un astfel de sistem se evidenţiază un exemplu, care trebuie să se extindă în domeniul colaborare! internaţionale. Acest scop se poate atinge, prin conferinţe Internaţionale de aviaţie. Prin urmare se menţine accentul pe necesitatea unei colaborări între toate naţiunile interesate în traficul de navigaţia fluvială şi în urmă autocamionolul avionului de transport în tran,firul mondial de mărfuri va fi foarte important în epoca după încheierea păcii. Se ştie că cele mai însemnate mărfuri de masă se transportă, în proporţie de două treimi din cantitatea totală, pe calea ferată, urmează apoi narnavigaţia de coastă (cabotajul) şi anul şi navigaţia maritimă. Randamentul, însă, pe tonă chilometru îi deţine transportul pe calea mării cu 67 m'/o din randamentul total, vasele maritime transportă o tonă la o distanță de aproape 5000 km., pe când navigația de coastă (cabotajul) și avionul numai la o distanță medie de 500 km.; navigația fluvială la 225 km., iar calea ferată la 154 km. In orice caz însă, avionul participă numai cu aproape 1 la 100.000, la cantitatea de mărfuri transportată și la randamentul de transport. Desigur că, după terminarea războiului avioanele de transport vor avea o capacitate mai mare de tonaj util. Vor fi construite și avioane stratosferice, cari vor putea naviga la mal decât cea de astăzi. Avionul de până acum a avut o capacitate de încărcare mult mai mică decât orice alte mijloace de transport: 0,7 tone faţă de 1,5 t. la autocamion, 1660 t. la vagonul de cale ferată, 350 t. la vasele fluviale şi 1130 tone la vapoarele maritime (vasele mici, cele mari capacitatea de încărcare o medie de 10.000 tone registru, sau 15.000 tone încărcate). In prezent capacitatea de încărcare a avioanelor armatelor a sporit intr’o proporţie considerabilă. Totuşi, in viitor, nu se poate afirma că transportul mărfurilor pe cale aeriană va putea concura la preţ celelalte mijloace de transport. e -I Comerţul clandestin şi criza de autoritate Se şte din totdeauna că epocile de război au creiat şi au încurajat chiar, diverse categorii de oameni de afaceri cari profitând de situaţii tulburi sau de unele lipsuri, au înţeles să speculeze la maxium posibil în folosul lor personal orice fel de marfă cerută mai mult de către publicul consumator. Fireşte că situaţia nu e nouă şi nici specială, fiindcă cei rece se întâmplă acum la noi s-a mai întâmplat, şi în războiul trecut atât aci cât şi în alte ţări. Dar acesta ne e un motiv ca să luăm lucrurile aşa cum sunt resemiându-ne până la urmă şi chiar să le suportăm până ce situaţia se va mai normaliza mai târziu sau cine ştie când. Trebue să recunoaştem că priivind impasibil aceste stării de fapt, nu reuşim decât să le încurajăm scumpindu-ne singuri viaţa şi riscând până la urmă să nu-i mai putem face faţă. Iată, în fiecare zi avem prilejul să constatăm nouă abuzuri, nouă „cazuri‘‘ în care cetăţeanul este speculat şi tras pe sfoară de mulţimea de pseudo-comercianţi, fără firmă, fără personal şi fără ...scrupule. Aproape că nu este zi de la Dumnezeu în care să nu ţi se ofere o serie întreagă de mărfuri ,,pe sub mână", fireşte de calitate îndoelnică, de altfel ca şi provenienţa, la preţuri excepţional de ridicate. Fireşte că dacă ai dori să ţi le procuri de pe piaţă, aceste mârfur nu le poţi găsi de fel. ..Pe, sub mână" însă, adică plătind gras, poţi obţine orice articol de prim râă necesitate, de lux sau ,,parisiene", începând cu cafeaua, şi sfârşind cu uleiul. Adevărul este că această zisă „Bursă neagră“ nu mai reprezintă de multă vreme o instituţie clandestină, ci constitue concurenţa neloială a comerţului onest şi activ care duce greul şi pe care se bazează economia noastră naţională. Numai că dacă ne dăm seama cât rău ne face acest clavidestinism, nu înţelegem de fel să îl opunem, să-l înlăturăm şi chiar să-l înfierăm cum se cuvine. luânctu-i mai mult ca o ispită în faţa căreia nu suntem în stare să-i rezistăm. De pildă, este elocvent răspunsul unui ministru de la un departament economic care ascultând plângerile unor cetăţeni, uitând, poate, o clipă că este pus să facă ordine, s-a complăcut în situaţia bieţilor consumatori, arătând că şi soţia sa este silită să cumpere alimentele la bursa neagră... întrebarea care se pune astăzi este: nu se poate face nimic ? Nu trebue să sa uite că ne învârtim Intri un cerc vicios care este foarte primejdios. Dacă mărfurile cari se vând clandestin pot fi procurate numiaui de cei cu dare de mână, nu trebue să uitam, că prin aceasta nu se serveşte decât scumpirea tuturor mărfurilor marei masse a consumatorilor. Aceasta fiindcă orice articol mai căutat, mai anevoie de procurat, este repede dosit, pus deoparte, pentru clientela care nu se uită la preţ şi dă cât i se cere. Se spune mereu de către autorităţi. Trecem o situaţie grea : e lipsă de alimente şi de materii prime. Trebue să înţeleagă toată lumea ftuaţia până se va reintra în normal ... Dar acestor explicaţii ...oficiale li se opta atâtea fapte. înţelegem că e năzbovut şi ca mărfurile se găsesc mai greu Dar oare s-a ostenit cineva, în afară de a constata pur şi simplu să ia vreo măsură serioasă şi eficace. Avem legi cari pedepsesc orice abuzuri dar rezultatele sunt aproapecomice Sunt pedepsiţi negustorii găsiţi că vând cu leu sau cu 0,50 bani mai mai mult kg. de fasole sau de cartofi, în vreme ce negustorii clandestini rămân nepedepsiţi. Zilnic se fac şi se vând „pe sub mână“ vite, porci, în Capitală, dar nu se găseşte nimeni să intervină. Uleiul nu se găseşte la magazine chiar din ceasul în care a venit, dar s-a gândit cineva să controleze pe negustorul care vinde ceva mai târziu acelaş undelemn cu suprapreţ? Fireşte că e greu să ai atâţia controlori şi inspectori ca să poată verifica pe toţi cei suspecţi şi abuzivi. Dar nu e nevoie de prea mulţi ca să-şi facă datoria. Oare un control cetăţenesc volant nu ar fi bine venit şi ar da rezultate mai practice? Nu însemnează prin aceasta să se facă negustorilor şicanele din trecut cari i-au costat de multe ori lichidarea magazinelor. E vorba de mulţimea de comercianţii clandestini, fără scrupule, cari ignorează şi legile şi organele autorităţii, pentru a se pricopsi pe spinarea consumatorilor. Ştim că în Turcia, de pildă, s’au luat măsuri cari au dat rezultatele cele mai bune împotriva negoţului clandestin, care păgubeşte şi Statul şi pe consu- matori. Dar pentru aceasta se cere ca mai întâi publicul să intervină. Fiindcă el este cel dintâiu vinovat şi apoi autoritatea care este ori fără... autoritatea necesară, ori complect absentă. Or, pentru a pune capăt unei asemenea stări de lucruri, se cere ca autoritatea să meargă mână în mână cu consumatorul, nu suspectându-se și ciocnindu-se permanent. — p. d. — Atenţie la însămânțări Problema însămânţărilor de teamne care ne atri ocupat în atâtea rânduri e departe de a fi rezolvată. Guvernul trebue să se ocupe în primul rând de această gravă problemlă. In unele judeţe situaţia e catastrofală întru cât până la 1 Decembrie nu s’a însămânţat decât 1 la sută. Cifra totală a însămânțărilor nu depășește 25 la sută. Cu prilejul apropiatei schimbări de guvern emitem părerea că la ministerul agriculturei e nevoie de un tehnician. PIAŢA BURSA Marţi s’a micşorat intr’o bună măsură volumul afacerilor. Tendinţa a ramas nehotărita. Valorile cu venit fix au încheiat la metafiuni neschimbate cu excepţia Consolidării în creştere la 443/1 dela tt.La acţiuni menţionăm Banca Naţională la 27.000 dela 26.000, Banca Romanească pui, Prahova şi Reşiţa cu plusuri de câte 50 puncte. Târgul liber a fost puţin însufleţit. In celelalte compartimente ale vieţii financiare au continuat scăderile. TÂRGUL ALIMENTAR Pe piaţa de legume, zarzavaturi şi fructe ’Obor“ s’au practicat următoarele preţuri de detaliu (pe kgr.) : Cartofi săpun an 36- Cartofi p. bişimiţi 22. Ceapă de apă 35. Ceapă de arpagic 40. Fasole albă uscată 80—35. Fasole verde fideluţă220. Fasole tacără fidea 150.. Fasole grasă 115. Pătlăgele roşii 120. Spanac 100 Ardei gras buc 35. Ardei lung hup 4. Conopidă buc. 90, 160 si 190 Gogoşari verzi suta 400- Prunişoare verzi suta 115; roşii 90. Varză buc. 20 si 40. Fructe (pe kgr )• Mere: Bismarki 170; creteşti 150; domneşti 130; comune 100; Parmen auriu 180; Nuci 200; Pere imperiale 260; pergamente 170; Prune 110 Struguri: Chasselas 105-130; Afaz-Ali 185; Hamburg 200; Gutui 110 si 170. ARTICOLE TEXTILE Activitate calmă in toate raioanele; asortimentul, in general, prezintă mari lipsuri, cu osebire la pânzărie, unde albiturile (sifonamerică, gradel, etc.), se găsesc eu greu si la preţuri excesive, în afară de deficienta de calitate Magazinele cu postavuri sunt cai şi goale, însă târgul negru foarte activ. In galantare puţinele modele afişează preţuri prohibitive, întimp ce furniturile de croitorie si costul confecţiunilor au urmat o ,serată mai ridicată de preţuri- Stagnare la confecţiuni gata (haine şi lingerie) Mişcare ceva mai vie la ciorăpărie, oferită destul de activ şi de tarabele ambulanţilor. Şi aci calitatea lasă de dorit încălţăminte Lipsă simţită de încălţăminte cu talpa de piele. Totuşi magazinele şi atelierele eg lua modele numeroase, însă au observaţia că sunt confecţionate cu „materialul cheratului“. S-au pus în vânzare şoşoni la preţuri, destul de moderate în raport cu nivelul lor din epoca cor răspunzătoare a anului trecut. In afară de oarecare activitate la fasole, ale cărui preţuri sunt ferme, aici o modificare în atitudinea târgului de cereale, leguminoase și oleaginoase PRETURI OFICIALE OBLIGATORII Grâu, 75 kg. gr- hl. 260.000 lei; secară 68 kg. gr. hl. 187.000 lei; naei, 70 kg. gr. hl- gr. hl. 180.000 lei; orz, 60 kg. gr. hl. 182.600 lei; orzoaica- 66 kg. gr- hl. 220 mii lei; ovăz, 42 kg gr. bl. 209.000 lei; rapiţă colza sau naveta 410000 lei. Cu 3 la sută c s. (rapiţă 10 la sută c. s.) staţii de încărcare producător. Preturi libere: Mazărea comestibilă „Victoria“ 230.000—240.000 lei staţie de încărcare; mazăre furajeră „Victoria“ lei 160.000 idem; fasole, recolta 1944, lei 270.000—280.000; turte de floarea soarelui, lei 280.000, bprdftuljfe Situaţia agricolă din ţară In cursul săptâmânei trecute însâmânţările au fost întrerupte din cauza ploilor cari au căzut în toată ţara. aDupă o statistici a direcţiei economice agrare, situaţia Îîsăimânţărilor e ceva mai bună în judeţele: Ialomiţa,- Tulcea, Brăila, Sibiu, Târnava Mare şi Mică, Tecuci, Ilfov, Vlaşca, Făgăraş, e potrivită în judeţele Teleorman, Bacău, Putna, Braşov, Hunedoara şi ■destul de rea în: Timiş Torontal, Caraş, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş, Muscel şi Olt. Din unele judeţe lipsesc cifrele asupra proporţiei însămânţărilor. Culesul porumbului e pe sfârşite. Sfecla a fost scoasă în proporţie de 50 la sută. Culesul bumbacului e întârziat de asemeni din cauza ploilor. „ IM mm . " ! ! Majorarea sporurior de scumpete a funcţionarilor publici Se ştie că una din cele mai impor- tante şi mai acute probleme care frământă în egală măsură, atât pe salariaţii publici şi particulari, cât şi întreprinderile şi Statul, este aceia a salariilor. Fireşte că chestiunea este pe cât de gravă, pe atât justificată, avându-se în vedere că preţul tuturor articolelor sporeşte într’o proporţie deadreptul alarmantă, astfel că orice majorare de salar nu mai poate atinge nici pe departe urcările vertiginoase ale preţurilor mărfurilor. De aceia, după sporirea mai mult,. simbolică de salarii care s’a făcut acum câtva timp de către guvern, — urcare, care după cum suntem informaţi, a fost acordată într’o măsură mai redusă, decât aceia asupra căreia s’a căzut de acord cu Reprezentanţii patronali, — actualmente se discută problema unei mai echitabile şi mai reale salarizări a lucrătorilor şi funcţionarilor particulari. Dar, concomitent cu discuţiurile care au loc în această privinţă, forurile în drept au fost sesizate că în urma unor demersuri făcute de către unele categorii de salariaţi in faţa întreprinderilor la cari lucrează, s a ajuns la unele acorduri. Dacă aceste majorări obţinute sunt mulţumitoare deocamdată, pentru salariaţii acelor întreprinderi, s-a constatat că ele nu se află în concordanţă cu scara salariilor generale, astfel că prin acest sistem inaugurat peste capul delegaţilor sindicatelor muncitoreşti, se vor creia mereu noui categorii de nemulţumiţi. In adevăr, dacă o întreprindere cu capital mai mare şi cu randament şi posibilităţi d© desfacere a mărfurilor foarte mari, înţelege să satisfacă cererile — justificate de altfel — ale lucrătorilor mergând la o sporire până la 100—150 la sută, nu acelaş lucru se poate întâmpla cu o întreprindere care nu are aceleaşi posibilităţi. Or, atunci de ce să se creeze categorii de salariaţi avantajaţi şi lipsiţi de avantagii ? Dar această stare în loc să soluţioneze problema, dimpotrivă, o agravează. De aceia ar fi nimerit ca să se aştepte soluţiile delegaţii muncitorilor pentru că în urma cererilor formulate, să se creeze echilibrul de care avem nevoe. MAJORAREA SPORURILOR DE SCUMPETE A FUNCŢIONARILOR DE STAT In legătură cu aceasta suntem Informaţi că la ministerul finanţelor, se studiază in momentul de faţă posibilităţile de majorare a sporurilor de scumpete, pentru ca salariaţii publici să poată face faţă nevoilor asemenea celorlalte categorii de funcţiinari. Fireşte că problema care se pune este grea, dar nevoile momentului de față impune o rezolvare fără fi zăbăvit a ei. Deocamdată, factorii în drept examinează chestiunea, pentru ca în curând ea să poată fi aplicabilă. Iată de ce am arătat că problema salariilor preocupă nu numai pe Stat, ci toate categoriile sociale, care prin intermediul tehnicienilor şi sindicatelor, cată să-i dea o rezolvare şi in acelaş timp potrivită cu împrejurările. ---O i s i * • » * *-*"*■* ♦ ♦-♦*- - Conferinţa admininstratorilor financiari din Ardeaul de nord eliberat dri dimineaţă a avut loc la ministenl Finanţelor o conferinţă cu administratorii financiari din Transilvania de Nord. Conferinţa a fost prezidată de d. Eugen Demetrescu, directorul general al contribuţiilor directe. Administratorii financiari cari urmează să se instaleze în Ardealul de Nord eliberat, au primit instrucţiuni de modul cum trebuie să aplice în acea parte a ţării legile fiscale, recomandându-ii-se in acelaşi timp o ţinută cât mai frumoasă cu contribuabilii. TRAGEREA LA SORŢI A UNOR TITLURI DE RENTA Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa detentorilor de titluri de rentă înzestrarea Ţării din 1934 şi Reîntregii Ţării din 1941, că tragerile la sorţi a acestor împrumuturi se vor efectua, după cum urmează: In ziua de 1 Noembrie 1944, orele 9, împrumutul înzestrării Ţării din 1934, iar In ziua de 2 Noembrie 1944, orele 4, împrumutul Reîntregirii Ţării din 1941. Tragerile se vor face în localul Direcţiunii Generale a atoriei publice, Str. Dr. Râureanuu No. 3. Deschiderea credite extraor Potrivit dispoziţiunilor art. 3, alin. ultim din legea Nr. 449 din 1944, privind măsurile pentru desfiinţarea administraţiilor provinciilor Basarabia şi Bucovina, modificat prin legea nr. 544 din 1944, salariile funcţionarilor din aceste provincii preluaţi de ministere, administraţii sau alte institutiuni, se plătesc până la 31 Martie 1945 dintr£un credit extraordinar bugetar ce se va deschide pe seama departamentelor respective. ■ .In executarea acestor dispoziţiuni legale s'a deschis pe seama departamentelor credite extraordinare bugetare în sumă totală de 998.283.600 lei, pentru plata salariilor, accesoriilor, indemni- zaţiei de scumpete şi altor drepturi de personal, cuvenite funcţionarilor pe timp de 3 luni, care nu au putut fi bugetari preluaţi de la aceste provincii, încadraţi în posturi bugetare vacante, urmând ca în acest interval de timp să se execute operațiunile prevăzute de art. 3 din legea nr. 449 din 1944 cu modificările ulterioare, pentru plasarea și încadrarea acestui personal in posturile vacante din bugetele ministerelor și altor autorităţi publice Aceste credite se vor acoperi cu sumă de egală valoare ce se anuleaza din subvențiile înscrise în bugetul ministerului de finanțe pe exerciţiul in curs pentru alimentarea bugetelor provinciilor. __ . Pe lângă creditele menționate mai sus, în conformitate cu dispozițiunile legii nr 462 din 12 Septembrie 1944, pentru desfiinţarea ministerului propagandei naţionale, s’au anulat disponibilele rămase neordonanţate din credite înscrise în bugetul acelui departament pe exerciţiul 1944/1945 în suma totală de 713.716.559 lei Şi s’au deschis credite suplimentare si extraordinare pe seama ministerului afacerilor străine, în sumă totală de 342-100.000 ,l®i, pentru cheltuielile serviciilor ce continuă a funcţiona în cadrul ministerului afacerilor străine si un credit extraordinar de 29.166.500 lei pe seama ministerului culturii nationale si al cultelor, reprezentând subvenţia cuvenită orchestrei „Filarmonica”. De asemenea pentru acoperirea altor cheltueli pentru care nu s’au prevăzut credite în bugetele ministerelor, finantelor, lucrărilor publice si al comunicaţiilor si culturii nationale si al multelor s’au deschis credite extraordinare în sumă de 27 739.300 lei, care va acoperi din fondul pentru deschideri de credite prevăzut în bugetul general al Statului pe exerciţiul în curs ce se majorează cu suma de - 17.789.300, produsă pentru anulare am bugetele ministerelor, afacerilor Interne, agriculturii si domeniilor, lucrarilor publice si al comunicaţiilor 3i culturii nationale si al cultelor. In total, creditele suplimentare si extraordinare ce se deschid pe seama ministerelor însumează 1.397-339.400 lei, fiind acoperite din fondul pentru, deschideri de credite suplimentare și extraordinare prevăzut în bugrtul general al Statului, pe exercițiul 1944—4a, care se majorează cu suma totala ,de lei 1.729.780.459, ce se anulează din bugetele ministerelor, finanțelor, afacerilor interne, agriculturii si doîniI'ilor, lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, culturii nationale si al cultelor si Propagandei nationale, pe acelaşi exerciţiu. Inaugurarea cursurilor de limba engleză ale asociaţiei „ Prietenii Statelor Unite“ Domnii membri ai Consiliului precum şi donii membrii fondatori aiCamerei de Comerţ şi Industrie Româno-americane“, sunt rugaţi a lua parte la festivitatea inaugurărei cursului de limba engleză sub auspiciire Asociaţiei „Prietenii Statelor finite ale Americei“ care va avea loc astăzi 1 Noembrie 1944 — ora 4 p. m. in sala de Consiliu a Chitatei de Comerţ şi Industrie din str. Bursei 4. Vor lua cuvântul d. dr. N. Lupu, Preşedintele Asociaţiei şi alţi imbri din Consiliul Asociaţiei după care va umia conferinţa d-lui Frank « •bo misiunea Americană şi apoi lecţia de deschidere a cursului» Creditul ţărănesc Din cauza împrejurărilor, numeroşi agricultori nu şi-au putut vinde cerealele du noua recoltă. Alţii nici n’au trectat. De aceea, în lumea satelor se simte mare nevoie de numerar şi seminţe, pentru muncile agricole de toamnă. Uşile băncilor particulare le sunt închise. Oficialitatea nu a luat încă nicio măsură pentru finanţarea plugarilor. Credem că cel puţin acum, când nu ne mai despart de iarnă decât 3—4 săptămâni, trebue să se treacă la lucruri practice, pentru ca ogoarele să nu rămână sterpe. Să se cearăma multă iniţiativă forurilor judeţene' s locale, renunţându-se la dăunătorii centralism excesiv de până acum şi în deosebi, în aprovizionarea cu seminţe selecţionate şi acordarea creditelor necesare pentru muncile agricole de toamnă să se facă ceva că mai urgent. Facem cu acest prilej şi reretabi constatare că participarea cooperatielor noastre de credit și product este inexistentă. ■».--...«s*"“ ■■