Argus, noiembrie 1944 (Anul 34, nr. 9434-9457)

1944-11-02 / nr. 9435

ANUL XXXIV Nr. 9435 CITIȚI și răspândiți ZIARUL T­impul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE» In ţară In străinătate un an 2500 Lei Tariful in funcţiune — 1ani 1500 Lei de convenţiile poştale 800 Lei internaţionale entru bănci, societăţi şi instituţii publice 3000 ies anual 7 lei In ţară — 12 lei în străinătete Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Ne. 15 Tel: 3.05.44 JOi 2 NOEMBRIE 1944 PUBLICITATEA se şi primeşte la administraţia fam­liei la toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS" S. A. înscris sub Nr. 203 trib. ilfo* Redactor responsabil : AL. PETROVICI SALARII Şl PREŢURI U­na dintre cele mai acute pro­bleme care îşi aşteaptă, o grab­nică rezolvare — in afară di Problemele care interesează d­i­rect existenţa şi consolidare» «tatului — este aceea a restabilirii raportului normal dintre salarii şi preţuri.­­ S’au ţinut numeroase conferinţe şi - au întocmit studii de oficiali şi par­ticulari, fără să se cerceteze esenţia­lul. Cei mai mulţi autori şi conferen­ţiari s’au mărginit la examinarea e­­voluţiei preţurilor şi la propunerea u­­nor măsuri pentru oprirea urcării pre­ţurilor. S’au numit comisiuni de spe­cialişti, cu aceeaş misiune, să oprea­scă urcarea preţurilor. Se năşteau peste noapte specialişti cari puşi la lucru, după săptămâni întregi, aveau acelaş rezultat, noui ur­cări de preţuri. Se găseau chiar de­pline justificări în acest sens. Cina doreşte să se documenteze asupra a­­ceator realităţi, găseşte material a­­bundent în arhivele iContrsariatului general al preţurilor, a cărui menire se pare să fi fost tot timpul numai constatarea urcărilor de preţuri,pe baza arătărilor celor interesaţi şi a concluziilor referatelor funcţionari­lor departamentului — şi aprobarea, sau mai bine zis, recunoaşterea şi consa­crarea lor. Niciodată nu s’au cercetat cauzele de fond ale urcării preţurilor şi nici mijloacele prin care ele s’ar fi putut înlătura. Dacă la urcările continui ate pre­ţurilor au contribuit în bună măsură şi Sporurile de sarcini fiscale, nu e mai puţin adevărat că nu s’a luat din partea forurilor oficiale nici o mă­sură pentru anihilarea altor influenţe şi cauzie. Printre acestea notăm: urcarea pre­ţurilor la produsele importate, existen­ţa unui prea mare număr de interme­diari în circulaţia şi vânzarea mărfu­rilor, sporirea costului transporturi­lor, deficienţe in organizarea produc­ţiei interne şi a aprovizionărilor, ab­senţa forurilor oficiale de la stabilirea preţurilor la materiile prime şi la ele­mentele care alcătuesc preţul de cost al acestora, încercările noastre de a arăta drumul greşit pe care se mer­gea, au fost înăbuşite da cenzura re­gimului dictatorial. Ne-a fost oprit să arătăm că necon­tenitele aprobări date celor cari ce­reau urcări de preţuri pentru produ­sele lor fără a se ţine seama de nece­sitatea respectării principiului corela­ţiei preţurilor, duc la haos economic şi la primejdii de ordin social. Pentru că, un producător agricol sau un munci­tor industrial, nu cere spor de salariu sau remuneraţie din dragul de a avea bani mai mulţi în buzunar sau pentru a strânge bani pe fundul lăzii, ci, pen­­tru ca de pe urma strădaniei lui de fiecare zi, să poată trăi in condiţiuni ■ omeneşti. Era necesar să se ştie şi să­­ se ia drept dogmă, trebuinţa­ de a se stabili un raport echitabil între valoa­rea muncii şi standardul de viaţă. Ra­portul dintre valoarea muncii şi va­loarea producţiei trebuia să fie con­stant. Prin aceasta, principiul corela­ţiei preţurilor ar fi rămas neatins şi s’ar fi stăvilit automat urcările de preţuri, ca şi disproporţionata lor în­tre diferitele ramuri de producţie. Suntem pentru revendicările drepte ale muncii. Avem însă convingerea că acestea nu sunt satisfăcute prin spori­rea salariilor. Este o strânsă corela­ţie între salarii şi costul de produc­­ţiune. Se urcă salariile, se urcă şi costul de producţie. Acestea determină ur­cări în toate sectoarele economice Dacă aceste urcări ar însemna mâine 50 la sută faţă de eri, iar salariile ar înregistra acelaş spor, însemnează ca nu s’a ajuns la nici o soluţie. De aceea, pentru a se stabili un ra­port echitabil între salarii şi standar­dul de viaţă — revendicările de alt ordin ale muncii din toate domeniile urmând a fi satisfăcute separat de a­­ceastă problemă esenţială, problema traiului zilnic­­ e necesar să se stu­dieze amănunţit modalitatea de a se reveni la respectarea corelaţiei preţu­rilor şi după aceia, oricare ar fi cifra care va repreprezenta costul muncii sau costul vieţii vom putea realiza o definitivă oprire a cursei fără de sfâr­şit, dintre salarii şi preturi si o împă­care a acestora. Dată fiind acuitatea problemei t­ra­ Mul zilnic al elementelor care repre­zintă munca în toate sectoarele, sunt desigur, necesare. uneie soluţii de mo­ment. La umbra acestora insă, credem că a sosit vremea să se facă ceva se­rios şi temeinic în această privinţă atât în interesul ordinei economice­ cât şi în acela al ordinei şi dreptăţii sociale. ’ I. S. M. NOUI PREŢURI LA EXPIOSM­­ Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri publicat în Monitorul Oficial 31 Octombrie a. c. s’au aprobat măsurile luate de Consiliul de admi­nistraţie al Cassei Autonome a Mo­nopolurilor Regatului României, în şedinţa dela 27 Iunie 1944, şi anume: De a vinde produsele enumerate mai jos, cu următoarele prețuri: Capse détonante de aluminium Nr. 6, lei 16 buc. Capse détonante d­e aluminium Nr. 8, lei 18 buc. Cojise détonante de aramă, Nr. 6, lei 18 buc. Regruparea regiunilor fiscale de inspecţie şi control Regiunile de inspecţie şi control ce grupează, cu începere de la 26 Octombrie 1944,astfel : Regiunea I-a de inspecţie. Admi­nistraţiile financiare ale sectoare­lor: I Galben, II Negru, III Albas­tru şi IV Verde din Capitală. Regiunea II-a de inspecţie Bucu­reşti, Administraţiile financiare ale judeţelor: Ilfov, Ialomiţa, Con­stanţa, Vlaşca, Teleorman, Pra­hova, Dâmboviţa şi Muscel. Regiunea III-a de inspecţie Cra­­iova, Administraţiile financiare ale judeţelor: Dolj, Romanaţi, Olt, Argeş, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi. Regiunea IV-a de inspecţie Ti­mişoara. Administraţiile financiare ale judeţelor: Timiş-Torontal, A­­rad, Hunedoara, Severin şi Caraş. Regiunea V-a de inspecţie Bra­şov. Administraţiile financiare ale judeţelor: Braşov. T­rei Scaune- Civic, Odorhei, Făgăraş, Sibiu, Tr- Mică şi Mureş. Regiunea VI-a de inspecţie Ga­­laţi, Administraţiile financiare ale judeţelor : Covurlui, Brăila, Tulcea, Tutova, Tecuci, Putna, R.­­Sărat şi Buzău. Regiunea VII-a inspecţie Iaşi, Administrţiile financiare ale jude­ţelor: Iaşi, Vaslui, Fălciu, Roman- Neamţ, Baia, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Câmpu-Lung, Rădăuţi şi Bacău. Regiunea VIII-a inspecţie Cluj. Administraţiile financiare ale ju­deţelor: Cluj, Turda, Alba, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Someş, Maramu­­re şi Năsăud. Navigaţia aeriană Conferinţa internaţională a aviaţiei civile de la Chicago. Necesitatea dm colaborări intre state. Concurenţa între cale ferată, navigaţie şi aviaţie La Chicago are loc o conferinţă in­ternaţională a aviaţiei civile. Această reuniune este urmarea unor conver­saţii anglo-americane, cari au avut loc la Londra în primele zile din Aprilie a. c., precedate de convorbiri prelimi­narii între lordul Beaverbook din par­tea Angliei şi d-nii Berie şi Werner pentru St. Unite. D. Berie este secretar-asistent de stat şi al Comitetului interdepartamental american al aerului. In cursul acestor convorbiri, repre­zentanţii celor două naţiuni aliate au ajuns la concluzia că subvenţiile, a­­cordate aviaţiei civile, vor putea fi menţinute cu condiţia ca ele să fo­losească ca investiţiuni pentru ser­viciile indispensabile naţiunii intere­sate. Printre altele delegaţii s’au de­clarat de acord pentru menţinerea no­­ţiunei de Spaţiu aerian, propriu fie­cărui­­stat. In legătură cu această conferinţă, biroul de informaţii al Comisariatului afacerilor străine din Moscova, des­­m­inte ştirea că guvernul sovietic va participa la aceasta, deoarece la con­ferinţa au fost invitate guverne ca cel elveţian, spaniol şi portughez, cam­ de ani de zile practică o politică filo-fa­­scistă, anti-sovietică. POLITICA BRITANICA DE NAVI­GANTE AERIANA Cu prilejul conferinţei imperiale de transporturi aeriene, care a avut loc la Londra în octombrie 1943, comisia de navigaţie aeriană a Trm­unei Camerilor de comerţ britanice a publicat un stu­diu, tratând mai ales asupra delimită­rii traficului deservit de Marea Brita­­nie şi St. Unite. Comisia a propus ca această delimitare să fie stabilită pe baza unei perfecte egalităţi între cele două părţi, însă stimulând şi respec­tând iniţiativa particulară. Pentru punerea în aplicare a ace­stor principii s-a preconizat­ ins­tituirea unui organ internaţional, dotat cu puteri foarte întinse şi care va avea compe­tenţa eliberării licenţelor de exploatare diverselor companii de navigaţie ae­riană. Serviciile aeriene ,care deservesc te­ritorii, făcând parte­­din acelaş stat vor trebui să fie excluse de la acordu­rile aeriene. Aceasta însemnează că Marea Britanie îşi v­a organiza ca însă­şi traficul aerian în cadrul imperiului său. , Una din atribuţiile importante ale organismului internaţional precitat, va fi aceia de a evita ca Subvenţiile gu­vernamentale, acordate companiilor, să nu fie motive de complicaţii şi fric­ţiuni în traficul aerian. De altfel problema subvenţiilor pen­­tru navigaţia aeriană a produs vii po­lemici în presa maritimă, britanică, care este hotărît contra unei asemenea politici. O preferinţă bugetară acorda­tă aviaţiei de transport, ar trebui com­pensată printr'un egal tratament trafi­­cului naval, pentru ca să nu se agra­veze concurenţa între aceste două mo­duri de transport. Se precizează de autorităţile compe­tente că serviciile de av­iaţie ale im­periului britanic, după terminarea răz­boiului, trebue să formeze o unitate coordonată. Diversele colonii şi pro­vincii vor lua controlul asupra secto­rului, ce le revine. Printr’un astfel de sistem se evidenţiază un exemplu, care trebuie să se extindă în domeniul co­laborare! internaţionale. Acest scop se poate atinge, prin con­ferinţe Internaţionale de aviaţie. Prin urmare se menţine accentul pe necesitatea unei colaborări între toate naţiunile interesate în traficul de na­vigaţia fluvială şi în urmă auto­camio­nolul avionului de transport în tran,­fi­rul mondial de mărfuri va fi foarte important în epoca după încheierea păcii. Se ştie că­ cele mai însemnate măr­furi de masă se transportă, în propor­ţie­ de două treimi din cantitatea to­tală, pe calea ferată, urmează apoi na­rn­avigaţia de coastă (cabotajul) şi a­­nul şi navigaţia maritimă. Randamentul, însă, pe tonă chilome­­tru îi deţine transportul pe calea mă­rii cu 67 m'/o din randamentul total, va­sele maritime transportă o tonă la o distanță de aproape 5000 km., pe când navigația de coastă (cabotajul) și a­­vionul numai la o distanță medie de 500 km.; navigația fluvială la 225 km., iar calea ferată la 154 km. In orice caz însă, avionul participă numai cu aproape 1 la 100.000, la can­titatea de mărfuri transportată și la randamentul de transport. De­sigur că, după terminarea răz­boiului avioanele de transport vor a­­vea o capacitate mai mare de tonaj u­­til. Vor fi construite și avioane stra­­tosferice, cari vor putea naviga la mal decât cea de astăzi. Avionul de până acum a avut o ca­pacitate de încărcare mult m­ai mică de­cât orice alte mijloace de trans­port: 0,7 tone faţă de 1,5 t. la autoca­mion, 16­60 t. la vagonul de cale fe­rată, 350 t. la vasele fluviale şi 1130 tone la vapoarele maritime (vasele mi­ci, cele mari capacitatea de încărcare o medie de 10.000 tone registru, sau 15.000 tone încărcate). In prezent capacitatea de încărcare a avioanelor armatelor a sporit intr’o proporţie considerabilă. Totuşi, in vii­tor, nu se poate afirma că transportul mărfurilor pe cale aeriană va putea concura la preţ celelalte mijloace de transport. e -I Comerţul clandestin şi criza de autoritate Se şt­­e din totdeauna că epocile de război au creiat şi au încurajat chiar, diverse categorii de oameni de afa­­ceri cari profitând de situaţii tulburi sau de unele lipsuri, au înţeles să spe­culeze la maxi­­um posibil în folosul lor personal orice fel de marfă cerută mai mult de către publicul consu­mator. Fireşte că situaţia nu e nouă şi nici specială, fiindcă cei rece se în­tâmplă acum la noi s-a mai întâm­plat, şi în războiul trecut atât aci cât şi în alte ţări. Dar acesta ne e un motiv ca să luăm lucrurile aşa cum sunt resem­­iându-ne până la urmă şi chiar să le suportăm până ce situaţia se va mai normaliza mai târzi­u sau cine ştie când. Trebue să recunoaştem că priivind impasibil aceste stării de fapt, nu reu­şim decât să le încurajăm scumpin­­du-ne singuri viaţa şi riscând până la urmă să nu-i mai putem face faţă. Iată, în fiecare zi avem prilejul să constatăm nouă abuzuri, nouă „cazu­­ri‘‘ în care cetăţeanul este speculat şi tras pe sfoară de m­ulţimea de pseudo-comercianţi, fără firmă, fără personal şi fără ...scrupule. Aproape că nu este zi de la Dumnezeu în care să nu ţi se ofere o serie întreagă de mărfuri ,,pe sub mână", fireşte de calitate îndoelnică, de altfel ca şi pro­venienţa, la preţuri excepţional de ridicate. Fireşte că dacă ai dori să ţi le procuri de pe piaţă, aceste mâr­­fur nu le poţi găsi de fel. ..Pe, sub mână" însă, adică plătind gras, poţi obţine orice articol de prim râă necesitate, de lux sau ,,parisiene", începând cu cafeaua, şi sfârşind cu uleiul. Adevărul este că această zisă „Bursă neagră“ nu mai reprezintă de multă vreme o instituţie clandestină, ci constitue concurenţa neloială a co­merţului onest şi activ care duce greul şi pe care se bazează econo­mia noastră naţională. Numai că dacă ne dăm seama cât rău ne face acest clavidestinism, nu înţelegem de fel să îl opunem, să-l înlăturăm şi chiar să-l înfierăm cum se cuvine. luânctu-i mai m­ult ca o is­pită în faţa căreia nu suntem în stare să-i rezistăm. De pildă, este elocvent răspunsul unui ministru de la un departament e­­conomic care ascultând plângerile u­­no­r cetăţeni, uitând, poate, o clipă că este pus să facă ordine, s-a complă­cut în situaţia bieţilor consumatori, arătând că şi soţia sa este silită să cumpere alimentele la bursa neagră... întrebarea care se pune astăzi este: nu se poate face nimic ? Nu trebue să sa uite că ne învâr­­ti­m Intri un cerc vicios care este foar­te primejdios. Dacă mărfurile cari se vând clan­destin pot fi procurate numiaui de cei cu dare de mână, nu trebue să uitam, că prin aceasta nu se serveşte decât scumpirea tuturor mărfurilor marei masse a consumatorilor. Aceasta fiindcă orice articol mai căutat, mai anevoie de procurat, este repede dosit, pus deoparte, pentru clientela care nu se uită la preţ şi dă cât i se cere. Se spune mereu de către autorităţi. Trecem o situaţie grea : e lipsă de alimente şi de materii prime. Trebue să înţeleagă toată lumea ftuaţia până se va reintra în normal ... Dar acestor explicaţii ...oficiale li se op­ta atâtea fapte. înţelegem că e năzbovut şi ca măr­furile se găsesc mai greu Dar oare s-a ostenit cineva, în a­­fară de a constata pur şi simplu­­ să ia vreo măsură serioasă şi eficace. Avem legi cari pedepsesc orice abu­zuri dar rezultatele sunt aproape­­co­mice Sunt pedepsiţi negustorii găsiţi că vând cu l­eu sau cu 0,50 bani mai mai mult kg. de fasole sau de cartofi, în vreme ce negustorii clandestini ră­mân nepedepsiţi. Zilnic se fac şi se vând „pe sub mână“ vite, porci, în Ca­pitală,­ dar nu se găseşte nimeni să in­tervină. Uleiul nu se găseşte la ma­gazine chiar din ceasul în care a ve­nit, dar s-a gândit cineva să controleze pe negustorul care vinde ceva mai târziu acelaş undelemn cu supra­preţ? Fireşte că e greu să ai atâţia contro­lori şi inspectori ca să poată verifica pe toţi cei suspecţi şi abuzivi. Dar nu e nevoie de prea mulţi ca să-şi facă datoria. Oare un control ce­­tăţenesc volant nu ar fi bine venit şi ar da rezultate mai practice? Nu însemnează prin aceasta să se facă negustorilor şicanele din trecut cari i-au costat de multe ori lichida­rea magazinelor. E vorba de mulţimea de comercianţii clandestini, fără scrupule, cari ignorea­ză şi legile şi organele autorităţii, pen­tru a se pricopsi pe spinarea consuma­torilor. Ştim că în Turcia, de pildă, s’au luat măsuri cari au dat rezultatele cele mai bune împotriva negoţului clandestin, care păgubeşte şi Statul şi pe consu-­ matori. Dar pentru aceasta se cere ca mai întâi publicul să intervină. Fiindcă el este cel dintâiu vinovat şi apoi autori­tatea care este ori fără... autoritatea necesară, ori complect absentă. Or, pentru a pune capăt unei ase­menea stări de lucruri, se cere ca au­toritatea să meargă mână în mână cu consumatorul, nu suspectându-se și ciocnindu-se permanent. — p. d. — Atenţie la însămânțări Problema însămânţărilor de team­ne care ne­ atri ocupat în a­­tâtea rânduri e departe de a fi rezolvată. Guvernul trebue să se ocupe în primul rând de această gravă pro­­blemlă. In unele judeţe situaţia e cata­strofală întru cât până la 1 De­cembrie nu s’a însămânţat decât 1 la sută.­ Cifra totală a însămân­­țărilor nu depășește 25 la sută. Cu prilejul apropiatei schimbări de guvern emitem­ părerea că la ministerul agriculturei e nevoie de un tehnician. P­IAŢA BURSA Marţi s’a micşorat intr’o bună mă­sură volumul afacerilor. Tendinţa a ramas nehotărita. Valorile cu venit fix au încheiat la metafiuni neschimbate cu excepţia Consolidării în creştere la 443/1 dela tt.La acţiuni menţionăm Banca Naţio­nală la 27.000 dela 26.000, Banca Ro­manească pui, Prahova şi Reşiţa cu­ plusuri de câte 50 puncte. Târgul liber a fost puţin însufleţit. In celelalte compartimente ale vieţii financiare au continuat scăderile. TÂRGUL ALIMENTAR Pe piaţa d­e legume, zarzavaturi şi fructe ’­Obor“ s’au practicat ur­mătoarele preţuri de detaliu (pe kgr.) : Cartofi săpun an 36- Cartofi p. bişimiţi 22. Ceapă de apă 35. Ceapă de arpagic 40. Fasole albă uscată 80—35. Fasole verde fideluţă­­220. Fasole tacără fidea 150.. Fasole grasă 115. Pătlăgele roşii 120. Spa­nac 100 Ardei gras buc­ 3­5. Ardei lung hup 4. Conopidă buc. 90, 160 si 190 Gogoşari verzi suta 400- Prunişoa­­re verzi suta 115; roşii 90. Varză buc. 20 si 40. Fructe (pe kgr )• Mere: Bismark­i 170; creteşti 150; domneşti 130; co­mune 100; Parmen auriu 180; Nuci 200; Pere imperiale 260; pergamen­­te 170; Prune 110 Struguri: Chasselas 105-130; A­faz-Ali 185; Hamburg 200; Gutui 110 si 170. ARTICOLE TEXTILE Activitate calmă in toate raioa­­­nele; asortimentul, in general, pre­zintă mari lipsuri, cu osebire la pânzărie, unde albiturile (sifon­­americă, gradel, etc.), se găsesc eu greu si la preţuri excesive, în afa­ră de deficienta de calitate Magazinele cu postavuri sunt cai­­ şi goale, însă târgul negru foarte activ. In galantare puţinele mo­dele afişează preţuri prohibitive, în­­timp ce furniturile de croitorie si costul confecţiunilor au urmat o ,serată mai ridicată de preţuri- Stagnare la conf­ecţiuni gata (hai­ne şi lingerie) Mişcare ceva mai vie la ciorăpă­­rie, oferită destul de activ şi de ta­rabele ambulanţilor. Şi aci calita­tea lasă de dorit încălţăminte Lipsă simţită de încălţăminte cu talpa de piele. Totuşi magazinele şi atelierele eg lua modele nume­­roase, însă au observaţia că sunt confecţionate cu „materialul ch­era­tu­lui“. S-au pus în vânzare şoşoni la preţuri, destul de moderate în ra­port cu nivelul lor din epoca cor răspunzătoare a anului trecut. In afară de oarecare activitate la fasole, ale cărui preţuri sunt fer­me, aici o modificare în atitudinea târgului de cereale, leguminoase și oleaginoase PRETURI OFICIALE OBLIGATORII Grâu, 75 kg. gr- hl. 260.000 lei; se­cară 68 kg. gr. hl. 187.000 lei; naei, 70 kg. gr. hl- gr. hl. 180.000 lei; orz, 60 kg. gr. hl. 182.600 lei; orzoaica- 66 kg. gr- hl. 220 mii lei; ovăz, 42 kg gr. bl. 209.000 lei; rapiţă colza sau naveta 410000 lei. Cu 3 la sută c­ s. (rapiţă 10 la sută c. s.) staţii de încărcare pro­ducător. Preturi libere: Mazărea comestibilă „Victoria“ 230.000—240.000 lei staţie de încăr­care; mazăre furajeră „Victoria“ lei 160.000 idem; fasole, recolta 1944, lei 270.000—280.000; turte de floarea soarelui, lei 280.000, bprdft­uljfe Situaţia agricolă din ţară In cursul săptâm­ânei trecute în­­sâmânţările au fost întrerupte din cauza ploilor cari au căzut în toată ţara. aDup­ă o statistici a direcţiei e­­conomice agrare,­ situaţia Îî­săim­ân­­ţărilor e ceva mai bună în jude­ţele: Ialomiţa,-­ Tulcea, Brăila, Si­biu, Târnava Mare şi­ Mică, Te­cuci, Ilfov, Vlaşca, Făgăraş, e po­trivită în judeţele Teleorman, Ba­cău, Putna, Braşov, Hunedoara şi ■destul de rea în: Timiş Torontal, Caraş, Mehedin­ţi, Vâlcea, Argeş, Muscel şi Olt. Din unele judeţe lipsesc cifrele asupra proporţiei însămânţărilor. Culesul porumbului e pe sfârşite. Sfecla a fost scoasă în propor­ţie de 50 la sută. Culesul bumbacului e întârziat de asemeni din cauza ploilor. „ IM mm . " ! ! Majorarea sporurior de scumpete a funcţionari­lor publici Se ştie că una din cele mai impor-­­ tante şi mai acute probleme­­ care frământă în egală măsură, atât pe salariaţii publici şi particulari, cât şi întreprinderile şi Statul, este aceia a salariilor. Fireşte că chestiunea este pe cât de gravă, pe atât justificată, avân­­du-se în vedere că preţul tuturor arti­colelor sporeşte într’o proporţie dea­­dreptul alarmantă, astfel că orice ma­jorare de salar nu mai poate atinge nici pe departe urcările vertiginoase ale preţurilor mărfurilor. De aceia, după sporirea mai mult,. simbolică de salarii care s’a făcut a­­cum câtva timp de către guvern, — urcare, care după cum suntem infor­maţi, a fost acordată într’o măsură mai redusă, decât aceia asupra căreia s’a căzut de acord cu Reprezentanţii patronali, — actualmente se discută problema unei mai echitabile şi mai reale salarizări a lucrătorilor şi func­ţionarilor particulari. Dar, concomitent cu discuţiurile care au loc în această privinţă, foru­rile în drept au fost sesizate că în urma unor demersuri făcute de către unele categorii de salariaţi in faţa întreprinderilor la cari lucrează, s a ajuns la unele acorduri. Dacă aceste majorări obţinute sunt mulţumitoare deocamdată, pentru salariaţii acelor întreprinderi, s-a constatat că ele nu se află în con­cordanţă cu scara salariilor generale, astfel că prin acest sistem inaugurat peste capul delegaţilor sindicatelor muncitoreşti, se vor creia mereu noui categorii de nemulţumiţi. In adevăr, dacă o întreprindere cu capital mai mare şi cu randament şi posibilităţi d© desfacere a mărfurilor foarte mari, înţelege să satisfacă ce­rerile — justificate de altfel — ale lu­crătorilor mergând la o sporire până la 100—150 la sută, nu acelaş lucru se poate întâmpla cu o întreprindere care nu are aceleaşi posibilităţi. Or, atunci de ce să se creeze cate­gorii de salariaţi avantajaţi şi lipsiţi de avantagii ? Dar această stare în loc să soluţio­neze problema, dimpotrivă, o agra­vează. De aceia ar fi nimerit ca să se aş­tepte soluţiile delegaţii muncitorilor pentru că în urma cererilor formu­late, să se creeze echilibrul de care avem nevoe. MAJORAREA SPORURILOR DE SCUMPETE A FUNCŢIONARILOR DE STAT In legătură cu aceasta suntem In­formaţi că la ministerul finanţelor, se studiază in momentul de faţă po­sibilităţile de majorare a sporurilor de scumpete, pentru ca salariaţii pu­blici să poată face faţă nevoilor ase­menea celorlalte categorii de funcţi­i­nari. Fireşte că problema care se pune este grea, dar nevoile momentului­ de față impune o rezolvare fără fi zăbăvit a ei. Deocamdată, factorii în drept exa­minează chestiunea, pentru ca în cu­rând ea să poată fi aplicabilă. Iată de ce am arătat că problema salariilor preocupă nu numai pe Stat, ci toate categoriile sociale, care prin intermediul tehnicienilor şi sindicate­lor, cată să-i dea o rezolvare şi in a­­celaş timp potrivită cu împrejurările. ---O i s i * • » * *-*"*■* ♦ ♦-♦*- - Conferinţa admininstratorilor financiari din Ardeaul de nord eliberat dri dimineaţă a avut loc la mi­­nistenl Finanţelor o conferinţă cu administratorii financiari din Tran­silvania de Nord. Conferinţa a fost prezidată de d. Eugen Demetrescu, directorul gene­ral al contribuţiilor directe. Administratorii financiari cari urmează să se instaleze în Ardea­lul de Nord eliberat, au primit in­strucţiuni de modul cum trebuie să aplice în acea parte a ţării legile fiscale, recomandându-ii-se in ace­­laşi timp o ţinută cât mai frumoa­să cu contribuabilii. TRAGEREA LA SORŢI A UNOR TITLURI DE RENTA Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa detentorilor de titluri de rentă înzestrarea Ţării din 1934 şi Reîntregii Ţării din 1941, că trage­­rile la sorţi a acestor împrumuturi se vor efectua, după cum urmează: In ziua de 1 Noembrie 1944, o­­rele 9, împrumutul înzestrării Ţă­rii din 1934, iar In ziua de 2 Noembrie 1944, ore­­le 4, împrumutul Reîntregirii Ţării din 1941. Tragerile se vor face în localul Direcţiunii Generale a atoriei pu­blice, Str. Dr. Râureanuu No. 3. Deschiderea credite extraor Potrivit dispoziţiunilor art. 3, alin. ultim din legea Nr. 449 din 1944, pri­vind măsurile pentru desfiinţarea ad­ministraţiilor provinciilor Basarabia şi Bucovina, modificat prin legea nr. 544 din 1944, salariile funcţionarilor din a­­ceste provincii preluaţi de ministere, administraţii sau alte institutiuni, se plătesc până la 31 Martie 1945 dintr£un credit extraordinar bugetar ce se va deschide pe seama departamentelor res­pective. ■ .­­In executarea acestor dispoziţiuni le­gale s'a deschis pe seama departamen­telor credite extraordinare bugetare în sumă totală de 998.283.600 lei, pentru plata salariilor, accesoriilor, indemni-­ zaţiei de scumpete şi altor drepturi de personal, cuvenite funcţionarilor pe t­imp de 3 luni, care nu au putut fi bugetari preluaţi de la aceste provincii, încadraţi în posturi bugetare vacante, urmând ca în acest interval de timp să se execute operațiunile prevăzute de art. 3 din legea nr. 449 din 1944 cu modificările ulterioare, pentru plasa­­rea și încadrarea acestui personal in posturile vacante din bugetele ministe­relor și altor autorităţi publice Aceste credite se vor acoperi cu sumă de egală valoare ce se anuleaza din subvențiile înscrise în bugetul mi­nisterului de finanțe pe exerciţiul in curs pentru alimentarea bugetelor pro­vinciilor. __ . Pe lângă creditele menționate mai sus, în conformitate cu dispozițiunile legii nr­ 462 din 12 Septembrie 1944, pentru desfiinţarea ministerului pro­pagandei naţionale, s’au anulat dispo­nibilele rămase neordonanţate din cre­dite înscrise în bugetul acelui departa­ment pe exerciţiul 1944/1945 în suma totală de 713.716.559 lei Şi s’au deschis credite suplimentare si extraordinare pe seama ministerului afacerilor străi­ne, în sumă totală de 342-100.000 ,l®i, pentru cheltuielile serviciilor ce con­tinuă a funcţiona în cadrul ministeru­lui afacerilor străine si un credit ex­traordinar de 29.166.500 lei pe seama ministerului culturii nationale si al cultelor, reprezentând subvenţia cu­venită orchestrei „Filarmonica”. De asemenea pentru­ acoperirea altor cheltueli pentru care nu s’au prevăzut credite în bugetele ministerelor, finan­­­telor, lucrărilor publice si al comuni­caţiilor si culturii nationale si al m­ul­­telor s’au deschis credite extraordina­re în sumă de 27­ 739.300 lei, care va acoperi din fondul pentru deschi­deri de credite prevăzut în bugetul general al Statului pe exerciţiul în curs ce se majorează cu suma de -­­ 17.789.300, produsă pentru anulare am bugetele ministerelor, afacerilor In­terne, agriculturii si domeniilor, lucra­­rilor publice si al comunicaţiilor 3i culturii nationale si al cultelor. In total, creditele suplimentare si ex­traordinare ce se deschid pe seama mi­nisterelor însumează 1.397-339.400 lei, fiind acoperite din fondul pentru, des­chideri de credite suplimentare și ex­traordinare prevăzut în bugrtul gene­­ral al Statului, pe exercițiul 1944—4a, care se majorează cu suma totala ,de lei 1.729.780.459, ce se anulează din bu­getele ministerelor, finanțelor, aface­rilor interne, agriculturii si doîniI'ilor,­ lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, culturii nationale si al cultelor si Pro­pagandei nationale, pe acelaşi exer­ciţiu. Inaugurarea cursurilor de limba engleză ale asociaţiei „ Prietenii Statelor Unite“ Domnii membri ai Consiliului pre­cum şi donii membrii fondatori ai­­Camerei de Comerţ şi Industrie Ro­­mâno-americane“, sunt rugaţi a lua parte la festivitatea inaugurărei cursului de limba engleză sub auspi­­ciire Asociaţiei „Prietenii Statelor fi­nite ale Americei“ care va avea loc astăzi 1 Noembrie 1944 — or­a 4 p. m. in sala de Consiliu a Chitatei de Comerţ şi Industrie din str. Bur­sei 4. Vor lua cuvântul d. dr. N. Lupu, Preşedintele Asociaţiei şi alţi im­­­bri din Consiliul Asociaţiei după ca­re va umia conferinţa d-lui Frank «­­ •­­bo misiunea Americană şi apoi lecţia de deschidere a cursului» Creditul ţărănesc Din cauza împrejurărilor, numeroşi agricultori nu şi-au putut vinde ce­realele du noua recoltă. Alţii nici n’au trectat. De aceea, în lumea sate­lor se simte mare nevoie de numerar şi seminţe, pentru muncile agrico­le de toamnă. Uşile băncilor particulare le sunt închise. Oficialitatea nu a luat încă nicio măsură pentru finanţarea plugarilor. Credem că cel puţin acum, când nu ne mai despart de iarnă decât 3—4 săptămâni, trebue să se treacă la lucruri practice, pentru ca ogoarele să nu rămână sterpe. Să se ceară­­ma multă iniţiativă forurilor­ judeţene' s locale, renunţându-se la dăunătorii centralism excesiv de până acum şi în deosebi, în aprovizionarea cu se­minţe selecţionate şi acordarea credi­telor necesare pentru muncile agri­cole de toamnă să se facă ceva că mai urgent. Facem cu acest prilej şi r­eretabi constatare că participarea cooperat­ielor noastre de credit și product este inexistentă. ■».--...«s*"“ ■■

Next