Argus, ianuarie 1945 (Anul 34, nr. 9479-9501)
1945-01-01 / nr. 9479
Nr. 9479 Din dosarele dictators răpuse BEDESUPTURILE UNEI LEGI SCELERATE de SACHE KLEIN Ne propunem să arătăm cititorilor „AROUS"-uluî, felul vampiric la car^ tara noastră a fost vlăguită economicește In profitul Germaniei hl‘i î». . în. ^taPui anilor dle vitregie a regimului răpufe, dar în acela* timp *? f luli,»®8 ,.o eu °*r* polile topor autohton, au susţinut această sistematică spoliere. » criza economică, de O atroce Intensitate, prin care trece astăzi românia este datorată aproape exclusiv cauzelor mai sus menţionate, a căror incidente continuăm a le trăi..I Era în anul 1941. Integrată în Axă, ţara noastră Începuse a fî vizitată cu o crescândă frecventă de diverfte delegaţiuni germane şi Italiene. Acorduri comerciale. Codice suplimentare, conţiiente tot mai mari de produse agricole şi petrolifere ne erau cerute şi le erau atribuite cu o grabă intempestivă de către conducătorii Departamentelor noastre economice. Chiar prevederile pentru însămânțări, chiar cotele pentru consumul intern, chiar contigentele pentru țările neutru de la care aveam de primit în plată materii prime, armament sau valvă forte, toate acererea au fost riguros subordonate „frăţiei de arme“ cu statele axei. Concomitent, de altfel, cu executarea acestor acorduri, se desfăşura procesul de românizare, citiţi «Umanizarea vieţii noastre economice, facriltându-se infeudarea noastră totală. Odată cu ratificarea acordurilor, tip creiane în capitala noastră aproape SO firme germane şi italiene, organizate cu tot aparatul tentacular necesar, având technicieni şi funcţionari importaţi din statele respective şi sedii de colectare in tot cuprinsul ţării, intr-o perfectă conducere politică, sub jxagheta măiastră a gaulefterului Klt Toate acestei firme crelate ad-hoc ecumulau de la producătorul român cerealele la preţuri discreţionare având monopolul executării contigentelor atribuite prin convenţii şi astfel întreaga activitate a valorificărli ».'«Maselor solului nofctru la export era numai In mâna acestor 20 firme naziste. Intr'adevăr, iniţiaţii, la simpla evocare a figurii lui Killînger revăd trista mascaradă tocată de statul major al Ambasadei Germane, cu nenumărate firme fasciste dotate după cum am mai spus cu organe de colectare în toată ţara pentru a-i pompa seva, acaparând pe de o parte produse la preţuri derizorii, semănând de altă parte cea mai ignobilă şi venincilă propagandă. Puţini sunt cei care ştiu că erau momente când ca să nu mai vorbim de populaţia civilă, unităţi din armată noastră, intrate în campanie pentru tegrese exclusiv germane, duceau lipsă de furaje în timp ce în multe din staţiunile nostetre feroviare zăceau sub cerul liber nenumărate movile din asemenea produse, (nemai având loc în maaazli), aşteptând vagoane pentru a fi transportate în Germania? Dar iată ce voim astăzi să relatăm: Următor procesului de hitlerizare a economiei noastre, reuşiseră totuşi să supravieţuiască câteva societăţi anonime, cu capital românesc şi care nu putuseră să fie desfiinţate prin legislaţia rasială. Aceste 1 14 societăţi, rebarbative, faţă de noua orientare ce se dăduse exportului nostru, se străduiau să menţină relaţiile lor cu ţările neutre, recte cu Suedia şi Elveţia, debuşee tradiţionale. Contrariate de „anacronica” atitudine a menţionatelor firme autorităţile hitleriste, pentru a curma definitiv exporturile în curs de efectuare a acestora, către ţările vizate, ordonă nimicirea societăţilor. Exista Insă un impediment şi anume: legaţiile Suediei şi Elveţiei încunoştinţate de contractele Încheiate urmăreau executarea lor punctuală. Prin urmare, după ce mai întâi, sub pretextul unei aşa zise revizuiri a disponibililor exportabile, şi aceasta când angajamentele şi cererile da export erau mai numeroase, vreme de peste o lună, nu se mai eliberase firmelor vizate nici o autorizaţie de export, dar pe la mijlocul lunii Decembrie 1941 se avizează la mijloace mult mai operante. Efectiv, cu un zel odios d. Ion Marinescu, ministrul economiei naţionale la acea epocă, edictează Decretul Lege nr. 79 din 19« prin care se desfiinţează societăţile anonime care au drept p.comerţ»l de produse agricole. Nici mai mult nici mai puţin! Mare consternare pe dată. Intr-adevăr Banca Naţională primise anticipat o însemnată valoare în devize drept plata produselor ce urmau să fie exportate In amintitele ţări neutre, iar la rândul lor Băncile care efectuaseră finanţarea acestor exporturi se aflau descoperite cu „sute de milioane”, deoarece ca un efect al acestei legi scelerate, mărfurile Încărcate In şlepuri sau vagoane de către societăţile respective nu mai aveau stăpân. Efectele dezastruoase ale acestei legi erau tot mai mari. Sutele de vagoane sorîte în schelele dunărene sau frontiere nu puteau fi descărcate sau vămuite. Unele şlepuri încărcate şi care aşteptau formalităţile de vămuire au luat foc, toate acestea erau lăsate în voia soartei fără nici o proteguire, deşi era vorba de o avuţie naţională. Proprietarii lor, societăţile anonime, erau desfiinţaţi. Pentru a ilustra şi mai mult imbecilitatea funciară a acestei hotărlri subliniem că cerealele propriu zise Intrau la export numai pentru Germania şi Italia ce*»#« ac exporta în Suedia şi Elveţia erau derivate, care nu se consumau la acea dată pe plaţa internă şi nu erau cerute nici de statele axei. La început, întrucât grosul exportului propriu zis era executat de firmele germano-italiene, consternarea pieţii era şi mai desăvârşită, căci se credea că este vorba de o măsură împotriva caaselor nazi-fasciste care acaparaseră întreaga finanţă şi întregul comerţ de export la noi. Nedumerirea însă a fost repede risipită, că el chiar în ziua apariţiei Decretului, toate vămile primiseră ordine telegrafice cum că Armele germano-italiene, denumite în telegrame, deşi şi ele societăţi anonime, se aflau exceptate dela menţionata prohibire. Această prohibire nu atingea prin urmare decât exclusiv cele câteva societăţi anonime româneşti, care se străduiseră şi valorifice în condiţiuni mai bune produsele noastre pe pieţele neutre, primind în plată în loc de mărci germane „devize forte“. Şi astfel prin consecinţa legii datorită, în plusui pagubelor pricinuite aceste firme urmând să rămână iremediabil distrusa. Astăzi putem mărturisi că ceea ce fi urmărit conducătorul ministerului economiei naţionale de atunci, decorat de Hitler cu „Vulturul Alb clasa pentru Înalte servicii aduse Helchului, atât el cât şi dealtfel cei ce l’au succedat sau precedat a fost nu numai satisfacerea în plin a intereselor axiste, dar şi înlocuirea firmelor româneşti, desfiinţate, prin firme individuale pronaziste. Acestea pe lângă că camufla in realitate interese personale, urmăreau şi debarasarea de orice concurenţă pe pieţile Suediei şi Elveţiei pentru a-şi putea alimenta Seifurile bine adăpostite. Dar Intr'un articol viitor vom înfăţişa adevăratele aspecte sinistre provocate de aceste scelerate măsuri. Sache Klein »♦♦»♦♦♦♦-* ♦♦♦♦»»«♦♦ O PRECIZARE A MINISTERULUI FINANŢELOR COMUNICAT Ministerul Finanţelor face cunoscut că articolul intitulat „Necesitatea ştampilării bancnotelor” apărut sub semnătura domnului Inspector General Dr. Anton I. Mureşeanu, în ziarul „Ardealul” nr. 61 cu data de 29 Dec 1944, nu reprezintă vederile acestui departament, în această privinţă. Punctul de vedere al Ministerului de Finanţe cu privire la politica financiară a Statului, a fost expus în repetate rânduri de către şeful acestui departament. Se declară încă odată cu acest prilej că, Ministerul Finanţelor nu intenţionează şi este potrivnic oricăror măsuri de manipulare asupra biletelor de bancă şi împotriva luării oricăror măsuri de natura celor arătate în cuprinsul articolului susmenţionat. I anatjai MOLI. TARIF al transporturilor Tariful transporturilor de lemne şi mărfuri de la gări în cuprinsul Municipiului Bucureşti a fost fixat de către Comisariatul general al preţurilor astfel: Lemne de foc pt. 10000 kgr. 17.500. Alimente pt. 10.000 kgr. lei 10.000. Cărbuni şi brichete pt. 10.000 kgr. lei 10.000. Var. țigla pt 10.000 kgr. lei 15000. Mărfuri ambalate In lăzi recipiente, etc. pt. 10.000 kgr. lei 14.000. Materiale neambalate, (fier, beton, tablă, cherestea) pt. 10.000 kgr. lei 15 000 Mărfuri voluminoase, nutreț, lăzi goale, etc. pt. 10.000 kgr. lei 18 000. Mașini, cazane, motoare, piatră, tildă, fire textile, etc. liber. Câte alimente a consumat Capitala în 1944 Bună zeci şi una milioane kg. carne de 25 milioane litri d® fin au consumat, bucureştenii intr'un an Astăzi, preocuparea de cipotonie a celora conduc ţara şi gospodăria Capitalei, este aprovizionarea cu alimente şi combustibil a populaţiei Cum se face această operaţiune, în plină criză a transporturilor, se vădeşte zi de zi şi numai datorită eforturilor continui ale conducerei municipale el a putut învinge această criză, ce ameninţa cu înfometare populaţia Capitalei. Fără îndoială ca în sistemul d® astăzi al aprovizionării alimentare cu caracterul său comercial şi Interpunerea inevitabilă a negustorului detailist şi al intermediarului, preţurile de vânzare vor oscila întotdeauna în favoarea vânzătorului. Oraşele moderne care aprovaloează populaţia prin sistemul cooperativelor, au asigurat nu numai o aprovizionare cu alimente selecţionate, ci şi in condiţii extrem de eftine. Bucureştiul, prin vechiul său istern reuşeşte să ofere locuitorilor săi, o piaţă abundentă uneori, dar scumpă. Anul ce a trecut, a înregistrat cifre impresionante In cantităţile de alimente introduse în Capitală, deşi câteva luni, o bună parte a populaţiei era ,,disperată” din cauza bombardamentelor, prin natura acestor alimente, bucureşteanul se dovedeşte a avea anumite înclinări şi preferinţe, desluşind în acelaş timp şi gradul de neînţelegere a valorii acelor alimente. Cifrele pe care nu le furnizează Serviciul de statistică economică a Primăriei Municipiului sunt extrem de interesante, ele fiind rezultatul unei trude zilnice pe care o depune echipa de slujbaşi condusă de CL George Milea, înfiinţat acum patru ani, acest serviciu prin funcţionarii detaşaţi permanent în gările şi la barierele Capitalei, înregistrează toate alimentele şi tot combustibilul introdus, în Bucureşti. Mai mult, pentru a se cunoaşte şi identifica uşor centrele de aprovizionare după natura alimentelor aduse, s-au întocmit fişe speciale pentru fiecare regiune, oraş sau sat, de unde au venit alimente sau lemne, cu căruiţele sau cu vagonul. Un serviciu complet de statistică, ce trebue să fie consultat chiar de autorităţile economice superioare, J Ceapă 10-18 lei kgr. 601.80 lei kgr. Fasole 24 lei kgr. 48 lei kgr. Usturoi 45 lei kgr. 180 lei kgr. Varză 15 IM buc. 70 lei kgr. Ouăle 16 lei buc. 120 lei buc. Găina 400 10 buc. 1300 lei buc. Gâscă 800 lei buc. 2100 lei buc. Curcan 1300 lei buc- 6-9000 lei buc Și prețurile continuă să se urce. Pentru că în afară de criza transporturilor, avem şî o criză a educaţiei civice,"«, conştiinţei şi a răspunderii. Specula este în tolu. Mărfurile înregistrează sporuri de la zi la azi, fără nicio îndreptăţire, în afara de pofta nesăţioasă de câştig a unui Infim număr de negustori şi intermediari, însănătoşirea vieţii econorsiice *e impune insă şi cât mai de grabă, pentru că nu este nici moral, nici logic ca în tinp ce o parte a populaţiei B ftngarează pe front in luptă pentru distrugerea hitlerismului, iar marea mulţime de muncitori îşi racordează energiile în uzine, fabrici, alegere, pentru sporirea producţiei industriale şi agricole, un grup restrâns să se supraliciteze în goana după înavuţire pe spinarea unei întregi populaţiuni. V. Petre Totuşi, este demn de relevat, că CE A CONSUMAT BUCUREŞTIUL IN 1944 Din cifrele strânse de acest serviciu aflăm că in cursul anului 1944, au Intrat In Capitală ţi s-au consumat: 4.440.000 kgr. brânză albă, 1.118 000 1 kgr. caşcaval, schweitzer, 21000 0001 kg. carne, 3.570.000 kgr. cartofi, 5180.000 kgr ceapă, 2.300.000 kgr. fasole uscată, 6.100.000 kgr. lapte, 4.500.000 kgr. peşte proaspăt, 758 000 kgr. unt 16.845.000 kgr. zahăr, 9.005 000 kgr. zarzavat, 11200.000 kgr fructe, 2.190.000 kgr. orez, 56.450.000 bucăți ouă 1.830.000 kgr. păsări tăiate, 470.000 bucăţi păsări vii, 84.000 kg. miere, 650.000 kgr. nuci, 14.200.000 kgr sare, 8.500.000 kgr. varză, 6.200.000 pătlăgele roşii, 1.200.000 kgr. vinete, 10.600.000 kgr. pepeni, 5.100.000 kgr. făină. Au mai fost aduse In Capitală în decursul anului 1944: 331.500.000 kg. lemne de foc (885 milioane kgr. in 1943) și 193.500.000 kg. combustibil lichid de calorifer (300 milioane kgr. în 1943), 2.600.000 kg. petrol (73 milioane kg. In 1943), 98.460.000 kgr. grău, 21 milioane kgr. porumb. Cât beau bucureșteni într’un an Cantitatea de băuturi spirtoasa (vin, rachiu şi ţuică), consumată în Capitală în timpul anului 1944, net indică cifre impresionante. Se consumă foarte puţin unt şi le-1 gume, dar se bea vârtos. Dovadă, în anul 1944, s-au băut: 24 milioane litri de vin, 2 milioane, litri ţuică şi 620.000 litri rachiu. Faţă de consumul din 1943, anul acesta — datorită fireşte tulburărilor produse în mijloacele de transport — s‘au înregistrat diminuări importan-,te la unele categorii de alimente. Brânza s'a consumat jumătate din cantitatea anului trecut, carnea s‘a menţinut la aceeaş cantitate, cartofi mai puţin cu 20 milioane kgr, ouăle cu 120 milioane bucăţi mai puţin, în schimb ţuica şi rachiul s-au consumat la fel ca în anul 1943. Evoluţia preţurilor la articolele alimentare a urmărit acelaş ritm trepidant şi în continuă ascensiune, ca la toate mărfurile din toate compartimentele economice. Vom da hi alăturatul tablou comparativ preţurile la câteva articole alimentare înregistrate de mercurialul oficial la 31 Decembrie 1943 şi la 31 Decembrie 1944. 31 Dec. 1948 31 fie« 1944 Cartofi 11-13 lei kgr. 45-70 lei kgr. ♦♦♦«♦♦♦♦ *<♦♦♦» « ».» » » » ♦ « » Note la tariful unitar al cifrei de afaceri printr'o decizie a Ministerului de finanțe, publicată în M. O. din 30 Dec 1944, la art. 229 din Tariful unitar al cifrei de afaceri, se înființează o notă cu redactarea «i valoarea media următoare: a) Art. 220 Notă: Panglîcele de mătase artificială simple, neimpregnate, denumite „Jakonet” importate de întreprinderile industriale în, scopul de a fi întrebuinţate exclusiv pentru izolări, lei 1.000 pt. 1 kg La art. 1.470 din Tariful unitar al cifrei de afaceri, se Înfiinţează următoarea notă: b) Art. 1.470. Notă: Aci se încadrează şi obiectele vechi de aur, cumpărate pentru retopire. Dispoziţiunile de mai sus, intră in vigoare pe ziua de 1 Ianuarie 1945. Camara de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti a intervenit pe lângă d. preşedinte al Consiliului de Miniştri Şi pe lângă d-nii miniştrii ai Comunicaţiilor şi Economiei Naţionale să permită comercianţii,,r să călătorească pe C. F. R. în scopul aprovizionării populaţiei din Capitală şi din celelalte centre populate din ţară. Comercianţii ar urma să călătorească în baza unei împuterniciri dată da Camera de Comerţ şi de Industrie. ANUL AGRICOL Intrio tară ca a noastră, adesea bântuită de secetă, şi lipsită d® etetem® de irigaţii, un an agricol poate fi considerat ca tun întrucât au fost ploi suficiente şi recolta a fost aproape normală. Astfel poate fi clasificat anul 1944 din punct de vedere al situaţiei atmosferice-Situaţia creată de război a pricinuit multe neajunsuri agricultorilor: a fost lipsa de braţe în multe regiuni şi rechiziţiile necesare pentru nevoile armatei au împuţinat inventarul agricol. Regiunile din imediata apropiere a frontului au suferit mai mult decât cele din Muntenia şi Oltenia. E lesne de înţeles că în Moldova şi în Ardeal unde au fost lupte, recolta nu s’a putut strâng® decât în proaste condiţii şi uneori nu s’a strâns deloc. In momentul de faţă agricultura noastră se află într’o situaţie destul de critică. Din lipsa de inventar însftmfinţările s’au făcut cui întârziere şi cu mare greutate. Ministerul agriculturii a depus mari stăruinţe să se însămânţeze cât mai mult. Situaţia ar fi fost mult mai rea dacă timpul nu s’ar fi menţinut relativ favorabil până la 15 Decembrie. S a ajuns la grâu la o suprafaţă însămânţată de 1737,872 ha. în 43 judeţe faţă de 2.441-500 ha- cât prevedea planul de cultură- Proporţia o de 71.140». Iată şi judeţele în care sunt cel® mai mari suprafeţe însămânţate: Teleorman 155-679 ha-Dolj 151-360 ha. Ialomiţa 144 034 ha. Ilfov 124.788 ha. Romanati 122-800 ha. Vlaşca 118-540 ha. Acestea sunt singurele judeţe unde suprafaţa însămânţată depăşeşte 100 000 ha. Situaţia cea mai rea e în judeţele Vâlcea, Putna, Argeş, Gorj, Botoşani unde cifra însămânţări- lor la grâu , sub 10.000 hectare în fiecare judei Afară de grâu s-au mai însămânţat în toamnă 101-250 ha, cu CL- ’• 86-607 ha- cu orz de toamnă şi răpită 4695 hectar». Răpită s’a pus foarte puţină pentru că la sfârşitul lunei August când se seamănă această plantă a fost secetă. Chiar aceste semănături nu sunt toate făcuta în condiţii optime. PRODUCŢIA Ţinând seama de condiţiile în cari s’a desfăşurat campania agricolă, nu putem da cifre asupra producţiei totale La grâu producţia ]» hectar a variat între 1000 şi 1100 kgr-Porumbul a suferit din pricina secetei şi a dat totuşi o producţie între 1230—1800 kgr. la hectar-Orzul şi ovăzul au dat recolte relativ slabe. Producţia de sămânţă de floarea soarelui a variat între 600 şi 700 kgr. la hectar. Dresiuiile noastre ocupă o suprafaţă destul de reduşi şi producţia e departe de a acoperi nevoile consumului intern. PREŢURILE La cereale preţurile au fost comprimate şi disproporţia între preţul produselor agricole şi preţul produselor industriale , enorm dja mare. Guvernul a luat îe curând măsura de a spori, într-o oarecare măsură, preţul produselor agricole. Sporirea a fost bine venită dar încă nu corespunde urcărei preţurilor la alte produse industriale S’a mai anunţat că şi aceste preţuri vor fi revizuite în Martie 1945. Ne dăm bine seama ca toate guvernele ţării să comprime preţul prtinei care e un aliment de prima noce şi lato- dar măgura a în dauna micilor agricultori cari nu mai rşesc să-şi complecteze un minimum de inventar necear exploatăm. Intru cât în toamnă nu s’a putut acoperi în întregime suprafaţa prevăzută în planul de cultură, în campania de Primăvară va trebui să se însămânţeze mai mult ca în alti ani S’au hiat din tmp măsurii» *»» SSSiaSJLA ta necesară cu porumb, păioasa, oleaginoase, in, cânepă, bumbac şi ore*. In judeţele unde lipsurile de sămânţă sunt mai mari se va aduce sămânţă din alte judeţe. MICŞORAREA STOCK-ULUI DE VITE Situaţia creată de război şi obligaţia de a îndeplini corect condiţiile armistiţiului au dus la o considerabila scădere a numărului animatelor. Se pare că scăderea cea mai mare e la cabaline si la porcine. In cursul lunei ianuarie se va proceda la o inventariere a animalelor pentru a se cunoaşte situaţia reală- E cert că trebuesc luate anumite măsuri pentru conservarea animalelor de reproducţie. ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Cei cari se ocupă de problemele agricole ştiu că avem o suprafaţă de 8.390 000 hectar® terenuri mlăştinoase şi inundabile, aărături, terenuri bântuite de secetă şi alteie degradate. Serviciul îmbunătăţirilor funciare din ministerul agriculturii, are întocmit un vast programde lucrări* E cert că multe din aceste au«pirafeţe ar putea fi redate agriculturii. Punerea în valoare a acestor terenuri cere în special lucrări de îndiguiri costisitoare si cari nu se pot executa decât intr’un şir de ani. E cert că aceste lucrări nu se pot executa de particulari şi e nevoe de Intervenţia statului. REFORMA AGRARA Am urmărit primele două şedinţe ale comisiunei pentru studiul reformei agrare Se cercetează încă găsirea unei metode de lucru. Nu se sti® încă numărul celor îndreptăţiţi la împroprietărire şi nici suprafaţa arabilă ce urmează să fie expropriată-Se pare că tot ce se află în stăpânirea marei proprietăți n’ar depăşi cifra de 960000 hectare E nevoe de un recensământ făcut cu buna credință și care să ajute la, rezolvarea problemei- r ACTIVe* Conturi de ordine PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE Gh. Pop COMISIA PERMANENTA DE ,/ CONTROL Contul DEBIT I Dobânzi plătite H Cheltueli generala: Salarii, imprimate, chin*, etc. itt Amortizări IV Premii deponenților pe librr b y Beneficiu net PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE administraţie Gh. Pop COMISIA PERMANENTA DE CONTROL DIRECTOR GENERAL Alex. Tomoroveanu A. Romanescu, N.tşerbănescu cu profit fi încheiat la 31 Decembrie 1944 DIRECTORUL CONTABIL TU Ştefan Ndorea Expert Contabil pierdere ■iälsHSSIS DIRECTOR GENERAL Alex. Tomoroveanu A. Romanescu V. Şerbănascu C. E. C. CASA NAȚIONALĂ de ECONOMII şi CECURI POŞTALI Bilanț general încheiat la 31 Decembrie 1944 PASIV 104.886.421 30 382.016 42.612.661 15.943.726.492 28.040.164.275 177.SS1.698 1.542.948.136 1î3.150"flMA4Q 23 070.405.932 \ Depuneri: a) Librete de economii b) Conturi de cec II B. N. R. Cont Special III Fonduri proprii IV Amortizări a) Amortizări mașini b) Amortizări mobilier V Premii pentru depunători VI Ordine de plată în circulaţie VII Diverse coturi 36 443.845? vni Tranzitoriu generai IX Beneficiu net X. Conturi de ordine 104.380.419 30.382 «15 563.193.472 l I Dobânzi și alte venituri dela: .1 a) Efecte publice proprii și 68S.057.3SS 5 Împrumuturi 34.375.784 ; b) Diverse 0-884.740 407.659.855 i 35.036,923.89 4.240105.031 63S.031j60| 134.T69.OSi j.0,000.0o| 2S06.S51.6S| 170.745.01 305. 617.381 407 659 S5.STISTrOTUl 2S.670.405.031 l.SSS 174.334 31.947.850 ■flaireras» DIRECTORUL CONTABILITATII Stefan N^vrea Expert Contabil Funcţionarii superiori C. F.R. scoşi la pensisl Direcţiunea generala C. F. R a hotărât scoaterea din Pibeiu, la pensie a următorilor funcţionari superiori : Inginer N. Roaie-Coresnu fost db-rector şi inspector general 4, capital, Mihail Chiripeftiu, fost director, ng. I Th. Atanasescu, fost director, avocat Mircea Culianu, fost director, inginer D. Băiatu, fost director, inginer V. Misicu, fost director, inginer Maxi Mărculancu, subdirector şi avocat Nţcolae Ijiţescu, împotabllUtil: (Njurăerar, B.N.R., Bonuri de Casă) II Plasamente: a) Efecte proprii b) împrumuturi in investiţii : a) Maşini de contabilizat şi autovehicule b) Mobilier c) Imobile IV. Diverse conturi: V Tranzitoriu General 2.063^38.327 23.985.23Q-943 14.383 795.646 20.054.128.246 Acte de notariat 30 DECEMBRIE VANZARI-CUMPARARI 81394. — Bragadiru D, vinde Maria Stroeecu, imob. str- Ionică 7, lei 7 500 000-81938. — Idem — idem, cu lei 3-750 000-81942. — Idem Victoria Jalea, idem, lei 8 750 000- 81967. — Chiigiu Eugenia-Carmen dr- Lăzărescu- imob- str. Aurel Vlaicu 48, cu lei 4.000.000 81949 — Geroveanu Iulia—Suren Bavarian, garsonieră b-dul Brătianu 8—5, lei 2200 000 81954 — Tillman I—Spiegel B. imob- str- Smârdan 18- Își 2 000.000. 81891 — Bucică Carmen—Traian I. Ioniță, imob. str- Parfumului 10, Cu 8000 000 lei. 31948 — George Ion Nicolae—Traien Georgescu, imob. Ploești, lei 1.200 000-81958 — Cavanian I.—Onnik Balekdjian, garsonieră, b-dul Brătianu nr. 25, lei 1500 000. 81957 — Ionescu Aneta — D-tra Popescu-Sai, teren str- Fonteriei 2, lei 1.862 000-81860 — Predeseu Paraschiva — loan Cludiu, imob. com- Colentina. cu tei 1000 000. 81870 Petrovici Elisabeta1—Alfred Intebel, garsonieră, str. Ion Ghica 2, om tei 1.200.000. 8871 — Stroescu Sabina—Marcel Mailer, garsonieră str Ion Ghica 2, lei 1200 000-81855 — Predeseu Paraschiva — Ana Lotreanu, teren Colentina, lei 500.000. 81926 — Ion Gh- Maria-Gh. Enache, teren str. Ștefănescu-Tei 2, lei IOOOOO. 81929 — Știrbey Joe—C-tin Stoianu, imob str- G-ral Angelescu 59, lei 800-000. 31961 — Idem—Margareta Macri, idem lei 1 250-000. 39956 — Voinescu Gh.—C-tin Aritescu, imob- com. Șerban Vodă, lei 800-000. 81965 — Mertescu O. — Ana Bălcescu, garsonieră, str. Mareșal Averescu 24, lei 450-000- 81841 — Fințescu D-tru—Trata C-tin, motor, cu lei 400-000. 81889 — Almosnino M.—Lia Demetrescu, teren com- Șerban Vodă lei 463-750. 81888 — Idem—Damian Bran, idem lei 300 880. BONATIUNI 81878 — Georgescu M donează Ion Georgescu, teren Vasilati (Ilfov), evaluat lei 1.50 000. 81232 — Georgescu C-tin—Sofia Georgescu-Chiroiu, teren Brănești (Ialomița) eval- lei 2000.000- 81877 — Georgescu Gr.—Marius Gr- Georgescu- teren Vasilati Ilfov lei 1500-000-81930 — C-Unescu Ana-Maria dr. Mavromati, imob. gtr- Cobalcescu 28, eval. lei 1.200.000-81950 — Idem — Fiorea Rădulescu, teren com- T- Vladimirescu, cu lei 1.600000. 31989 — Pherekide Mihail—Alexe Pherekide, teren com- Vartopul (Dolj). 31940 — Idem—Irina Fourn&rafei, idem. 81941 — Idem—Ecat. Pherekyd* —idem. 81964 — Petcu Alexandrina—Zoe Mareș, imob- str- Sf- C-tin 24, eval led 8 986.000. 31960 — Idem Elena Moldoveanu. idem eval. lei 2-700 000. 81963 — Idem—C*ta Stancu, idem eval. lei 2 325-000- 81869 - Rădulescu H-Vasile Răhîlescu, imob- Cemiea (Tlfov) evlei 1200.000-81868 Idem—Melania Rădulescu. idem eval- lei 900 000. 31867 — Idem — Maria Rădulescu, idem lei 9.000.000. 31936 — Zamfir eseu Andrei — Jeanne Stemfir eseu. impb- str- Janea 39, eval. lei 750 000 GAJ 31916 — Păunescu Stan.WmH B di Urbane. mărfuri, p. 15 000 000 lei. INSCRIPTIUNI IPOTECARE 06581 — Gog* Elena și Ion au potecat la B-ca Centrală pi- Industrie si Comerț, imob. atr- Culoarului 7- p. lei 1.200-000 CONSTITUTIV 31951 — Sec- „Secolul XXII“ a făcut act constitutiv, capital lei 8.000 000 SCHIMB 31829 — Kapralik Edgar—schimbă cu Dorin Jelinski, apart, str- Cantacuziie 59- cu imob- str- Mihăneanu 81, eval. lei 1.500.000. 3 Aprovizionarea funcţionarilor c. f. r. cu combustibil la atenţia d-mior Gh. Gheorghiu Dejastra şi I. Bernache Dir. G ral C.F.R. Pentru edificarea funcţionarilor, muncitorilor şi pensionarilor C. F. R neliniştiţi de lipsa de combustibil ce au dreptul de a primi de la Oficiul de Aprovizionare, arăt adevărata situaţie Aprovizionarea cu camibustibil datează de mulţi ani. Insă nu a lăsat niciodată aşa de mult de dorit ca astăzi, când cumpărarea din comerţ este o imposibilitate pentru funcţionari şi muncitori. Administraţia c.f.r. pentru a veni cu ajutorul funcţionarilor a creeat un serviciu special al combustibilului, punând la dispoziţie banii, personalul, depozite, autocamioane, etc, cheltuială de multe milioane. Serviciul combustibil in baza Înscrierilor făcute in 1943-1944 a angajat 12.420 vagoane şi cam conform contractelor urmau să fie Încărcate până la 30 Dec. 1944. Totuşi nu s’a încărcat decât 704 vagoane cu toate că aceste 12.420 vagoane au fost recepţionate In 1943-44. Aproape fiecare furnizor a primit la facerea contractului avansuri Intre 2—10 000.000 lei, sumă destul de importantă pentru 1943, la 1943 vagonul de lemne incarcat, staţia de predare era 26.665 lei, iar astăzi peste 80.000, o diferenţă care dacă nu este stabilită în contract, o va suporta C.F.R. Iată firmele furnizoare şi cum înţeles să se ţină de obligaţie: Gh. Buzescu — Jiblea Încărcat vagoane din 100 8. A. Carpatina — Lotru încărcat 260 vagoane din 400 Mercantila — Telega încărcat 275 vagoane din 800 I. Alexandrescu — Zam încărcat 57 vagoane din 250 G. A. P. S. — Telega Încărcat 80 vagoane din 1500 Așadar din 2250 vagoane a'&u Încărcat 704 vagoane tn 1.*/» în orice cas tot a încărcat ceva, se vede bunăvoinţă din partea furnizorilor, nu la fel din partea secţiei combustibil. Firmeler Moşia Larga Doftana — Bacău 600 vagoane 8. A- Moroeni — Zăvoi 800 vagoane Polatiştea — Petroşani 1300 vag. Foresta Italo Rom. _ Comăneşti 1500 vagoane Silvia __ Căluţ 60 vagoane. Silvic Arad 40 vagoane Silvic — Piteşti 500 vagoane Silvic — Telega 220 vagoane Cooperativa — Craiova 500 vag. Cloşani — Severin 1650 vagoane Gherghiu — Buhuşi 500 vagoane Eforia — Telega 300 vagoane Silvic — Oneşti 2000 vagoane Total 9870 vagoane. Din acestea nu s’a Încărcat niciun vagon, cu toate că au foat recepţionate In 1948 fi s‘a avansat 45.687.000 lai. 4560 fiind In Moldova exclus încărcarea lemnelor. Resud de 7156 vagoane, cred că cu oarecare bunăvonţâ în un an şi jumătate sa putea încărca cel puţin 50 kG, adică câte un vagon pa zin [cele 10 staţiuni, Jiblea, Lotru, Teboga, Zarn, Zăvoi, Petroşani, piteşti , Craiova, Severin, Arad, fără să fie nevoie de navetă, etc. Chiar dacă ster fi ataşat câte 11 vagoane la trenurile de călători în-,tr'un an şi jumătate am fi avut strictul necesar. Motivele: război, dispersare etc.» nu-fi au rostul, este vorba de 400 sUu în care timp cel puţin cele de la Piteşti, Telega, Stâlpeni, adică 4000 vagoane se puteau aduce şi nu autocamioane c.f.r. Dealtfel în 1943 şi o parte din 1944 nu ara situaţia de acum la c.f.r. O evidenţă a sosirilor este foarta uşor de făcut, dar la ce ar servi . Astăzi se găsesc lemne pe piaţa dar la preţul fabulos de 250.000 vagonul, ori această sumă un funcţionar, pensionar sau muncitor este imposibil să o poată plăti. Nu cred că dir. mişcării M. 2 şi M 8 a cunoscut această grozavă situaţia mai ales că şi acolo sunt peste 1000 familii. Credem că d. ing. D. Georgaşcu care este astăzi director al mişcării, nu va lăsa funcţionarii c.f.r. în frig. Dacă Oficiul de combustibil s-a văsut în imposibilitate de a aduce lemne, trebuia cel puţin să anunţe pe funcţionari, ca să-şi poată procura din altă parte, înlocuirea lemnelor cu cărbuni nu este posibilă, deoarece depourile n au nici ele pentru nevoie lor, probă anularea trenurilor. Chestiunea petrolului este posibilă însă pentru luminat nu pentru încât alt, dealtfel cheltuiala lunară ar fi prea mare nemai vorbind de instalaţie. Trebuie să dăm dreptate d-UU ştefan Tita, care intr'un articol drin 21 Decembrie arată că tifosul exantematic este boala mizeriei. Fără căldură, nemâncaţi, dormind Îmbrăcaţi, noi înşine deschidem porţile acestei grozav® boli. Sunt circa 4000 familii da afe r -işti care aşteaptă zilnic la porţile depositelor sosirea lemnelor. Pentru aceştia ar fi suficienta sooo vagoane, dând fiecăruia terate câte 2—4000 kgr, adică I tren pe zi timp de 2 luni. Aducerea lemnelor s'ar putea tec® imediat de Telega unde c.f.r. are peste 2000 vagoane angajate II vestul izolate câte 10-15 paşi de la Piteşti, Argeş, Stilpeni, etc, etc, toat aproape de Capitală. Aserţiunea că BU supt vagoane BU este valabilă, deoarece din câte 1500 vagoane zilnic aprobate da Grivuşţa, aliată se poate lua ceva. In extremis e ar putea alcătui câteva navete din vagoane şi locomotive defecte, cari s'ar putea uşor pune la punct. p. ing. Manolaacu dela S.T.B. a făcut caravane pentru lemne până la 80 km. C F.Il. are atâtea posibilităţi, naveţe, trenuri la circulaţie, fie chiar personale, eventual caravana de autocamioane. , Funcţionarul şi muncitorul ar fi mulţumit să le ridice netăietaţai mijloacele lui da transport, numai lemne să aibă Din toate aceste minţiuni trebuie măcar una să fie bună. M. Oprişan au 82