Argus, ianuarie 1945 (Anul 34, nr. 9479-9501)

1945-01-01 / nr. 9479

Nr. 9479 Din dosarele dictators răpuse BEDESUPTURILE UNEI LEGI SCELERATE de SACHE KLEIN Ne propunem să arătăm cititorilor „AROUS"-uluî, felul vampiric la car^ tara noastră a fost vlăguită economicește In profitul Germaniei hl­­‘i î». . în. ^taPui anilor dle vitregie a regimului răpufe, dar în acela* timp *? f luli,»®8 ,.o eu °*r* polile topor autohton, au susţinut această sistematică spoliere. » criza economică, de O atroce Intensitate, prin care trece astăzi românia este datorată aproape exclusiv cauzelor mai sus menţionate, a căror incidente continuăm a le trăi..I Era în anul 1941. Integrată în Axă, ţara noastră Înce­puse a fî vizitată cu o crescândă frec­ventă de diverfte delegaţiuni germane şi Italiene. Acorduri comerciale. Codice­ supli­mentare, conţiiente tot mai mari de produse agricole şi petrolifere ne erau cerute şi le erau atribuite cu o grabă intempestivă de către conducătorii Departamentelor noastre economice. Chiar prevederile pentru însămânță­­ri, chiar cotele pentru consumul in­tern, chiar contigentele pentru țările­ neutru de la care aveam de primit în plată materii prime, armament sau va­lvă forte, toate acererea au fost riguros subordonate „frăţiei de arme“ cu sta­tele axei. Concomitent, de altfel, cu executarea acestor acorduri, se desfă­şura procesul de românizare, citiţi «Umanizarea vieţii noastre economice, facriltându-se infeudarea noastră to­tală. Odată cu ratificarea acordurilor, tip creiane în capitala noastră aproape SO firme germane şi italiene, organi­zate cu tot aparatul tentacular necesar, având technicieni şi funcţionari im­portaţi din statele respective şi sedii de colectare in tot cuprinsul ţării, in­­tr-o perfectă conducere politică, sub jxagheta măiastră a gaulefterului Klt­ Toate acestei firme crelate ad-hoc ecumulau de la producătorul român ce­realele la preţuri discreţionare având monopolul executării contigentelor a­­tribuite prin convenţii şi astfel întrea­ga activitate a valorificărli ».'«Maselor solului nofctru la export era numai In mâna acestor 20 firme naziste. Intr'adevăr, iniţiaţii, la simpla evo­care a figurii lui Killînger revăd trista mascaradă tocată de statul major al Ambasadei Germane, cu­ nenumărate firme fasciste dotate după cum am mai spus cu organe de colectare în toată ţara pentru a-i pompa seva, acaparând pe de o parte produse la preţuri deri­zorii, semănând de altă parte cea mai ignobilă şi veninc­il­ă propagandă. Puţini sunt cei care ştiu că erau mo­mente când ca să nu mai vorbim de populaţia civilă, unităţi din armată noastră, intrate în campanie pentru tegrese exclusiv germane, duceau lipsă de furaje în timp ce în multe din sta­ţiunile nostetre feroviare zăceau sub cerul liber nenumărate movile din a­­semenea produse, (nemai având loc în maaazli), aşteptând vagoane pentru a fi transportate în Germania? Dar iată ce voim astăzi să relatăm: Următor procesului de hitlerizare a economiei noastre, reuşiseră totuşi să supravieţuiască câteva societăţi anoni­me, cu capital românesc şi care nu pu­tuseră să fie desfiinţate prin legislaţia rasială. Aceste 1 14 societăţi, rebarbative, fa­ţă de noua orientare ce se dăduse ex­portului nostru, se străduiau să men­ţină relaţiile lor cu ţările neutre, recte cu Suedia şi Elveţia, debuşee tradiţio­nale. Contrariate de „anacronica” atitudine a menţionatelor firme autorităţile hit­­leriste, pentru a curma definitiv ex­porturile în curs de efectuare a aces­tora, către ţările vizate, ordonă nimi­cirea societăţilor. Exista Insă un impediment şi anume: legaţiile Suediei şi Elveţiei încunoş­­tinţate de contractele Încheiate ur­măreau executarea lor punctuală.­­ Prin urmare, după ce mai întâi, sub pretex­tul unei aşa zise revizuiri a disponibi­lilor exportabile, şi aceasta când anga­jamentele şi cererile da export erau mai numeroase, vreme de peste o lună, nu se mai eliberase firmelor vizate nici o autorizaţie de export, dar pe la mij­locul lunii Decembrie 1941 se avizează la mijloace mult mai operante. Efectiv, cu un zel odios d. Ion Mari­­nescu, ministrul economiei naţionale la acea epocă, edictează Decretul Lege nr. 79 din 19« prin care se desfiinţează societăţile anonime care au drept p­­.comerţ»l de produse agricole. Nici mai mult nici mai puţin! Mare consternare pe dată. Intr-adevăr Ban­ca Naţională primise anticipat o în­semnată valoare în devize drept plata produselor ce urmau să fie exportate In amintitele ţări neutre, iar la rândul lor Băncile care efectuaseră finanţarea acestor exporturi se aflau descoperite cu „sute de milioane”, deoarece ca un e­­fect al acestei legi scelerate, mărfurile Încărcate In şlepuri sau vagoane de către societăţile respective nu mai a­­veau stăpân. Efectele dezastruoase ale acestei legi erau tot mai mari. Sutele de vagoane sorîte în schelele dună­rene sau frontiere nu puteau fi descăr­cate sau vămuite. Unele şlepuri încăr­cate şi care aşteptau formalităţile de vămuire au luat foc, toate acestea erau lăsate în voia soartei fără nici o pro­teguire, deşi era vorba de o avuţie na­ţională. Proprietarii lor, societăţile a­­nonime, erau desfiinţaţi. Pentru a ilus­tra şi mai mult imbecilitatea funciară a acestei hotărlri subliniem că cerealele propriu zise Intrau la export numai pentru Germania şi Italia ce*»#« ac exporta în Suedia şi Elveţia erau deri­vate, care nu se consumau la acea dată pe plaţa internă şi nu erau cerute nici de statele axei. La început, întrucât grosul exportu­lui propriu zis era executat de firmele germano-italiene, consternarea pieţii era şi mai desăvârşită, căci se credea că este vorba de o măsură împotriva caaselor nazi-fasciste care acaparaseră întreaga finanţă şi întregul comerţ de export la noi. Nedumerirea însă a fost repede risi­pită, că el chiar în ziua apariţiei Decre­tului, toate vămile primiseră ordine te­legrafice cum că Armele germano-ita­­liene, denumite în telegrame, deşi şi ele societăţi anonime, se aflau excep­tate dela menţionata prohibire. Aceas­tă prohibire nu atingea prin urmare de­cât exclusiv cele câteva societăţi ano­nime româneşti, care se străduiseră şi valorifice în condiţiuni mai bune pro­dusele noastre pe pieţele neutre, pri­mind în plată în loc de mărci germane „devize forte“. Şi astfel prin consecinţa legii datorită, în plus­ui pagubelor pricinuite aceste firme urmând să ră­mână iremediabil distrusa. Astăzi putem mărturisi că ceea ce fi urmărit conducătorul ministerului eco­nomiei naţionale de atunci, decorat de Hitler cu „Vulturul Alb clasa pentru Înalte servicii aduse Helchului, atât el cât şi dealtfel cei ce l’au suc­cedat sau precedat a fost nu numai sa­tisfacerea în plin a intereselor axiste, dar şi înlocuirea firmelor româneşti, desfiinţate, prin firme individuale pro­naziste. Acestea pe lângă că camufla in realitate interese personale, ur­măreau şi debarasarea de orice con­curenţă pe pieţile Suediei şi Elveţiei pentru a-şi putea alimenta Seifurile bine adăpostite. Dar Intr'un articol viitor vom­ înfă­ţişa adevăratele aspecte sinistre pro­vocate de aceste scelerate măsuri. Sache Klein »♦♦»♦♦♦♦-* ♦♦♦♦»»«♦♦ O PRECIZARE A MINISTERULUI FINANŢELOR COMUNICAT Ministerul Finanţelor face cunoscut că articolul intitulat „Necesitatea ştampilării bancnotelor” apărut sub semnătura domnului Inspector Gene­ral Dr. Anton I. Mureşeanu, în ziarul „Ardealul” nr. 61 cu data de 29 Dec­ 1944, nu reprezintă vederile acestui departament, în această privinţă. Punctul de vedere al Ministerului de Finanţe cu privire la politica fi­nanciară a Statului, a fost expus în repetate rânduri de către şeful acestui departament. Se declară încă odată cu acest pri­lej că, Ministerul Finanţelor nu in­tenţionează şi este potrivnic oricăror măsuri de manipulare asupra bilete­lor de bancă şi împotriva luării ori­căror măsuri de natura celor arătate în cuprinsul articolului susmenţionat. I a­na­tj­ai M­OLI. TARIF al transporturilor Tariful transporturilor de lemne şi mărfuri de la gări în cuprinsul Muni­cipiului Bucureşti a fost fixat de către Comisariatul general al preţurilor ast­fel: Lemne de foc pt. 10000 kgr. 1­­7.500. Alimente pt. 10.000 kgr. lei 10.000. Cărbuni şi brichete pt. 10.000 kgr. lei 10.000. Var. țigla pt 10.000 kgr. lei 15000. Mărfuri ambalate In lăzi recipiente, etc. pt. 10.000 kgr. lei 14.000. Materiale neambalate, (fier, beton, tablă, cherestea) pt. 10.000 kgr. lei 15 000 Mărfuri voluminoase, nutreț, lăzi goale, etc. pt. 10.000 kgr. lei 18 000. Mașini, cazane, motoare, piatră, tildă,­ fire textile, etc. liber. Câte alimente a consumat Capitala în 1944 Bună zeci şi una milioane kg. carne de 25 milioane litri d® fin au consumat, bucureştenii intr'un an Astăzi, preocuparea de cipotonie a celor­a conduc ţara şi gospodăria Capitalei, este aprovizionarea cu alim­ente şi combustibil a populaţiei Cum se face această operaţiune, în plină criză a transporturilor, se vădeşte zi de zi şi numai datorită e­­forturilor continui ale conducerei mu­nicipale el a putut învinge această criză, ce ameninţa cu înfometare populaţia Capitalei. Fără îndoială ca în sistemul d® astăzi al aprovizionării alimentare cu caracterul său comercial şi Interpu­nerea inevitabilă a negustorului de­­tailist şi al intermediarului, preţurile de vânzare vor oscila întotdeauna în favoarea vânzătorului. Oraşele moderne care aprov­alo­ea­­ză populaţia prin sistemul cooperati­velor, au asigurat nu numai o apro­­vizionare cu alimente selecţionate, ci şi in condiţii extrem de eftine. Bucu­­reştiul, prin vechiul său istern reu­şeşte să ofere locuitorilor săi, o piaţă abundentă uneori, dar scumpă. Anul ce a trecut, a înregistrat cifre im­presionante In cantităţile de alimente introduse în Capitală, deşi câteva luni, o bună parte a populaţiei era ,,disperată” din cauza bombardamen­telor, prin natura acestor alimente, bucu­­reşteanul se dovedeşte a avea anu­mite înclinări şi preferinţe, desluşind în acelaş timp şi gradul de neînţele­gere a valorii acelor alimente. Cifrele pe care nu le furnizează Serviciul de statistică economică a Primăriei Municipiului sunt extrem de interesante, ele fiind rezultatul u­­nei trude zilnice pe care o depune echipa de slujbaşi condusă de CL George Milea, înfiinţat acum patru ani, acest serviciu prin funcţionarii detaşaţi permanent în gările şi la barierele Capitalei, înregistrează toate ali­mentele şi tot combustibilul introdus, în Bucureşti. Mai mult, pentru a se cunoaşte şi identifica uşor centrele de aprovizio­nare după natura alimentelor aduse,­ s-au întocmit fişe speciale pentru­ fiecare regiune, oraş sau sat, de unde­­ au venit alimente sau lemne, cu căru­i­ţele sau cu vagonul.­­ Un serviciu complet de statistică, ce trebue să fie consultat chiar de­ autorităţile economice superioare, J Ceapă 10-18 lei kgr. 601.80 lei kgr. Fasole 24 lei kgr. 48 lei kgr. Usturoi 45 lei kgr. 180 lei kgr. Varză 15 IM buc. 70 lei kgr. Ouăle 16 lei buc. 120 lei buc. Găina 400 10 buc. 1300 lei buc. Gâscă 800 lei buc. 2100 lei buc. Curcan 1300 lei buc- 6-9000 lei buc Și prețurile continuă să se urce. Pentru că în afară de criza transpor­turilor, avem şî o criză a educaţiei civice,"«, conştiinţei şi a răspunderii. Specula este în tolu. Mărfurile în­­registrează sporuri de la zi la azi, fără nicio îndreptăţire, în afara de pofta nesăţioasă de câştig a unui Infim nu­măr de negustori şi intermediari, însănătoşirea vieţii econorsiice *e impune insă şi cât mai de grabă, pentru că nu este nici moral, nici logic ca în tin­p ce o parte­ a popu­laţiei B ftngarează pe front in­­ luptă pen­tru distrugerea hitlerismului, iar ma­­rea mulţime de muncitori îşi ra­cor­­dează energiile în uzine, fabrici, a­­legere, pentru sporirea producţiei in­dustriale şi agricole, un grup­ res­trâns să se supraliciteze în goana după înavuţire pe spinarea unei în­tregi populaţiuni. V. Petre Totuşi, este demn de relevat, că CE A CONSUMAT BUCUREŞTIUL IN 1944 Din cifrele strânse de acest servi­­­­ciu aflăm că in cursul anului 1944,­­ au Intrat In Capitală ţi s-au consu­­mat: 4.440.000 kgr. brânză albă, 1.118 000 1 kgr. caşcaval, schweitzer, 21000 0001 kg. carne, 3­.570.000 kgr. cartofi, 5180.000 kgr ceapă, 2.300.000 kgr. fasole uscată, 6.100.000 kgr. lapte, 4.500.000 kgr. peşte proaspăt, 758 000 kgr. unt 16.845.000 kgr. zahăr, 9.005 000 kgr. zarzavat, 11200.000 kgr fructe, 2.190.000 kgr. orez, 56.450.000 bucăți ouă 1.830.000 kgr. păsări tăiate, 470.000 bucăţi păsări vii, 84.000 kg. miere, 650.000 kgr. nuci, 14.200.000 kgr sare, 8.500.000 kgr.­ varză, 6.200.000 pătlăgele roşii, 1.200.000 kgr. vinete, 10.600.000 kgr. pepeni, 5.100.000 kgr. făină. Au m­ai fost aduse In Capitală în decursul anului 1944: 331.500.000 kg. lemne de foc (885 milioane kgr. in 1943) și 193.500.000 kg. combustibil lichid de calorifer (300 milioane kgr. în 1943), 2.600.000 kg. petrol (73 mi­­lioane kg. In 1943), 98.460.000 kgr. grău, 21 milioane kgr. porumb. Cât beau bucureșteni înt­r’un an Cantitatea de băuturi spirtoasa (vin, rachiu şi ţuică), consumată în Capitală în timpul anului 1944, net indică cifre impresionante. Se consumă foarte puţin unt şi le-1 gume, dar se bea vârtos.­­ Dovadă, în anul 1944, s-au băut: 24 milioane litri de vin, 2 milioane, litri ţuică şi 620.000 litri rachiu. Faţă de consumul din 1943, anul acesta — datorită fireşte tulburărilor produse în mijloacele de transport — s‘au înregistrat diminuări importan-,­te la unele categorii de alimente. Brânza s'a consumat jumătate din cantitatea anului trecut, carnea s‘a menţinut la aceeaş cantitate, cartofi mai puţin cu 20 milioane kgr, ouăle cu 120 milioane bucăţi mai puţin, în schimb ţuica şi rachiul s-au consu­mat la fel ca în anul 1943.­­ Evoluţia preţurilor la articolele a­­limentare a urmărit acelaş ritm tre­pidant şi în continuă ascensiune, ca la toate mărfurile din toate compar­timentele economice. Vom da hi alăturatul tablou com­­pa­rat­iv preţurile la câteva articole a­­limentare înregistrate de mercurialul oficial la 31 Decembrie 1943 şi la 31 Decembrie 1944. 31 Dec. 1948 31 fie« 1944 Cartofi 11-13 lei kgr. 45-70 lei kgr. ♦♦♦«♦♦♦♦ *<♦♦♦» « ».» » » » ♦ « » Note la tariful unitar al cifrei de afaceri printr'o decizie a Ministerului de finanțe, publicată în M. O. din 30 Dec 1944, la art. 229 din Tariful unitar al cifrei de afaceri, se înființează o notă cu redactarea «i valoarea media ur­mătoare: a) Art. 220 Notă: Panglîcele de mă­tase artificială simple, neimpregnate, denumite „Jakonet” importate de în­treprinderile industriale în, scopul de a fi întrebuinţate exclusiv pentru izo­­lări, lei 1.000 pt. 1 kg La art. 1.470 din Tariful unitar al cifrei de afaceri, se Înfiinţează urmă­toarea notă: b) Art. 1.470. Notă: Aci se încadrea­ză şi obiectele vechi de aur, cumpă­rate pentru retopire. Dispoziţiunile de mai sus, intră in vigoare pe ziua de 1 Ianuarie 1945. Camara de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti a intervenit pe lângă d. preşedinte al Consiliului de Miniştri Şi pe lângă d-nii miniştrii ai Comuni­caţiilor şi Economiei Naţionale să permită comercianţii,,r să călătorească pe C. F. R. în scopul aprovizionării populaţiei din Capitală şi din celelalte centre populate din ţară. Comercianţii ar urma să călătorea­scă în baza unei împuterniciri dată da Camera de Comerţ şi de Industrie. ANUL AGRICOL Intrio tară ca a noastră, adesea bântuită de secetă, şi lipsită d® ete­tem® de irigaţii, un an agricol poate fi considerat ca t­un întru­cât au fost ploi suficiente şi recolta a fost aproape normală. Astfel poate fi clasificat anul 1944 din punct de vedere al situaţiei atmos­ferice-Situaţia creată de război a pri­cinuit multe neajunsuri agriculto­rilor: a fost lipsa de braţe în multe regiuni şi rechiziţiile necesare pen­tru nevoile armatei au împuţinat inventarul agricol. Regiunile din imediata apropie­re a frontului au suferit mai mult decât cele din Muntenia şi Oltenia. E lesne de înţeles că în Moldova şi în Ardeal unde au fost lupte, recolta nu s’a putut strâng® decât în proaste condiţii şi uneori nu s’a strâns deloc. In momentul de faţă agricultura noastră se află într’o situaţie des­tul de critică. Din lipsa de inventar însftmfin­­ţările s’au făcut cui întârziere şi cu mare greutate. Ministerul agricul­turii a depus mari stăruinţe să se însămânţeze cât mai mult. Situaţia ar fi fost mult mai rea dacă timpul nu s’ar fi menţinut relativ favorabil până la 15 De­cembrie. S a ajuns la grâu la o suprafaţă însămânţată de 1737,872 ha. în 43 judeţe faţă de 2.441-500 ha- cât pre­vedea planul de cultură- Proporţia o de 71.140». Iată şi judeţele în care sunt cel® mai mari suprafeţe însămânţate: Teleorman 155-679 ha-Dolj 151-360 ha. Ialomiţa 144 034 ha. Ilfov 124.788 ha. Romana­ti 122-800 ha. Vlaşca 118-540 ha. Acestea sunt singurele judeţe unde suprafaţa însămânţată depă­şeşte 100­ 000 ha. Situaţia cea mai rea e în jude­ţele Vâlcea, Putna, Argeş, Gorj, Botoşani unde cifra însămânţări- lor la grâu , sub 10.000 hectare în fiecare judei Afară de grâu s-au mai însămânţat în toamnă 101-250 ha, cu CL- ’•­ 86-607 ha- cu orz de toamnă şi răpită 4695 hectar». Răpită s’a pus foarte puţină pen­tru că la sfârşitul lunei August când se seamănă această plantă­ a fost secetă. Chiar aceste semănături nu sunt toate făcuta în condiţii optime. PRODUCŢIA Ţinând seama de condiţiile în cari s’a desfăşurat campania agri­colă, nu putem da cifre asupra pro­d­ucţiei totale La grâu producţia ]» hectar a variat între 1000 şi 1100 kgr-Porumbul a suferit din pricina secetei şi a dat totuşi o producţie între 1230—1800 kgr. la hectar-Orzul şi ovăzul au dat recolte relativ slabe. Producţia de sămânţă de floarea soarelui a variat între 600 şi 700 kgr. la hectar. Dresiuiile noastre ocupă o su­prafaţă destul de reduşi şi pro­ducţia e departe de a acoperi ne­voile consumului intern. PREŢURILE La cereale preţurile au fost com­primate şi disproporţia între pre­ţul produselor agricole şi preţul produselor industriale , enorm dja mare. Guvernul a luat îe curând mă­sura de a spori, într-o oarecare măsură, preţul produselor agri­cole. Sporirea a fost bine venită dar încă nu corespunde urcărei preţu­rilor la alte produse industriale­ S’a mai anunţat că şi aceste pre­ţuri vor fi revizuite în Martie 1945. Ne dăm bine seama ca toate guvernele ţării să comprime preţul prtinei care e un aliment de prima noce şi lato- dar măgura a în dauna micilor agricultori cari nu mai r­­şesc să-şi complecteze un mi­­nimum de inventar necear exploa­tăm. Intru cât în toamnă nu­ s’a putut acoperi în întregime suprafaţa pre­văzută în planul de cultură, în campania de Primăvară va trebui s­ă se însămânţeze mai mult ca în alti ani­ S’au hiat din tmp măsurii» *»» SSSiaSJLA ta necesară cu porumb, păioasa, o­­leaginoase, in, cânepă, bumbac şi ore*. In judeţele unde lipsurile de să­mânţă sunt mai mari se va aduce sămânţă din alte judeţe. MICŞORAREA STOCK-ULUI DE VITE Situaţia creată de război şi obli­gaţia de a îndeplini corect condi­ţiile armistiţiului au dus la o con­­siderabila scădere a numărului a­­ni­matelor. Se pare că scăderea cea mai mare e la cabaline si la por­cine. In cursul lunei ianuarie se va proceda la o inventariere a anima­lelor pentru a se cunoaşte situaţia reală- E cert că trebuesc luate a­­numite măsuri­ pentru conservarea animalelor de reproducţie. ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Cei cari se ocupă de problemele agricole ştiu că avem o suprafaţă de 8.390 000 hectar® terenuri mlăşti­noase şi inundabile, aărături, tere­nuri bântuite de secetă şi alteie degradate­. Serviciul îmbunătăţirilor fun­ciare din ministerul agriculturii, are întocmit un vast program­­de lucrări* E cert că multe din aceste au«­pirafeţe ar putea fi redate agricul­turii. Punerea în valoare a acestor te­renuri cere în special lucrări de îndiguiri costisitoare si cari nu se pot executa decât intr’un şir de ani. E cert că aceste lucrări nu se pot executa de particulari şi e nevoe de Intervenţia statului. REFORMA AGRARA Am urmărit primele două şedin­ţe ale comisiunei pentru studiul reformei agrare­ Se cercetează încă găsirea unei metode de lucru. Nu se sti® încă numărul celor îndreptăţiţi la împroprietărire şi nici suprafaţa arabilă ce urmează să fie expropriată-Se pare că tot ce se află în stă­pânirea marei proprietăți n’ar de­păşi cifra de 960000 hectare E nevoe de un recensământ fă­cut cu buna credință și care să a­­ju­te la, rezolvarea problemei- r ACTIV­e* Conturi de ordine PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE Gh. Pop COMISIA PERMANENTA DE ,/ CONTROL Contul DEBIT I Dobânzi plătite H Cheltueli generala: Salarii, imprimate, chin*, etc. itt Amortizări IV Premii deponenților pe li­brr b­ y Beneficiu net PREȘEDINTELE CONSILIULUI­ DE administraţie Gh. Pop COMISIA PERMANENTA DE CONTROL DIRECTOR GENERAL Alex. Tomoroveanu­ A. Romanescu, N.­­tşerbănescu cu profit fi încheiat la 31 Decembrie 1944 DIRECTORUL CONTABI­L TU Ştefan N­dorea Expert Contabil pierdere ■iälsHSSIS DIRECTOR GENERAL Alex. Tomoroveanu A. Romanescu V. Şerbănascu C. E. C. CASA NAȚIONALĂ de ECONOMII şi CECURI POŞTALI Bilanț general încheiat la 31 Decembrie 1­944 PASIV 104.886.421 30 382.016 42.612.661 15.943.726.492 28.040.164.275 177.SS1.698 1.542.948.136 1­î3.150"flMA4Q 23 070.405.932 \­­ Depuneri: a) Librete de economii b) Conturi de cec II B. N. R. Cont Special III Fonduri proprii IV Amortizări a) Amortizări mașini b) Amortizări mobilier V Premii pentru depunători VI Ordine de plată în cir­culaţie VII Diverse coturi 36 443.845? vni Tranzitoriu generai IX Beneficiu net X. Conturi de ordine 104.380.419 30.382 «15 563.193.472 l I Dobânzi și alte venituri dela: .1 a) Efecte publice proprii și 68S.057.3SS 5 Împrumuturi 34.375.784 ; b) Diverse 0-884.740 407.659.855 i 35.036,923.89 4.240105.031 63S.031j60| 134.T69.OSi j.0,000.0o| 2S06.S51.6S| 170.745.01 305. 617.381 407 659 S5.­­STISTrOTUl 2S.670.405.031 l.SSS 174.334 31.947.850 ■flaireras» DIRECTORUL CONT­ABILITATII Stefan N^vrea Expert Contabil Funcţionarii superiori C. F.R. scoşi la pensisl Direcţiunea generala C. F. R­ a ho­tărât scoaterea din Pibei­u, la pensie a­­ următorilor funcţionari superiori : Inginer N. Roaie-Coresnu fost db-­­­rector şi inspector general 4, capital, Mihail Chiripeftiu, fost director, ng. I Th. Atanasescu, fost director, avocat Mircea Culianu, fost director, inginer D. Băiat­u, fost director, inginer V.­ Misicu, fost director, inginer Maxi Mărculancu, subdirector şi avocat Nţ­­­colae Ijiţescu,­ ­ împotabl­lUtil: (Njurăe­­rar, B.N.R., Bonuri de Casă) II Plasamente: a) Efecte proprii b) împrumuturi in investiţii : a) Maşini de contabilizat şi auto­vehicule b) Mobilier c) Imobile IV. Diverse conturi: V Tranzitoriu General 2.063^38.327 23.985.23Q-943 14.383 795.646 20.054.128.246 Acte de notariat 30 DECEMBRIE VANZARI-CUMPARARI 81394. — Bragadiru D, vinde Ma­ria Stroeecu, imob. str- Ionică 7, lei 7 500 000-81938. — Idem — idem, cu lei 3-750 000-81942. — Idem Victoria Jalea, idem, lei 8­ 750 000- 81967. — Chiigiu Eugenia-Carmen dr- Lăzărescu- imob- str. Aurel Vlaicu 48, cu lei 4.000.000 81949 — Geroveanu Iulia—Suren Bavarian, garsonieră b-dul Brătia­­nu 8—5, lei 2200 000­ 81954 — Tillman I—Spiegel B.­ imob- str- Smârdan 18- Își 2­ 000.000. 81891 — Bucică Carmen—Traian I. Ioniță, imob. str- Parfumului 10, Cu 8000 000 lei. 31948 — George Ion Nicolae—Tra­ien Georgescu, imob. Ploești, lei 1.200 000-81958 — Cavanian I.—Onnik Ba­­lekdjian, garsonieră, b-dul Brătia­­nu nr. 25, lei 1500 000. 81957 — Ionescu Aneta — D-tra Popescu-Sai, teren str- Fonteriei 2, lei 1.862­ 000-81860 — Predeseu Paraschiva — loan Cludiu, imob. com- Colentina. cu tei 1000 000. 81870 Petro­vici Elisabeta1—Al­fred Intebel, garsonieră, str. Ion Ghica 2, om tei 1.200.000. 8871 — Stroescu Sabina—Marcel Mailer, garsonieră str­ Ion Ghica 2, lei 1200 000-81855 — Predeseu Paraschiva — Ana Lotreanu, teren Colentina, lei 500.000. 81926 — Ion Gh- Maria-Gh. Ena­­che, teren str. Ștefănescu-Tei 2, lei IOOOOO. 81929 — Știrbey Joe—C-tin Sto­­ianu, imob str- G-ral Angelescu 59, lei 800-000. 31961 — Idem—Margareta Macri, idem lei 1­ 250-000. 39956 — Voinescu Gh.—C-tin A­­ritescu, imob- com. Șerb­an Vodă, lei 800-000. 81965 — Mertescu O. — Ana Băl­­cescu, garsonieră, str. Mareșal A­­verescu 24, lei 450-000- 81841 — Fințescu D-tru—Trata C-tin, motor, cu lei 400-000. 81889 — Almosnino M.—Lia De­­metrescu, teren com- Șerban Vodă lei 463-750. 81888 — Idem—Damian Bran, i­­dem lei 300 880. BONATIUNI 81878 — Georgescu M­ donează Ion Georgescu, teren Vasilati (Il­fov), evaluat lei 1.50­ 000. 81232 — Georgescu C-tin—Sofia Georgescu-Chiroiu, teren Brănești (Ialomița) eval- lei 2­000.000- 81877 — Georgescu Gr.—Marius Gr- Georgescu- teren Vasilati Ilfov lei 1500-000-81930 — C-Unescu Ana-Maria dr. Mavromati, imob. gtr- Cobalcescu 28, eval. lei 1.200.000-81950 — Idem — Fio­rea Rădules­­cu, teren com- T- Vladimirescu, cu lei 1.600000. 31989 — Pherekide Mihail—Alexe Pherekide, teren com- Vartopul (Dolj­). 31940 — Idem—Irina Fourn&rafei, idem. 81941 — Idem—Ecat. Pherekyd* —idem. 81964 — Petcu Alexandrina—Zoe Mareș, imob- str- Sf- C-tin 24, eval led 8 986.000. 31960 — Idem Elena Moldovea­­nu. idem eval. lei 2-700 000. 81963 — Idem—C*ta Stancu, idem eval. lei 2 325-000- 81869 - Rădulescu H-Vasile Ră­­­hîlescu, imob- Cemiea (Tlfov) ev­­lei 1200.000-81868 Idem—Melania Rădules­cu. idem eval- lei 900­ 000. 31867 — Idem — Maria Rădules­­cu, idem lei 9.000.000. 31936 — Zamfir eseu Andrei — Jeanne Stem­fir eseu. impb- str- Janea 39, eval. lei 750 000 GAJ 31916 — Păunescu Stan.WmH B­ d­i Urbane. mărfuri, p. 15­ 000 000 lei. INSCRIPTIUNI IPOTECARE 06581 — Gog* Elena și Ion au potecat la B-ca Centrală pi- In­dustrie si Comerț, imob. atr- Cu­­lo­arului 7- p. lei 1.200-000 CONSTITUTIV 31951 — Sec- „Secolul XXII“ a făcut act constitutiv, capital lei 8.000­ 000 SCHIMB 31829 — Kapralik Edgar—schim­bă cu Dorin Jelinski, apart, str- Cantacuzi­ie 59- cu imob- str- Mi­hăn­eanu 81, eval. lei 1.500.000. 3 Aprovizionarea funcţionarilor c. f. r. cu combustibil la atenţia d-mior Gh. Gheorghiu Dej­astra şi I. Bernache Dir. G ral C.F.R. Pentru edificarea funcţionarilor, muncitorilor şi pensionarilor C. F. R­ neliniştiţi de lipsa de combustibil ce au dreptul de a primi de la Oficiul de Aprovizionare, arăt adevărata situaţie Aprovizionarea cu camibustibil da­tează de mulţi ani. Insă nu a lăsat niciodată aşa de mult de dorit ca a­­stăzi, când cumpărarea din comerţ este o imposibilitate pentru funcţio­nari şi muncitori. Administraţia c.f.r. pentru a veni cu ajutorul funcţionarilor a creeat un serviciu special al combustibilului, punând la dispoziţie banii, personalul, depozite, autocamioane, etc, cheltuia­lă de multe milioane. Serviciul combustibil in baza În­scrierilor făcute in 1943-1944 a an­gajat 12.420 vagoane şi cam­ conform contractelor urmau să fie Încărcate până la 30 Dec. 1944. Totuşi nu s’a încărcat decât­ 704 vagoane cu toate că aceste 12.420 va­goane au fost recepţionate In 1943-44. Aproape fiecare furnizor a primit la facerea contractului avansuri Intre 2—10­ 000.000 lei, sumă destul de im­portantă pentru 1943, la 1943 vagonul de lemne incar­­cat, sta­ţia de predare era 26.665 lei, iar astăzi peste 80.000, o diferenţă care dacă nu este stabilită în con­tract, o va suporta C.F.R. Iată firmele furnizoare şi cum înţeles să se ţină de obligaţie: Gh. Buzescu — Jiblea Încărcat vagoane din 100 8. A. Carpatina — Lotru încărcat 260 vagoane din 400 Mercantila — Telega încărcat 275 vagoane din 800 I. Alexandrescu — Zam încărcat 57 vagoane din 250 G. A. P. S. — Telega Încărcat 80 vagoane din 1500 Așa­dar din 2250 vagoane a'&u În­cărcat 704 vagoane tn 1.*/» în orice cas tot a încărcat ceva, se vede bu­năvoinţă din partea furnizorilor, nu la fel din partea secţiei combustibil. Firmeler Moşia Larga Doftana — Bacău 600 vagoane 8. A- Moroeni — Zăvoi 800 vagoane Polatiştea — Petroşani 1300 vag. Foresta Italo Rom. _ Comăneşti 1500 vagoane Silvia __ Căluţ 60 vagoane. Silvic Arad 40 vagoane Silvic — Piteşti 500 vagoane Silvic — Telega 220 vagoane Cooperativa — Craiova 500 vag. Cloşani — Severin 1650 vagoane Gherghiu — Buhuşi 500 vagoane Eforia — Telega 300 vagoane Silvic — Oneşti 2000 vagoane Total 9870 vagoane. Din acestea nu s’a Încărcat niciun vagon, cu toate că au foat recepţio­nate In 1948 fi s‘a avansat 45.687.000 lai. 4560 fiind In Moldova exclus încăr­carea lemnelor. Resu­d de 7156 vagoane, cred că cu oarecare bunăvonţâ în un an şi ju­­mătate sa putea încărca cel puţin 50 kG, adică câte un vagon pa zi­­n [cele 10 staţiuni, Jiblea, Lotru, Teb­o­­­ga, Za­rn, Zăvoi, Petroşani, piteşti , Craiova, Severin, Arad, fără să fie nevoie de navetă, etc. Chiar dacă ster fi ataşat câte 1­1 vagoane la trenurile de călători în-,­tr'un an şi jumătate am fi avut stric­tul necesar.­­ Motivele: război, dispersare etc.» nu-fi au rostul, este vorba de 400 sUu în care timp cel puţin cele de la Piteşti, Telega, Stâlpeni, adică 4000 vagoane se puteau aduce şi nu auto­­camioane c.f.r. Dealtfel în 1943 şi o parte din­ 1944 nu ara situaţia de acum la c.f.r. O evidenţă a sosirilor este foarta uşor de făcut, dar la ce ar servi . Astăzi se găsesc lemne pe piaţa dar la preţul fabulos de 250.000 vago­nul, ori această sumă un funcţionar, pensionar sau muncitor este imposi­bil să o poată plăti. Nu cred că dir. mişcării M. 2 şi M 8 a cunoscut această grozavă situaţia mai ales că şi acolo sunt peste 1000 familii. Credem că d. ing. D. Georgaşcu ca­re este astăzi director al mişcării, nu va lăsa funcţionarii c.f.r. în frig. Dacă Oficiul de combustibil s-a vă­sut în imposibilitate de a aduce lem­ne, trebuia cel puţin să anunţe pe funcţionari, ca să-şi poată procura din altă parte, înlocuirea lemnelor cu cărbuni nu este posibilă, deoarece depourile n au nici ele pentru nevoie lor, probă anularea trenurilor. Chestiunea petrolului este posibilă însă pentru luminat nu pentru încât alt, dealtfel cheltuiala lunară ar fi prea mare nemai vorbind de instala­­­ţie. Trebuie să dăm dreptate d-UU şte­fan Ti­ta, care intr'un articol drin 21 Decembrie arată că tifosul exantema­­tic este boala mizeriei. Fără căldură, nemâncaţi, dormind Îmbrăcaţi, noi înşine deschidem por­ţile acestei grozav® boli. Sunt circa 4000 familii da afe r -işti care aşteaptă zilnic la porţile depo­sit­elor sosirea lemnelor. Pentru aceştia ar fi suficienta sooo vagoane, dând fiecăruia te­rate câte 2—4000 kgr, adică I tren pe zi timp de 2 luni. Aducerea lemnelor s'ar putea tec® imediat de­ Telega unde c.f.r. are peste 2000 vagoane angajate II ve­stul izolate câte 10-15 pa­şi de la Pi­teşti, Argeş, Stilpeni, etc, etc, toat aproape de Capitală. Aserţiunea că BU supt vagoane BU este valabilă, deoarece din câte 1500 vagoane zilnic aprobate da Grivuşţa, aliată se poate lua ceva. In extremis e­ ar putea alcătui câ­teva navete din vagoane şi locomo­tive defecte, cari s'ar putea uşor pu­ne la punct. p. ing. Manolaacu dela S.T.B. a făcut caravane pentru lem­ne până la 80 km. C­ F.Il. are atâtea posibilităţi, na­­veţe, trenuri la circulaţie, fie chiar personale, eventual caravana de au­tocamioane. , Funcţionarul şi muncitorul ar fi mulţumit să le ridice netăieta­­ţ­ai mijloacele lui da transport, numai lemne să aibă­ Din toate aceste m­inţiuni trebuie măcar una să fie bună. M. Oprişan au 82

Next