Argus, mai 1945 (Anul 34, nr. 9578-9594)
1945-05-04 / nr. 9578
ANUL XXXIV Nr. 9578 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAM In ţară 3 luni 2500 Lei ENTEI In străinătate Tariful In funcţii ş tie de convenţiile poştale internaţionale Pentru binci, societăţi şi instituţii publice 50% In plu* 30 lei in ţară — 60 lei în străinătate mtmi NESFÂRŞITA HORĂ A MUNCI! Pe luminosul răboj al acestui început de primăvară putem însemna căderea ultimelor rezistenţe duşmane. Putem înscrie începutul de lume nouă, care se orânduieşte de cealaltă parte a Oceanului. Ruine sunt astăzi Berlinul şi Weimarul şi Beyruthul, dar nu acestea erau adevăratele centre ale „kulturii” germane, ci Buchenwald, Belsen, Dachau şi Sonnenburg şi alte mii de cetăţi ale întunericului, în care se fabrica în serie moartea la rece. Se prăbuşeşte în haos şi fum, o nefirească lume de ură şi teroare, în timp ce la San Francisco, trimişii naţiunilor libere pun primele pietre ale unei alcătuiri mai drepte, mai încăpătoare pentru toţi cei ce până mai deunăzi au tânjit la porţile ferecate ale existenţii. Omenirea îndelungă vreme a tresărit simţind primii fiori ai revenirii la viaţă. Ceea ce războiul a împrăştiat, a nimicit şi a oprit din mers, pacea trebuie să pună la loc. Munca alină rănile şi dă vieţii puteri noui, nebănuite. O lume nouă, spirituală dar şi materială, trebuie să se ridice peste oraşele şi pământurile cotropite de război. Braţele pierdute în luptă, aşteaptă să fie înlocuite. Marilor jertfe aduse de cei ce au căzut, apărându-ne libertatea şi dreptul la viaţă, trebuie să le dăm un sens. Toate naţiunile laolaltă se vor întrece să câştige privilegiile păcii apropiate printr-o mai largă Înţelegere a tuturor problemelor sociale şi economice, dar fiecare ţară în parte va trebui să-şi dobândească un loc de răspundere în viitoarea aşezare a lumei prin puterea braţelor şi minţilor lucrătoare, prin capacitatea ei de producţie. Am depăşit absurda mentalitate economică, atât de antisocială, care îngăduia ca într-o parte a lumei să se moară în mizerie, jinduind zadarnic după hrană, după îmbrăcăminte, în timp ce la celălalt capăt al globului, se aruncau în apă sau un foc, în profitul câtorva exploatări dictatoriale, câmpuri întinse de cafea, de grâu sau de bumbac. Astfel se sfida foamea şi frigul mulţimilor şi se zădărnicia munca, timpul şi rodul atâtor suflete cu nimic vinovate de asemenea strâmbe rosturi ale belşugului. A spus marele şi înţelegătorul Roosevelt că de acum înainte va trebui să fie altfel, va PUTEA fi altfel. Barierele între oameni şi între producţii vor fi desfiinţate şi nimeni nu va putea recurge la acele stupide iniţiative autarhice, cari întreţineau un invisibil război economic. O dreaptă şi logică îndrumare a întregei producţii mondiale va aduce nu numai oamenii, ci şi mărfurile adevărate, la locul necesar, iar posibilităţile de lucru nu vor mai fi aservite intereselor politice sau de clasă, înainte şi mulţi ani după războiul trecut, exportul şi importul mondial, însumând fiecare ca. 35 miliarde dolari aur, întreţineau o destul de constantă balanţă, iar diferenţele schimbului de produse erau echivalate cu plăţi în aur sau echilibrate în anii următori. Acest echilibru va trebui refăcut sub nouile auspicii ale unei economii internaţionale planificate. Producţia va fi factorul hotărâtor, sortit să asigure fiecărei ţări locul cuvenit în această vastă expansiune a muncii. Dar nicăieri surplusul, nu va mai declanşa o criză, nu va mai promova şomajul, deoarece prin unanima aplicare a principiului ridicării standardului de viaţă, se va îndruma ce prisoseşte la locurile unde prin vitregia împrejurărilor foamea şi sărăcia anihilează dreptul la viaţă. Noi, din această parte a unui pământ blagoslovit de Dumnezeu, unde omul şi natura nu întâlnesc prea multe obstacole în fireasca lor înfrăţire, am privit primul 1 Mai liber ca un început de muncă şi de înţelegere nouă şi „dăm mână cu mână“ în nesfârşită horă a muncii. Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Ploeşti Discursul d-lui ministru Lucreţiu Patrăşcanui In marele centru muncitoresc Ploeşti, sărbătorirea primului 1 Mai liber s’a făcut cu o deosebită amploare având participarea largă a tuturor categoriilor profesionale, care au dat acestei zile un cadru grandios. Manifestaţia s-a desfăşurat în Piaţa Libertăţii, unde timp de trei ore şi jumătate au defilat toate organizaţiile profesionale şi politice, ca şi numeroase care alegorice, reprezentând efortul pentru ridicarea producţiei. După demonstraţia din Piaţa Libertăţii, a avut loc, pe stadionul sportiv, un mare meeting, organizat de Frontul Lieo Muncitoresc, în cadrul căreia, in numele comitetului central al partidului comunist, d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu a rostit un important discurs politic. D-sa a prezentat ziua de 1 Mai sub un triplu aspect: ca zi a muncii, sub semnul Frontului Unic Muncitoresc, încheiat acum un an, ca element de bază pentru evoluţia vieţii politice din România, ca zi ce se prezintă, azi, sub semnul libertăţii, libertate ce trebue apărată împotriva tuturor duşmanilor ei, dar şi ca zi de victorie. A murit sau n’a murit Hitler, a capitulat sau n’a capitulat încă Germania, nazismul este la pământ. Aceasta nu înseamnă însă, tocmai pentrucă ne găsim în faza de ultim moment a războiului, că nu trebuesc încordate toate forţele in vederea sfârşitului lui victorios. Sub semnul victoriei, efortul de război trebue să continue. Va veni pacea, dar nu trebue uitat că și această pace trebue apărata. Hitlensmul, să nu uităm, a fost numai una din expresiile imperialismului. Atât timp cât imperialismul ca atare nu va fi înlăturat, iar popoarele nu vor mai putea fi jucării în mâna unor potentaţi, exponenţi ai imperialismului, pacea nu va fi asigurată. In încheiere, d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu, îndelung aplaudat şi ovaţionat de întreaga adunare, a arătat cam sunt sarcinile imediate ale poporului român, sarcini legate de intensificarea efortului de război fe ultimul stadiu al acestuia, s, 33p^i?iînSliîiuire armistiţiu, desfascizarea aparatului de stat şi în general a vieţii publice, democratizarea ţării şi mobilizarea tuturor forţelor pentru o Românie democrată, liberă şi independentă, — iată elmentete supreme ale zilei de azi. Cum se va face finanţarea economatelor Simplificarea formalităţilor de contractare a creditelor - Câteva lacune - Aprovizionarea Ne-am ocupat în mai multe rânduri în acest ziar de noul proect de lege privitor la obligativitatea instituţiilor şi întreprinderilor de a înfiinţa economate pentru aprovizionarea salariaţilor lor. Fireşte că unul din Capitolele cele mai importante despre care s’a vorbit prea puţin şi de care sunt în funcţie existenţa acestor economate este finanţarea. Aşa cum am arătat şi cu alt prilej, noul decret lege are unele lacune in această privinţă. CREDITE CU PRECĂDERE In adevăr, legea de care ne ocupăm, precizează, printre altele, că finanţarea economatelor urmează se se facă de către întreprinderi, iar în cazul când unele din acestea nu dispun de fondurile de rulment necesare, acestea sunt autorizate să contracteze împrumuturi fie la Institutele de credit de Stat, fie la cele particulare. Ceea ce este interesant de relevat în această lege, este, anume, precizarea făcută că institutele de credit indicate de leguitor, sunt obligate să acorde împrumuturile solicitate de economatele întreprinderilor, CU PRECĂDERE, FATA DE ORICE ALTE CREDITE. Nu trebuie însă să uităm că în vreme ce în trecutul apropriat erau favorizate cererile „particulare”, acum legea dă prioritate economatelor pentru care intervine în mod aproape direct să li se acorde tot sprijinul, începând fireşte, cu cel financiar, care este cel mai însemnat. Astfel atât „C. A. F. A.”, cât şi Institutul de Credit Românesc sau „Creditul Industrial” se precizează că vor acorda creditele întreprinderilor, garantarea lor putându-se efectua pe bază de gaj asupra mărfurilor. Or, dacă, după cum arătăm mai sus, legea de fată vine cu o serie de interesante , bine venite precizări, ea are si unele lacune ca.it sunt menite să pună in încurcătură multe întreprinderi, sau, in unele cazuri, reușind chiar să o facă inaplicabilă, timp in ziarul nostru, — oficii cari vor fi inzestrate cu un birou special destinat aprovizionării economatelor. Astfel, economatele vor trebui din primul moment să înainteze un tablou cu numărul salariaţilor ce posedă, precum şi unul de cantităţile şi mărfurile de care au nevoe pentru aprovizionarea lucrătorilor sau funcţionarilor. La rândul lor, aceste oficii sunt obligate să întocmească un plan local de aprovizionare, pe care apoi urmează să fie înaintat Subsecretariatului Aprovizionării, care ţinând seamă de disponibilităţile din ţară, va fixa raţiile cuvenite. Un alt fapt care trebuie remarcat în noua lege a economatelor, este anume acela că oficiile judeţene vor trebui să dea dispoziţii întreprinderilor producătoare să livreze cu PRECĂDERE economatelor întreprinderilor, cantităţile de mărfuri prevăzute în planul general de aprovizionare nevoile aprovizionării salariaţilor, fiind socotite deasupra oricăror alte oferte şi contracte. Noua lege — ca şi celelalte legi economice, — de care ne-am ocupat pe larg în ziarul nostru, — au fost aprobate de Consiliul de miniştri şi înaintate Consiliului legislativ, după care vor fi trimise spre publicare la „Monitorul Oficial". — p. d. — Cum se face grantare și creditelor Fiindcă, dacă legea precizează ca garantarea creditelor urmează sa se facă pe gaj de mărfuri, atunci se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cum pot desface întreprinderile mărfurile gajante? Şi, apoi, care este situaţia întreprinderilor cari nu exercită un comerţ cu mărfuri, etc, cum ar fi, bunăoară, un birou sau orice altă întreprindere fie acest fel? De aceia ar fi indicat ca jeguitorul să vină cu precizări in această direcţie pentru a nu se da loc, din primul moment, la o serie de nelămuriri, creindu-se astfel, un regim de favoare pentru unele întreprinderi, in pofida altora cari se văd de la început in situaţia de a nu avea posibilitatea să-şi creeze economatele de care au nevoie. Ţinem să precizăm, că noua lege, mai, precizează că in ceia ce privește actul de gaj, acesta, urmează să se facă printr’o formalitate foarte simplă, adică fiind suficientă chiar convenţia de acordare a creditului, intervenită intre institutul de credit respectiv si întreprinderea care solicită împrumutul. Iată, prin urmare, şi o înlesnire bine venită, menită să simplifice formalismul biurocratic greoiu de până acum, care devenise aproape clasic in sectorul acesta. APROVIZIONAREA ECONOMATELOR In ceea ce priveşte aprovizionarea economatelor, ţinem să aducem noul precizări, până atunci când legea va fi publicată in „Monitorul Oficial“. Anume, economatele nou înfiinţate pentru a se putea aproviziona cu mărfurile necesare, vor trebui să ia contact cu oficiile judeţene , a căror reorganizare am anunţat-o la PIAŢA MIERCURI 2 MAI 1945 BURSA Târgul de valori mobiliare — compartimentul acţiunilor — a fost deosebit de Însufleţit, sub înrâurirea unei tendinţe ferme şi foarte susţinute. Cursurile au sporit simţitor. S-a reliefat, in special, grupul acţiunilor petrolifere şi industriale. Valorile cu venit fix au avut un târg restrâns. ÎMPRUMUTUL REFACERII NAŢIONALE Bursa liberă a împrumutului Refacerii naţionale — chitanţele, titluri provizorii — a fost ferm orientată. S’au efectuat încheieri la cursul 35—35%. Din contra târgul medaliilor s'a resimţit de slăbiciunea tendinţei şi a unei clientele nehotărite. Vânzările s-au făcut la preţurile: 71.800, 72.700, 72.300 pentru ca să scadă brusc la 70.000 lei bucata. Textilele Piaţa textilelor a fost calmă. Se remarcă rezervă din partea cumpărătorilor. Preţurile sunt în uşoară scădere. DEVIZELE In piaţa liberă a devizelor a persistat o lipsă de cerere, determinată de rezerva amatorilor de valute străine. S-au înregistrat următoarele cursuri (fără cumpărători): napoleonul 89.900, 88.000; dolarul 5.000; Ora sterlină 11.300; fos. frs. 35 fos. elveţian 1600; leva 4-SO; dinarul 70; drahma 0X0. Articolele termice Comerţul technic nu e însufleţit. Pe de ală parte magazinele de specialitate sunt dezasortate. Preţurile sunt staţionare. Construcţiile în curând va începe campania de construcţii. Întreprinderile cu materiale de construcții nu sunt bine aprovizioniate 'dttt - cauza greutății _ transppi Ce cantităţi de mărfuri stau la dispoziţia Subsecretariatului Stat al Aprovizionării După ridicarea blocării a 50°A> din materialul confecţionat din textile, Subsecretariatul de stat al aprovizionării a trimes tuturor asociaţiilor de producători textili, o adresă prin care li se face cunoscut că s’a suspendat până la noui dispoziţii aplicarea D. M. Nr. 213 publicată în M. O. Nr. 92 din Aprilie 1946, relativă la blocarea a 5l1/6 din stocurile şi produsele textile. Şi roagă să se comunice de urgenţă pe industrii, cantităţile sorturii« şi preţurile produselor textile de tot felul, la dispoziţia acestui Subsecretariat, pentru aprovizionarea muncitorilor si funcţionarilor din economate, cooperative si sindicate. In conformitate cu aceasta adresă, asociaţiile de producători textili: Arooma, Amat, Atoico, Ato.f au trimes circulări membrilor lor cerând datei® necesare. Pe măsura primirii aceste dat® sunt înaintate Ministerului aprovizionării. Astfel circa 60 la sută din producătorii de metraje din viscoză şi materiale confecţionate, au pus la dispoziţia ministerului următoarele cantităţi: Ciorapi de damă 702 duzini; ciorapi bărbăteşti 609 duzini; ciorapi de conii 3089 duzini; combinezoane damă 5047 bucăţi; bina damă 1030 bucăţi; chiloţi damă 15425 bucăţi; cămăşi bărbăteşti 2310; chiloţi bărbăteşti 3200 bucăţi; chiloţi copii 780; pulovere 1250 bucăţi; jachete lână 20 bucăţi; costume copii 80 bucăţi; jambiere 150 bucăţi; fulare SCO bucăţi; broboade 75 bucăţi; baticuri 400 bucăţi; cravate 1920 bucăţi; aţă 7200 Îmbine; material pentru cămăşi bărbăteşti 30.000 metri; serge pentru căptuşeli 7593; trapături de mătase 55.992 metri; ţesături pentru lenjerie dle damă 12.735, panglici 2300 metri. Aceste mărfuri stau la dispoziţia subsecretariatului de stat al aprovizionării, care dă dispoziţiuni de livrare pentru economate, cooperative, sindicala, etc. Preţul lor este cel fixat pe baza listei de preţuri aprobată de comisariatul areneral al preturilor. C. T. "■k. Depunerea tabelelor de personal Termettul perib*u depunerea tabelelor de încadrare a personalului în întreprindere s’a prelungit PANĂ LA 31 MAI 1945 INCLUSIV, conform deciziei ministeriale Nr. 763 din 23 Aprilie 1345. NOUA LEGE A CELOR Declaraţiile un-lui minstru LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU Se prelungesc toate contractele de inchriere Aseară, d. Lucreţiu Pătrăşcanu ministrul justiţiei, a convocat pe reprezentanţii presei, cărora le-a făcut declaraţii cu privire la principiile nouei legi a chiriilor, care urmează a fi semnată de M. S. Regele în cursul zilei de azi, iar mâine va fi dată publicităţii. Adrian,tu-si ssîanşatar, d. ministru Lucreţiu Pitriureanu a început declaraţiile sale prisma arate că problema reglementării raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi capătă în împrejurările de faţă am hotărît caracter social. înlăturând legea din 6 Aprilie ISIS, făcută sur regimul dictaturii, pentru conţinutul ei reacţionar, am reexaminat de astă dată, prin prisma socialului, această problemă. Ţin să accentuez de la început — a spus da — că ana luat îndeaproape în considerare — la stabilirea principiilor legii — toate cazurile semnalate ministerului, fie pe calea presei fie pe calea petiţiilor individuale. După cum am dat ascultare şi cuvântului venit diin partea sindicatelor profesionale. Se prelungesc toate contractele de inchiriere Am prelungit până la 23 Aprilie 1946 toate contractele de închiriere, pentru toate categoriile de chiriaşi. Am avut în vedere în primul rând, acolo and« legea aduce anumite îngrădiri, situaţiunea grea în care ne găseşte chiriaşul famila «. Numai atunci când chiriașul are un imobil liber p» «are-l poate locui, pierde beneficiul legii. Dreptul de a beneficia de prelungirea contractului da ta«fcuti*re l-am dat și fftiaiîm chii'ias»!«!, indiferent de p«e»e«w»* sar« este titulara contractului. Am făcut această derogare importantă d«la principiil» craate* al# dreptului civil, se rettad #ă Mie echitabil ca protecţia legii cA se întindă asMpra întregii fastari. C5ne p*®s*6S» kamficiici Am refuz*t a*«st b«*ioficiu al legii cetăţenilor statei«f cu care România se găseşte în stere de ritzbetu, apoi cetăţenilor români care a® părăsit voluntar ţara înainte de 23 August 1944, precum şi acelor fugiţi ulterior acestei date, desolidarizându-se aetfei dc marea luptă pe care poporul român o duce în moment de faţă. In acelaş timp, r’am acoro dreptul de beneficiu cetăţenilor acele state în care nu se recunoaşt dreptul de reciprocitate pentru român. Calculul chiriei Am plecat, in acest capitol, de la tendinţa de a uniformiza toate chiriile, ne fiind echitabil ca diferitele categorii de chriaşi să plătească chirii disproporţionate pentru imobile sau apartamente asemănătoare. Pentru toate contractele prelungite prin efectul legii anterioare, chiria de bază rămâne nemodificată. Aceasta formează imensa majoritate e contractelor. Pentru contractele încheiate la libera tranzacție sau in baza unor legi speciale, sau care nu au o chirie de bază, am luat drept criteriu valoarea lo ■cativă a anului 1942. Am fixat însă limite maxime peste care convenţiunile particulare, referitoare la cuantumul chiriei, nu pot să treacă, punând astfel capăt speculei care se face cu închirierile. Am menţinut sporurile, fără majorare, din legile anterioare. Deci, chiriile nu se vor ridica peste cele actual®. Am ajuns la această încheere, având în vedere tocmai elementul social pe care-l subliniam la începutul declaraţiilor de faţă. Totuşi, respectând şi simţul de echitate, am înţeles să uşurez şi sarcinile proprietarului, trecând, ia cazul apartamentelor din blocuri, cheluelile de administraţie şi întreţinere asupra chiriaşului, rămânând asupra sa numai impozitele către Stat. Problema evacuări!«* Legea de faţă nu mai permite evacuarea chiriaşului. In mod excepţional, am prevăzut totuşi, prin aplicarea aceluia sentiment de echitate, cazul în care proprietarul poate ceda chiriaşului său o locuinţă corespunzătoare sau, când acesta din urmă are în aceeaşi localitate o locuinţă liberă. Excluzând cazurile din legile anterioare de evacuare, am dat insă, printr-un articol special, posibilitatea justiţiei să aprecieze în acele cazuri de absolută necesitate, dovedită cu prisosinţă, în care evacuarea ar fi dictată de un elementar simţ al dreptăţii. Chiar şi în acest ultim caz, este vorba şi de posibilitatea chiriaşului de a-şî procura o locuinţă corespunzătoare, luând drept criterii veniturile şi averea aceluia, a cărui evacuare se cere. APROVIZIONAREA de PAŞTI Organizarea tra«« sporturilor* Dislxi listarea jifflicioas«! a produselor pe centre tie costsau* Clarificări Aprovizionările au un ritm destul de tent, atât din cauza producţiei deficitare, cât şi din cauza dificultăţilor de transport. Recunoaştem că direcţiunea generală C. F. R. a luat unele măsuri bune, datorită cărora transporturile cu trenurile au fost precum accelerate. Totuşi, Greutăţi ce tre ce teren se întâlnesc şi alte dificultăţi. Unele prefecturi de judeţ, din grija de aprovizionare a populaţiei locale, au oprit expediţiile de produse alimentare către alte centre de consumaţie. Expediţiile sunt controlate de comitete cetăţeneşti.E adevărat că dacă se procură cele necesare consumului centrelor mari numai din 2-3 judeţe, se vor înregistra urcări de preţuri în dauna populaţiei locale. Aceasta trebue evitat. Adoptându-se un program de lucru metodic, s’ar putea face o bună aprovizionare a centrelor de mare consum fără a se croia inconvenientul de mai sus. Astfel, pe baza datelor p® car® e probabil că le are fiecare prefectură de judeţ, s’ar putea stabili ce cantităţi de alimente pot ieşi din fiecare judeţ şi destinaţia lor exterioară. Comunicate la centru aceste date, pot sem forurilor superioare pentru îndrumarea cumpărătorilor pentru economate şi pentru consumul general al populaţiei în aşa fel încât să nu se producă nicăeri o exagerare a cererii în dauna ofertei. E de la sine înţeles că paralel cu repartizarea produselor pe centre de trebuesc stabilite precis şi __4. **. pentru aprovizionarea de sărbători, cu toată bunăvoinţa forurilor de resort, cererea nu, va putea fi satisfăcută în centrele de mare consum numai cu transporturile C.F.R. De aceea, va fi nevoie de o bună organizare a transporturilor de alimente prin orice alta mijloace. Cuesc înlăturate Aprovizoiarea în familie Pentru înlăturarea oricăror dificultăţi în cursul transportului, e necesar să stabilească din vreme formalităţile care trebuesc îndeplinite de titularii mărfurilor. Să existe un singur for oficial care să elibereze autorizaţiile de transport şi acestea să fie respectate de toate organele însărcinate cu supravegherea transporturilor de alimente pe tot parcusul. Este voba aici, bineînţeles, de transporturile masive, iar nu de acelea care se fac separat pentru aproimionarea in familie. Aceste din urmă transporturi trebuesc lăsate cu totul libere, cumpărăturile de această natură ininfluenţând târgurile lor care pentru a nu se comite abuzuri în această privinţă, limitarea cantităţilor ce se pot aduce pentru aprovizionarea familiilor ca şi stabilirea felului produselor, permise, ar fi necesare, gtîiu mmmonării centrelor de marne consum n’ar mai cădea mmm în sarcina comercianţilor şi economatelor şi poate, cumpărând dela ţară, consumatorii ar reuşi să-şi uşureze traiul. Organizarea 1er. Organizarea transporturilor cu vehicule de toate fchiriia ar uşura mult problema. Pentru aducereamărfurilor din localităţi apropiate, s’ar putea folosi camioanele existente în Bucureşti, rechiziţionate cu plată pentru una sau două zile. In definitiv s’ar oferi şi proprietarilor de camioane prilejul de a-şi manifesta solidaritatea cu restul populaţiei şi de a contribui efectiv la stăvilirea preţurilor. In ce priveşte autocamioanele, odată folosite pentru două zile în vederea aprovizionării de Paşti . Prin rechiziţie cu plată plus achitarea costului benzinei la preţul la care aceasta poate fi obţinută sau la preţ oficial prin grija ministerului aprovizionării — mai târziu să fie folosite prin rotaţi®. Transporturile influenţează în bună măsură asupra preţurilor şi de aceea organizarea metodică a lor va constitui un punct câştigat în materia opririi urcării lor. Iată câteva deziderate şi propuneri care se cer examinate atent de către forurile de resort, pentru că un ceas mai devreme massa consumatorilor să fie mai puțin de tendințele actuale de rmftankl âSHzS'íMrri®* re*" 4 MAI im M » ef&itşi şi foşti ai C. N. R.-EH la Ieşean« abrogare a legislaţiei an0«vr*sstî. a» prevăzut reintrare® tuturor proprietari şi chiriaşi «vrei la locuinţele deţinute anterior legii de expropriere din 1941. wind pentru amanite categorii de efcirtaşi, foşti «enerigti, 0 excepţie. în ce priveşte evaeuarea 1er. La apariția n#*#l legi, ver reintra la toeuMete 1er toți proprietai li evrei care an ftat «vamsați dia apart#nemtet# 1er preprii. O® alte curtate, atei Vm proprietar evreu eore-și levata propria lo-OHintă nu mai este tmpswteeat. prin nici una din excepţiile prevăzute in legea din 1944. jjte a reveni în fosta-i locuinţă. In ee priveşte situation«® chiriaşilor evrei, adieă * astaontoare şi în momentul tmavrS In ajditeare a legilor antîrasSâbe aveau calitetea de ehîraşi. reintear#»rea lor in fostele locuinţe ti»«!# eu chiri® şi din «are au fost ev&euaţi în mod forţat, nu este cu putinţa.Având la îndemână Întregul material documentar, precum şi cuvântul autorizat al unor categorii social® şi organizaţiuni profesioanale peste care nu s’ar putea trece decât nesocotind necesităţi sociale în adevăr imperioase, am ajus la costelu-zia ca văduvele, invalizii, orfanii de război, funcţionarii publici, meseriaşii şi muncitorii, adică toate categoriile pe care le-am exceptat şi în legea de abrogare a masurilor rasiste, să rămână mai departe pe loc, ca şi până acum. Am socotit că, dacă există argumente puternice «are fac echitabilă r«intoarcerea proprietaru lui evreu lamotor nul pe «are I-* locuit personal el și famila Iui. e mutare masivă de *ori de mii «te f*»i*i. «fablaţi 1« arie» situafie, fie că rămân unde se află, fie că s'*r muta evreM în fostele locuinţe închiriate, foştii eenerişti în locuinţele deţinute azi de. evrei nu ar îacenena decât o gravă perturbare economică ,ci sociala. Dar nu numai o perturbare, inutilă la acest sfârşit de răuteci, dar, dat fiind că in cazul de făta urmează să se bucure de protecţia legi ca.. pensii de foame, funcţionari publici cui salarii sub nevoile lor, etc.) menţinerea unui regim excepţional pentru aceştia o găsesc deplin justificată. Toţi aceşti chiriaşi se bucură de protecţia prelungirii Până la 23 Aprilie 1948. Noua lege a chiriilor nu soluţionează nici pe departe problema locuinţelor în ţara noastră. Ne dăm foarte bine seama că nu este decât un paliativ, o măsură tranzitorie impusă de necesităţile războiului şi urmările lui. In măsura în care s-a cerut însă o soluţia imediată, am căutat, în întregul cuprins al legii să ofer protecţia ei categoriilor celor mai lipsite d® mijloace ?i în cea mai mare suferinţă. In acest spirit am conceput si redactat actuala lege a chiriilor — închide d. ministru Pătrăşcanu declaraţiile d-sale. Ministril de externe a! FRANŢEI pledează cauza micilor naţiuni SAN FRANCISCO 20 T»dnry,, w In şedinţa plenară de M»*ţl a conferinţei Roosevelt, d. Georges Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei, a rostit o cuvântare, pledând cauza naţiunilor mici. El a declarat că nu este convins că micilor naţiuni Ii s’a acordat toată consideraţia posibilă. Dreptul de veto al marilor puteri, au continuat d. Bidault, nu este în conformitate cu idealul legal care într’o bună şi va fi atins prin acordul tuturor popoarelor. El a încheiat spunând că, guvernul francez nu va întreprinde nicî o acţiune care s’ar putea solda on complicarea «perii hotărâte în comun de marile puteri şi că, pentru moment , va face nici o obiecţiune bin« pro