Argus, mai 1945 (Anul 34, nr. 9578-9594)

1945-05-04 / nr. 9578

ANUL XXXIV Nr. 9578 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAM In ţară 3 luni 2500 Lei ENTEI In străinătate Tariful In funcţii ş ti­e de convenţiile poştale internaţionale Pentru binci, societăţi şi instituţii publice 50% In plu* 30 lei in ţară — 60 lei în străinătate mtmi NESFÂRŞITA HORĂ A MUNCI! Pe luminosul răboj al acestui început de primăvară putem însemna căderea ultimelor rezis­tenţe duşmane. Putem înscrie în­ceputul de lume nouă, care se orânduieşte de cealaltă parte a Oceanului. Ruine sunt astăzi Berlinul şi Weimarul şi Beyruthul, dar nu a­­cestea erau adevăratele centre ale „kulturii” germane, ci Buchen­wald, Belsen, Dachau şi Sonnen­burg şi alte mii de cetăţi ale întu­nericului, în care se fabrica în se­rie moartea la rece. Se prăbuşeşte în haos şi fum, o nefirească lume de ură şi teroare, în timp ce la San Francisco, tri­mişii naţiunilor libere pun primele pietre ale unei alcătuiri mai drepte, mai încăpătoare pentru toţi cei ce până mai deunăzi au tânjit la porţile ferecate ale existenţii. Omenirea îndelungă vreme a tresărit simţind primii fiori ai re­venirii la viaţă. Ceea ce războiul a împrăştiat, a nimicit şi a oprit din mers, pacea trebuie să pună la loc. Munca alină rănile şi dă vieţii pu­teri noui, nebănuite. O lume nouă, spirituală dar şi materială, trebuie să se ridice peste oraşele şi pămân­turile cotropite de război. Braţele pierdute în luptă, aşteaptă să fie înlocuite. Marilor jertfe aduse de cei ce au căzut, apărându-ne liber­tatea şi dreptul la viaţă, trebuie să le dăm un sens. Toate naţiunile laolaltă se vor întrece să câştige privilegiile păcii apropiate printr-o mai largă Înţe­legere a tuturor problemelor soci­ale şi economice, dar fiecare ţară în parte va trebui să-şi dobân­dească un loc de răspundere în vi­itoarea aşezare a lumei prin pute­rea braţelor şi minţilor lucrătoare, prin capacitatea ei de producţie. Am depăşit absurda mentalitate economică, atât de antisocială, care îngăduia ca într-o parte a lumei să se moară în mizerie, jinduind za­darnic după hrană, după îmbrăcă­minte, în timp ce la celălalt capăt al globului, se aruncau în apă sau un foc, în profitul câtorva exploa­tări dictatoriale, câmpuri întinse de cafea, de grâu sau de bumbac. Astfel se sfida foamea şi frigul mulţimilor şi se zădărnicia munca, timpul şi rodul atâtor suflete cu nimic vinovate de asemenea strâmbe rosturi ale belşugului. A spus marele şi înţelegătorul Roosevelt că de acum înainte va trebui să fie altfel, va PUTEA fi altfel. Barierele între oameni şi între producţii vor fi desfiinţate şi ni­meni nu va putea recurge la acele stupide iniţiative autarhice, cari întreţineau un invisibil război eco­nomic. O dreaptă şi logică îndru­mare a întregei producţii mondi­ale va aduce nu numai oamenii, ci şi mărfurile adevărate, la locul ne­cesar, iar posibilităţile de lucru nu vor mai fi aservite intereselor po­litice sau de clasă, înainte şi mulţi ani după răz­boiul trecut, exportul şi importul mondial, însumând fiecare ca. 35 miliarde dolari­ aur, întreţineau o destul de constantă balanţă, iar di­ferenţele schimbului de produse erau echivalate cu plăţi în aur sau echilibrate în anii următori. Acest echilibru va trebui refă­cut sub nouile auspicii ale unei economii internaţionale planificate. Producţia va fi factorul hotărâtor, sortit să asigure fiecărei ţări locul cuvenit în această vastă expansi­une a muncii. Dar nicăieri surplu­sul, nu va mai declanşa o criză, nu va mai promova şomajul, deoarece prin unanima aplicare a principiu­lui ridicării standardului de viaţă, se va îndruma ce prisoseşte la locurile unde prin vitregia împre­jurărilor foamea şi sărăcia anihi­lează dreptul la viaţă. Noi, din această parte a unui pă­mânt blagoslovit de Dumnezeu, unde omul şi natura nu întâlnesc prea multe obstacole în fireasca lor înfrăţire, am privit primul 1 Mai liber ca un început de muncă şi de înţelegere nouă şi „dăm mâ­nă cu mână“ în nesfârşită horă a muncii. Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Ploeşti Discursul d-lui ministru Lucreţiu Patrăşcanui In marele centru muncitoresc Ploeşti, sărbătorirea primului 1 Mai liber s’a făcut cu o deosebită amploare având participarea largă a tuturor categoriilor profesionale, care au dat acestei zile un cadru grandios. Manifestaţia s-a desfăşurat în Piaţa Libertăţii, unde timp de trei ore şi jumătate au defilat toate or­ganizaţiile profesionale şi politice, ca şi numeroase care alegorice, re­prezentând efortul pentru ridicarea producţiei.­­ După demonstraţia din Piaţa Li­bertăţii, a avut loc, pe stadionul sportiv, un mare meeting, organi­zat de Frontul Lieo Muncitoresc, în cadrul căreia, in numele comitetului central al partidului comunist, d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu a ro­stit un important discurs politic. D-sa a prezentat ziua de 1 Mai sub un triplu aspect: ca zi a muncii, sub semnul Frontulu­i Unic Munci­­tor­esc, încheiat acum un an, ca ele­ment de bază pentru evoluţia vieţii politice din România, ca zi ce se prezintă, azi, sub semnul libertăţii, libertate ce trebue apărată împotri­va tuturor duşmanilor ei, dar şi ca zi de victorie. A murit sau n’a murit Hitler, a capitulat sau n’a capitulat încă Ger­mania, nazismul este la pământ. Aceasta nu înseamnă însă, toc­mai pentrucă ne găsim în faza de ultim moment a războiului, că nu trebuesc încordate toate forţele in vederea sfârşitului lui victorios. Sub semnul victoriei, efortul de război trebue să continue. Va veni pacea, dar nu trebue ui­­tat că și această pace trebue apăra­ta. Hitlensmul, să nu uităm, a fost numai una din expresiile imperialis­mului. Atât timp cât imperialismul ca atare nu va fi înlăturat, iar po­poarele nu vor mai putea fi jucării în mâna unor potentaţi, exponenţi ai imperialismului, pacea nu va fi asigurată. In încheiere, d. ministru Lucreţiu Pătrăşcanu, îndelung aplaudat şi ovaţionat de întreaga adunare, a a­­rătat cam­ sunt sarcinile imediate ale poporului român, sarcini legate de intensificarea efortului de război fe ultimul stadiu al acestuia, s, 33p^i?iînSliîiuire armistiţiu, desfascizarea aparatului de stat şi în general a vieţii publi­ce, democratizarea ţării şi mobiliza­rea tuturor forţelor pentru o Româ­nie democrată, liberă şi independen­tă, — iată elmen­tete supreme ale zilei de azi. Cum se va face finanţarea eco­nomatelor Simplificarea formalităţilor de contractare a creditelor - Câteva lacune - Aprovizionarea Ne-am ocupat în mai multe rânduri în acest ziar de noul proect de lege pri­vitor la obligativitatea instituţiilor şi întreprinderilor de a înfiinţa econo­­mate pentru aprovizionarea salariaţilor lor. Fireşte că unul din Capitolele cele mai importante despre care s’a vorbit prea puţin şi de care sunt în funcţie existenţa acestor economate este finan­ţarea. Aşa cum am arătat şi cu alt prilej, noul decret lege are unele lacune in această privinţă. CREDITE CU PRE­CĂDERE In adevăr, legea de care ne ocupăm, precizează, printre altele, că finanţarea economatelor­ urmează se se facă de către întreprinderi, iar în cazul când unele din acestea nu dispun de fondu­rile de rulment necesare, acestea sunt autorizate să contracteze împrumuturi fie la Institutele de credit de Stat, fie la cele particulare. Ceea ce este interesant de relevat în această lege, este, anume, precizarea făcută că institutele de credit indicate de leguitor, sunt obligate să acorde îm­prumuturile solicitate de economatele întreprinderilor, CU PRECĂDERE, FA­TA DE ORICE ALTE CREDITE. Nu trebuie însă să uităm că în vre­me ce în trecutul apropriat erau favo­rizate cererile „particulare”, acum le­gea dă prioritate economatelor pentru care intervine în mod aproape direct să li se acorde tot sprijinul, începând fireşte, cu cel financiar, care este cel mai însemnat. Astfel atât „C. A. F. A.”, cât şi Insti­tutul de Credit Românesc sau „Credi­tul Industrial” se precizează că vor a­­corda creditele întreprinderilor, garan­tarea lor putându-se efectua pe bază de gaj asupra mărfurilor. Or, dacă, după cum arătăm mai sus, legea de fată vine cu o serie de intere­sante ,­ bine venite precizări, ea are si unele lacune ca.it sunt menite să pună in încurcătură multe întreprinderi, sau, in unele cazuri, reușind chiar să o facă inaplicabilă, timp in ziarul nostru, — oficii cari vor fi inzestrate cu un birou special destinat aprovizionării economatelor. Astfel, economatele vor trebui din primul moment să înainteze un ta­blou cu numărul salariaţilor ce pose­dă, precum şi unul de cantităţile şi mărfurile de care au nevoe pentru aprovizionarea lucrătorilor sau func­ţionarilor. La rândul lor, aceste oficii sunt o­­bligate să întocmească un plan local de aprovizionare, pe care apoi ur­mează să fie înaintat Subsecreta­riatului Aprovizionării, care ţinând seamă de disponibilităţile din ţară, va fixa raţiile cuvenite. Un alt fapt care trebuie remarcat în noua lege a economatelor, este a­­nume acela că oficiile judeţene vor trebui să dea dispoziţii întreprinde­rilor producătoare să livreze cu PRE­CĂDERE economatelor întreprinde­rilor, cantităţile de mărfuri prevăzu­te în planul general de aproviziona­re nevoile aprovizionării salariaţi­lor, fiind socotite deasupra oricăror alte oferte şi contracte. Noua lege — ca şi celelalte legi e­­conomice, — de care ne-am ocupat pe larg în ziarul nostru, — au fost aprobate de Consiliul de miniştri şi înaintate Consiliului legislativ, după care vor fi trimise spre publicare la „Monitorul Oficial". — p. d. — Cum se face g­­r­antare și creditelor Fiindcă, dacă legea pre­cizează ca g­arantarea cre­ditelor urmează sa se fa­că pe gaj de mărfuri, a­­tunci se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cum pot desface întreprinde­rile mărfurile gajante? Şi, apoi, care este situa­ţia întreprinderilor cari nu exercită un comerţ cu mărfuri, etc, cum ar fi, bună­oară, un birou sau orice altă întreprindere fie acest fel? De aceia ar fi indicat ca jeguitorul să vină cu precizări in această direc­ţie pentru a nu se da loc, din primul moment, la o serie de nelămuriri, cre­­indu-se astfel, un regim de favoare pentru unele întreprinderi, in pofida altora cari se văd de la început in si­tuaţia de a nu avea posibilitatea să-şi creeze economatele de care au nevoie. Ţinem să precizăm, că noua lege, mai, precizează că in ceia ce privește actul de gaj, acesta, urmează să se facă printr’o formalitate foarte simplă, a­­dică fiind suficientă chiar convenţia de acordare a creditului, intervenită intre institutul de credit respectiv si între­prinderea care solicită împrumutul. Iată, prin urmare, şi o înlesnire bine venită, menită să simplifice for­malismul biur­ocra­tic greoiu de până acum, care devenise aproape clasic in sectorul acesta. APROVIZIONAREA ECO­­NOMATELOR In ceea ce priveşte aprovizionarea economatelor, ţinem să aducem noul precizări, până atunci când legea va fi publicată in „Monitorul Oficial“. Anume, economatele nou înfiinţate pentru a se putea aproviziona cu mărfurile necesare, vor trebui să ia contact cu oficiile judeţene , a că­ror reorganizare am anunţat-o la P­I­A­Ţ­A MIERCURI 2 MAI 1945 BURSA Târgul de valori mobiliare — compar­timentul acţiunilor — a fost deosebit de Însufleţit, sub înrâurirea unei tendinţe ferme şi foarte susţinute. Cursurile au sporit simţitor. S-a relie­fat, in special, grupul acţiunilor petroli­fere şi industriale. Valorile cu venit fix au avut un târg restrâns. ÎMPRUMUTUL REFACERII NAŢIONALE Bursa liberă a împrumutului Refacerii naţionale — chitanţele, titluri provizorii — a fost ferm orientată. S’au efectuat în­cheieri la cursul 35—35%. Din contra târgul medaliilor s'a resim­ţit de slăbiciunea tendinţei şi a unei clientele nehotărite. Vânzările s-au făcut la preţurile: 71.800, 72.700, 72.300 pentru ca să scadă brusc la 70.000 lei bucata. Textilele Piaţa textilelor a fost calmă. Se remarcă rezervă din partea cum­părătorilor. Preţurile sunt în uşoară scă­dere. DEVIZELE In piaţa liberă a devizelor a persistat o lipsă de cerere, determinată de rezer­va amatorilor de valute străine. S-au în­­registrat următoarele cursuri (fără cum­părători): napoleonul 89.900, 88.000; dola­rul 5.000; Ora sterlină 11.300; fos. frs. 35 fos. elveţian 1600; leva 4-SO; dinarul 70; drahma 0X0. Articolele termice Comerţul technic nu e însufleţit. Pe de ală parte magazinele de specialitate sunt dezasortate. Pre­ţurile sunt staţionare. Construcţiile în curând va începe campania de construcţii. Întreprinderile cu materiale de construcții nu sunt bine aprovizio­niate 'dttt - cauza greutății _ transppi Ce cantităţi de mărfuri stau la dispoziţia Subsecretariatului­­ Stat al Aprovizionării După ridicarea blocării a 50°A> din materialul confecţionat din textile, Subsecretariatul de stat al aprovi­zionării a trimes tuturor asocia­ţiilor de producători textili, o adre­să prin care li se face cunoscut că s’a suspendat până la noui dispo­ziţii aplicarea D. M. Nr. 213 publi­cată în M. O. Nr. 92 din Aprilie 1946, relativă la blocarea a 5l1/6 din st­ocurile şi produsele textile. Şi roagă să se comunice de ur­genţă pe industrii, cantităţile sor­turii« şi preţurile produselor texti­le de tot felul, la dispoziţia acestui Subsecretariat, pentru aproviziona­­rea muncitorilor si funcţionarilor din economate, cooperative si sin­dicate. In conformitate cu aceasta adre­să, asociaţiile de producători tex­tili: Aro­oma, Amat, Atoico, Ato.f au trimes circulări membrilor lor cerând datei® necesare. Pe măsura primirii aceste dat® sunt înaintate Ministerului aprovi­zionării. Astfel circa 60 la sută din producătorii de metraje din viscoză şi materiale confecţionate, au pus la dispoziţia ministerului urmă­toarele cantităţi: Ciorapi de damă 702 duzini; cio­rapi bărbăteşti 609 duzini; ciorapi de conii 3089 duzini; combinezoane damă 5047 bucăţi; bina­ damă 1030 bucăţi; chiloţi damă 15425 bucăţi; cămăşi bărbăteşti 2310; chiloţi băr­băteşti 3200 bucăţi; chiloţi copii 780; pulovere 1250 bucăţi; jachete lână 20 bucăţi; costume copii 80 bucăţi; jambiere 150 bucăţi; fulare SCO bucăţi; br­oboade 75 bucăţi; baticuri 400 bucăţi; cravate 1920 bu­căţi; aţă 7200 Îmbine; material pen­tru cămăşi bărbăteşti 30.000 me­tri; serge pentru căptuşeli 7593; tra­pături de mătase 55.992 metri; ţe­sături pentru lenjerie dle damă 12.735, panglici 2300 metri. Aceste mărfuri stau la dispozi­ţia subsecretariatului de stat al aprovizionării, care dă dispoziţiuni de livrare pentru economate, coope­rative, sindicala, etc. Preţul lor este cel fixat pe baza listei de pre­ţuri aprobată de comisariatul are­ne­ral al preturilor. C. T. "■k. Depunerea tabelelor de personal Termettul perib*u depu­nerea tabelelor de înca­­drare a personalului în întreprindere s’a prelun­git PANĂ LA 31 MAI 1945 INCLUSIV, conform deciz­­iei ministeriale Nr. 763 din 23 Aprilie 1345. NOUA LEGE A CELOR Declaraţiile un-lui mi­n­stru LUCREŢIU PĂTRĂŞCANU Se prelungesc toate co­ntractele de inchriere Aseară, d. Lucreţiu Pătrăşcanu ministrul justiţiei, a convocat pe re­prezentanţii presei, cărora le-a făcut declaraţii cu privire la principiile nouei legi a chiriilor, care urmează a fi semnată de M. S. Regele în cursul zilei de azi, iar mâine va fi dată publicităţii. Adr­ian,tu-si ssîanşatar, d. ministru­­ Lucreţiu Pitriu­reanu a început decla­raţiile sale prism­a arate că problema reglementării raporturilor dintre pro­prietari şi chiriaşi capătă în împreju­rările de faţă am hotărît caracter so­cial. înlăturând legea din 6 Aprilie ISIS, făcută sur­ regimul dictaturii, pentru conţinutul ei reacţionar, am reexaminat de astă dată, prin prisma socialului, această problemă. Ţin să accentuez de la început — a spus d­a — că ana luat îndeaproape în consi­derare — la stabilirea principiilor le­gii — toate cazurile semnalate minis­terului, fie pe calea presei fie pe ca­lea petiţiilor individuale. După cum am dat ascultare şi cu­vântului venit diin partea sindicatelor profesionale. Se prelungesc toate contractele de inchiriere Am prelungit până la 23 Apri­lie 1946 toate contractele de în­chiriere, pentru toate categoriile de chiriaşi. Am avut în vedere în primul rând, acolo and« legea aduce an­um­ite îngrădiri, situa­­ţiunea grea în­ care ne găseşte chiriaşul famila «. Numai atunci când chiriașul are un imo­bil liber p» «are-l poate locui, pierde beneficiul legii. Dreptul de a beneficia de prelungirea contractului da ta«fcuti*re l-am dat și fftiaiîm chii'ias»!«!, indi­ferent de p«e»e«w»* sar« este ti­tulara contractul­ui. Am făcut această derogare importantă d«la principiil» craate* al# dreptului civil, se rettad #ă Mie echitabil ca protecţia legii cA se întindă asMpra întregii fastari. C5ne p*®s*6S» kamficiici Am refuz*t a*«st b«*ioficiu al legii ce­tăţenilor statei«f cu care România se gă­seşte în stere de ritzbetu, apoi cetăţeni­lor români care a® părăsit voluntar ţara înainte de 23 August 1944, precum şi a­­celor fugiţi ulterior acestei date, desoli­­darizându-se aetfei dc marea luptă pe care poporul român o duce în moment de faţă. In acelaş timp, r­’am acoro dreptul de beneficiu cetăţenilor acele state în care nu se recunoaşt dreptul de reciprocitate pentru român. Calculul chiriei Am plecat, in acest capitol, de la ten­dinţa de a uniformiza toate chiriile, ne fiind echitabil ca diferitele categorii de chriaşi să plătească chirii disproporţio­nate pentru imobile sau apartamente a­­semănătoare. Pentru toate contractele prelungite prin efectul legii anterioare, chiria de bază rămâne nemodificată. A­­ceasta formează imensa majoritate e contractelor. Pentru contractele înche­iate la libera tranzacție sau in baza unor legi speciale, sau care nu au o chirie de bază, am luat drept criteriu valoarea lo ■­cativă a anului 1942. Am fixat însă li­mite maxime peste care convenţiunile particulare, referitoare la cuantumul chi­riei, nu pot să treacă, punând astfel ca­păt speculei care se face cu închirierile. Am menţinut sporurile, fără majorare, din legile anterioare. Deci, chiriile nu se vor ridica peste cele actual®. Am ajuns la această încheere, având în vedere toc­mai elementul social pe care-l subliniam la începutul declaraţiilor de faţă. Totuşi, respectând şi simţul de echitate, am în­ţeles să uşurez şi sarcinile proprietaru­lui, trecând, ia cazul apartamentelor din blocuri, cheluelile de administraţie şi întreţinere asupra chiriaşului, rămânând asupra sa numai impozitele către Stat. Problema evacuări!«* Legea de faţă nu mai permite evacua­rea chiriaşului. In mod excepţional, am prevăzut totuşi, prin aplicarea aceluia­ sentiment de echitate, cazul în care pro­prietarul poate ceda chiriaşului său o lo­cuinţă corespunzătoare sau, când acesta­­ din urmă are în aceeaşi localitate o lo­cuinţă liberă. Excluzând cazurile din le­­gile anterioare de evacuare, am­ dat in­să, printr-un articol special, posibilitatea justiţiei să aprecieze în acele cazuri de absolută necesitate, dovedită cu priso­sinţă, în care evacuarea ar fi dictată de un elementar simţ al dreptăţii. Chiar şi în acest ultim caz, este vorba şi de po­sibilitatea chiriaşului de a-şî procura o locuinţă corespunzătoare, luând drept criterii veniturile şi averea aceluia, a cărui evacuare se cere. APROVIZ­IONAREA de PAŞTI Organizarea tra«« sporturilor* Dislxi listarea jifflicioas«! a produselor pe centre tie costs­­au* Clarificări Aprovizionările au un ritm destul de tent, atât din cauza producţiei deficitare, cât şi din cauza dificul­tăţilor de transport. Recunoaştem că direcţiunea generală C. F. R. a luat unele măsuri bune, datorită că­rora transporturile cu trenurile au fo­st precum accelerate. Totuşi, Greutăţi ce tre­ ce teren se întâlnesc şi alte difi­cultăţi. Unele prefecturi de judeţ, din grija de aprovizionare a popula­ţiei locale, au oprit expediţiile de produse alimentare către alte cen­tre de consumaţie. Expediţiile sunt controlate de comitete cetăţeneşti.­­E adevărat că dacă se procură cele necesare consumului centrelor mari numai din 2-3 judeţe, se vor înre­gistra urcări de preţuri în dauna populaţiei locale. Aceasta trebue e­­vitat. Adoptându-se un program de lucru metodic, s’ar putea face o bu­nă aprovizionare a centrelor de mare consum fără a se croia inconvenien­tul de mai sus. Astfel, pe baza datelor p® car® e probabil că le are fiecare prefectură de judeţ, s’ar putea stabili ce can­tităţi de alimente pot ieşi din fie­care judeţ şi destinaţia lor exteri­oară. Comunicate la centru aceste date, pot sem forurilor superioare pentru îndrumarea cumpărătorilor pentru economate şi pentru consu­mul general al populaţiei în aşa fel încât să nu se producă nicăeri o exa­gerare a cererii în dauna ofertei. E de la sine înţeles că paralel cu repartizarea produselor pe centre de trebuesc stabilite precis şi __­4. **­. pentru aprovizionarea de sărbători, cu toată bunăvoinţa forurilor de resort, cererea nu, va putea fi satis­făcută în centrele de mare consum numai cu transporturile C.F.R. De aceea, va fi nevoie de o bună orga­nizare a transporturilor de alimente prin orice alta mijloace. Cuesc înlăturate Aprovizoiarea în familie Pentru înlăturarea oricăror difi­cultăţi în cursul transportului, e necesar să stabilească din vreme for­malităţile care trebuesc îndeplinite de titularii mărfurilor. Să existe un singur for oficial care să elibereze autorizaţiile de transport şi acestea să fie respectate de toate organele însărcinate cu supravegherea trans­porturilor de alimente pe tot parcu­­sul. Este voba aici, bine­înţeles, de transporturile masive, iar nu de a­­celea care se fac separat pentru a­­proimionarea in familie. Aceste din urmă transporturi trebuesc lăsate cu totul libere, cumpărăturile de aceas­tă natură ininfluenţând târgurile lor care pentru a nu se comite abuzuri în această privinţă, limitarea cantită­ţilor ce se pot aduce pentru aprovi­zionarea familiilor ca şi stabilirea felului produselor, permise, ar fi ne­cesare, gtîiu mmm­onării centrelor de marne consum n’ar mai cădea mmm în sarcina co­mercianţilor şi economatelor şi poa­te, cumpărând dela ţară, consumato­rii ar reuşi să-şi uşureze traiul. Organizarea 1er. Organizarea transporturilor cu vehicule de toate fchirii­a ar uşura mult problema. Pentru aducerea­­­mărfurilor din localităţi apropiate, s’ar putea folosi camioanele existen­te în Bucureşti, rechiziţionate cu plată pentru una sau două zile. In definitiv s’ar oferi şi proprietarilor de camioane prilejul de a-şi mani­festa solidaritatea cu restul popu­laţiei şi de a contribui efectiv la stăvilirea preţurilor. In ce priveşte autocamioanele, o­­dată folosite pentru două zile în ve­derea aprovizionării de Paşti . Prin rechiziţie cu plată plus achitarea­ costului benzinei la preţul la care aceasta poate fi obţinută sau la preţ oficial prin grija ministerului apro­vizionării — mai târziu să fie folo­site prin rotaţi®. Transporturile influenţează în bu­nă măsură asupra preţurilor şi de aceea organizarea metodică a lor va constitui un punct câştigat în ma­teria opririi urcării lor. Iată câteva deziderate şi propu­neri care se cer examinate atent de către forurile de resort, pentru că un ceas mai de­vreme massa consu­matorilor să fie mai puțin de tendințele actuale de rmftank­l âSHzS'íMrri®* re*" 4 MAI im M » ef&itşi şi foşti ai C. N. R.-EH la Ieşea­n« abrogare a legisla­ţiei an0«vr*sstî. a» prevăzut re­intrare® tuturor proprietari şi chiriaşi «vrei la locuinţele de­ţinute anterior legii de expropriere din 1941. wind pentru amanite categorii de efcirtaşi, foşti «enerigti, 0 excepţie. în ce priveşte evaeuarea 1er. La apariția n#*#l legi, ver re­intra la toeuMete 1er toți proprie­­tai li evrei care an ftat «vamsați dia apart#nemtet# 1er preprii. O® alte curtate, atei Vm proprietar evreu eore-și levata propria lo-­OHintă nu mai este tmpswteeat. prin nici una din excepţiile prevăzute in legea din 1944. jjte a reveni în fosta-i locuinţă. In ee priveşte situation«® chiria­şilor evrei, adieă * astaont­oare şi în momentul tmavrS In ajditeare a legilor antîrasSâbe aveau calitetea de ehîraşi. reintear#»rea lor in fos­tele locuinţe ti»«!# eu chiri® şi din «are au fost ev&euaţi în mod for­ţat, nu este cu putinţa.­­Având la îndemână Întregul material docu­mentar, precum şi cuvântul autori­zat al unor categorii social® şi or­­ganizaţiuni profesioanale peste care nu s’ar putea trece decât ne­socotind necesităţi sociale în ade­văr imperioase, am ajus la costelu-­zia ca văduvele, invalizii, orfanii de război, funcţionarii publici, me­seriaşii şi muncitorii, adică toate categoriile pe care le-am exceptat şi în legea de abrogare a masurilor r­asiste, să rămână mai departe pe loc, ca şi până acum. Am socotit că, dacă există argumente puter­nice «are fac echitabilă r«intoarce­rea proprietar­u lui evreu la­­motor nul pe «are I-* locuit personal el și famila Iui. e mutare masivă de *ori de mii «te f*»i*i. «fablaţi 1« arie» situafie, fie că rămân unde se află, fie că s'*r muta evreM în fostele locuinţe închiriate, foştii eenerişti în locuinţele deţinute azi de. evrei nu ar îacenena decât o gravă per­turbare economică ,ci sociala. Dar nu numai o perturbare, inutilă la acest sfârşit de răuteci, dar, dat fiind că in cazul de făta urmează să se bucure de protecţia legi ca.. pensii de foame, funcţionari publici cui salarii sub nevoile lor, etc.) menţinerea unui regim excepţional pentru aceştia o găsesc deplin justificată. Toţi aceşti chiriaşi se bucură de protecţia prelungirii Până la 23 Aprilie 1948. Noua lege a chiriilor nu soluţionează nici pe departe problema locuinţelor în ţara noastră. Ne dăm foarte bine seama că nu este decât un paliativ, o măsură tranzitorie impusă de necesi­tăţile războiului şi urmările lui. In măsura în care s-a cerut însă o soluţia imediată, am căutat, în întregul cu­prins al legii să ofer protecţia ei ca­tegoriilor celor mai lipsite d® mijloace ?i în cea mai mare suferinţă. In acest spirit am conceput si redactat actuala lege a chiriilor — închide d. ministru Pătrăşcanu declaraţiile d-sale. Ministril de externe a! FRANŢEI pledează cauza micilor naţiuni SAN FRANCISCO 2­0 T»dnry,, w In şedinţa plenară de M»*ţl a confe­rinţei Roosevelt, d. Georges Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei, a rostit o cuvântare, pledând cauza naţiunilor mici. El a declarat că nu este convins că micilor naţiuni Ii s’a acordat toată consideraţia posibilă. Dreptul de veto al marilor puteri, a­u continuat d. Bidault, nu este în con­formitate cu idealul legal care într’o bună şi va fi atins prin acordul tutu­ror popoarelor. El a încheiat spunând că, guvernul francez nu va întreprinde nicî o ac­ţiune care s’ar putea solda on com­­­plicarea «perii hotărâte în comun de marile puteri şi că, pentru moment , va face nici o obiecţiune bin« pro

Next