Argus, mai 1945 (Anul 34, nr. 9578-9594)

1945-05-04 / nr. 9578

No. 83 / C­A­R­G­U­­S SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Asistenţa* Defilarea carelor alegorice şi a unitarilor sindicale şi muncitoreşti« Natura a înţeles, Marţi, să fie alături de întreaga suflare muncitorească, ţărănească şi intelectuală şi să sărbătorească alături de ea „Ziua Muncii şi a Primăv­erii”. Un soare strălucitor a pus stă­pânire dis de dimineaţă pe Capitală şi nu i-a dat răgaz în tot timpul zilei. Nici cei dornici să sărbător­ească primul ! Mai liber nu s’au lă­sat mai prejos. Din zorii zilei fluvii de oameni, în ordine, se în­dreptau din toate colţurile Buc­ureştiului spre Piaţa Victoriei. Stră­zile principale erau o mare de capete, un svon continuu al celor care aşteptau cu nerăbdare desfăşurarea manifestaţiei. In anul acesta sărbătoarea luptelor muncitoreşti a cunoscut confirmarea oficială, publicul putând manifesta, în sfârşit, liber şi entuziast. Primele coloane de manifestanţi şi cele dintâi care alegorice îşi fac apariţia în Piaţa Victoriei, îndreptându-se către locurile de adunare. Sunt munciori, ţărani şi intelectuali de toate categoriile veniţi să sublinieze, cu participarea lor, aniversarea primului­­ Mai liber ! Piaţa Victoriei este aranjată şi pavoazată cu tot fastul cuvenit. In faţa fostului minister de Externe (Palatul Sturza) se înalţă tri­buna oficială. In fund, către Şos. Jianu, stăpânesc portretele ce­lor patru mari constructori de vremuri noul: Karl Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Spre stânga chipul M. S. Regelui Mihai J-iu, mo­narhul democraţiei româneşti. In mijlocul pieţei, pe o estradă, mu­zica militară şi un cor muncitoresc.­ sistenta . Sărbătorirea s'a făcut In prezenţa d-lui dr. Petre Groza, Preşedintele Domnitului de miniştri, a d-lui ge­neral colonel V. Susaikov, locţiitorul Comisiei Aliate de Control, a d-lui Gh Tătărăscu, vicepreşedintele consiliului de miniştri, a d-lor­ A. Pavlov, tri­mis special şi ministru plenipotenţiar, consilier politic pe lângă Comisia Aliată de Control, consilier Dangulov, consilier Corj, secretar de legație Sui- Utv, general locotenent V. P. Vinogra­dbV, şeful statului major al Comisiei Aliate de Control, contra­amiral V. L. Bogdenko, vicepreşedintele Comi­­siei Aliate de Control, a domnilor membri ai guvernului : Mihail Ra­­lea, ministrul artelor, ing. G. Nico­lau, ministrul asigurărilor sociale, Şte­fan Voitec, ministru educaţiei, G. Gheorghiu Dej, ministrul comunicaţii­lor şi lucrărilor publice, Lotar Rădă­­ceanu, ministrul muncii, ing. P. Be­­janu, ministrul industriei şi comerţu­lui, Teohari Georgescu, ministrul afa­cerilor interne, ing. Tudor Ionescu, ministrul minelor şi petrolului, Romu­lus I­ăroi, ministrul agriculturii şi domeniilor, profesor Petre Constanti­­nescu-Iaşi, ministrul propagandei, ge­neral de divizie C. Vasiliu­ Răşcanu, ministrul de război, prof. D. Bagda­­sar, ministrul sănătăţii,­A. Alexan­­drescu, ministrul cooperaţiei, S. S. preot C. Burducea, ministrul cultelor şi a d-lor miniştri subsecretari de stat, prof Vladescu Răcoasa, general de brigadă Virgil Stănescu, Ion Bur­că, G. Vântu, general adjutant Dă­­măceanu, general comandant Em. Io­­nescu, vice-amiral P. Bărbuneanu, C­oglu, Adrian Dimitriu, Gr. Nicolau, Aurel Potop, Al. Alexandrini, Ion G. Maurgr­ai, Mircea Niculescu; a d-lor, general maior de gardă P. Moskvitm,­­­ comandantul militar al trupelor sovie­tice din București, general Vorodiev, colonel Alexievy, maior Skoda, Cot­­lear, căpitan Andreanov, locotenent Igor In­tschitz; a d-lor secretari gene­rali: George Silviu, G. Macovescu, Gr. Geamăn, Victor Nicolau. In tribună au luat loc deasemeni re­prezentanţii Comitetelor Centrale ale Partidului Comunist, Partidului Social Democrat, Frontului Plugarilor, Uniu­nii Patrioţilor, Apărării Patriotice, Confederaţiei Generale a Muncii, etc. Erau de faţă deasemeni d-nii: O. Cireş, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naţio­nale, general Barbu Vasile, înaltul co­misar al ţinuturilor eliberate, Ed. Me­­zincescu, comisar al guvernului pe lângă liga Operelor Sociale, M. Ghel­megeanu, preşedintele Comisiei Romă­ne pentru aplicarea armistiţiului, ge­neral Dorfibrovski, primarul general al Municipiului, prof. D. Gusti, preşe­dintele Academiei Române, M. V. Pos­sa, procuror general la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prof. S. Stoilov rectorul Universităţii, N. Cioranescu, rectorul şcoalei politehnice, St. Stă­­nescu, rectorul Academiei Comerciale, ing. I. Bernachi, director general al CFR, general C. Popescu, directorul general al Siguranţei Statului, gene­ral Tudor Petruc, prefectul poliţiei Capitalei, ing. I. Schlienţ, director ge­neral al PTT-Ului, Grigore Preoteasa, directorul Presei, şi Gh. Ivaşcu, di­rectorul propagandei, a reprezentan­ţilor presei streine, Al. Lubo şi N. N. Morev, corespondenţii agenţiei ,,Tass‘‘ N. N.’ Petraşcu şi a reprezentanţilor presei române, a reprezentanţilor A. R.L.U.S-ului, în frunte cu d. prof Farhon, a d-lor: Tudor Vianu, Mi­hail Sadoveanu, George Enescu, E­­manoil Ciomac­ M. Levente, secreta­rul general al Poliţiei Capitalei, ge­neral N. Cambrea, comandantul divi­ziei ,,Tudor Vladimirescu", maior Pe­­trescu, avocat Eugen Ionescu precum şi numeroşi fruntaşi ai vieţii noastre politice şi intelectuale. DECLARIe­A de : Defilarea a fost deschisă fanfară militară.­­ Capul coloanei e format de Fronta­tul Unic Muncitoresc, Confedera­ţia Generală a Muncii, Partidul Comunist şi Partidul Social Demo­crat. Urmează apoi, acoperite de flori, pancarte, inscripţii şi por­trete, carele alegorice. După trecerea carelor, o coloană i­mensă umple Piaţa Victoriei. Este­ masiv ca întotdeauna C. F. R.-ul. Cu zeci şi sute de pancart­­e şi drapele româneşti şi aliatei defilează toate departamentele G. F. R.-ului. Vin apoi pe rând : UÿC . B., S. T. R. Soc. de Gaz şi Elec­tricitate. S. E. T., Sindicatul Zia­riştilor, Tineretul Progresist, preo­ţii democraţi, delegaţiile militare, răniţii din spitale şi toate sindica­tele şi fabricile din Capitală. CUVÂNTĂRILE Seria cuvântărilor a des­chis-o d. GH. APOSTOL, preşedintele Con­federaţiei Generale a Muncii. Au vorbit apoi d-nii • C. TITEL PETRESCU, preşedintele Parti­dului Social Democrat, TEOHARI GEORGESCU, ministru de inter­ne, ROMULUS ZARONI, minis­trul agriculturii şi domeniilor, comi A. BATCU şi PETRE ILIEFF, conducătorul delegaţiei bulgare. D. Gh. Apostol a încheiat seria cuvântărilor. FESTIVITĂŢILE din PARCUL NAŢIONAL ŞI­ DE LA LICEUL SF. SAVA Manifestaţia s-a sfârşit la ord® 37.80, după car© a urmat, în Par­­cul Naţional, serbări câmpeneştii Şi-au dat concursul echipa de a­­­­tişti în frunte cu C. Tănase şi Stroe. Seara, în sala Teatrulu Naţional (Sf. Sava), a avut loc un festival. Cu acest prilej au rostit cuvântări d-nii: dr. Petru Groza, preşedin­tele Consiliului de miniştri GHD ’Apostol şi Mihail Ralea.­­ Cuvântările Situaţia agricolă in ŢARĂ Ce s’a însămânţat. Sta­rea viilor şi a pomilor Direcţiunea economică agrară co­munică următoarea situaţie agri­colă dela 23—29 Aprilie 1945: In cursul săptămânii timpul s’a menţinut variabil, mai mult ploios şi rece. A plouat abundent în regiunile O­­raviţa—Severin şi Carpaţii Moldo­vei, a plouat potrivit în restul Tran­silvaniei şi Moldovei, iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea a plouat mai puţin. Temperatura în general a fost în creştere, iar noaptea a căzut brumă numai în câteva judeţe. Insămânţările de primăvară, cari­i ar fi trebuit să capete un ritm mai viu, în a doua săptămână din epoca normală de semănat porumbul au fost mult stânjenite de ploi şi de umezeala prea mare adunată în sol. In Ioc d© 850.000—900.000 hecta­­re, s’au semănat în cursul săptămâ­nii numai 576.000 hectare, adică 300.000 ha. mai puţin decât normal. Suprafaţa însămânţată A SPO­RIT DE LA 56°/o LA 63% DIN TO­TALUL TERENULUI ARABIL. Se­mănăturile nu sunt însă repartizate uniform pe teritoriul ţării. In Olte­­nia ele reprezintă 85%«, în Câmpia Dunărei 75%, în Transilvania, Coli­­nele Munteniei şi Sudul Moldovei 62°/», în Banat şi Crişana 51%, iar în Moldova de Nord numai 27 mp, din totalul terenului arabil. CE S’A INSA­MANŢAT Pe cele 3.100.000 hecta­re semănate în primăva­ră d­in 48 judeţe — din care 5 judeţe figurează cu da­tele dela 22 sau 15 Apri­lie — s’au cultivat pe în­tinderi mai mari următoa­rele plante: porumb 1 mi­lion 500.000 ha, ovăz 570 mii ha., depăşimdu-se su­prafaţa din toţi anii ante­riori 1940—1944, orz 500 mii ha., floarea soarelui 243„GOG ha., depăşindu-se cu 40.000 Ha. media ani­lor 1940—1944, mazăre 147.006 ha., plante de nu­treţ 175.000 ha., cartofi şi diverse legume 137.000 ha. Starea semănăturilor e­­ste in general mulţumi­re. ţn Moldo*» |ţitete luare­ de muncă sunt slabe. Epi­­zotie de febră aftoasă în judeţele Vâlcea şi Târna» va Mică. VIILE Şl POMII Viile şi pomii au suferit din cauza timpului rece şi al brumelor căzute în ulti­mele două săptămâni. Caişii în floare şi cireşii au­ pierdut o parte din rod. I În Transilvania de nord s-au putut culege date parţiale privitoare la se­mănăturile făcute în ,ju­deţele Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj şi Someş. Pe baza datelor comunicate se poate evalua pentru su­prafaţa însămânțată un procent de 31% din totalul terenului arabil. Impozitul pe cifra la brânzeturile Ministerul finanţelor a trimis ad­ministraţiilor financiare un ordin cir­cular, prin care se face cunoscut că prin decizia ministerială Nr 441.476 din 1945, taxa Axă de lei 256, stabilită de cap de oaie -.mulgătoare, drept e­­chivalent al impozitului pe cifra de a­­faceri de 12*/* cuvenit asupra br­ânze­­turilor comune; brânza albă (tele­mea), brânză de burduf, de putină şi caşcaval, proaspete sau sărate prevă­zute la art. 31 din tariful unitar s'a majorat pentru exerciţiul 1945/1940 la lei 850 pe cap de oaie mulgătoare. Această taxă fixă trebue achitată de toţi proprietarii de oi, care au mai mult de 30 oi mulgătoare, precum şi de exploatatorii cari valorifică pro­dusele oilor. Pentru aceasta, se va pune in vede­re imediat proprietarilor­­şi exploata­torilor de oi să dea declaraţie, până la 31 Mai 1945, de numărul oilor mul­gătoare ce posedă. Producătorii de brânzeturi, cari co­lectează laptele dela stâni, fiind ei obligaţi la plata impozitului, vor de­clara stim­ete de unde se aprovizio­­nează şi numărul oilor pentru a li se face impunerea. Ca elemente ce pot servi la deter­minarea numărului de oi impozabile, se vor considera: Declaraţia contribuabilului­ Certificatul sau dovada primăriei ce trebue anexată declaraţiei; Impunerea pe anul precedent; În sfârşit cel mai sigur mijloc este cercetarea locală. Ţăranii cu maximum 30 oi mulgă­toare, nu sunt impozabili şi nu sunt obligaţi a da declaraţie. Dacă stânele ţărăneşti ale căror oi simt proprietatea celor scutiţi, vând laptele fabricanţilor de brânzeturi, vor da totuşi declaraţie arătând cui vând laptele, în ce cantitate şi de la ca număr de oi, pentru a fi impuşi fabricanţii de brânzeturi. Proprietarii de oi sunt obligaţi a da declaraţia cerută mai sus, inde­pendent de destinaţia dată, produselor (vânzare, donaţie sau consumată la interes propriu). Impozitul se va plăti în primele zi­le ale furtei următoare aceleia in care s'a comunicat impunerea. După acest termen, se vor percepe majorări. Im­pozitul se va putea plăti de asemenea înainte de comunicare sau de stabili­rea impunerii, numai pe baza declara­ţiei în care caz plata este provizo­rie,­ urmând ca la comunicarea pro­cesului verbal să se achite eventua­la diferenţă. Sporirea taxei fixe Totodată, se face cunoscut că taxa de 109 lei stabilită de cap de oaie drept echivalent al impozitului excep­ţional de 120/* datorat pentru laptele de oaie, servind la fabricarea Vânză­­torilor, se majorează pe exerciţiul 1945/1946, la 800 lei de cap de oaie mulgătoare. Acest impozit se va stabili in for­ma declaraţiilor, servind la stabilirea impozitului pe cifra de afaceri şi se impunere.01 proces verbal 06 In acest mod de percepere produ­cătorii de brânzeturi din lapte de oaie sunt scutiţi de a ţine registre de fa­bricaţie, facturiere sau boniere, drep­turile fiscului fiind satisfăcute prin plata sumelor de 850 şi 800 iei de fiecare oaie. Se precizează că în principiu impo­zitele transpuse pe cap de oaie fiind datorate de cel care transformă laptele în brânzeturi şi că proprietarii de oi dacă nu fac această operaţie perso­nal, nu au altă obligaţie decât să a­­rate precis numărul de oi­mulgătoa­re, locul unde se găsesc şi cui sunt distribuite produsele (laptele) impozitul’ EXC­EPTIONAL 12% Brânzeturile fabricate sunt supuse regimului obişnuit al impozitului ex­cepţional 12%/o. Acest impozit se datorează: a) La transportul produselor lacta­te de la locul de producţie la magazi­nul de desfacere; b) La vânzarea acestor produse că­tre cumpărătorii comercianţi. Impozitul excepţional la 1/0 se va a­­chita pe factură emisă către cumpă­rătorii comercianţi. Pentru mărfurile­ vândute la deta­­liu, impozitul de 12 m/* se va reţine de vânzător şi se va vărsa pe bază de borderou la Administraţia financiară respectivă. Când produsele lactate sunt trans­portate de la căseri­le proprii la depo­zitele de conservare ( frigorifere) şi depozitele de vânzare, fără să se schimbe proprietatea mărfii, nu se datorează acest impozit, urmând insă ca la vânzare să se achite impozitul 12»/1 aşa cum s-a arătat mai sus. Aceste transporturi urmează să cir­cule însoţite de foi de expediţie emi­se prin carnete, în prealabil vizate de adiţia financiară respectivă, in cazul că operaţiunea se petrece in cadrul aceleiaşi întreprinderi Celelalte întreprinderi comerciale d• neproducătoare care comercializează brânzeturi sunt supuse regimului obiş­nuuit de aplicare al legii impositabil de afaceri de oaie

Next