Argus, mai 1945 (Anul 34, nr. 9578-9594)
1945-05-04 / nr. 9578
No. 83 / CARGUS SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Asistenţa* Defilarea carelor alegorice şi a unitarilor sindicale şi muncitoreşti« Natura a înţeles, Marţi, să fie alături de întreaga suflare muncitorească, ţărănească şi intelectuală şi să sărbătorească alături de ea „Ziua Muncii şi a Primăverii”. Un soare strălucitor a pus stăpânire dis de dimineaţă pe Capitală şi nu i-a dat răgaz în tot timpul zilei. Nici cei dornici să sărbătorească primul ! Mai liber nu s’au lăsat mai prejos. Din zorii zilei fluvii de oameni, în ordine, se îndreptau din toate colţurile Bucureştiului spre Piaţa Victoriei. Străzile principale erau o mare de capete, un svon continuu al celor care aşteptau cu nerăbdare desfăşurarea manifestaţiei. In anul acesta sărbătoarea luptelor muncitoreşti a cunoscut confirmarea oficială, publicul putând manifesta, în sfârşit, liber şi entuziast. Primele coloane de manifestanţi şi cele dintâi care alegorice îşi fac apariţia în Piaţa Victoriei, îndreptându-se către locurile de adunare. Sunt munciori, ţărani şi intelectuali de toate categoriile veniţi să sublinieze, cu participarea lor, aniversarea primului Mai liber ! Piaţa Victoriei este aranjată şi pavoazată cu tot fastul cuvenit. In faţa fostului minister de Externe (Palatul Sturza) se înalţă tribuna oficială. In fund, către Şos. Jianu, stăpânesc portretele celor patru mari constructori de vremuri noul: Karl Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Spre stânga chipul M. S. Regelui Mihai J-iu, monarhul democraţiei româneşti. In mijlocul pieţei, pe o estradă, muzica militară şi un cor muncitoresc. sistenta . Sărbătorirea s'a făcut In prezenţa d-lui dr. Petre Groza, Preşedintele Domnitului de miniştri, a d-lui general colonel V. Susaikov, locţiitorul Comisiei Aliate de Control, a d-lui Gh Tătărăscu, vicepreşedintele consiliului de miniştri, a d-lor A. Pavlov, trimis special şi ministru plenipotenţiar, consilier politic pe lângă Comisia Aliată de Control, consilier Dangulov, consilier Corj, secretar de legație Sui- Utv, general locotenent V. P. VinogradbV, şeful statului major al Comisiei Aliate de Control, contraamiral V. L. Bogdenko, vicepreşedintele Comisiei Aliate de Control, a domnilor membri ai guvernului : Mihail Ralea, ministrul artelor, ing. G. Nicolau, ministrul asigurărilor sociale, Ştefan Voitec, ministru educaţiei, G. Gheorghiu Dej, ministrul comunicaţiilor şi lucrărilor publice, Lotar Rădăceanu, ministrul muncii, ing. P. Bejanu, ministrul industriei şi comerţului, Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, ing. Tudor Ionescu, ministrul minelor şi petrolului, Romulus Iăroi, ministrul agriculturii şi domeniilor, profesor Petre Constantinescu-Iaşi, ministrul propagandei, general de divizie C. Vasiliu Răşcanu, ministrul de război, prof. D. Bagdasar, ministrul sănătăţii,A. Alexandrescu, ministrul cooperaţiei, S. S. preot C. Burducea, ministrul cultelor şi a d-lor miniştri subsecretari de stat, prof Vladescu Răcoasa, general de brigadă Virgil Stănescu, Ion Burcă, G. Vântu, general adjutant Dămăceanu, general comandant Em. Ionescu, vice-amiral P. Bărbuneanu, Coglu, Adrian Dimitriu, Gr. Nicolau, Aurel Potop, Al. Alexandrini, Ion G. Maurgrai, Mircea Niculescu; a d-lor, general maior de gardă P. Moskvitm, comandantul militar al trupelor sovietice din București, general Vorodiev, colonel Alexievy, maior Skoda, Cotlear, căpitan Andreanov, locotenent Igor Intschitz; a d-lor secretari generali: George Silviu, G. Macovescu, Gr. Geamăn, Victor Nicolau. In tribună au luat loc deasemeni reprezentanţii Comitetelor Centrale ale Partidului Comunist, Partidului Social Democrat, Frontului Plugarilor, Uniunii Patrioţilor, Apărării Patriotice, Confederaţiei Generale a Muncii, etc. Erau de faţă deasemeni d-nii: O. Cireş, primul preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naţionale, general Barbu Vasile, înaltul comisar al ţinuturilor eliberate, Ed. Mezincescu, comisar al guvernului pe lângă liga Operelor Sociale, M. Ghelmegeanu, preşedintele Comisiei Romăne pentru aplicarea armistiţiului, general Dorfibrovski, primarul general al Municipiului, prof. D. Gusti, preşedintele Academiei Române, M. V. Possa, procuror general la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prof. S. Stoilov rectorul Universităţii, N. Cioranescu, rectorul şcoalei politehnice, St. Stănescu, rectorul Academiei Comerciale, ing. I. Bernachi, director general al CFR, general C. Popescu, directorul general al Siguranţei Statului, general Tudor Petruc, prefectul poliţiei Capitalei, ing. I. Schlienţ, director general al PTT-Ului, Grigore Preoteasa, directorul Presei, şi Gh. Ivaşcu, directorul propagandei, a reprezentanţilor presei streine, Al. Lubo şi N. N. Morev, corespondenţii agenţiei ,,Tass‘‘ N. N.’ Petraşcu şi a reprezentanţilor presei române, a reprezentanţilor A. R.L.U.S-ului, în frunte cu d. prof Farhon, a d-lor: Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu, George Enescu, Emanoil Ciomac M. Levente, secretarul general al Poliţiei Capitalei, general N. Cambrea, comandantul diviziei ,,Tudor Vladimirescu", maior Petrescu, avocat Eugen Ionescu precum şi numeroşi fruntaşi ai vieţii noastre politice şi intelectuale. DECLARIeA de : Defilarea a fost deschisă fanfară militară. Capul coloanei e format de Frontatul Unic Muncitoresc, Confederaţia Generală a Muncii, Partidul Comunist şi Partidul Social Democrat. Urmează apoi, acoperite de flori, pancarte, inscripţii şi portrete, carele alegorice. După trecerea carelor, o coloană imensă umple Piaţa Victoriei. Este masiv ca întotdeauna C. F. R.-ul. Cu zeci şi sute de pancarte şi drapele româneşti şi aliatei defilează toate departamentele G. F. R.-ului. Vin apoi pe rând : UÿC . B., S. T. R. Soc. de Gaz şi Electricitate. S. E. T., Sindicatul Ziariştilor, Tineretul Progresist, preoţii democraţi, delegaţiile militare, răniţii din spitale şi toate sindicatele şi fabricile din Capitală. CUVÂNTĂRILE Seria cuvântărilor a deschis-o d. GH. APOSTOL, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii. Au vorbit apoi d-nii • C. TITEL PETRESCU, preşedintele Partidului Social Democrat, TEOHARI GEORGESCU, ministru de interne, ROMULUS ZARONI, ministrul agriculturii şi domeniilor, comi A. BATCU şi PETRE ILIEFF, conducătorul delegaţiei bulgare. D. Gh. Apostol a încheiat seria cuvântărilor. FESTIVITĂŢILE din PARCUL NAŢIONAL ŞI DE LA LICEUL SF. SAVA Manifestaţia s-a sfârşit la ord® 37.80, după car© a urmat, în Parcul Naţional, serbări câmpeneştii Şi-au dat concursul echipa de atişti în frunte cu C. Tănase şi Stroe. Seara, în sala Teatrulu Naţional (Sf. Sava), a avut loc un festival. Cu acest prilej au rostit cuvântări d-nii: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri GHD ’Apostol şi Mihail Ralea. Cuvântările Situaţia agricolă in ŢARĂ Ce s’a însămânţat. Starea viilor şi a pomilor Direcţiunea economică agrară comunică următoarea situaţie agricolă dela 23—29 Aprilie 1945: In cursul săptămânii timpul s’a menţinut variabil, mai mult ploios şi rece. A plouat abundent în regiunile Oraviţa—Severin şi Carpaţii Moldovei, a plouat potrivit în restul Transilvaniei şi Moldovei, iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea a plouat mai puţin. Temperatura în general a fost în creştere, iar noaptea a căzut brumă numai în câteva judeţe. Insămânţările de primăvară, carii ar fi trebuit să capete un ritm mai viu, în a doua săptămână din epoca normală de semănat porumbul au fost mult stânjenite de ploi şi de umezeala prea mare adunată în sol. In Ioc d© 850.000—900.000 hectare, s’au semănat în cursul săptămânii numai 576.000 hectare, adică 300.000 ha. mai puţin decât normal. Suprafaţa însămânţată A SPORIT DE LA 56°/o LA 63% DIN TOTALUL TERENULUI ARABIL. Semănăturile nu sunt însă repartizate uniform pe teritoriul ţării. In Oltenia ele reprezintă 85%«, în Câmpia Dunărei 75%, în Transilvania, Colinele Munteniei şi Sudul Moldovei 62°/», în Banat şi Crişana 51%, iar în Moldova de Nord numai 27 mp, din totalul terenului arabil. CE S’A INSAMANŢAT Pe cele 3.100.000 hectare semănate în primăvară din 48 judeţe — din care 5 judeţe figurează cu datele dela 22 sau 15 Aprilie — s’au cultivat pe întinderi mai mari următoarele plante: porumb 1 milion 500.000 ha, ovăz 570 mii ha., depăşimdu-se suprafaţa din toţi anii anteriori 1940—1944, orz 500 mii ha., floarea soarelui 243„GOG ha., depăşindu-se cu 40.000 Ha. media anilor 1940—1944, mazăre 147.006 ha., plante de nutreţ 175.000 ha., cartofi şi diverse legume 137.000 ha. Starea semănăturilor este in general mulţumire. ţn Moldo*» |ţitete luare de muncă sunt slabe. Epizotie de febră aftoasă în judeţele Vâlcea şi Târna» va Mică. VIILE Şl POMII Viile şi pomii au suferit din cauza timpului rece şi al brumelor căzute în ultimele două săptămâni. Caişii în floare şi cireşii au pierdut o parte din rod. I În Transilvania de nord s-au putut culege date parţiale privitoare la semănăturile făcute în ,judeţele Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj şi Someş. Pe baza datelor comunicate se poate evalua pentru suprafaţa însămânțată un procent de 31% din totalul terenului arabil. Impozitul pe cifra la brânzeturile Ministerul finanţelor a trimis administraţiilor financiare un ordin circular, prin care se face cunoscut că prin decizia ministerială Nr 441.476 din 1945, taxa Axă de lei 256, stabilită de cap de oaie -.mulgătoare, drept echivalent al impozitului pe cifra de afaceri de 12*/* cuvenit asupra brânzeturilor comune; brânza albă (telemea), brânză de burduf, de putină şi caşcaval, proaspete sau sărate prevăzute la art. 31 din tariful unitar s'a majorat pentru exerciţiul 1945/1940 la lei 850 pe cap de oaie mulgătoare. Această taxă fixă trebue achitată de toţi proprietarii de oi, care au mai mult de 30 oi mulgătoare, precum şi de exploatatorii cari valorifică produsele oilor. Pentru aceasta, se va pune in vedere imediat proprietarilorşi exploatatorilor de oi să dea declaraţie, până la 31 Mai 1945, de numărul oilor mulgătoare ce posedă. Producătorii de brânzeturi, cari colectează laptele dela stâni, fiind ei obligaţi la plata impozitului, vor declara stimete de unde se aprovizionează şi numărul oilor pentru a li se face impunerea. Ca elemente ce pot servi la determinarea numărului de oi impozabile, se vor considera: Declaraţia contribuabilului Certificatul sau dovada primăriei ce trebue anexată declaraţiei; Impunerea pe anul precedent; În sfârşit cel mai sigur mijloc este cercetarea locală. Ţăranii cu maximum 30 oi mulgătoare, nu sunt impozabili şi nu sunt obligaţi a da declaraţie. Dacă stânele ţărăneşti ale căror oi simt proprietatea celor scutiţi, vând laptele fabricanţilor de brânzeturi, vor da totuşi declaraţie arătând cui vând laptele, în ce cantitate şi de la ca număr de oi, pentru a fi impuşi fabricanţii de brânzeturi. Proprietarii de oi sunt obligaţi a da declaraţia cerută mai sus, independent de destinaţia dată, produselor (vânzare, donaţie sau consumată la interes propriu). Impozitul se va plăti în primele zile ale furtei următoare aceleia in care s'a comunicat impunerea. După acest termen, se vor percepe majorări. Impozitul se va putea plăti de asemenea înainte de comunicare sau de stabilirea impunerii, numai pe baza declaraţiei în care caz plata este provizorie, urmând ca la comunicarea procesului verbal să se achite eventuala diferenţă. Sporirea taxei fixe Totodată, se face cunoscut că taxa de 109 lei stabilită de cap de oaie drept echivalent al impozitului excepţional de 120/* datorat pentru laptele de oaie, servind la fabricarea Vânzătorilor, se majorează pe exerciţiul 1945/1946, la 800 lei de cap de oaie mulgătoare. Acest impozit se va stabili in forma declaraţiilor, servind la stabilirea impozitului pe cifra de afaceri şi se impunere.01 proces verbal 06 In acest mod de percepere producătorii de brânzeturi din lapte de oaie sunt scutiţi de a ţine registre de fabricaţie, facturiere sau boniere, drepturile fiscului fiind satisfăcute prin plata sumelor de 850 şi 800 iei de fiecare oaie. Se precizează că în principiu impozitele transpuse pe cap de oaie fiind datorate de cel care transformă laptele în brânzeturi şi că proprietarii de oi dacă nu fac această operaţie personal, nu au altă obligaţie decât să arate precis numărul de oimulgătoare, locul unde se găsesc şi cui sunt distribuite produsele (laptele) impozitul’ EXCEPTIONAL 12% Brânzeturile fabricate sunt supuse regimului obişnuit al impozitului excepţional 12%/o. Acest impozit se datorează: a) La transportul produselor lactate de la locul de producţie la magazinul de desfacere; b) La vânzarea acestor produse către cumpărătorii comercianţi. Impozitul excepţional la 1/0 se va achita pe factură emisă către cumpărătorii comercianţi. Pentru mărfurile vândute la detaliu, impozitul de 12 m/* se va reţine de vânzător şi se va vărsa pe bază de borderou la Administraţia financiară respectivă. Când produsele lactate sunt transportate de la căserile proprii la depozitele de conservare ( frigorifere) şi depozitele de vânzare, fără să se schimbe proprietatea mărfii, nu se datorează acest impozit, urmând insă ca la vânzare să se achite impozitul 12»/1 aşa cum s-a arătat mai sus. Aceste transporturi urmează să circule însoţite de foi de expediţie emise prin carnete, în prealabil vizate de adiţia financiară respectivă, in cazul că operaţiunea se petrece in cadrul aceleiaşi întreprinderi Celelalte întreprinderi comerciale d• neproducătoare care comercializează brânzeturi sunt supuse regimului obişnuuit de aplicare al legii impositabil de afaceri de oaie