Argus, iunie 1945 (Anul 34, nr. 9595-9618)
1945-06-01 / nr. 9595
ANUL XXXIV Nr. 9595 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe MENTE» In strainatate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru bindi, societăţi $1 Instituţii publice 50% In plu 30 lei în ţară — 60 lei în străinătate ARONA In ţară 3 luni 2500 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Str. Sărindar 15 Tel: 3.05.44 I RI 1 IUNIE 1945 PUBLICITATEA primeşte la administraţia barului la toate agenţiile de publicitate. Proprietari „ARGUS" S. A. înscrisuri Nr. 308 Trib. Dfov Redactor responsabil : AL. PETROVIC Este posibila libertatea comerţului ?P I S’a pus adeseaori întrebarea de ce mai ales în domeniul economic pacea e mai greu de câştigat decât războiul ? Când se strigă că inamicul e la porţile ţării sau că în deşerturile sau munţii Africii ne aşteaptă Pământul Făgăduinţă, scrie un economist american, nu mai e nevoie de explicaţii. Războiul crează climatul prielnic unei producţii planificate, unifică şi mobilizează toate forţele într-un scop suprem. Nu mai există o problemă a desfacerii, ci numai una de fabricaţie, îndeosebi războiul totalitar struneşte întreaga colectivitate şi aruncă toată producţia în far’o ofensivă necontenită. Legea cererii militare şi ofertei civile nu admit dezechilibrul. In felul acesta, războil oferă un cadru ideal pentru dezvoltarea unei economii planificate, pe măsura nevoilor armatei. Majoritatea producţiei are un debuşau absolut, frontal, iar ce prisoseşte e raţionalizat şi cedat populaţiei neluptătoare. o producţie „planificată” destinată consumului „liber” apare în vremi de pace ca un non-sens, însăşi noţiunile de bază se contrazic. Nestabilitatea consumului, variaţiunile gustului public ca şi faptul că oricine are latitudinea să - şi cheltuiască veniturile după bunul plac, determină în mod normal un raport schimbător între producţie şi consum- Criza de produse crează în unele sectoare o situaţia ciudată care, sfidând parcă lipsurile, promovează articolele de lux. Banul se cheltuieşte mai u©or, gusturile publicului se multiplică Sub regimul păcii nici munca nu mai poate fi „raţionalizată”. Unele activităţi atrag mai mult, altele mai migăloase ispitesc mai puţin, astfel că un surplus de lucrători într'un domeniu de producţie, dă un excedent de marfă. Şi aceste fenomene sunt potrivnice planificării. Războiul a lăsat la noi o foarte grea moştenire forurilor economice conducătoare. Ele se străduiesc din răsputeri să încurajeze producţia şisă apere ‘ nevoia masselor consumatoare, înfrângând specula creată de lipsa de mărfuri şi de sabotaj la întreprins prin dosirea acestora. Recentele legiuiri fiscale obligă pe marii negustori şi producători să facă declaraţii exacte cu privire la stocurile pe cari le deţin. Ar fi de dorit ca această „inventariere ’ să servească pe cât posibil la normalizarea consumului. Poate că perspectiva unei libere circulaţii a bunurilor a face şi ne cei cu stocuri doşi e să redea pieţii mărfurile pe nu le ascund. Se pune întrebarea dacă forurile cârmuitoare ar putea încerca experienţa stabilizării preţurilor pe baza jocului liber al cererii şi ofertei. Nu se poate trage o concluzie precisă asupra urmărilor unui astfel de regim. Târgulliber cuprinde imponderabile, pe care însuşi părerile doctrinarilor economici socialişti le consideră „anti-ştiinţifice” adică în afara prevederilor logice. Ar fi de presupus totuşi că prin concurenţa declanşată de libertatea fixării preţurilor, acestea s’ar „actualiza” devenind mai corespunzătoare realităţilor. E cert că nouile preţuri ar întrece nivelul tarifelor oficiale, dar ar fi în orice caz sub paritatea „bursei negre”, contribuind la anihilarea acesteia, o astfel de stabilizare firească a preţurilor ar crea consumului o atmosferă de siguranţă şi ar înlesni desigur depăşirea crizei de adaptare prin care trece astăzi piaţa românească din cauza lipsei de mărfuri curente. Problema libertăţii comerţului, parţiale sau totale, rămâne deschisă şi desigur că acei cari cred că deţin în această privinţă soluţii sau au de ridicat obiecţiuni nu vor întârzia să-şi spună părerea. Concluziile cari s’ar putea trage din aceste discuţii ar fi de sigur edificative. S. Saitin lmiatie MinidalaiSanfin fraundate La 23 Aprilie a. c. biletele ţie bancă în circulaţie au însumat 479.585 milioane lei faţă de 486.239 milioane lei la 2 Aprilie a. c. Totalul angajamentelor la vedere 613.833 milioane faţă de 597.823 milioane lei. Stocul aur efectiv (232.932 kg.) şi angajamente în aur neschimbat 89.674 milioane si 89.663 milioane lei. Raportul dintre stocul aur si angajamente a trecut dela 15/o la 14.60*/s. Volumul portofoliului comercial in continuă creștere: 86.678 milioane, contra 83.365 milioane lei. Contul avansuri titluri a sporit de la 6625 milioane la 6746 milioane lei. Operaţiunile rezultând din mişcarea bonurilor de cassă: 61.816 milioane faţă de 60.635 milioane lei la 21 Aprilie a c. Conturile de devize rezultate din clearing fără modificări. Miercuri 30 Mai BURSA Târgul financiar deşi a avut un aspect v.u. totuşi operaţiunile au avut o tendinţă slabă. Scăderile de cursuri nu au fost generale, însă au afectat o bună parte a acţiunilor principale puse în dscuţiiMio. In compartimentul valorilor cu venit fix, activitate excepţional d. redusă, cursurile rentelor negociata şi-au menţinut poziţiile. împrumutul Refacerii Naţionale Medaliile împrumutului Refacerii Naţionale au fost vândute la preţurile (pe bucată): 72.500, 72.600 II. Chitanţele titluri provizorii au fost negociate la cursurile: 39. 29*/«. Devizele Francul francez ("bancnote) a fost activ oferit. In general amatorii sunt rar.; s’au efectuat câteva încheieri : cursurile 16. 17. Au cotat: napoleonul 83.000; 84.000; M 500; dolarul 5650; lira sterlină 14.800; fr. elvețian 1550; leva 5; dinarul 0.40; drahma 0,60: Ilia turcă 1550. Materialele de construcţie Piaţa materialelor de construcţie est® obiectul unor cereri susţinute. Depozitele slab aprovizionate. Preturile ferme şi sporite. Costul unui vagon de var nestins, franco Bucureşti, se ridică la 650.000 lei. Varul nestins este livrat la 50.000 lei metrul cub. franco șantier. Sacul de ciment (50 kgr.) 3400—3500 lei, loco depozit. Cheltuelile de transport (cu carele şi autocamioanele) sunt foarte oneroase; ele grevează preţul de cost al revânzătorului, mai mult decât transportul feroviar. Aprovizionarea consumului Capitalei «*s face, tn primul rând de la Feni (Dâmboviţa). Praful varului nestins la locul de producţie este de 280 000 lei vagonul al cimentului 1200 —1210 sacul. Transportul pe c.f.r. se ridică la cîrca 70.000 Iei de vagon, ceea ce ar reduce în largă măsură preţul de revânzare. Activarea acestor transporturi ar provoca o destindere accentuată a preţulior şi ar intensifica scurgerea unei părţi impportante a marilor stocuri existente la locurile de producţie. Lipsa ouălor De câteva ore lipsesc ouăle proaspete pe pieţele Capitalei. Lipsa ar fi datorită faptului că în epoca aceasta, ca întotdeauna, clocitul absoarbe o bună parte a producţiei In prezent clocitul a fost considerabil mărit, din cauza preţului ridicat al păsărilor de ogradă. Pe de altă parte în regulile cu producţie deficitară se oferă preţuri mult mai mari decât la Bucureşti, astfel că o bună parte din expediţii e dirijată acolo. Este, de exemplu, cazul regiunii Cluj, unde se plăteşte la producător preţul de 150 Iei our. Textilele Plata textilelor continuă să fie caracterizată prin aceeaşi stare de acalmie şi incertitudine. Lipsa de cumpărători continuă să se menţină iar putinele cereri de marfă sunt concurate aprig între engrosisti. Fată de lipsa continuă de cereri din ultimele săptămâni marii engrositi au organizat caravane *de maşini cari au colindat satele* târgurile si bâlciurile desfăc@nd mărfurile la preţuri scăzute. La mărfurile de mare consum preţurile se menţ'n scăzute. America a fost oferită la 310« 33(H) lei metrul, vărgata 2560 —2700 lei metrul, crep« de chine 3200—3400 lei metrul. Scăderi «ta. sensibile s’au înregistrat la articolele de vară, pe cari magazinele de engros le deţin în mari stocuri. Astfel muselinurile de 70 cm. lat, deşi preţul lor de cost este de 5300 lei metrul, au fost oferite la 4500—4660 lei metrul. Preţurile la celofibrâ şi mischgarin Filaturile de celofibră şi mischgarn (30" /• celofibră şi 70*/» deşeuri de lână) au comunicat industriilor textile următoarele preţuri pe baza cărora să facă calculaţiile noui: Filatura Corona, celofibră L 461 pe ţevi 15.125; 40/2 pe ţevi 15.808; 401 pe tevi scule 15.525 ; 40/2 pe scule 16.012; sub nr. 40 se scade câte 15 lei de fiecare număr; Mischgarn 20/1 țevi 10.885. Industria Lânei, celofibra L: 48/1 nevopsit 17.871; 48/2 nevopsit 19.526; 48 2 vopsit 21.925; Mischgarn 41/1 nevopsit 18.060; 48/2 nevopsit 18.733; 48/2 vopsit 21.338. Coeficienții tie rentabilitate Modificarea coeficienților de rentabilitate pe 1945/48, publicată acum câteva zile în Monitorul Oficial, şi în ziarul nostru, va aduce dupe sine şi o revizuire a listelor de preţuri depuse de industrii. Vor fi obligaţi a face această revizuire atât industriile cărora li s’au modificat coeficienţii de rentabilitate, cât şi acele industrii cari dacă nu au modificate coeficienţii, întrebuinţează ca materii prime produse ai căror coeficienţi au fost modificaţi. Import de porcelanuri şi sticlărie din Cehoslovacia Intre firmele româneşti şi cehoslovace au început tratative pentru un import de porcelanuri şi sticlărie pe baza de clearing şi în conturile vechi, rămase deschise din cauza războiului. Se pare că primele transporturi de marfă, făcute cu autocamioane, vor sosi zilele acestea. Obţinerea oxigenului in U. R. S. S. printr’o nouă metodă ştiinţfică Preţul foniei va scădea cu 15 la suta prin tehnica savantului P. L. Rapiţa iar aviaţia va face noui progrese Tehnica sovietică a realizat o nouă metodă pentru obţinerea oxigenului lichid cu un randament atât de mare încât va avea şi repercusiuni economice. O primă consecinţă a acestei uriaşe realizări a tehnicei sovietice va fi scăderea preţului fontei cu 15 la sută. Vom da câteva amănunte după datele ştiinţifice publicate în ziarul „Isvestia” de un ziarist sovietic ce a avut o convorbire cu prof. A. G. Kasatkin locţiitor al Comisarului Poporului pentru industria chimică al U.R.S.S. şi complectată cu proprii consideraţiuni. OXIGEN PRIN TURBINE Academicianul P. L. Rapiţa de la Institutul de Fizică din Moscova a realizat noul procedeu pentru obţinerea oxigenului lichid prin întrebuinţarea unor turbine speciale cuprinzând turbocompresoare şi turbodetentoare. Prin metoda lui Kapiţa oxigenul se obţine cu un randament mare. Furnalele de fontă îşi vor putea dubla producţia. Oxigenul va da şi industriei autogene o desvoltare mai mare. Se va putea întrebuinţa mult oxigen la sudarea şi tăierea metalelor. IN U.R.S.S. S’A ÎNFIINŢAT O DIRECŢIE GENERALA A OXIGENULUI Revoluţia lui Rapiţa a permis gQvfiWBÎpî WJvfetis o Direcţie Generală a Oxigenului pe lângă Consiliul Comisarilor Poporului. Ea dirijează producţia instalaţiilor de turbine de oxigen şi introducerea acestui element chimic în diferitele ramuri ale industriei. AVIAŢIA STRATOSFERICA VA LUA UN MARE AVANT Oxigenul e necesar piloţilor şi pasagerilor pentru sboruri la mari înălţimi. Aviaţia stratosferică va lua astfel un mare avânt. Maşina lui Kapiţa e cea mai puternică maşină din lume pentru producerea oxigenului lichid. Productivitatea vechilor instalaţiuni cu pistoane, cu presiune mare, a fost mărită de vreo 7 ori. Turbinele sovietice produc oxigenul la o presiune de 5 până la 6 atmosfere, în timp ce maşinele cu pistoane lucrează la 200 atmosfere. Oxigenul lui Kapiţa e mai curat, fără urme de vapori de ulei. De aceia, credem noi, va grăbi realizarea aviaţiei stratosferice şi poate la 1955, adică peste 19 ani, ori chiar mai înainte, se va putea face o călătorie în avioanele cu oxigen la 12.000 m. altitudine, cu o viteză de 1.000 km. pe oră, deci în 3 ore se va putea călători de la București— Moscova și în 6 ore de la Paris la New-York. florici / NOUI Sl IMPORTANTE INSTRUCTIUNI POTOM ii APLICAREA REFORMEI AITARE CE SE INJELECL PRIN MASINI AGRICOLE EXPROPRIASSE liventarul viu si mort. Cine culege insarpântarile. Exceptari dela expropriere In fc far pictarea instrucţiunilor din 21 Aprilie şi 13 Mai 1945, privitor la modul de interpretare şi aplicarea Legii şi Regulamentul reformei agrara, Comisiunea centrală de reformă agrară, a dat în acelaşcop prezentele instrucţiuni, care trebue sa fie urmate în aplicarea reformei agrare, de către Comitetele comunale Comisiile de plasă şi de toate organele întrebuinţate în acest scop. Dispoziţiunile prevăzute la punctul 21 alineatul 2 din instrucţiunile din 13 Mai 1945, se vor aplica şi acelora care ţiu fost refugiaţi, expulzaţi şi deposedaţi din Ardentul de Nord pe timpul Septembrie 1940 - Aprilie 1945, curs de tipărire. Comisiile de plasă nu vor trimite nici un dosar la Comisia centrală de reformă agrară decât după primirea proceselor verbale tip. Ce se înţelege prin maşini agricole expropriabile prin maşini agricole expropriabie conform art. 6 din Lege şi art. 6.» Regulamentul legii de reformă agrară se înţelege mimai maşinile care aparţin proprietarului bunurilor agricole expropriate şi numai acelea care serveau în scop agricol, aveţinate bananier expropriate nu se expropriată maşinile aparţinând acelora a «»nor bunuri ni cad în expropriere, şi nici acelea a căror forţă motrică est® întrebuinţată la instalaţiuni industriale, la exploatarea orezărilor şi alte culturi speciale. INVENTARUL VIU ŞI MORT Art. 6 al. 3 din Regulamentul legii de reformă agrară, privitor la intervalul viu şi mort, se aptică numai la uneltele agricole mecanice și la animalele de tracţiune, prevăzute la art. 6 partea finală din Legea reformei agrare. Proprietarilor expropriabili, conform Legii de reforma agrară care au vândut teren după 23 August 1944, la aplicarea reformei agrare, suprafețele de teren vândute vor fi calculate în cota legală lăsată de lege proprietarului. Invoelile scrise sau verbale privitor la darea in dijmă a terenurilor agricole,smnt valabile pa tot anul agricol 1 curs 1944/945. Cine culege isământările înţelesul punctului 2 ultimul alineat din instrucţiunile date la 21 Atrilie 1945, e că toate însămânţările făcute se vor culege ele aceia care le-au făcut, care vor avea şi obligaţiunea să plăteasca impozitele pământului, pe anul agricol în c curs. Toate înţelegerile şi învoerile agricole încheiate şi executate pe anul agricol în curs 1944/945 SUNT ŞI RAMAN VALABILE. Muncitorii de pămănt care au plecat in ţări streine (America etc.) şi aU cumpărat sau moştenit în ţarii până la 10 ha. teren agricol nu vor fi consideraţi absenteişti. Celor din această categorie dacă nu vor avea mai mult li se va lăsa 10 ha. restul pământului fiind expropriatul. EXCEPTĂRI DELA expropriere: «si, s m mm' «immgrai«, sunt exceptate dela expropriere numai terenurile şi bunurile agricole ale persoanelor juridice acolo prevăzute. Bunurile agricole ale altor persoane juridice vor fi expropriate, la condiţiuniile prevăzute de art. 3 al. g. din Legea reformei agrara. Comitetele comunale şi Comisiunile de plasă, vor ţine o conclză i care va înscrie hotărârile ce vor da. Asemenea vor lua un registru, la care vor înregistra toate cereree, adrasele, întâmpinările şi contestaţiile ce vor primi. In actele încheiate şi corespondenţă, vor folosi ştâmpii ale primăriei sau protejat. In conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul Legei agrare Comitetele comunale şi Comisiile de plasă urmează a completa tablourile şi procesele verbale tip, care vor forma actele pentru definitivarea reformei agrare, in condițiunile prevăzute Legea fi Rsegulamsotul reformei Acesta-i numărul de clădiri din Municipiul Bucureşti, care au fost atinse mai mult sau mai puţin grav, de bombardamentele aeriene. Institutul Central de statistică, care ne-a pus la dispoziţie cifrele, chiar dacă nu sunt prea impresionante, sunt destul de grăitoare. Peste aceste ziduri linse de fum, sfârtecate, ce se înalţă spre cer, ca nişte braţe ,de rugă, au trecut ploile reci ale toamnei, rânjeleala iernii şi, acum, sunt bătute de razele calde ale verii, dar roale au rămas ca şi până acum, nişte biete ziduri distruse. Ici, colo, dacă zăreşti câte o varniţă ţi câţiva muncitori zilieri care desfac cu târnăcoape şi casmale, din talmeşbalmeşul acela de fierărie, beton şi cărămizi, tot ce mai poate fi folosit. Chestiunea aceasta nu-i numai aceea a unui aspect inestetic ţi dezolant pe care aceste clădiri distruse o oferă chiar şi trecătorului grăbit, dar ea se adaugă celei a crizei da locuinţe. Dacă, într'adevăr, dela 1931 încoace — până aproape de sfârşitul lui 1939- s‘a construit foarte mult case bloc uriaşe ieşind ca din pământ şi dând Capitalei un aspect cu adevărat occidental, în aceşti ultimi şase ani — Şi din cauza războiului, în primul rând, nici o construcţie nouă n‘a venit să îmbogăţească oraşul nostru. Dacă în 1932 s’au construit 2054 clădiri, în 1933, 2750, iar în 1934, 2730 -perioada de cea mai intensă construcţie — iar în anii imediat următori campania de construcţie, deşi în descreştere, a fost destul de însemnată în aceşti şase ani, grei şi negri pentru întreaga ţară în genere, şi pentru economia noastră, în special, capitalurile nu şi-au mai căutat un refugiu în construcţii, ci în alte sectoare, care ofereau şi mai multă siguranţă şi câştiguri mult mai mari. Acestei stări nenorocit* de lucruri * s’a adăugat afluenţa uriaşă a provincialilor — am putut vorbi de o adevărată invazie — care &ce ca aceasta criză de locuinţe să devină o adevărată problemă, care îşi cere o grabnică rezolvare. Dacă. — după anuarul statistic al Municipiului din 1935 (ultimul care l-am putut avea la îndemână și consulta), Capitala se întindea pe o suprafaţă de 7.800 hectare, ce putea fi socotită *000, fiecare hectar fiind o capei de *5 locuitori, în centru de 200 pe hectar, azi, deşi Capitala s a întins mult spre periferii, înglobând si suburbanele, densitatea populaţiei a crescut in asa chip, încât nu mai e posibil să găseşti o cameră liberă la vreun hotel, la vreo pensiune în vreun bloc. Şi atunci? Se impun măsuri imediate. In primul rând, autorităţile de_ resort n’ar mai trebui să ezite şi să ia măsuri categorice pentru retrimeterea la locurile părăsite, sub presiunea unor împrejurări fortuite, a tuturor acelora a căror prezenţă mai departe în Capitală nu are nici o raţiune precis definită. In felul acesta Capitala noastră s’ar descongestiona de un număr impresionant de provinciali cari prin şederea lor, fac ca lipsa imobilelor locuibile să se agraveze din ce în ce mai mult Apoi, ţinând seama de scumpetea tuturor materialei eri de construcţii n‘ar fi rău ca guvernul să ia în consideraţie si ideia de a acorda — asa cum s’a făcut si in trecut —, printr’o lege specială, fie scutiri de impozite, fie alte avantagii speciale, măsuri ce ar fi menite, cum s’a întâmplat până la 1 Aprilie 1939, să însufleţească din nou campania de construcţie. Mai este apoi problema celor 10.321 clădiri distruse sau avariate de bombardament, adică a celor 75.000 de suflete — aproape o zecime din populaţia celor patru sectoare ale Municipiului — cari, cum am spus şi mai sus, au rămas tot aşa cum le-a „aranjat” bombele căzute din văzduh. Pentru aceşti 75.000 de oameni rămaşi fără adăpost, se pune altă problemă: cine trebue să plătească cheltuiala de refacere ale celor 10.221 de clădiri ale lor? Prin diferite memorii, aceşti proprietari sinistraţi au arătat că ei nu pot fi făcuţi răspunzători de un lucru care se datoreşte unor împrejurări fortuite: războiul şi că Statului îi rămâne datoria şi trebuia să-și ia sarcina de a le da toate ajutoarele necesare spre a-şi reface căminurile distruse de urgia războiului. Iată, că recent, memoriile lor au căpătat ecou într-o şedinţă a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale unde chestiunea a fost desbătută pe larg. Părerile, natural, au fost împărţite: unii din membri Casei au socotit că de aceste distrugeri nu poate fi făcut răspunzătorStatul; alţii s’au situat pe punctul de vedere că dacă autorul legii asigurărilor sociale n’a putut cuprinde, printre cele şapte cauze asigurări, şi pe aceea datorată urmărilor războiului, e că nu putea avea atunci când a pornit să înfăptuiască legea, previziunea actualului război. "Deci, statul e dator să plătească tuturor acestor sinistrate. Oricum, dacă comitetul Casei Asigurărilor Sociale, se va opri, care e just și logic, la acest din urmă punct de vedere, chestiunea despăgubirii sinistraţilor trebue să capete o grabnică soluţionare, indiferent cine va fi autoritatea de Stat care va lua pe seama ei, plata acestor despăgubiri. Astfel, se vor putea reface, cu un ceas mai devreme, toate cele 10.221 de clădiri, iar cei 75.000 de inşi vor putea avea, iarăşi, un adăpost. Şi, in acelaş timp, şi o mica părticică din marea problemă a lipei locuinţa îşi va găsi deslegarea. Paul B. Miriam de LA MOARTEA LUI MIHAIL SEBASTIAN Un declin potrivnic a curmat existenţa tânără şi plină de făgăduinţă a lui Mihail Sebastian. Un suflet entusiaat, o mitite ageră a încetat să-şi mai destăinuască Înţelegerea şi dragostea de viaţă. Şi acest sfârşit de Mai se pare umbrit de tristeţe pentru dispariţia omului care In fugitiva lui trecere a strâns rodul atâtor gânduri şi avântări generoase pe cari a trebuit să le lase îa mijlocul drumului. Viaţa a fost nedreaptă cu Mihail Sebastian care s’a străduit s’o in- ceteagă şi s’o interpreteze, dar moarte® va continua să păstreze In pagini de carte, toate visurile infiripate In „Steaua fără nume“ în „Jocul de-a vacanţa” şi în atâtea alte amintiri cu dărnicie risipite astfel, irealitatea lei Mihail Sebastian va fi mereu prezentă de lumea celor ce se avântă deasupra pământeştilor robiri. S. Sn. e Cultura orezului si ceaiului in Ucraina KIEV 30 (Rador). — încercările de aclimatizare ale orezului şi ale ceaiului în Ucraina au fost reluate cu succes, după o întrerupere de trei ani din cauza războiului. Institutele de selecţionare de la Odesa şi de la Soci au reluat lucrările lor pentru a crea hibrizi capabili să suporte ^ frigul. Astfel &’au creat varietăţi de om, feamb'tfe, lămâi, glehkr «*»• darfm. 1 înainte de război se cultiva cu mare succes orezul ucrainean care producea până la 5000 kg. la hectar. Varietatea obişnuită în sudul Ucrainei coace după 130 de zile. In curând, savanții sovietici, care au studiat varietățile de cotonieri In Uzbekistan, au putut alegra a nouă ţarâ- HW mm m «WM h ud is Om - Modificarea legii pregătirii profesionale Legea publicată în Monitorul Oficial nr. 99 din 30 Aprilie 1936 a fost modificată de d. ministru Hotar Rădăceanu, prin noua reglementare a administrării Căminelor de ucenici, apărută în Monitorul Oficial de la 30 Mai a. c. ACTIVITATEA COMISIEI CONSULTATIVE EUROPENE LONDRA, 36 (Rador). — Intriun răspuns scris, d. Eden a precizat activitatea da pănâ acum a Comisiei consultative europene. Comisia — spune d. Eden, — a ţinut p*«te 80 de şedinţe, de când a fost construită In Iunie 1944. Comisia a redactat î® amănunt condiţiile iniţiale ce urmau a fi impuse Germaniei şi a întocmit planuri pentru ocuparea şi controlarea Germaniei. Recomandările ei în aceste chestiuni au fost aprobate de cele patru guverne reprezentate în Comisie. Comisia va face şi alte recomandări cu privire la noui măsuri politice, economice şi altele, ce urmează a fi impuse Germaniei, precum şi asupra directivelor generale, ce vor fi folosite în aceste diferite domenii pentru îndrumarea autorităţilor de control aliate din Germania. Comisia a întocmit şi planurile pentru ocuparea şi controlul Austriei de către cele patru mari puteri, dar recomandările ei în această privinţă nu au fost încă aprobate, dat fiind că sunt câteva puncte *supra cărora nu s-a ajuns până acum la un acord. Comisia a redactat deasemenea şi a recomandat guvernelor britanic, american şi sovietic condițiile de armistițiu pentru Bulgaria. Reconstruirea oraşelor şi economiei municipale din RUSIA ALBĂ MOSCOVA 30 (Rador). — Lucrările conferinţei ţinute la Minskin vederea reconstruirii oraşelor şi economiei municipale din Rusia Albă şi-a terminat lucrările. La această conferinţă au luat parte peste 4©o de arhitecţi, constructori, precum şi membri ai instituţiilor sovietice şi ai organizaţiilor partidului. Oratorii, care au luat cuvântul, au subliniat ca oraşele din Rusia Albă trebue să fie refăcute urgent şi ele urmează să fie mai frumoase şi mai bine amenajate decât înainte de război. După calculele prealabile, pentru reconstruirea complectă a oraşelor din Rusia Albă este nevoie de peste 4 miliarde de cărămizi, 1,5 milioane tone de var şi numeroase alte materiale de construcţie. D. Ponomarenko, preşedintele consiliului comisarilor poporului din Rusia Albă a pronunțat un mare discurs, după care membrii conferinței^u^^^^t^x^