Argus, iunie 1945 (Anul 34, nr. 9595-9618)

1945-06-01 / nr. 9595

ANUL XXXIV Nr. 9595 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe MENTE» In strainatate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru bindi, societăţi $1 Instituţii publice 50% In plu 30 lei în ţară — 60 lei în străinătate ARONA In ţară 3 luni 2500 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Str. Sărindar 15 Tel: 3.05.44 I RI 1 IUNIE 1945 PUBLICITATEA­ primeşte la administraţia barului la toate agenţiile de publicitate. Proprietari „ARGUS" S. A. înscris­­uri Nr. 308 Trib. Dfov Redactor responsabil : AL. PETROVIC­ Este posibila libertatea­­ comerţului ?P I S’a pus adeseaori întrebarea de­­ ce mai ales în domeniul economic pacea e mai greu de câştigat decât războiul ? Când se strigă că ina­micul e la porţile ţării sau că în deşerturile sau munţii Africii ne aşteaptă Pământul Făgăduin­ţă, scrie un economist american­, nu mai e nevoie de explicaţii. Războiul crează climatul prielnic unei producţii planificate, unifi­că şi mobilizează toate forţele în­­t­r-un scop suprem. Nu mai exi­stă o problemă a desfacerii, ci numai una de fabricaţie, îndeo­sebi războiul totalitar struneşte întreaga colectivitate şi aruncă toată producţia în far’o ofensivă necontenită. Legea cererii mili­tare şi ofertei civile nu admit dezechilibrul. In felul acesta, răz­boi­l oferă un cadru ideal pen­tru dezvoltarea unei economii planificate, pe măsura nevoilor armatei. Majoritatea producţiei are un debuşau absolut, frontal, iar ce prisoseşte e raţionalizat şi cedat populaţiei neluptătoare. o producţie „planificată” des­tinată consumului „liber” apare în vremi de pace ca un non-sens, însăşi noţiunile de bază se con­trazic. Nestabilitatea consumului, variaţiunile gustului public ca şi faptul că oricine are la­titudinea să - şi cheltuiască ve­niturile după bunul plac, de­termină în mod normal un raport schimbător între producţie şi consum- Criza de produse crează în unele sectoare o situaţia ciu­dată care, sfidând parcă lipsurile, promovează articolele de lux. Banul se cheltuieşte mai u©or, gusturile publicului se multiplică Sub regimul păcii nici munca nu mai poate fi „raţionalizată”. Unele activităţi atrag mai mult, altele mai migăloase ispitesc mai puţin, astfel că un surplus de lucrători într'un domeniu de producţie, dă un excedent de marfă. Şi aceste fenomene sunt potrivnice planificării. Războiul a lăsat la noi o foarte grea moştenire forurilor econo­mice conducătoare. Ele se stră­duiesc din răsputeri să încurajeze producţia şi­­să apere ‘ nevoi­a mass­el­or consumatoare, înfrân­gând specula creată de lipsa de mărfuri şi de sabotaj la întreprins prin dosirea acestora. Recentele legiuiri fiscale obli­gă pe marii negustori şi produ­cători să facă declaraţii exacte cu privire la stocurile pe cari le deţin. Ar fi de dorit ca această „inventariere ’ să servească pe cât posibil la normalizarea con­sumului. Poate că perspectiva u­­nei libere circulaţii a bunurilor a face şi ne cei cu stocuri do­şi e să redea pieţii mărfurile pe nu le ascund. Se pune întrebarea dacă forurile cârmuitoare ar pu­tea încerca experienţa stabiliză­rii preţurilor pe baza jocului li­ber al cererii şi ofertei. Nu se poate trage o concluzie precisă asupra urmărilor unui astfel de regim. Târgul­­liber cuprinde im­ponderabile, pe care însuşi pă­rerile doctrinarilor economici socialişti le consideră „anti-şti­­inţifice” adică în afara prevede­rilor logice. Ar fi de presupus totuşi că prin concurenţa declan­şată de libertatea fixării preţu­rilor, acestea s’ar „actualiza” de­venind mai corespunzătoare rea­lităţilor. E cert că nouile preţuri ar întrece nivelul tarifelor ofici­ale, dar ar fi în orice caz sub pa­ritatea „bursei negre”, contribu­ind la anihilarea acesteia, o ast­fel de stabilizare firească a pre­ţurilor ar crea consumului o at­mosferă de siguranţă şi ar înlesni desigur depăşirea crizei de adap­tare prin care trece astăzi piaţa românească din cauza lipsei de mărfuri curente. Problema libertăţii comerţului, parţiale sau totale, rămâne des­chisă şi desigur că acei cari cred că deţin în această privinţă so­luţii sau au de ridicat obiecţiuni nu vor întârzia să-şi spună păre­rea. Concluziile cari s’ar putea trage din aceste discuţii ar fi de sigur edificative. S. Saitin lmiatie Minidal­a­iSanfin­ fraundate La 23 Aprilie a. c. biletele ţie bancă în circulaţie au însumat 479.585 milioane lei faţă de 486.239 milioane lei la 2 A­­prilie a. c. Totalul angajamentelor la vedere 613.833 milioane faţă de 597.823 milioane lei. Stocul aur efectiv (232.932 kg.) şi an­gajamente în aur neschimbat 89.674 mi­lioane si 89.663 milioane lei. Raportul dintre stocul aur si angaja­mente a trecut dela 15­/o la 14.60*/s. Volumul portofoliului comercial in continuă creștere: 86.678 milioane, con­tra 83.365 milioane lei. Contul avansuri titluri a sporit de la 6625 milioane la 6746 milioane lei. Operaţiunile rezultând din mişcarea bonurilor de cassă: 61.816 milioane faţă­ de 60.635 milioane lei la 21 Aprilie a c. Conturile de devize rezultate din clea­ring fără modificări. Miercuri 30 Mai BURSA Târgul financiar deşi a avut un aspect v.u. totuşi operaţiunile au a­vut o tendinţă slabă. Scăderile de cursuri nu au fost generale, însă au afectat o bună parte a acţiunilor principale puse în d­scuţiiMio. In compartimentul valorilor cu venit fix, activitate excepţional d.­ redusă, cursurile rentelor negociata şi-au menţinut poziţiile. împrumutul Refacerii Naţionale Medaliile împrumutului Refacerii Naţionale au fost vândute la preţu­­rile (pe bucată): 72.500, 72.600 II. Chitanţele titluri­ provi­zorii au fost negociate la cursurile: 39. 29*/«. Devizele Francul francez ("bancnote) a fost activ oferit. In general amatorii sunt rar.; s’au efectuat câteva încheieri : cursurile 16. 17. Au cotat: napoleonul 83.000; 84.000; M 500; dolarul 5650; lira sterlină 14.800; fr. elvețian 1550; leva 5; di­narul 0.40; drahma 0,60: Ilia turcă 1550. Materialele de con­strucţie Piaţa materialelor de construcţie est® obiectul unor cereri susţinute. Depozitele slab aprovizionate. Pre­turile ferme şi sporite. Costul unui vagon de var nestins, franco Bucu­­reşti, se ridică la 650.000 lei. Varul nestins este livrat la 50.000 lei me­trul cub. franco șantier. Sacul de ciment (50 kgr.) 3400—3500 lei, loco depozit. Cheltuelile de transport (cu ca­rele şi autocamioanele) sunt foarte oneroase; ele grevează preţul de cost al revânzătorului, mai mult decât transportul feroviar. Aprovi­zionarea consumului Capitalei «*s face, tn primul rând de la Feni (Dâmboviţa). Praful varului nestins la locul de producţie es­te de 280 000 lei vagonul­ al cimentului 1200 —1210 sacul. Transportul pe c.f.r. se ridică la cîrca 70.000 Iei de vagon, ceea ce ar reduce în largă măsură preţul de revânzare. Activarea acestor trans­porturi ar provoca o destindere ac­centuată a preţul­i­or şi ar intensi­fica scurgerea unei părţi impportan­­te a marilor stocuri existente la locurile de producţie. Lipsa ouălor De câteva ore lipsesc ouăle proas­pete pe pieţele Capitalei. Lipsa ar fi datorită faptului că în epoca aceasta, ca în­totdeauna, clocitul absoarbe o bună parte a producţiei In prezent clocitul a fost considera­bil mărit, din cauza preţului ridicat al păsărilor de ogradă. Pe de altă parte în reg­ulile cu producţie deficitară se oferă preţuri mult mai mari decât la Bucureşti, astfel că o bună parte din expediţii e dirijată acolo. Este, de exemplu, cazul regi­un­ii Cluj, unde se plă­teşte la producător preţul de 150 Iei our. Textilele Plata textilelor continuă să fie caracterizată prin aceeaşi stare de acalmie şi incertitudine. Lipsa de cumpărători continuă să se menţi­nă iar putinele cereri de marfă sunt concurate aprig între engro­­sisti. Fată de lipsa continuă de cereri din ultimele săptămâni marii engro­­si­­ti au organizat caravane *de ma­şini cari au colindat satele* târgu­rile si bâlciurile desfăc@nd mărfu­rile la preţuri scăzute. La mărfurile de mare consum preţurile se menţ'n scăzute. Ame­rica a fost oferită la 310« 33(H) lei metrul, vărgata 2560 —2700 lei me­trul, crep« de chine 3200—3400 lei metrul. Scăderi «ta. sensibile s’au înregis­trat la articolele de vară, pe cari magazinele de engros le deţin în mari stocuri. Astfel mu­selinurile de 70 cm. lat, deşi preţul lor de cost e­ste de 5300 lei metrul, au fost ofe­­rite la 4500—4660 lei metrul. Preţurile la celofibrâ şi mischgarin Filat­urile de celofibră şi misch­­garn (30" /• celofibră şi 70*/» de­şeuri de lână) au comunicat indus­triilor textile următoarele preţuri pe b­aza cărora să facă calculaţiile noui: Filatura Corona, celofibră L 46­1 pe ţevi 15.125; 40/2 pe ţevi 15.808; 401 pe te­vi scule 15.525 ; 40/2 pe scule 16.012; sub nr. 40 se scade câte 15 lei de fiecare număr; Mischgarn 20/1 țevi 10.885. Industria Lânei, celofibra L: 48/1 nevopsit 17.871; 48/2 nevopsit 19.526; 48 2 vopsit 21.925; Mischgarn­ 41/1 nevopsit 18.060; 48/2 ne­vopsit 18.733; 48/2 vopsit 21.338. Coeficienții tie renta­bilitate Modificarea coeficien­ți­lor de rentabilitate pe 1945/48, publicată acum câteva zile în Monitorul Oficial, şi în ziarul nos­tru, va aduce dupe sine şi o revizuire a listelor de preţuri depuse de indus­trii. Vor fi obligaţi a face a­­ceastă revizuire atât in­dustriile cărora li s’a­u modificat coeficienţii de rentabilitate, cât şi acele industrii cari dacă nu au modificate coeficienţii,­ întrebuinţează ca materii prime produse ai căror coeficienţi au fost modi­ficaţi. Import de porcela­nuri şi sticlărie din Cehoslovacia Intre firmele româneşti şi ceho­slovace au început tratative pentru un import de porcelanuri şi sticlă­rie pe baza de clearing şi în contu­rile vechi, rămase deschise din cau­za războiului. Se pare că primele transporturi de marfă, făcute cu autocamioane, vor sosi zilele acestea. Obţinerea oxigenului in U. R. S. S. printr’o nouă metodă ştiinţfică Preţul foniei va scădea cu 15 la suta prin tehnica savantului P. L. Rapiţa iar aviaţia va face noui progrese Tehnica sovietică a realizat o nouă metodă pentru obţinerea oxigenului lichid cu un randa­ment atât de mare încât va a­­vea şi repercusiuni economice. O primă consecinţă a acestei uriaşe realizări a tehnicei sovie­tice va fi scăderea preţului fon­tei cu 15 la sută. Vom da câteva amănunte du­pă datele ştiinţifice publicate în ziarul „Isvestia” de un ziarist so­vietic ce a avut o convorbire cu prof. A. G. Kasatkin locţiitor al Comisarului Poporului pentru industria chimică al U.R.S.S. şi complectată cu proprii conside­raţiuni. OXIGEN PRIN TURBINE Academicianul P. L. Rapiţa de la Institutul de Fizică din Moscova a realizat noul proce­deu pentru obţinerea oxigenului lichid prin întrebuinţarea unor turbine speciale cuprinzând tur­­bocompresoare şi turbodeten­­toare. Prin metoda lui Kapiţa oxi­genul se obţine cu un randa­ment mare. Furnalele de fontă îşi vor putea dubla producţia. Oxigenul va da şi industriei au­togene o desvoltare mai mare. Se va putea întrebuinţa mult oxi­gen la sudarea şi tăierea me­talelor. IN U.R.S.S. S’A ÎNFIINŢAT O DIRECŢIE GENERALA A OXIGENULUI Revoluţia lui Rapiţa a­ permis gQvfiWBÎpî WJvfetis o Direcţie Generală a Oxigenu­lui pe lângă­ Consiliul Comisa­rilor Poporului. Ea dirijează pro­ducţia instalaţiilor de turbine de oxigen şi introducerea acestui e­­lement chimic în diferitele ra­muri ale industriei. AVIAŢIA­­ STRATOSFERICA VA LUA UN MARE AVANT Oxigenul e necesar piloţilor­ şi pasagerilor pentru sboruri la mari înălţimi. Aviaţia stratosferică va lua ast­fel un mare avânt.­­ Maşina lui Kapiţa e cea mai puternică maşină din lume pen­tru producerea oxigenului lichid. Productivitatea vechilor insta­­laţiuni cu pistoane, cu presiune mare, a fost mărită de vreo 7 ori. Turbinele sovietice produc oxi­genul la o presiune de 5 până la 6 atmosfere, în timp ce ma­­şinele cu pistoane lucrează la 200 atmosfere. Oxigenul lui Kapiţa e mai cu­rat, fără urme de vapori de ulei. De aceia, credem noi, va grăbi realizarea aviaţiei stratosferice şi poate la 1955, adică peste 19 ani, ori chiar mai înainte, se va putea face o călătorie în avioa­nele cu oxigen la 12.000 m. al­titudine, cu o viteză de 1.000 km. pe oră, deci în 3 ore se va putea călători de la București— Moscova și în 6 ore de la Paris la New-York. florici / NOUI Sl IMPORTANTE INSTRUCTIUNI POTOM ii APLICAREA REFORMEI AITARE CE SE INJELECL PRIN MASINI AGRICOLE EXPROPRIASSE liventarul viu si mort. Cine culege insarpân­tarile. Exc­eptari dela expropriere In fc far pictarea instrucţiunilor din 21 Aprilie şi 13 Mai 1945, privitor la modul de interpretare şi aplicarea Le­gii şi Regulamentul reformei agrara, Comisiunea centrală de reformă agra­ră, a dat în a­ce­laş­­cop prezentele in­strucţiuni, care trebue sa fie urmate în aplicarea reformei agrare, de către Comitetele comunale Comisiile d­e plasă şi de toate organele întrebuin­ţate în acest scop. Dispoziţiunile prevăzute la punctul 21 alineatul 2 d­in instrucţiunile din 13 Mai 1945, se vor aplica şi acelora care ţiu fost refugiaţi, expulzaţi şi depo­sedaţi din Ardentul de Nord pe timpul Septembrie 1940 - Aprilie 1945, curs de tipărire. Comisiile de plasă nu vor trimite nic­i­ un dosar la Comisia centrală de reformă agrară decât după primirea proceselor verbale tip. Ce se înţelege prin maşini agricole expropriabile prin maşini agricole expropriabie conform art. 6 din Lege şi art. 6­­.» Regulamentul legii de reformă agra­ră se înţelege mimai maşinile care aparţin proprietarului bunurilor agri­cole expropriate şi numai acelea care serveau în scop­ agricol, aveţinate ba­nanier expropriate nu se expropriată maşi­nile aparţinând acelora a «»nor bunuri ni cad în expropriere, şi nici acelea a căror forţă motrică est® întrebuinţată la instala­­ţi­uni industriale, la ex­ploatarea orezărilor şi alte culturi speciale. INVENTARUL VIU ŞI MORT Art. 6 al. 3 din Regulamentul le­­­­gii de reformă agrară, privitor la intervalul viu şi mort, se aptică numai la uneltele agricole mecani­ce și la animalele de tracţiune, prevăzute la art. 6 partea finală din Legea reformei agrare. Proprietarilor expropria­bili, conform Legii de reforma agrară care au vândut teren după 23 August 1944, la aplicarea reformei agrare, supra­fețele de teren vândute vor fi calcu­late în cota legală lăsată de lege pro­prietarului. Invoelile scrise sau verbale privitor la darea in dijmă a terenurilor agri­­cole,­s­mnt valabile pa tot anul agricol 1 curs 1944/945. Cine culege isământările înţelesul punctului 2 ultimul alineat din in­strucţiunile date la 21 A­­t­rilie 1945, e că toate în­­sămânţările făcute se vor culege ele aceia care le-au făcut, care vor avea şi o­­bligaţiunea să plăteasca impozitele pământului, pe anul agricol în c curs. Toate înţelegerile şi învoerile agri­cole încheiate şi executate pe anul agricol în cur­s 1944/945 SUNT ŞI RAMAN VALABILE. Muncitorii de pămănt care au plecat in ţări streine (America etc.) şi a­U cumpărat sau moştenit în ţarii până la 10 ha. teren agricol nu vor fi consi­deraţi absenteişti. Celor din această categorie dacă nu vor avea mai mult li se va lăsa 10 ha. restul pământului fiind expropriatul. EXCEPTĂRI DELA expropriere: «si, s m mm' «imm­grai«, sunt exceptate dela exproprie­re numai terenurile şi bunurile agri­cole ale persoanelor juridice acolo pre­văzute. Bunurile agricole ale altor persoane juridice vor fi expropriate, la condiţiuniile prevăzute de art. 3 al. g. din Legea reformei agrara. Comitetele comunale şi Comisiunile de plasă, vor ţine o conclză i care va înscrie hotărârile ce vor da. Asemenea vor lua un registru, la care vor înregistra toate cereree, adrasele, întâmpinările şi contestaţiile ce vor primi. In actele încheiate şi corespondenţă, vor folosi ş­tâmpii al­e primăriei sau protejat. In conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul Legei agrare Comitetele comunale şi Comisiile de plasă urmează a completa tablourile şi procesele verbale tip, care vor for­ma actele pentru definitivarea refor­mei agrare, in condițiunile prevăzute Legea fi Rsegulamsotul reformei Acesta-i numărul de clădiri din Mu­nicipiul Bucureşti, care au fost atinse mai mult sau mai puţin grav,­ de bom­bardamentele aeriene. Institutul Central de statistică, care ne-a pus la dispoziţie cifrele, chiar dacă nu sunt prea impresionante, sunt destul de grăitoare. Peste aceste ziduri linse de fum, sfârtecate, ce se înalţă spre cer, ca nişte braţe ,de rugă, au trecut ploile reci ale toamnei, rânje­­leala iernii şi, acum, sunt bătute de ra­zele calde ale verii, dar roale au ră­mas ca şi până acum, nişte biete zi­duri distruse. Ici, colo, dacă zăreşt­i câte o varniţă ţi câţiva muncitori zilieri care desfac cu târnăcoape şi casmale, din talmeş­­balmeşul acela de fierărie, beton şi că­rămizi, tot ce mai poate fi folosit. Chestiunea aceasta nu-i numai aceea a unui aspect inestetic ţi dezolant pe care aceste clădiri distruse o oferă chiar şi trecătorului grăbit, dar ea se adaugă celei a crizei da locuinţe. Dacă, într'adevăr, dela 1931 încoace — până aproape de sfârşitul lui 1939- s‘a construit foarte mult case bloc uriaşe ieşind ca din pământ şi dând Capitalei un aspect cu adevărat occi­­dental, în aceşti ultimi şase ani — Şi din cauza războiului, în primul rând, nici o construcţie nouă n‘a venit să îmbogăţească oraşul nostru. Dacă în 1932 s’au construit 2054 clă­diri, în 1933, 2750, iar în 1934, 2730 -perioada de cea mai intensă construc­ţie — iar în anii imediat următori campania de construcţie, deşi în des­creştere, a fost destul de însemnată în aceşti şase ani, grei şi negri pentru întreaga ţară în genere, şi pentru eco­nomia noastră, în special, capitalurile nu şi-au mai căutat un refugiu în con­strucţii, ci în alte sectoare, care ofe­reau şi mai multă siguranţă şi câşti­guri mult mai mari. Acestei stări nenorocit* de lucruri * s’a adăugat afluenţa uriaşă a provin­cialilor — am putut vorbi de o adevă­rată invazie — care &ce ca aceasta criză de locuinţe să devină o adevă­rată problemă, care îşi cere o grabni­că rezolvare. Dacă. — după anuarul statistic al Municipiului din 1935 (ultimul care l-am putut avea la îndemână și con­sulta), Capitala se întindea pe o su­­prafaţă de 7.800 hectare, ce putea fi socotită *000, fiecare hectar fiind o capei de *5 locuitori, în centru de 200 pe hectar, azi, deşi Capitala s a întins mult spre periferii, înglobând si su­burbanele, densitatea populaţiei a crescut in asa chip, încât nu mai e posibil să găseşti o cameră liberă la vreun hotel, la vreo pensiune în vre­un bloc. Şi atunci? Se impun măsuri imedi­ate. In primul rând, autorităţile de_ re­sort n’ar mai trebui să ezite şi să ia măsuri categorice pentru retrimeterea la locurile părăsite, sub presiunea unor împrejurări fortuite, a tuturor a­­celora a căror prezenţă mai departe în Capitală nu are nici o raţiune precis definită. In felul acesta Capitala noastră s’ar descongestiona de un număr impresio­nant de provinciali cari prin şederea lor, fac ca lipsa imobilelor locuibile să se agraveze din ce în ce mai mult Apoi, ţinând seama de scumpetea tuturor materialei er­i de construcţii n‘ar fi rău ca guvernul să ia în consi­deraţie si ideia de a acorda — asa cum s’a făcut si in trecut —, printr’o lege specială, fie scutiri de impozite, fie alte avantagii speciale, măsuri ce ar fi menite, cum s’a întâmplat până la 1 Aprilie 1939, să însufleţească din nou campania de construcţie. Mai este apoi problema celor 10.321 clădiri distruse sau avariate de bom­­bardament, adică a celor 75.000 de su­flete — aproape o zecime din popula­ţia celor patru sectoare ale Munici­piului — cari, cum am spus şi mai sus, au rămas tot aşa cum le-a „aranjat” bombele căzute din văzduh. Pentru aceşti 75.000 de oameni ră­maşi fără adăpost, se pune altă pro­blemă: cine trebue să plătească chel­tuiala de refacere ale celor 10.221 de clădiri ale lor? Prin diferite memorii, aceşti pro­prietari sinistraţi au arătat că ei nu pot fi făcuţi răspunzători de un lucru care se datoreşte unor împrejurări fortuite: războiul şi că Statului îi ră­­mâne datoria şi trebuia să-și ia sarci­na de a le da toate ajutoarele nece­sare spre a-şi reface căminurile dis­truse de urgia războiului. Iată, că recent, memoriile lor au că­pătat ecou într-o şedinţă a Casei Cen­trale a Asigurărilor Sociale unde chestiunea a fost desbătută pe larg. Părerile, natural, au fost împărţite: unii din membri Casei au socotit că de aceste distrugeri nu poate fi făcut răspunzător­­Statul; alţii s’au situat pe punctul de vedere că dacă autorul le­gii asigurărilor sociale n’a putut cu­prinde, printre cele şapte cauze a­­sigurări, şi pe aceea datorată urmări­lor războiului, e că nu putea avea a­­tunci când a pornit să înfăptuiască le­gea, previziunea actualului război. "Deci, statul e dator să plătească tutu­ror acestor sinistrate. Oricum, dacă comitetul Casei Asi­gurărilor Sociale, se va opri, care e just și logic, la acest din urmă punct de vedere, chestiunea despăgubirii si­nistraţilor trebue să capete o grab­nică soluţionare, indiferent cine va fi autoritatea de Stat care va lua pe seama ei, plata acestor despăgubiri. Astfel, se vor putea reface, cu un ceas mai devreme, toate cele 10.221 de clădiri, iar cei 75.000 de inşi vor putea avea, iarăşi, un adăpost. Şi, in acelaş timp, şi o mica părti­cică din marea problemă a lipei locuinţa îşi va găsi deslegarea. Paul B. Miriam de LA MOARTEA LUI MIHAIL SEBASTIAN Un declin potrivnic a curmat e­­xistenţa tânără şi plină de făgădu­­inţă a lui Mihail Sebastian. Un su­flet entusiaat, o mitite ageră a în­cetat să-şi mai destăinu­ască Înţe­legerea şi dragostea de viaţă. Şi a­­cest sfârşit de Mai se pare umbrit de tristeţe pentru dispariţia omului care In fugitiva lui trecere a strâns rodul atâtor gânduri şi avântări ge­neroase pe cari a trebuit să le lase îa mijlocul drumului. Viaţa a fost nedreaptă cu Mihail Sebastian care s’a străduit s’o in- ceteagă şi s’o interpreteze, dar moarte® va continua să păstreze In pagini de carte, toate visurile infi­­ripate In „Steaua fără nume“ în „Jocul de-a vacanţa” şi în atâtea alte amintiri cu dărnicie risipite ast­fel, irealitatea lei Mihail Sebastian va fi mereu prezentă de lumea celor ce se avântă deasupra pământeşti­lor robiri. S. Sn. e Cultura orezului si ceaiului in Ucraina KIEV 30 (Rador). — încer­cările de aclimatizare ale orezu­lui şi ale ceaiului în Ucraina au fost reluate cu succes, după o întrerupere de trei ani din cauza războiului. Institutele de selecţionare de la Odesa şi de la Soci au reluat lucrările lor pentru a crea hi­brizi capabili să suporte ^ frigul. Astfel &’au creat varietăţi de o­­m, feamb'tfe, lămâi, gl­ehkr «*»• darfm. 1 înainte de război se cultiva cu mare succes orezul ucrainean care producea până la 5000 kg. la hectar. Varietatea obişnuită în sudul Ucrainei coace după 130 de zile. In curând, savanții so­vietici, care au studiat varietă­țile de cotonieri In Uzbekistan, au putut alegra a nouă ţarâ- HW mm m «WM h ud is Om - Modificarea legii pregătirii profesionale Legea publicată în Monitorul Oficial nr. 99 din­ 30 Aprilie 1936 a fost modificată de d. ministru Hotar Rădăceanu, prin noua reglementare a administră­rii Căminelor de ucenici, apă­rută în Monitorul Oficial de la 30 Mai a. c. ACTIVITATEA COMISIEI CONSULTATIVE EUROPENE LONDRA, 36 (Rador). — Intriun răspuns scris, d. Eden a precizat ac­tivitatea da pănâ acum a Comisiei consultative europene. Comisia — spune d. Eden, — a ţinut p*«te 80 de şedinţe, de când a fost construită In Iunie 1944. Comisia a redactat î® amănunt condiţiile iniţiale ce urmau a fi im­puse Germaniei şi a întocmit pla­nuri pentru ocuparea şi controlarea Germaniei. Recomandările ei în a­­ceste chestiuni au fost aprobate de cele patru guverne reprezentate în Comisie. Comisia va face şi alte recoman­dări cu privire la noui măsuri poli­tice, economice şi altele, ce urmează a fi impuse Germaniei, precum şi a­­supra directivelor generale, ce vor fi folosite în aceste diferite domenii pentru îndrumarea autorităţilor de control aliate din Germania. Comisia a întocmit şi planurile pentru ocuparea şi controlul Aus­triei de către cele patru mari pu­teri, dar recomandările ei în această privinţă nu au fost încă aprobate, dat fiind că sunt câteva puncte *­­supra cărora nu s-a ajuns până a­­cum la un acord. Comisia a redactat deasemenea şi a recomandat guvernelor britanic, a­­merican şi sovietic condițiile de ar­mistițiu pentru Bulgaria. Reconstruirea oraşelor şi economiei municipale din RUSIA ALBĂ MOSCOVA 30 (Rador). — Lucrările conferinţei ţinute la Minsk­in vederea reconstruirii oraşelor şi economiei municipale din Rusia Albă şi-a terminat lu­crările. La această conferinţă au luat parte peste 4©o de arhitecţi, constructori, precum şi membri ai instituţiilor sovietice şi ai or­ganizaţiilor partidului. Oratorii, care au luat cuvântul, au subliniat ca oraşele din Ru­sia Albă trebue să fie refăcute urgent şi ele urmează să fie mai frumoase şi mai bine amenajate decât înainte de război. După calculele prealabile, pentru re­construirea complectă a oraşe­lor din Rusia Albă este nevoie de peste 4 miliarde de cără­mizi, 1,5 milioane tone de var şi numeroase alte materiale de construcţie. D. Ponomarenko, preşedintele consiliului comisarilor poporului din Rusia Albă a pronunțat un mare discurs, după care mem­brii conferinței^u^^^^t^x^

Next