Argus, august 1945 (Anul 34, nr. 9642-9665)

1945-08-01 / nr. 9642

ANUL XXXV Nr. 9642 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE­ In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii 20.000 Lei anual In ţară 3 luni 3000 lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: 1 PAGINI m ai INDUSTRIEI $1 FINANŢE! Str. Sărindar 15 TeL 30 05.44 MERCURI1 AUGUST 1945 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL’ Timpul ultimele ştiri interne PUBLICITATEA .fas*. 4Fr.­rm se primeşte la administraţia m­aroM şi la toate agenţiile 3« publicitate Proprietars „ARGUS“ S. A. înscris sob Nr. 203 Trîh, Ilfov I Redactor responsabil : AL. PETROVICI Aprovizionarea populaţiei La conferinţa administrativă pe­ care a avut-o la Craiova zilele trecute d. Teohari Georgescu, mi­nistrul afacerilor interne, d-sa a cerut prefecţilor din regiune să contribuie dând un ajutor efectiv şi înţelegător pentru aproviziona­rea cu alimente a populaţiei din centrele de mare consum, spunând printre altele: „Când astăzi se pu­ne problema aprovizionării, dato­ria acelor judeţe care mai au în depozitele lor este să dea ajuto­rul lor şi celorlalte judeţe, în mod solidar”. Nu ştim pentru ce, dar azi, ca niciodată, fiecare judeţ se pare că a tras barierele ca să nu mai ple­ce nimic acolo unde e lipsă de a­­limente. La aceasta o încurajare sau un motiv îl constituesc şi u­­nele măsuri luate de departamen­tele economice. Vom lua un prim exemplu. Pe aproape toate pieţele e o ma­re lipsă de grăsimi animale şi ve­getate. Sunt unele excepţii. Şi to­tuşi, uleiul de floarea soarelui, fiind raţionat, oricât s’ar găsi în alte părţi, nu poate circula către regiunile în care nu se găseşte deloc. Pe unele pieţe din Ardeal, sătenii vin să vândă ulei făcut la uleiniţele ţărăneşti, din sămânţă proprie, după ce predau 40 la sută din cantităţile pe care le aduc, con­form dispoziţiunilor ministerului aprovizionării. Micile cantităţi pe care le au peste nevoile consumu­lui propriu le duc la pieţele apro­piate şi le vând. Cine are nevoie cumpără fără nicio formalitate o­­ficială. Unii delegaţi ai economa­telor întreprinderilor, procură în modul acesta mici cantităţi de u­­lei pentru personalul respectiv. Ce se întâmplă însă? Unii primari îi lasă să plece cu ceea ce au cum­părat. Alţii le confiscă. Nu ştim dacă au dreptate cei dintâi sau cei din urmă. Este deci nevoie ca măsurile să fie aceleaşi pretutin­deni. Şi, dacă s-ar da liberă apro­vizionarea pe această cale, avem siguranţa că actualul preţ negru al uleiului se va reduce cu cel pu­ţin 35—40 la sută, inlăturându-se intermediarii nesăţioşi de câşti­guri exagerate. Mai sunt unele prefecturi care nu lasă să iasă din judeţ alte fe­luri de alimente, cum ar fi: po­rumbul, fasolea, legume, etc., pen­tru aprovizionarea oraşelor din alte judeţe. Aici, oficiile econo­mice se prevalează de dispoziţiu­­nile în vigoare referitoare la blo­caj şi refuză să elibereze fişele speciale de transport, fără a şti precis dacă prin­ asemenea „ex­porturi” ar pune în primejdie bu­na aprovizionare a populaţiei oră­şeneşti a judeţelor respective. A­­gricultorii sau comercianţii stau cu mărfurile în depozit, riscând a avea pagube din cauza eventuale­lor alterări, iar oraşele rămân ne­aprovizionate şi populaţia specu­lată prin lipsa mărfurilor. Ştim că încă nu avem pe ju­deţe statistici precise asupra pro­ducţiei de alimente în afară de cele referitoare la vite şi cereale. Totuşi, înlăturarea barierelor ac­tuale se dovedeşte cât mai urgent necesară, pentru a nu mai exista actualei mari diferenţe în ce pri­veşte costul vieţii, de la un oraş la altul. Dacă justa recomandaţie făcută de d. ministru Teohari Georgescu va fi înţeleasă în sensul ei social şi economic, problema aprovizionă­rii centrelor de mare consum va primi cât de curând o bună solu­ţionare. Paralel cu această înţele­gere e deasemeni necesară o unifi­care a măsurilor centrului privind circulaţia liberă a produselor ali­mentare şi o coordonare a aces­tora cu cele l­uate de autorităţile locale. I.S. M. ÎNMORMÂNTAREA doctorului Ghelerter Duminică a avut loc înmormântarea bătrânului luptător socialist Dr. L. Ghe­lerter. In sala de lectură a dispensarului policlinic „întrajutorarea“ era insta­lat catafalcul pe care se afla sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale defunc­tului, acoperit cu drapelul roşu. O gardă de onoare compusă din d-nii Ştefan Voitec Zaharia Tănase, deli Schwartz, Josef Feller, Haris Mosco­vici, Nicu Ionescu, S. Emil, au stră­juit permanent în jurul catafalcului­ La orele 10, sicriul a fost coborât în curtea dispensarului unde au evi­denţiat meritele regretatului dispărut d-nii Zaharia Tănase şi Dan Eşanu din partea Partidului muncitoresc sionist so­cialist din România. Cortegiul a pornit apoi spre spitalul ,,Iubirea de oameni dr. Ghelerter" unde au vorbit d-nii dr. Litman din partea personalului medical şi dr. Orenstein din partea spitalului­­,Dr. Ghelerter“ din Iaşi. De aci cortegiul funebru s-a îndreptat spre sala „Libertatea" sediul Central al partidului socialist unde au evi­denţiat marile realizări ale defunctului d-nii Iordache, Mihai Moraru Cons­tanţa. Dr. Weiselberg — Iaşi şi Ilie Dumitru. Cortegiul s-a îndreptat apoi sora ci­mitirul Filantropia: pe tot traseul corul partidului a intonat marşul socialist­ In faţa mormântului au adus un ultim omagiu marelui dispărut părin­tele Gala Galaction şi d-nii Şerban Voinea, Bujor şi Miron Constantinescu. Solemnitatea a luat sfârșit la orele 4 d. a.­­ . CONTROLUL CURSURILOR IN BURSĂ Condiţiile defectuoase şi înregistrările cotelor în care se fac strigările 0 INTERVENŢIE A COMISA­RIATULUI GUVERNULUI PE LÂNGĂ COMITETUL BURSEI Comitetul bursei de efecte, acţi­uni şi schimb a fost sesizat de d. dr. Gh. D. Deculescu, comisarul guvernului, de condiţiunile defec­­tuase, în care se execută, în pre­zent strigările în bursă. Intr’adevăr se lasă largi posibi­lităţi de contestaţiuni asupra cursu­rilor, consemnate în procesele ver­bale ale comisiunei cotei. Experienţa a dovedit că în sis­temul strigărilor simultane ale va­lorilor din aceiaşi grupă, din cau­za tumultumului şi interferării factorilor, ce intervin în cursul negocierilor, acel cadru de liberă concurenţă care rezidă la baza tu­turor negocierilor în bursă, nu se poate realiza decât într’o măsură redusă. Intr’o asemenea ambianţă inter­vin solicitări de a se înscrie in cotă: a) cursuri care sunt mult mai mari sau mult mai mici decât ce­le reale; b) cursuri care nu au la bază nici o tranzacţiune; c) cursuri care sunt rezultate din EXIGENŢELE LEGII Potrivit art. 40 din Legea asu­pra burselor din 1929: „sunt ope­raţiuni de bursă, efecte, acţiuni şi schimb, toate negocierile făcute în bursă, în orele oficiale, prin stri­gări de către agenţii oficiali sau de către membri asociaţiunii, prin intermediul agenţilor oficiali, în­registrate în cotă şi scriptele bur­sei.” Art. 42 din aceiaşi lege aduce o preciziune in plus şi anume: „Toate negocierile în bursă se fac prin concurenţă şi strigarea operaţiunilor, în orele prevăzute in regulamentul interior al bursei” Art. 81 alin. 11 din lege, se re­feră la întocmirea cotei: „care se stabileşte pe baza cursurilor, în­cheiate în bursă, rezultând din strigările agenţilor oficiali”, operaţiuni făcute de către: remi­zieri, bancheri, cari nu sunt mem­bri ai Asociaţiei Bursei sau di­verse persoane, care speculează la bursă. Un control, asupra veracităţii cursurilor ce se declară, se poate face sau prin cetirea carnetelor de închirieri ale agenţilor sau prin verificarea orală, a cursurilor cari par a fi nereglijite. Totuşi, din cauză că, în unele împrejurări, se cere, la intervale foarte scurte, în­scrierea de nouă şi multiple cursuri în mod practic, proba imediată a operaţiunilor nu poate fi cerută de către Comisiunea Cotei. Ulterior, însă, proba, pe care Comisiunea Cotei ar cere-o, nu mai poate a­­vea acelaşi efect, prin faptul că pe de o parte, agentul, știind că un anume curs ce i-a fost admis, îl înscrie în carnet, iar pe de altă parte că, la verificarea orală ce s’ar hotărî, acelaşi agent poate să opună , fără posibilitate de con­trazicere, ideia schimbării tendin­ţei. ASUPRA BURSELOR Prin urmare legea dă indicaţiuni precise şi fără posibilitate de am­biguităţi sau derogări. Misiunea Comisiunei Cotei, trebuie să fie împlinită numai în cadrul legii, fără intervenţiile deseori explosi­ve ale operatorilor interesaţi. Pe de altă parte trebuie ca va­­riaţiunile dintre cursurile unei va­lori în bursă, în cadrul aceleiaşi şedinţe, să prezinte o amplitudine cât mai redusă, de­oarece o cotă oficială e susceptibilă de o apreci­ere favorabilă, când pentru o a­­ceiaşi valoare se înscrie c­ât mai puţine cursuri şi cu diferenţe ne­însemnate între ele. MASURI DE ÎNDREPTARE In primul rând, se impune o or­dine în strigările valorilor, de e­­xemplu după importanţa lor în­ grupa respectivă. Intr’adevăr, Comitetul bursei, în şedinţa din 24 iulie a. c. a hotă­­rit ca strigările, cami până în pre­zent se făceau pe grupe de acţi­uni, să se efectueze cu începere de la 1 August a. c., individual şi în ordinea următoare: Societăţi petrolifere: 1) Astra Română; 2) Steaua Română; 3) Creditul Minier; 4) Concordia; 5) Diverse (Petrol Block,­­ R­D P, Redevenţa, Prahova, Astra Mina). Soc. Miniere şi Foraj:­ 1) Mica 2) Gaz Metan; 3) diverse (Credit Carbonifer, Aur). Soc. Industria Hârtiei şi tiparu­lui: 1) Letea; 2) diverse (Cartea Românească, Fabrica de celuloză Zărneşti). Soc. Industria Metalurgică: 1) Reşiţa; 2) diverse. Soc. de Comunicaţii şi Transpor­turi: 1) Telefoane; 2) STB; 3) SRI; 4) Radio. Bancare: 1) BNR; 2) Banca Ro­mânească; 3) Creditul Naţional Industrial; 4) Banca de Credit Ro­mân; 5) diverse. Restul grupelor de acţiuni, cu­prinse în tabelul cotei oficiale se vor striga fără vreo clasificare specială, însă în ordinea stabilită. După terminarea operaţiunilor cu acţiuni, se procedează la stri­gări în compartimentul valorilor publice. Prin aceste inovaţiuni, derivate din practica negocierilor, se poa­te ajunge la stabilirea unor cote exacte, izvorîte din liberul joc ail cererii şi ofertei, cote cu consem­­­nul tuturor factorilor în cauză. Pe de altă parte s’ar reduce la minimum posibil constataţiunile şi s’ar evita şi unele suspiciuni cari afectează prestigiul şi încrederea într’o instituţiune unde speculaţiu­nea nu trebuie considerată cât un element pejorativ. L. LIICEANU Retragerea din circulație a monetei de 500 lei din argint Monitorul Oficial de ori publică urmă­torul decret-lege : Art. I. Moneta de 500 lei din argint, emisă pe baza înaltului decret regal nr. 1133 din 10 Iunie 1944, se va retrage din circulație dela data apariţiei acestui de­­cret-lege în Monitorul Oficial. Art. II. Retragerea se va face de că­tre Administraţiile financiare şi percep­ţii, precum şi de către sucursalele şi agenţiile Băncii Naţionale a României, care vor schimba moneta retrasă cu ori­ce altă monetă metalică sau de hârtie aflată în circulaţia Art. III, întreaga cantitate de monetă retrasă va fi trimisă Monetarii Naţio­­nală. Art. IV. Durata retragerii este de o lună dela publicarea prezentului decret­­lege în Monitorul Oficial. Art. V. După această dată și până la 15 Septembrie 1945, când prierde orice putere circulatorie moneta de 500 lei din argint nu va mai fi primită decât în plata impozitelor datorate Statului. Obligaţiunile intrep­rinderilor cartelate Se reaminteşte înţelegerilor econom!-i Industriei şi Comerţului, Direcţia In­ce de tot felul (carteluri, trusturi, etc.) i­dustriei, Serviciul Cartelurilor, nein vizate de art. 1 şi 2 din legea cartelu­ i târziat, o dare de seamă completă a rilor, că potrivit art. 10 al aceleiaşi legi,­­ activităţii avute în cursul anului 1944, sunt obligate să prezinte Minsiterului Termenul pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la fieie importate Direcţiunea generală a vămilor aduce la cunoştinţa tuturor, deţinătorilor de filme cinematografice introduse în ţară fără îndeplinirea formalităţilor vamale, că se acordă un termen până la data de 20 August, în care timp se pot prezenta vămii Bucureşti­oara de Nord, cpre va achita drepturile de import, fără nici o sancţiune. Toţi acei care vor fi găsiţi ulterior datei de mai sus, cu filme cinematogra­fice new...-unite, li se vor aplica sanc­ţiunile prevăzute de legea generală a vămilor în materie de contrabandă. sM ré" .,-v­ , -y ~ Importante hotărâri luate la Potsdam — Controlul industriei germane — ■ ■ LONDRA, 31 (Radio)­ — Se anunţă din Potsdam că Generalis- Simur Stalin, preşedintele Truman şi primul ministru Attlee au fi­nit­eri o nouă conferinţă. Corespondenţii de presă aliaţi telegrafiază că lucrările confe­rinţei continuă într’o atmosferă extrem de cordială. Votul Senatu­lui american care a ratificat ap­roape în unanimitate Charta de la San Francisco a întărit şi mai mult poziţia preşedintelui Tru­man, fiind interpretată în sensul că Statele Unite sunt hotărîte să coopereze pe plan internaţional cu statele europene. Corespodentul din Potsdam al ziarului „New York Times" tele­­grafiaza că, conferinţa ,,celor 3 mari“ a luat hotărîri importante e® privire la controlul industriei g®­rmane. Mareslu­ Jukov a ordonat ori ca industriile germane să-şi reia activitatea până la 15 August. Creerul lui Mussolini trimis unui institut de cercetări ■ ■ LONDRA, 31 (Radio). — Se anunță din Roma că, o parte din creerul lui Benitto Mussolini, fostul dictator al Italiei fasciste, a fost trimis institutului de cercetări de pe lângă spitalul ,,Sf­ Elizabeth“ din New-York, care face cercett­uri asupra bolilor mintal®. Trupele americane vor fi retrase din Europa când pacea nu va mai fi primejduită POTSDAM, 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei Reuter, intr’un interview acordat reprezentan­tului ziarului armatei americane Stars and Strk­es, preşedintele Truman a de­clarat intre altele că Statele Unite nu trebue să-şi retragă forţele din Europa atăt de repede încât pacea să poată fi primejduită. El a adăugat „Totuşi, imediat ce con­diţiile vor fi garantate că pacea nu va fi primejduită, forţele de ocupaţie vor fi retrase“. Opunându-se ideei de a se aduce in Europa soţiile şi familiile ostaşilor a­­mericani, preşedintele Truman a afirmat că nu doreşte să trimită pe americani „să colonizeze Europa“. P­I LUNI 30 IULIE BURSA Debutul săptămânal al bursei de valori mobiliare s’a efectuat intr- o atmosferă de bună dispozi­­ţiune. In compartimentul acţiunilor susţinerea tendinţei s’a făcut sim­ţită prin cereri active, de multe ori, însă, oferta s’a arătat reţinută. Fermitatea cursurilor s’a afir­mat, în deosebi, la acţiunile socie­tăţilor petrolifere, industriale — miniere şi transporturi — comu­nicaţii. Ameliorări şi redresări s’au produs la majoritatea valo­rilor. Acţiunile bancare au avut o tendinţă slabă, pe alocuri abia susţinută. Valorile cu venit fix slab re­prezentate într’un târg apatic: cursuri nesatisfăcătoare. ÎMPRUMUTUL reface­rii NAŢIONALE In cursul zilei de Luni s’a des­­voltat o intensă activitate în târ­gul chitanţelor titluri­ provizorii ale împrumutului Refacerii Na­ţionale. Cursurile au sporit de la 4StH la 47l/1­­ VANZARE DE PETROL Consiliul de miniştri a aprobat încheierea şi semnarea în condi­­ţiunile expuse în referatul Mini­sterului industriei şi comerţului, cu societatea As­tram­in­a şi între­prinderile Fraţii Niculesch­Ciufu a contractului pentru vânzarea cantităţii de 6.000 vagoane ţiţei provenind din drepturile de rede­­venţă şi impozit minier, cuvenite Statului în natură. CREDIT PE GAJ R. S. S. A CESIUNE Antrepriza ing. Emil Focşane, în baza împrumutului acordat de Banca Urbană, i-a cesionat su­mele ce are de primit sub orice formă, în valoare totală de lei 66.962.932 (şase zeci şi şase mi­lioane, nouă sute şase zeci şi două mii, nouă sute treizeci şi doi), de la Direcţia Generală C.F.R. UN MILIARD PENTRU ÎNFIINŢAREA DE ECO­NOMATE MILITARE Ministerul de finanţe a întoc­mit un proect de decret lege pen­tru autorizarea Casei Oştirii să contracteze la instituţiile publice de credit un împrumut de 1 miliard în vederea înfiinţării economate­lor militare. APROVIZIONAREA CU GRÂU A CAPITALEI începând de la data de 23 iulie a. c. şi până la 29 iulie a. c., au sosit la morile din Capitala 130 de va­goane de grâu a 10 tone. De asemenea mai sunt în curs de sosire cca. 80 de vagoane care vor vroi peste 4-5 zile. Aceste transporturi sunt colec­tate din judeţele Ilfov, Vlaşca şi Ia­­lomiţa.­­ STABILIREA PREŢURI­LOR LA ATELIERELE MICILOR MESERIAŞI Organele de resort examinând Banca Comercială şi Română a deschis pe seama firmei „Dacia” S. A. pentru industria textilă cu sediul în b-dul Bucureștii Noi nr. 88, un credit în cont curent până la c­oncurenta sumei de lei 45.000.000 (patruzeci si cinci milioane). Pentru acordarea acestui cre­dit, ca si pentru sumele avansate peste limita creditului deschis, susnumita firăm a depus în­ faţî industrial, catitatea de ker, bumbac importaii dim U. i problema preţurilor la micii meseri­aşi patroni din Capitală, au luat in discuţie in cursul zilei de eri după amiază preţurile maximale ce ur­mează să se stabilească la croito­riile de damă, ateliere de lingerie, birourile de copiat acte, homari, etc.­­ . Comisiunea urmează să ia hotă­râri în cursul zilei de astăzi. NU MAI SOSESTE CEA­PA IN CAPITALA ! In atenţia organelor de resort De câteva zile lipseşte complect de pe piaţa Capitalei un articol de cea mai mare necesitate, ceapa. Deşi ne aflăm in toiul verei, când zarzavaturile şi legumele ar trebui să abunde din motive pe care le vom arăta mai jos, acestea se aduc în Capitală la răstimpuri destul de rare şi în foarte mici cantităţi. Micile cantităţi de ceapă cari mai pot fi procurate ici colo, şi pe sub mână se vând cu 5-600 lei kgr., şi alte legume, chiar dacă nu are ne­voie de ele. Una din explicaţii este aceea că unii din proprietarii de grădini din preajma Capitalei nu se grăbesc sa scoată din pământ, aşteptând până mai târziu când speră ca să încase­ze sume mai mari pentru produsele lor. Atragem atenţiunea forurilor e­­conomice superioare să ia măsuri urgente pentru a se transporta can­tităţi suficiente de ceapă în Capitală aşa cum s-a procedat şi cu cartofi nu de mult. Popom­ austriac ameninţat de foamete şi epidemii din apel către marile puteri VIENA, 30 (Rador). — Coresponden­tul Agenţiei REUTER comunică: O rezoluţie pr­in care se cere guver­nului provizoriu austriac, de sub pre­şedinţia d-lui dr. Karl Renner să „a­­tragă atenţia marilor puteri asupra marelui pericol ce ameninţă poporul austriac din cauza foametei şi epide­miilor", a fost adoptată de delegaţii ce au participat la conferinţa partidului socialist austriac în prezenţa membri­lor socialişti ai guvernului, la sfârşitul săptămânii trecute.­­ Rezoluţia a fost adoptată după citirea unui raport al d-lui dr. Andreas Korb, ministrul socialist al alimentaţiei. In aceeaşi rezoluţie se cere să proce­deze la o politică economică precisă, care să cuprindă şi rapidă naţionaliza­re a principalelor industrii, şi să nu im­pună populaţiei restricţii necesare, ci să o încurajeze ca să găsească singură so­luţii. Rezoluţia adresează totdeodată un apel populaţiei să respecte măsurile privitoare la distribuirea alimentelor şi să facă un maxim de ofert productiv pentru a restabili viaţa economică a ţării. SOVIETELE PARTICIPA LA CONFERINŢA TANGER, PARIS. 30 (Rador). R­D Harold King, trimisul spacial al Agenţiei Reuter, transmite : Funcţionarii ministerului francez al afacerilor străine au confirmat Duminică că conferinţa privitoare la statutul zonei internaţionale a Tangerului amânată în ziua de 2 Iulie pentru ca Anglia, Statele­ Unite şi Franţa să ia în conside­rare cererea guvernului sovietic de a lua parte la conversaţii, va în­cepe Vineri, 3 August, cu partici­parea Uniunii Sovietelor. La această conferinţă vor lua parte în principiu statele care au semnat convenţia de la Algesiras în 1906. Se reaminteşte că această con­venţie a fost semnată de aproape toate statele europene şi de Statele Unite, Germania şi Austria sunt excluse în mod automat prin sti­­pulaţiile tratatelor de pace după primul război mondial. Situaţia agricolă în ţară Seceta persistă. Viile vor da rod excepţional După informaţiunile noastre culese din diferite regiuni, se­ceta persistă în toată ţara. In foarte multe judeţe recolta po­rumbului va fi foarte slabă. Pă­mântul este uscat şi din această cauză nu se pot face alături de vară şi întoarcerea mirişti­lor. 11 4 . In câmpia Cjupârei seceratul grâului e sfârşit şi se continuă cu treeratul. Producţia de fructe de toam­nă, mere, prune şi pere se a­­nunţă bună. Viile vor da­ o producţie etc­­. rT ie-i de cuna întru cât nţi s’au mro P trat atacuri eh­reană ţi ui i­u’au fost bătute la crin­dină. smm Societatea de transporturi aerien sovieto - română T. A. R. S. Pentru a ne da seama de importanţa nouii societăţi de transporturi aeriene căreia i se pune bază acum, este bine să aruncăm o privire retrospectivă asu­pra activităţii aviaţiei noastre civile: vom constata atunci că traficul aerian se desfăşoară numai în anumite luni ale anului, cu un utilaj uzat şi cu pu­ţină garanţie în ceea ce priveşte secu­ritatea. Acestei stări de fapt se adaugă seria distrugerilor cauzate de război, astfel că ne găsim azi în faţa sarcinei de a reorganiza transportul aerian pe baze largi şi solide, în aşa fel încât să cores­pundă nu numiţi procesului de refacere şi de dezvoltare al ţării noastre, ci al întregului complex economic din acest sector. Ca atare, nu o rentabilitate mai mare sau mai mică este obiectivul principal al societăţii T.­­A. R. S., ci rolul ce urmează a-l deţine în acest angrenaj -prercursiunile pozitive imediate ce vor f înregistrate. Spsitatea va deservi toate­ aerolu­rile noastre, plus cele sovietice de pe litoralul Mării Negre. Ea are posibili­tatea de a încheia convenţii cu linii ae­riene internaţionale. Considerând desă­vârşirea technică de zi cu zi, ţinând seama de faptul că Uniunea Sovietică aduce ca aport în această societate a­­vioane noui, piese de schimb în canti­tate suficentă, personal technic cu pre­gătire corespunzătoare, T. A. R. S. se va desvolta în condiţiuni optime. In­ mentalitatea publicului se va produce acea salutară primenire, care-1 va în­drepta în măsură din ce în ce mai mare spre acest mijloc de locomoţiune, care îi va garanta viteza, securitatea si con­fortul la un preţ care nu va depăşi cu mult pe cel al căilor ferate. In ce priveşte poşta si transportul msrfuriior, vor fi deasem­enea deservi­te în parte pe cale aeriană încât socie­tatea T. A. R. S. trebuie conside- 'ă că unul din factorii cei mai nr.-....: a d-’ 0 nw’1 -uteatit t..„egu^­lul mercuit economifi. .­­ p U’

Next