Argus, august 1945 (Anul 34, nr. 9642-9665)
1945-08-02 / nr. 9643
ANUL XXXV Nr. 9643 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri Interne Şi externe ABONAMENTE» In ţară ,n străinătate m . . Tarifa] în funcţiune de Iun» 3000 lei de convenţiile poştale internaţionale JPentru bănci, societăţi ţi instituţii 20.000 iei anual ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: 2 PACINI 40 LEI INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Str. Sărindar 15 Tel: 3.05.44 AMERICA, DUPĂ RĂZBOI ! Deşi războiul cu Japonia mai continuă cu înverşunare, americanii caută de pe acum să găsească soluţii pentru multiplele probleme ce ar trebui grabnic rezolvate odată cu încetarea ostilităţilor. Trecerea pe picior de pace a unei industrii de război de Capacitatea celei americane e o chestiune deosebit de complexă şi americanii se tem mai mult ca de orice de perspectiva apăsătoare^ a reeditării şomajului, a cărui înlăturare s’a datorat In trecut nu numai unui concurs prielnic de împrejurări, dar mai ales uriaşelor sforţări sociale făcute de neuitatul preşedinte Roosevelt. Intre lucrările ce apar zilnic cari pun problema viitorului economic şi social al StatelorUnite a făcut foarte multă vâlvă cartea lui Leo Cheme: „Restul vieţii tale” în care autorul — pe bază de date reale — caută să imagineze evoluţia vieţii cetăţeanului american în epoca de după actualul război. . Cherie care între altele este Şi conducătorul unui important institut de conjunctură e în speriat preocupat de spectrul şomajului ce aşteaptă pe atâţi americani. El descrie acest sumbru proces al declanşării lipsei de lucru în felul următor: „DinWashington vine ştirea că contractul de război X, a fost anulat. Această ştire cuprinde pe primii furnizori ca General Motors, Glenn Martin, Harvester, Endicott, Johnson etc. Mii de oameni din întreprinderi mari şi mici cari la rândul lor au primit comenzi de la aceste mari industrii sunt loviţi de această situaţie. Ştirea pătrunde până în atelierele cele mai mici, ca un svon de panică: „S’a anulat contractul”. Un vânt rece străbate America, un vânt care prevesteşte furtuna”. Statistic, America ar urma să conteze în anul 1946 cu un număr de 11 milioane şomeri şi cu alţi 8 milioane de oameni „disponibili”. Aceste cifre sunt cu unele diferenţe în plus sau în minus confirmate de majoritatea experţilor americani. Desigur că pentru combaterea şomajului s-au pus în circulaţie nenumărate soluţii şi planuri. Dar privirile americanilor sunt în special aţintite spre Rusia Sovietică, singura ţară care a reuşit să pună definitiv capăt problemei şomajului şi care pe bază de lege a garantat celor demobilizaţi, reluarea lucrului, o lună după reîntoarcerea la cămin. Şi din acest punct de vedere opinia publică americană arată un interes din ce în ce mai mare pentru cunoașterea stărilor de lucruri din U. R. S. S. Cum se va face repartizarei cotelor de mărfuri la economate Subsecretariatul de Stat al aprovizionării comunică, . întreprinderile cu mai puţin de 500 salariaţi care, date fiind condiţiile locale, nu şi-au putut constitui economate prin asociere sau afiliere, sunt autorzate a-şi constitui economate proprii, cu respectarea tuturor dispoziţiunilor legii nr. 348 din 3 Mai 1949. OFICIILE ECONOMICE"Oficiile economice judeţene şi municipale vor înscrie în registrul economatelor, înfiinţat special în acest scop, şi economatele constituite în conformitate cu dispoziţiile de mai sus.Pentru o urgentare a funcţionării acestor economate, simpla înregistrare a cererii de înscriere în registrul economatelor dă acestora dreptul de a activa, urmând ca ulterior să se facă verificarea actelor prezentate. Listele date de întreprinderi, cuprinzând numărul salariaţilor şi al membrilor familiilor lor, se vor întocmi pe răspunderea patronilor, sub supravegherea Comisiunii locale a Sindicatelor Ilnite. Spre a se evita dublele aprovizionări şi pentru a se verifica înscrierile în economate, salariaţii şi membrii familiilor lor vor prezenta buletinul de la Biroul Populaţiei, iar în Bucureşti, pe lângă acest buletin, vor mai prezenta şi dovada de rămânere în Capitală.. Economatele vor viza buletinele şi dovezile cu menţiunea: „Este înscris în Economatul ....... la nr............ Cele mai aspre sancţiuni se vor aplica celor vinovaţi de înscrierea salariaţilor sau a membrilor familiilor lor în mai multe economate. O mai bună funcţionare a economatelor Pentru o bună funcţionare a economatelor, oficiile economice judeţene şi municipale vor colabora îndeaproape cu organele locale ale Confederaţiei Generale a Muncii. La repartizarea articolelor pe economate prin Oficiul economic judeţean sau municipal va asista şi un delegat al Comisiei locale a Sindicatelor Unite din localitatea respectivă. Comisiuni mixte, formate din unul sau doi inspectori ai Subsecretariatului de Stat al aprovizionării şi din delegaţii comisiilor sindicale locale, vor verifica pe judeţe şi municipii dacă întreprinderile au înfiinţat economate şi dacă le aprovizionează permanent, întreprinderile care contravin legii li se vor încheia acte de dare în judecată, conform legii sabotajului economic. O copie după procesul-verbal de constatare înaintat parchetului va fi trimisă Subsecretariatului de Stat al aprovizionării. Repartizarea articolelor destinate economatelor se va face de către Subsecretariatul de Stat al aprovizionării, printr’o comisiune compusă din: un reprezentant al Confederaţiei Generale a Muncii, directorii economatelor şi directorii de resort ai departamentului sub preşedinţia secretarului general. Comisiune nu va lua în considerare cererile de repartizare de produse, înaintate de întreprinderile care nu şi-au constituit legal economate şi nu au prezentat dovada eliberată de Oficiul economic judeţean sau municipal respectiv, care să ateste că a înregistrat economatul în registrul special. Orice cerere aâ*i?*tă acestei comisiuni va fi întocmită pe produse și nu global, căci numai astfel se va putea asigura o rapidă rezolvare a cererilor. In cerere se va specifica în acelaş timp numărul funcţionarilor,, numărul muncitorilor şi numărul membrilor familiilor lor — fiecare categorie separat — cari sunt aprovizionaţi prin economat. Aprovizionarea economatelor făcându-se prin repartizări de cote acordate de aceste comisii, nicio livrare de articole raţionate sau reglementate nu se va face economatelor de către fabrici decât în baza autorizaţiilor date de subsecretariatul de Stat al aprovizionării. Ca atare economatele se vor adresa direct fabricelor numai în baza autorizaţiilor primite. Oficiile economice judeţene şi municipale sunt obligate să trimită de urgenţă rapoarte asupra constituirii economatelor, însoţite de dosarele fiecărui economat în parte, spre a se putea păşi de îndată la întocmirea planului general de aprovizionare. Uzinele „I. G. Farbenindustrie" lucrează acum pentru Statele Unite PARIS, 31 (Rador). — Se anunţă că multe uzine „I. G. Farbenindustrie“, care sub regimul hitlerist au pus toate resursele lor industrale la dispoziţia maşinei de război germane, sunt folosite acum pentru a produce articole de care are nevoe în timp de pace armata Statelor Unite. FIA MARTI 31 IULIE BURSA In şedinţa de Marţi a târgului de efect® şi acţiuni, buna dispoziţie a continuat să se desvolte în cadrul unor negocieri însufleţite. Tendinţa fermă în compartimentul acţiunilor a fost susţinută de cereri active, în general, ceea ce a dat la aproape toate cursurile o mişcare de urcare. Valorile cu venit fix au pus in discuţie mai multe rubrici, ca de obicei, însă volumul de încheieri nu corespunde importantei acestui compartiment. In general cursurile mai satisfăcător orientate, împrumutul refacerii NATIONALE S’a resimţit lipsa de cumpărători în târgul medaliilor, preturii® slabe, totuşi ceva mai superioare monezilor aur. Activitate mai vie la chitanţele împrumutului. Cursuri: Emisiunea Bucureşti : 471/s. 47V2. Emisiunea Provincie: 461/1. FRUCTELE Târgul engros abundent aprovizionat. Au fost înregistrate următoarele preturi (Pe kgr): Caise cal. I 600 Iei; cal. I 450 Iei. Mere văratice 250 lei ; pere văratice 300 lei- Mere selecţionate; 550, 500 si 1000 lei. Prune văratice 250; prune Reine Claude lei ÎOOO. Pepeni verzi sau galbeni 150 lei. Cantalupi 500 lei. Turkestan 300 lei- Struguri perlă lei 600. CLASIFICAREA ATELIERELOR După cum am arătat forurile în drept lucrează la clasificarea categoriilor atelierelor micilor meseriaşî-patroni In şedinţa care a avut loc ori s’a hotărât ca atelierele de croitorie de dame să fie împărţite în 5 clase: de lux categoria I-a, II-a, III-a si a IV-a. In ce priveşte atelierele de lingerie bărbătească şi de damă, el© au fost împărţite în două clase. Deasemenea, au mai fost clasifi- T A cate atelierele de blănărie, cojocărie lustragerie si homarii. In ce priveşte atelierele de blănărie, cojocărie, lingerie, etc. s-a hotărît ca preţurile să fie fixate cu materialul clientului. PREŢUL PAINEI Astăzi după amiază va avea loc la ministerul Industriei şi Comerţului, şedinţa delegaţiei economice a guvernului. Printre punctele principale care urmează să fie discutate este problema preţului pâinii. NUMIREA NOUILOR CONTROLORI DE PREŢURI După unele informaţiuni peste câteva zile urmează să apară decizia cuprinzând noul cod de controlori de supraveghere în cadrul aplicării legei circulaţiei mărfurilor şi sabotajului economic. Se ştie că pentru 100 de locuri au fost nu mai puţin de 4000 de cereri In momentul de fată o comisiune specială treează cererile. Socotim că ar fi necesar ca organele în drept să tină seamă la aceste numiri de recomandările diverselor sindicate profesionale. PROBLEMA EXPLOATĂRII PEŞTELUI — Ce treime făcut pentru sporirea producţiei. Situaţia din Delta Dunării —* Cele mai mari hale de pescării din ţară, cu instalaţii moderne de frigorifere, fabrici de conserve, pentru industrializarea peştelui, cu afumătorii, săpătorii, etc., au fost făcute la Galaţi. Şi totuşi, fără a avea nimic din toate acestea, — datorită poate numai aşezării geografice, un alt oraş, — Tulcea, a devenit astăzi singurul şi cel mai însemnat centru pescăresc al ţării. Acest modest port dunărean, a cărui viaţă se scurgea până de curând liniştită şi tihnită, înviorată doar de sosirea vaporului care îi aducea poşta şi pasagerii de la Galaţi, este în curs de a căpăta o mişcare comercială şi economică mai vie de când a fost legat prin cale ferată de restul ţării,— ceia ce îi dă posibilitatea să primească şi mai cu seamă să expedieze produsele mult mai repede decât pe Dunăre, — Tulcea a căpătat, atât pentru aprovizionare cât şi pentru valorificarea producţiei din toată regiunea Deltei, o importanţă deosebită. Este firesc ca, într’un judeţ unde bălţile ocupă mai mult decât jumătate din suprafaţa lui cea mai însemnată producţie să fie peştele şi unul din cele mai frumoase venituri ale populaţiei să fie dat de pescuit, pentru că nesfârşita întindere de apă cuprinsă între cele trei braţe ale Dunării, ca şi pescuitul de la gurile lor, reprezintă una din marile noastre bogăţii economice. O SURSA DE PEŞTE Delta Dunării, acest rezervoriu de peşte, cum îl numesc specialiştii, este ca o imensă pâlnie care îşi scurge producţia spre Tulcea. Din zori şi până în seară, sosesc aci bărci cu peşte, iar remorcherele nu mai prididesc să aducă din toate colţurile Deltei, greoaiele barcaze încărcate. In cherhanale improvizate sau chiar pe mese aşezate sub cerul liber, grămezi de peşte de tot felul aşteaptă să fie sortat, despicat, sărat, aşezat în lăzi, ca alte grămezi să le ia locul şi munca să continue fără preget. Din cauza scăderii apelor, pescuitul mare a început în acest an chiar de pe acum, adică mult mai devreme decât altădată. Această împrejurare face ca lipsa instalaţiilor necesare pentru primirea, prelucrarea, păstrarea şi expedierea peştelui, să fie mai simţită decât în trecut. Intr’adevăr, deşi prin Tulcea trec aproape zece milioane kilograme peşte pe an, iar în anii buni pentru pescuit chiar mai mult, nu numai că nu s’a construit aici încă nici un frigorifer, dar nici măcar nu s’au făcut câteva gheţării mari, unde să se poată păstra în bune condiţii o parte din producţia pescăriilor Deltei. Halele de peşte existente sunt mult neîncăpătoare, iar magaziile improvizate, s-au construit şi amenajat fără respectarea unui plan de ansamblu care să prevadă realizarea pe etape a construcţiilor, de către Stat. Şi pentru că se aşteaptă totul de la Stat, este bine să arătăm că iniţiativa particulară ar fi bucuroasă să intervină cu capitalul necesar şi nu aşteaptă decât să i se precizeze condiţiile în care ar putea colabora cu pescăriile la realizarea programului de investiţii necesar. SITUAŢIA PESCARILOR DIN DELTA Cele câteva mii de pescari din Deltă, speculaţi până maieri de către cherhangii, s’au grupat acum în Sindicate, care îşi spun cuvântul cu hotărâre şi greutate. O colaborare strânsă între toţi cei interesaţi, pescari, fabrici de conserve, afumătorii, sărătorii, etc., ar putea chiar fără a mai apela la concursul Statului, să rezolve total sau în parte problema instalării unui adevărat centru pescăresc la Tulcea. Delta Dunării nu mai trebueşte neglijată. Prin studii serioase, PARID-ul poate pune la punct proectele lucrărilor ce sunt necesare ca producţia de peşte, a Deltei, dacă nu poate fi sporită, ce puţin să nu scadă, cum s’a întâmplat în ultimii ani. O organizare mai temeinică a exploatării se poate face de aci înainte cu concursul Sindicatelor de pescari, ce trebuesc să se grupeze pe ţară în Uniune sau chiar într’o Confederaţie de pescari. Participarea lor directă la stabilirea unei noui organizări a exploatării pescăriilor se impune, pentru că pescarul reprezintă astăzi cel mai important factor al exploatării pescăriilor Statului, nu numai prin faptul că depune munca, dar pentru că tot el este cel care aduce și inventarul de scule necesar pescuitului, asigură transportul peştelui, condiţionarea lui şi de multe ori îşi riscă sau chiar îşi pierde viaţa pe baltă. CATEVA SUGESTII Gheţăriile necesare păstrării producţiei ca şi instalaţiile de baie de primirea şi expedierea peştelui, se pot construi de I. N. C. D. O. P. şi cooperativele care comercializează producţia, ca o obligaţie pentru menţinerea privilegiilor ce li s-au dat. Fabricile de conserve, afumătoriile, etc., vor fi bucuroase să-şi aşeze instalaţiile lor la Tulcea, numai să li se asigure materia primă necesară fabricării conservelor. Culturi de zarzavaturi pe lângă aceste fabrici vor completa aşezarea lor, asigurând în acelaş timp şi nevoile populaţiei. PARID-ului i-ar reveni numai sarcina de a îndruma buna exploatare a bălţilor, executând lucrările necesare lor, supraveghind ca peştele proaspăt şi sărat să ajungă la consumator în cele mai perfecte condiţii de higienă şi asigurând astfel îndestularea întregii populaţii cu peşte. — p.I. — Instalaţii absolut necesare îl DE AZI SE CIRCULA TOATĂ NOAPTEA IncCDÂnd de astăz, circulaţia pietonilor şi vehiculelor ©si® liberă toată noaptea. Orarul actual de circulaţie al tramvailor se menţine încă până la noi dispoziţiuni, ca şi cel de închiderea restaurantelor şi celorlalte localuri de consum. O ordonanţă specială care va fi emisă zilele acestea, va fixa noul orar și pentru ultimele restricții, intrându-se astfel în normal. Anchetă guvernamentală in legătură cu afacerile financiare aie generalului Roosevelt WASHINGTON 31 (Rador). — Generalul de brigadă Elliot Roosevelt, fiul fostului președinte Roosevelt, va termina serviciul militar la 15 August, — după cum anunță departa- mentul de război nordamerican. In declaraţie se adaogă că generalul Roosevelt, care slujea în aviaţia nordamericană, a cerut la 11 Mai să fie scos din serviciul activ. Departamentul de război nord american precizează că hotărîrea de a lăsa la vatră pe generalul Roosevelt a fost luată „înainte de apariţia articolelor, recenţii cu privire la o anumită tranzacţie financiară. Departamentul războiului nu dispune de nici o informaţie cu privire la această chestiune, atunci când a autorizat plecarea la vatră.“, adaugă declaraţia oficială. Afacerile financiare ale generalului Roosevelt fuseseră supuse unei anchete guvernamentale de mai multe săptămâni în urma ştirilor că ar fi primit 200.000 de dolari din partea d-lui John Hartford, preşedintele unei mari societăţi, acesta acceptând lichidarea creanţei pentru suma de 4.000. dolari^*— or 4 m * m ■■(A* 10) 2 AUGUST 1943 CITI?» și răspândiți ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne 5i PUattCITATE» ’•^rtnf ce primeşte Ut administraţia parnl^ şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS** S. A. Inseris sub Nr. 208 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PETROVICI IMPORTANŢA CONVENŢIEI ECONOMICE ROMÂNO-POLONE Nevoile de cărbuni ale căilor ferate şi ale industriei vor fi acoperite prin importul din Silezia Declaraţiile făcute presei de către d. I. Ch. Maurer subsecretar de stat la ministerul comunicaţiilor „Motivul principal care a determinat plecare delgaţiei guvernului român la Moscova, a început declaraţiile d-sale d. Maurer, este situaţia gravă a aprovizionării cu cărbuni a căilor ferate şi a industriei noastre. Intr’adevăr, în ultima vreme, această situaţie ameninţa să devine dezastroasă, ţinând seamă că producţia noastră de cărbuni nu numai că nu acoperea nevoile industriei, dar nici chiar pe acealea ale căilor ferate, pentru care fusese aproape in integime mobilizată. Reservele de cărbuni erau pe cale de a dispare complect, ameninţând chiar traficul necesar lucrărilor de refacere C. F. R.. Astfel, cu posibiltăţile noastre reduse în domeniul cărbunelui, având în vedere strânsa interdependenţă între C. F. R. şi industria grea, mergând spre catastrofă, atât în ceea ce privesc transporturile, cât şi în ceea ce priveşte producţia industrială. Numai asigurând cantitatea necesară de cărbuni căilor ferate şi industriei principale, se putea realiza eşirea din această gravă situaţie. Erau necesare măsuri urgente: soluţia crizei nu putea fi găsită decât in cadrul unui import. In asemenea condiţiuni, guvernul român a hotărât trimiterea unei delegaţii pentru a lua contact cu delegaţia guvernului provizoriu polonez de unitate naţională în vederea tratării unui import masiv de cărbuni de Silezia. După tratative ce au decurs in cel mai larg spirit de înţelegere, in seara zilei de 7 iulie a. c., convenţia economică doraâno-polonă a fost încheiată şi semnată. NEVOILE CAILOR FERATE ŞI ALE INDUSTRIEI VOR FI ACOPERITE. Prin această convenţie România urmează să importe din Polonia o cantitate de 830.000 tone cărbuni de Silezia, din care 430.000 tone vor intra în ţară până la finele acestui an. In schimbul acestei importante cantităţi de cărbuni de bună calitate, vom exporta în Polonia o serie de materii prime şi semifabricate. Cantitatea de cărbuni importată, împreună cu producţia noastră proprie, va acoperi complect nevoile căilor ferate şi ale industriei. Acest fapt este de o extremă importanţă, uşurând enorm efortul de redresare a economiei noastre. Dar nu trebue să ne închipuim ca datorită acestei convenţii vom putea slăbi eforturile noastre pentru ridicarea producţiei. Din potrivă, pentru aplicarea în practică a acestei importante convenţii, este neclară o şi mai puternică mobilizare a energiilor creatoare ale poporului nostru, în vederea asigurării surplusului de materii necesare exportului. Efortul pentru mărirea producţiei în toate domniile trebue să crească, mai ales acum, când orice excedent al producţiei noastre industriale şi agricole poate fi valorificat în asemenea strălucite condiţii, spre binele şi prosperitatea poporului. I GESTUL GENEROS AL UNIUNII SOVIETICE Trebue însă să subliniem, că, fără sprijinul spontan oferit de Uniunea Sovietică, realizarea practică a convenţiei nu ar fi fost posibilă. In primul rând guvernul sovietic s'a oferit cu mărinimie să ne dea posibilitatea acestor tratative la Moscova. Conditiunile exeelente de lucru in care s’au desfăşurat aceste tratative cu delegaţia poloneză, sunt datorate în mare măsură ospitalităţii celei mai desăvârşite, oferite de autorităţile sovietice. In afară de aceasta, sprijinul direct al Uniunii Sovietice s-a evidenţiat atunci când ne-am lovit la un moment dat de grava dificultate a lipsei mijloacelor de transport pentru efectuarea importului şi exportului mărfurilor ce fac obiectul acordului. Expunând organelor sovietice această mare piedică în calea realizării practice a acordului româno-polon, am fost ajutaţi să ieşim din impas pentru un gest generos al guvernului Uniunii Sovietice, care ne-a oferit din propria iniţiativă sprijinul său, atât în ceea ce priveşte materialul rulant, cât şi parcul de şlepuri necesare transportului pe Dunăre. Deasemenea trebue să insistăm asupra spiritului de înţelegere ce a domnit în cursul lucrărilor pentru perfectarea convenţiei. Delegaţiile poloneză şi română reprezentau două ţări in care popoarele şi-au luat în mână propria lor soartă, prin guverne democrate. Acest fapt a dat contactului între cele două delegaţii un aspect de prietenie deosebită. Acordul a putut fi încheiat foarte repede, pentru că ambele delegaţii erau animate de sincera dorinţă de a găsi soluţii cât mai potriite intereselor celor două ţări prietene. S-a creiat deci în acest spaţiu european un climat de înţelegere între popoare în toate domeniile, înţelegere care cuprinde în sine minunate perspective de desvoltare. Pilda luminoasă cu frăţiei între popoarele Uniunii Sovietice este un stimulent permanent pentru întărirea legăturilor de prietenie între naţiuni. Datorită aceste ambianţe favorabile desvoltării prieteniei româno-polone, s'a putut ca, în cadrul unei convenţii restrânse, să realizăm o înţelegere economică a cărei valoare este de titru ori mai mare ca valoarea oricărui acord încheiat înainte de războiu cu Polonia. Marea noastră vecină de la Răsărit apare astfel ca un important factor de propăşire paşnică a popoarelor, care găsesc în U. R. S. S. un sprijin puternic în luptă comună pentru un viitor mai bun. DUPA CONFERINŢA DELA POTSDAM Preşedintele ROMÂN va vizita ANGLIA Şi va avea o întrevedere cu Regele George LONDRA, 31 (Rader). — Se intenţionează ca între Regele George al V-lea şi preşedintele Truman sa aibă Ioc o întrevedere. S’ar putea ca, după terminarea conversaţilor Marilor Trei dela Potsdam, preşedintele Truman să facă o vizită in Anglia timp de câteva ore In cursul călătoriei sale de înapoiere spre casă, dela Berlin. In acest caz, vasul de război american cu care el a venit în Europa se va îndrepta spre portul Plymouth, unda probabil Regele George îi va ieşi la întâmpinare. Conferinţa de la Potsdam se apropie de sfârşit ■ ■ LONDRA, 1 (Radio). — Priferinţă a „celor 3 maxi“. Genera man şi primul minstru Attlee an jumătate, cea mai lungă şedinţă Corespondentul britanic Rich din Potsdam : Conferinţa este sia că lucrările conferinţei vor seară, a avut loc la Potsdam o nouă conlissimul Stalin, preşedintele Truavut o consfătuire d® trei or© şi de până acum. ard Dimbleby a telegrafiat aseară pe cale de a se încheia. Am iraprefi terminate In mod oficial astă gBtf.»li 1. l^dgiggHB Laval a fost predat autorităţilor franceze PARIS 31 (Rador). —Agenţia AFI comunică: Comandamentul forţelor nordamericane de ocupaţie din Austria a transmis următorul comunicat: „Pierre Laval, întovărăşit de soţia sa a aterizat Miercuri dimineaţa la Horsching, lângă Lanzfin l'Austria.. Ft a fostluî Sfil, supravegherea armatei nordamericane, într'o locuinţă, iar la ora 15:30 marele cartier general francez a fost încunoştiinţat de prezenţa lui. Însoţit de generalul John Copeland din divizia 75 de infanterie, Laval a plecat de la Linz către zona franceză. El a sosit în Austria cu un avionZmnker. S$4 piloţii iară, germs*“-