Argus, august 1945 (Anul 34, nr. 9642-9665)

1945-08-02 / nr. 9643

ANUL XXXV Nr. 9643 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri Interne Şi externe ABONAM­ENTE» In ţară ,n străinătate m . . Tarifa] în funcţiune de Iun» 3000 lei de convenţiile poştale internaţionale JPentru bănci, societăţi ţi instituţii 20.000 iei anual ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: 2 PACINI 40 LEI INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Str. Sărindar 15 Tel: 3.05.44 AMERICA, DUPĂ RĂZBOI ! Deşi războiul cu Japonia mai continuă cu înverşunare, ame­ricanii caută de pe acum să găsească soluţii pentru multip­lele probleme ce ar trebui grab­nic rezolvate odată cu încetarea ostilităţilor. Trecerea pe picior de pace a unei industrii de război de Capacitatea celei americane e o chestiune deosebit de complexă şi americanii se tem mai mult ca de orice de perspectiva apă­sătoare^ a reeditării şomajului, a cărui înlăturare s’a datorat In trecut nu numai unui concurs prielnic de împrejurări, dar mai ales uriaşelor sforţări sociale fă­cute de neuitatul preşedinte Ro­osevelt. Intre lucrările ce apar zilnic cari pun problema viitorului economic şi social al Statelor­­Unite a făcut foarte multă vâlvă cartea lui Leo Cheme: „Restul vieţii tale” în care autorul — pe bază de date reale — caută să imagineze evoluţia vieţii cetăţea­nului american în epoca de după actualul război. . Cherie care între altele este Şi conducătorul unui important institut de conjunctură e în spe­riat preocupat de spectrul şoma­jului ce aşteaptă pe atâţi ame­ricani. El descrie acest sumbru proces­ al declanşării lipsei de lucru în felul următor: „Din­­Washington vine ştirea că contractul de război X, a fost anulat. Această ştire cuprin­de pe primii furnizori ca Gene­ral Motors, Glenn Martin, Har­vester, Endicott, Johnson etc. Mii de oameni din întreprinderi mari şi mici cari la rândul lor au primit comenzi de la aceste mari industrii sunt loviţi de a­­ceastă situaţie. Ştirea pătrunde până în atelierele cele mai mici, ca un svon de panică: „S’a a­­nulat contractul”. Un vânt rece străbate America, un vânt care prevesteşte furtuna”. Statistic, America ar urma să conteze în anul 1946 cu un nu­măr de 11 milioane şomeri şi cu alţi 8 milioane de oameni „disponibili”. Aceste cifre sunt cu unele diferenţe în plus sau în minus confirmate de majoritatea experţilor americani. Desigur că pentru combaterea şomajului s-au pus în circulaţie nenumărate soluţii şi planuri. Dar privirile americanilor sunt în special aţintite spre Rusia So­vietică, singura ţară care a reu­şit să pună definitiv capăt pro­blemei şomajului şi care pe bază de lege a garantat celor demo­bilizaţi, reluarea lucrului, o lună după reîntoarcerea la cămin. Şi din acest punct de vedere opinia publică americană arată un interes din ce în ce mai mare pentru cunoașterea stărilor de lucruri din U. R. S. S. Cum se va face repartizare­i cotelor de mărfuri la economate Subsecretariatul de Stat al a­­­provizionării comunică, . întreprinderile cu mai puţin de 500 salariaţi care, date fiind con­diţiile locale, nu şi-au putut con­stitui economate prin asociere sau afiliere, sunt autorzate a-şi constitui economate proprii, cu respectarea tu­turor dis­poziţiuni­­lor legii nr. 348 din 3 Mai 1949. OFICIILE ECONOMICE"­Oficiile economice judeţene şi municipale vor înscrie în registrul economatelor, înfiinţat special în acest scop, şi economatele consti­tuite în conformitate cu dispozi­ţiile de mai sus.­­Pentru o urgentare a funcţio­nării acestor economate, simpla înregistrare a cererii de înscriere în registrul economatelor dă ace­stora dreptul de a activa, urmând ca ulterior să se facă verificarea actelor prezentate. Listele date de întreprinderi, cuprinzând numărul salariaţilor şi al membrilor familiilor lor, se vor întocmi pe răspunderea pa­tronilor, sub supravegherea Co­­misiunii locale a Sindicatelor Il­­nite. Spre a se evita dublele aprovi­zionări şi pentru a se verifica în­scrierile în economate, salariaţii şi membrii familiilor lor vor pre­zenta buletinul de la Biroul Popu­laţiei, iar în Bucureşti, pe lângă acest buletin, vor mai prezenta şi dovada de rămânere în Capitală.. Economatele vor viza buletinele şi dovezile cu menţiunea: „Este înscris în Economat­ul ....... la nr............ Cele mai aspre sancţiuni se vor aplica celor vinovaţi de înscrierea salariaţilor sau a membrilor fa­miliilor lor în mai multe econo­mate. O mai bună funcţionare a economatelor Pentru o bună funcţionare a e­­conomatelor, oficiile economice judeţene şi municipale vor cola­bora îndeaproape cu organele lo­cale ale Confederaţiei Generale a Muncii. La repartizarea articolelor pe economate prin Oficiul economic judeţean sau municipal va asista şi un delegat al Comisiei locale a Sindicatelor Unite din localita­tea respectivă. Comisiuni mixte, formate din unul sau doi inspectori ai Subse­cretariatului de Stat al aprovizio­nării şi din delegaţii comisiilor sindicale locale, vor verifica pe judeţe şi municipii dacă între­prinderile au înfiinţat economate şi dacă le aprovizionează per­manent, întreprinderile care contravin legii li se vor încheia acte de dare în judecată, conform legii sabotajului economic. O copie după procesul-verbal de consta­tare înaintat parchetului va fi tri­misă Subsecretariatului de Stat al aprovizionării. Repartizarea articolelor desti­nate economatelor se va face de către Subsecretariatul de Stat al aprovizionării, printr’o comisiune compusă din: un reprezentant al Confederaţiei Generale a Muncii, directorii economatelor şi direc­torii de resort ai departamentului sub preşedinţia secretarului ge­neral. Comisiune nu va lua în consi­derare cererile de repartizare de produse, înaintate de întreprinde­rile care nu şi-au constituit legal economate şi nu au prezentat do­vada eliberată de Oficiul econo­mic judeţean sau municipal res­pectiv, care să ateste că a înregi­strat economatul în registrul spe­cial. Orice cerere aâ*i?*tă acestei comisiuni va fi întocmită pe pro­duse și nu global, căci numai ast­fel se va putea asigura o rapidă rezolvare a cererilor. In cerere se va specifica în acelaş timp nu­mărul funcţionarilor,, numărul muncitorilor şi numărul mem­brilor familiilor lor — fiecare categorie separat — cari sunt a­­provizionaţi prin economat. Aprovizionarea economatelor fă­­cându-se prin repartizări de cote acordate de aceste comisii, nicio livrare de articole raţionate sau reglementate nu se va face eco­nomatelor de către fabrici decât în baza autorizaţiilor date de sub­secretariatul de Stat al aprovizio­nării. Ca atare economatele se vor adresa direct fabricelor numai în baza autorizaţiilor primite. Oficiile economice judeţene şi municipale sunt obligate să tri­mită de urgenţă rapoarte asupra constituirii economatelor, însoţite de dosarele fiecărui economat în parte, spre a se putea păşi de în­dată la întocmirea planului gene­ral de aprovizionare. Uzinele „I. G. Farben­industrie" lucrează acum pentru Statele Unite PARIS, 31 (Rador). — Se anunţă că multe uzine „I. G. Farbenindu­strie“, care sub regimul hitlerist au pus toate resursele lor industr­ale la dispoziţia maşinei de război ger­mane, sunt folosite acum pentru a produce articole de care are nevoe în timp de pace armata Statelor Unite. F­I­A MARTI 31 IULIE BURSA In şedinţa de Marţi a târgului de efect® şi acţiuni, buna dispoziţie a continuat să se desvolte în cadrul unor negocieri însufleţite. Tendinţa fermă în compartimen­tul acţiunilor a fost susţinută de cereri active, în general, ceea ce a dat la aproape toate cursurile o mişcare de urcare. Valorile cu venit fix au pus in discuţie mai multe rubrici, ca de o­­bicei, însă volumul de încheieri nu corespunde importantei acestui com­partiment. In general cursurile mai satisfă­cător orientate, împrumutul refacerii NATIONALE S’a resimţit lipsa de cumpărători în târgul medaliilor, preturii® sla­be, totuşi ceva mai superioare mo­nezilor aur. Activitate mai vie la chitanţele împrumutului. Cursuri: Emisiunea Bucureşti : 47­1/s. 47V2. Emisiunea Provincie: 461/1. FRUCTELE Târgul engros abundent aprovi­zionat. Au fost înregistrate urmă­toarele preturi (Pe kgr­): Caise cal. I 600 Iei; cal. I 450 Iei. Mere văratice 250 lei ; pere văra­tice 300 lei- Mere selecţionate; 550, 500 si 1000 lei. Prune văratice 250; prune Reine Claude lei ÎOOO. Pe­peni verzi sau galbeni 150 lei. Can­­talupi 500 lei. Turkestan 300 lei- Struguri perlă lei 600. CLASIFICAREA ATELIERELOR După cum am arătat forurile în drept lucrează la clasificarea cate­goriilor atelierelor micilor mese­­riaşî-patroni In şedinţa care a avut loc ori s’a hotărât ca atelierele de croitorie de dame să fie împărţite în 5 clase: de lux categoria I-a, II-a, III-a si a IV-a. In ce priveşte atelierele de lin­gerie bărbătească şi de damă, el© au fost împărţite în două clase. Deasemenea, au mai fost clasifi- T A cate atelierele de blănărie, cojocă­­rie lustragerie si homarii. In ce priveşte atelierele de blă­nărie, cojocărie, lingerie, etc. s-a hotărît ca preţurile să fie fixate cu materialul clientului. PREŢUL PAINEI Astăzi după amiază va avea loc la ministerul Industriei şi Comer­ţului, şedinţa delegaţiei economice a guvernului. Printre punctele principale care urmează să fie discutate este pro­blema preţului pâinii. NUMIREA NOUILOR CONTRO­­LORI DE PREŢURI După unele informaţiuni peste câteva zile urmează să apară de­cizia cuprinzând noul cod de con­trolori de supraveghere în cadrul aplicării legei circulaţiei mărfuri­lor şi sabotajului economic. Se ştie că pentru 100 de locuri au fost nu mai puţin de 4000 de cereri­ In momentul de fată o comisiune specială treează cererile. Socotim că ar fi necesar ca orga­nele în drept să tină seamă la a­­ceste numiri de recomandările di­verselor sindicate profesionale. PROBLEMA EXPLOATĂRII PEŞTELUI — Ce treime făcut pentru sporirea producţiei. Situaţia din Delta Dunării —* Cele mai mari hale de pescării din ţară, cu instalaţii moderne de frigorifere, fabrici de con­serve, pentru industrializarea pe­ştelui, cu afumătorii, săpătorii, etc., au fost făcute la Galaţi. Şi totuşi, fără a avea nimic din toa­te acestea, — datorită poate nu­mai aşezării geografice, un alt oraş, — Tulcea, a devenit astăzi singurul şi cel mai însemnat cen­tru pescăresc al ţării. Acest modest port dunărean, a cărui viaţă se scurgea până de curând liniştită şi tihnită, învio­rată doar de sosirea vaporului care îi aducea poşta şi pasagerii de la Galaţi, este în curs de a că­păta o mişcare comercială şi eco­nomică mai vie de când a fost legat prin cale ferată de restul ţării,­­— ceia ce îi dă posibilitatea să primească şi mai cu seamă să expedieze pro­dusele mult mai repede decât pe Dunăre, — Tulcea a căpătat, a­­tât pentru aprovizionare cât şi pentru valorificarea producţiei din toată regiunea Deltei, o im­portanţă deosebită. Este firesc ca,­ în­tr’un judeţ unde bălţile ocupă mai mult de­cât jumătate din suprafaţa lui cea mai însemnată producţie să fie peştele şi unul din cele mai frumoase venituri ale populaţiei să fie dat de pescuit, pentru că nesfârşita întindere de apă cu­prinsă între cele trei braţe ale Dunării, ca şi pescuitul de la gu­rile lor, reprezintă una din ma­rile noastre bogăţii economice. O SURSA DE PEŞTE Delta Dunării, acest rezervoriu de peşte, cum îl numesc speciali­ştii, este ca o imensă pâlnie care îşi scurge producţia spre Tulcea. Din zori şi până î­n seară, sosesc aci bărci cu peşte, iar remorche­rele nu mai prididesc să aducă din toate colţurile Deltei, greoa­iele barcaze încărcate. In cher­hanale improvizate sau chiar pe mese aşezate sub cerul liber, gră­mezi de peşte de tot felul aş­teaptă să fie sortat, despicat, să­rat, aşezat în lăzi, ca alte grămezi să le ia locul şi munca să conti­nue fără preget. Din cauza scăderii apelor, pes­cuitul mare a început în acest an chiar de pe acum, adică mult mai devreme decât altădată. Această împrejurare face ca lipsa instala­ţiilor necesare pentru primirea, prelucrarea, păstrarea şi expedie­rea peştelui, să fie mai simţită decât în trecut. Intr’adevăr, deşi prin Tulcea trec aproape zece milioane kilo­grame peşte pe an, iar în anii buni pentru pescuit chiar mai mult, nu numai că nu s’a con­struit aici încă nici un frigorifer, dar nici măcar nu s’au făcut câ­teva gheţării mari, unde să se poată păstra în bune condiţii o parte din producţia pescăriilor Deltei. Halele de peşte existente sunt mult neîncăpătoare, iar magaziile improvizate, s-au construit şi a­­menajat fără respectarea unui plan de ansamblu care să prevadă realizarea pe etape a construcţii­­lor, de către Stat. Şi pentru că se aşteaptă totul de la Stat, este bine să arătăm că iniţiativa particulară ar fi bucu­roasă să intervină cu capitalul ne­cesar şi nu aşteaptă decât să i se precizeze condiţiile în care ar putea colabora cu pescăriile la realizarea programului de inve­stiţii necesar. SITUAŢIA PESCARILOR DIN DELTA Cele câteva mii de pescari din Deltă, speculaţi până mai­eri de către cherhangii, s’au grupat a­­cum în Sindicate, care îşi spun cuvântul cu hotărâre şi greutate. O colaborare strânsă între toţi cei interesaţi, pescari, fabrici de conserve, afumătorii, sărătorii, etc., ar putea chiar fără a mai a­­pela la concursul Statului, să re­zolve total sau în parte problema instalării unui adevărat centru pescăresc la Tulcea. Delta Dunării nu mai trebueşte neglijată. Prin studii serioase, PARID-ul poate pune la punct proectele lucrărilor ce sunt ne­cesare ca producţia de peşte, a Deltei, dacă nu poate fi sporită, ce puţin să nu scadă, cum s’a în­tâmplat în ultimii ani. O organi­zare mai temeinică a exploatării se poate face de aci înainte cu concursul Sindicatelor de pes­cari, ce trebuesc să se grupeze pe ţară în Uniune sau chiar într’o Confederaţie de pescari. Participarea lor directă la sta­bilirea unei noui organizări a ex­ploatării pescăriilor se impune, pentru că pescarul reprezintă as­tăzi cel mai important factor al exploatării pescăriilor Statului, nu numai prin faptul că depune munca, dar pentru că tot el este cel care aduce și inventarul de scule necesar pescuitului, asi­gură transportul peştelui, condi­ţionarea lui şi de multe ori îşi riscă sau chiar îşi pierde viaţa pe baltă. CATEVA SUGESTII Gheţăriile necesare păstrării producţiei ca şi instalaţiile de baie de primirea şi expedierea peştelui, se pot construi de I. N. C. D. O. P. şi cooperativele care comercializează producţia, ca o obligaţie pentru menţinerea pri­vilegiilor ce li s-au dat. Fabricile de conserve, afumătoriile, etc., vor fi bucuroase să-şi aşeze in­stalaţiile lor la Tulcea, numai să li se asigure materia primă nece­sară fabricării conservelor. Cul­turi de zarzavaturi pe lângă ace­ste fabrici vor completa aşezarea lor, asigurând în acelaş timp şi nevoile populaţiei. PARID-ului i-ar reveni numai sarcina de a îndruma buna ex­ploatare a bălţilor, executând lu­crările necesare lor, supraveghind ca peştele proaspăt şi sărat să a­­jungă la consumator în cele mai perfecte condiţii de higienă şi a­­sigurând astfel îndestularea în­tregii populaţii cu peşte. — p.­­I. — Instalaţii abso­lut necesare îl DE AZI SE CIRCULA TOATĂ NOAPTEA IncCDÂnd de astăz, circul­aţia pietonilor şi vehiculelor ©si® liberă toată noaptea. Orarul actual de circulaţie al tramvailor se menţine încă pâ­nă la noi dispoziţiuni, ca şi cel de închiderea restaurantelor şi celorlalte localuri de consum. O ordonanţă specială care va fi emisă zilele acestea, va fixa noul orar și pentru ultimele restricții, intrându-se astfel în normal. Anchetă guvernamentală in legătură cu afacerile financiare aie generalului Roosevelt WASHINGTON 31 (Rador). — Ge­neralul de brigadă Elliot Roosevelt, fiul fostului președinte Roosevelt, va termina serviciul militar la 15 Au­gust, — după cum anunță departa-­ mentul de război nordamerican. In declaraţie se adaogă că genera­lul Roosevelt, care slujea în aviaţia nordamericană, a cerut la 11 Mai să fie scos din serviciul activ. Departamentul de război nord ame­rican precizează că hotărîrea de a lăsa la vatră pe generalul Roosevelt a fost luată „înainte de apariţia ar­ticolelor, recenţii cu privire la o anu­mită tranzacţie financiară. Departa­mentul războiului nu dispune de nici o informaţie cu privire la această chestiune, atunci când a autorizat plecarea la vatră.“,­­ adaugă decla­raţia oficială. Afacerile financiare ale generalu­lui Roosevelt fuseseră supuse unei anchete guvernamentale de mai mul­te săptămâni în urma ştirilor că ar fi primit 200.000 de dolari din par­tea d-lui John Hartford, preşedintele unei mari societăţi, acesta acceptând lichidarea creanţei pentru suma de 4.000. dolari^*­— or 4 ­m * m ■■(A* 10) 2 AUGUST 1943 CITI?» și răspândiți ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne 5i PUattCITATE» ’•^rtnf ce primeşte Ut administraţia parnl^ şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS** S. A­. Inseris sub Nr. 208 Trib. Ilfov Redactor responsabili AL. PETROVICI IMPORTANŢA CONVENŢIEI ECONOMICE ROMÂNO-POLONE Nevoile de cărbuni ale căilor ferate şi ale industriei vor fi acoperite prin importul din Silezia Declaraţiile făcute presei de către d. I. Ch. Maurer subsecretar de stat la ministerul comunicaţiilor „Motivul principal care a determinat plecare delgaţiei guvernului român la Moscova, a început declaraţiile d-sale d. Maurer, este situaţia gravă a apro­vizionării cu cărbuni a căilor ferate şi a industriei noastre. Intr’adevăr, în ul­tima vreme, această situaţie ameninţa să devine dezastroasă, ţinând seamă că producţia noastră de cărbuni nu numai că nu acoperea nevoile industriei, dar nici chiar pe acealea ale căilor ferate, pentru care fusese aproape in integime mobilizată. Reservele de cărbuni erau pe cale de a dispare complect, amenin­ţând chiar traficul necesar lucrărilor de refacere C. F. R.. Astfel, cu posibiltăţile noastre reduse în domeniul cărbunelui, având în vede­re strânsa interdependenţă între C. F. R. şi industria grea, mergând spre­­ catastro­fă, atât în ceea ce privesc transporturile, cât şi în ceea ce priveşte producţia industrială. Numai asigurând cantitatea necesară de cărbuni căilor ferate şi industriei principale, se putea realiza eşirea din această gravă situa­ţie. Erau necesare măsuri urgente: so­luţia crizei nu putea fi găsită decât in cadrul unui import. In asemenea condiţiuni, guvernul ro­mân a hotărât trimiterea unei delegaţii pentru a lua contact cu delegaţia gu­vernului provizoriu polonez de unitate naţională în vederea tratării unui im­port masiv de cărbuni de Silezia. După tratative ce au de­curs in cel mai larg spirit de înţelegere, in seara zilei de 7 iulie a. c., convenţia economică doraâ­­no-polonă a fost încheiată şi semnată. NEVOILE CAILOR FERATE ŞI ALE INDUSTRIEI VOR FI ACOPERITE. Prin această convenţie România ur­mează să importe din Polonia o canti­tate de 830.000 tone cărbuni de Silezia, din care 430.000 tone vor intra în ţară până la finele acestui an. In schimbul acestei importante cantităţi de cărbuni de bună calitate, vom exporta în Polo­nia o serie de materii prime şi semifa­bricate. Cantitatea de cărbuni impor­tată, împreună cu producţia noastră proprie, va acoperi complect nevoile căilor ferate şi ale industriei. Acest fapt este de o extremă importanţă, uşurând enorm efortul de redresare a economiei noastre. Dar nu trebue să ne închipuim ca dato­rită acestei convenţii vom putea slăbi eforturile noastre pentru ridicarea pro­ducţiei. Din potrivă, pentru aplicarea în practică a acestei importante con­venţii, este neclară o şi mai puternică mobilizare a energiilor creatoare ale poporului nostru, în vederea asigurării surplusului de materii necesare expor­tului. Efortul pentru mărirea producţiei în toate domniile trebue să crească, mai ales acum, când orice excedent al pro­ducţiei noastre industriale şi agricole poate fi valorificat în asemenea strălu­cite condiţii, spre binele şi prosperitatea poporului. I GESTUL GENEROS AL UNIUNII­­ SOVIETICE Trebue însă să subliniem, că, fără sprijinul spontan oferit de Uniunea Sovietică, realizarea practică a conven­ţiei nu ar fi fost posibilă. In primul rând guvernul sovietic s'a oferit cu mă­rinimie să ne dea posibilitatea acestor tratative la Moscova. Conditiunile exee­­lente de lucru in care s’au desfăşurat aceste tratative cu delegaţia poloneză, sunt datorate în mare măsură ospitali­tăţii celei mai desăvârşite, oferite de autorităţile sovietice. In afară de ace­asta, sprijinul direct al Uniunii Sovietice s-a evidenţiat atunci când ne-am lovit la un moment dat de grava dificultate a lipsei mijloacelor de transport pentru efectuarea importului şi exportului mărfurilor ce fac obiectul acordului. Expunând organelor sovietice această mare piedică în calea realizării practi­ce a acordului româno-polon, am fost ajutaţi să ieşim din impas pentru un gest generos al guvernului Uniunii Sovieti­ce, care ne-a oferit din propria iniţia­tivă sprijinul său, atât în ceea ce pri­veşte materialul rulant, cât şi parcul de şlepuri necesare transportului pe Du­năre. Deasemenea trebue să insistăm asupra spiritului de înţelegere ce a domnit în cursul lucrărilor pentru perfectarea convenţiei. Delegaţiile poloneză şi ro­mână reprezentau două ţări in care po­­poarele şi-au luat în mână propria lor soartă, prin guverne democrate. Acest fapt a dat contactului între cele două delegaţii un aspect de prietenie deose­bită. Acordul a putut fi încheiat foarte repede, pentru că ambele delegaţii erau animate de sincera dorinţă de a găsi soluţii cât mai potriite intereselor celor două ţări prietene. S-a creiat deci în a­­cest spaţiu european un climat de înţe­legere între popoare în toate domeniile, înţelegere care cuprinde în sine minu­nate perspective de desvoltare. Pilda luminoasă cu frăţiei între po­poarele Uniunii Sovietice este un sti­mulent permanent pentru întărirea le­găturilor de prietenie între naţiuni. Datorită aceste ambianţe favorabile d­es­­voltării prieteniei româno-polone, s'a putut ca, în cadrul unei convenţii re­strânse, să realizăm o înţelegere econo­mică a cărei valoare este de t­itru ori mai mare ca valoarea oricărui acord în­cheiat înainte de războiu cu Polonia. Marea noastră vecină de la Răsărit apare astfel ca un important factor de propăşire paşnică a popoarelor, care gă­sesc în U. R. S. S. un sprijin puternic în luptă comună pentru un viitor mai bun. DUPA CONFERINŢA DELA POTSDAM Preşedintele­­ ROMÂN va vizita ANGLIA Şi va avea o întrevedere cu Regele George LONDRA, 31 (Rader). — Se intenţionează ca între Regele George al V­-lea şi preşedintele Truman sa aibă Ioc o întrevedere. S’ar putea ca, după terminarea con­versaţilor Marilor Trei dela Potsdam, preşedintele Truman să facă o vizită in Anglia timp de câteva ore In cursul călătoriei sale de înapoiere spre casă, dela Berlin. In acest caz, vasul de război ameri­can cu care el a venit în Europa se va îndrepta spre portul Plymouth, unda probabil Regele George îi va ieşi la întâmpinare. Conferinţa de la Potsdam­ se apropie de sfârşit ■ ■ LONDRA, 1 (Radio). — Pri­ferinţă a „celor 3 maxi“. Genera man şi primul minstru Attlee an jumătate, cea mai lungă şedinţă Corespondentul britanic Rich din Potsdam : Conferinţa este sia că lucrările conferinţei vor seară, a avut loc la Potsdam o nouă con­­lissimul Stalin, preşedintele Tru­­avut o consfătuire d® trei or© şi de până acum. ard Dimbleby a tele­graf­iat aseară pe cale de a se încheia. Am irapre­­fi terminate In mod oficial astă­ gBtf.»li 1. l^dgiggHB Laval a fost predat autorităţilor franceze PARIS 31 (Rador). —­­Agenţia AFI comunică: Comandamentul forţelor nordame­­ricane de ocupaţie din Austria a transmis următorul comunicat: „Pierre Laval, întovărăşit de soţia sa a aterizat Miercuri dimineaţa la Horsching, lângă Lanzf­in­ l'Austria.. Ft a fost­­luî Sfil, supravegherea armatei nordamericane, într'o locuin­ţă, iar la ora 15:30 marele cartier general francez a fost încunoştiinţa­t de prezenţa lui. Însoţit de generalul John Copeland din divizia 75 de infanterie, Laval a plecat de la Linz către zona franceză. El a sosit în Austria cu un avion­­Zmnker. S$4 piloţii iară, germs*“-

Next