Argus, octombrie 1945 (Anul 34, nr. 9691-9715)
1945-10-01 / nr. 9691
ANUL XXXIV Nr. 9691 CITIT» şi răspândiţi ZIARUL Fimpui ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE»an str Tariful în funcţiune de convenţiile poştale I internaţionale Pentru bănci, societăţi şi Instituţii 20000 lei anual In ţară 3 luni 3000 lei 4 PAGINI 40 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE INDUSTRIEI Şl FINANŢE) Str.Sărindar 15bel 3.15.44 se $i PUS primeşte la ii date ! ÎC!Î ATEA la administraţia /jurnicil agenţiile de publicitate. icîar . „ Ultit S S. A. AL. PETROVICI (ni.crt- nih Ni 10» ›il* «*!«•» heilm lei re» |››·nsn tu) : S wrnta a LUPTA CONTRA NATURII de prof. N. Ghiulea eceta continuă. Nu se poate ara, nu se pot face însămânţările de toamnă. Lipsa ce domneşte anul acesta, ne ameninţă şi în anul viitor. In locuri deluroase şi poale de munţi unde altă dată erau păduri şi astăzi s‘ar fi putut face culturi producătoare pământul se degradează şi în locul pământului negru apare stânca neproductivă. Pe malurile de ape, pe malurile Dunării, între braţele fluviului nostru, între Siret şi Prut, în Deltă, şi multe alte locuri, sunt mii de hectare care zac cea mai mare parte r anului, dacă nu tot anul, sub apă. Sunt atâtea mii de hectare, care pot fi date culturii, care pot fi folosite în ridicarea economică a ţării, în ridicarea poporului nostru. Cultivăm şi acum, cum am cultivat şi în trecut, numai pământul pe care străbunii l-au curăţat de rădăcini şi stânci, de multe ori fără să-i mai împrospătăm sau să-i alimentăm puterea productivă. Irosim într'una o avere strămoşească fără să o mai îngrijim, să o mai refacem. Avem atâtea cursuri de apă care curg cum le-a lăsat Dumnezeu, pe unde le-a mânat întâmplarea sau roca. Nu am îndreptat cursul niciunui râu, şi am lăsat de multe ori să se reverse şi să distrugă recolta în multe primăveri. Nu am putut să facem niciunul navigabil. Am rămas doar cu milenarele plute. Zeci de ani ne-am chinuit şi am cheltuit milioane fără a reuşi ceva pe Prut. Nu am legat în nici un loc râurile noastre cu canale, pentru a le reglementa şi a înlesni circulaţia în unele regiuni. De zeci de ani vorbim de un canal Bucureşti-Dunăre şi nu am reuşit să facem decât planşe şi machete pentru expoziţii. Avem atâtea minunate căderi de ape pe care nu le-am folosit aproape de loc. De zeci de ani vorbim de ,,cărbunele alb“ şi de „electrificarea ţării" şi am rămas numai cu vorba. Omul stăpâneşte forţele naturii. Aşa este dar asta în alte părţi. La noi dacă dă Dumnezeu şi plouă, se face recoltă. Dacă nu, ne văităm. O sforţare de muncă şi o cheltuială, odată pentru totdeauna, ar brăzda cu o irigaţie sistematică toate câmpurile noastre de cultură şi am avea producţie şi în timp de secetă. Asanarea terenurilor inundabile ne ar da zeci de mii de hectare de cultură de o rodnicie unica, in locuri fericite de crăpării artificiale, care ar aduce ţării mari bogăţii şi populaţiei un aliment preţios. Recâştigarea terenurilor degradate ar fi pentru economia noastră, iarăşi, un dar nepreţuit. Bunurile pământului sunt ale omului dar el trebuie să ştie să le ia omul trebuie să învingă greutăţile pe care natura i le pune în cale. Viaţa e o veşnică luptă, o luptă cu natura. Acele popoare care au isbftirîrt în această luptă, sunt în fruntea popoarelor lumei. Acele care nu au luptat — sau au pierit, sau se târăsc fără, onoare şi astăzi. Olandezii şi-au creiat ţar din fund de mare, danezii şi elvpţienii au făcut să rodească şi stânca, bulgarii şi sârbii au făcut din ţara lor grădină, italienii au făcut din ţara lor muzeu iar noi am irosit ce ne-au lăsat strămoşii. Oameni învăţaţi, avem. Ingineri pricepuţi, avem. Muncitori capabili avem. O ţărănime muncitoare, avem. Avem ce este mai preţios, omul şi totuş nu facem nimic. Ce ne lipseşte? Nu am putea spune că ne lipsesc mijloacele financiare fiindcă pentru lucrări productive oricând se găsesc bani. Nu am putea spune că ne lipseşte voinţa de progres fiindcă, calea ferată Bucureşti- Giurgiu este una din primele văi din lume, înainte de războiu Capitala noastră avea cele mai frumoase şi, relativ, cele mai multe automobile din lume. iar autostrada Oradea- Giurgiu era renumită şi totuşi ne lipseşte ceva. Este o lipsă morală, care ne condamnă de două mii de ani la o veşnică aşteptare. Poate o zguduire puternică, ne-ar trezi. Poate şi o pace ,gură şi de lungă durată ne-ar hotărî să ne apucăm de treabă. Poporul acesta peste care, în două mii de ani, au trecut atâtea năvăliri, atâtea pustiiri; poporul acesta care a fost jefuit şi sărăcit de atâtea sute de ori; poporul acesta căruia din tot trecutul său de milenii nu i-a rămas nimic, aproape nimic, din munca sa, din podoaba sa, poate, într'un timp îndelungat de pace, sigură, se va putea şi el apuca de ceva c are să rămâie, şi să facă mândria urmaşilor săi. Evaziea la declararea beneficiilor de războiu După datele centralizate de ministerul finanţelor până la 20 Septembrie, asupra mersului impunerilor la beneficiile şi câştiflurile de război, s-au constatat următoarele: Beneficiile de războiu impozabile ale comercianţilor şi industriaşilor, au fost constatate de către comisiile de impuneri ca fiind de 10 miliarde lei faţă de 20 miliarde lei, prevederi bugetare. Este probabil că până la terminarea operaţiunilor de impunere să se acopere complet suma prevăzută de buget. Câştigurile de război ale particularilor se reduc după declaraţiile celor în cauză la numai 5 miliarde lei faţă de 40 miliarde lei prevederi bugetare. După cum se vede, deşi câştigurile de războiu ale particularilor au fost calculate la alcătuirea bugetului, la sume foarte mici, avându-se în vedere că evaziunea de la impunere a acestor venituri va fi foarte mare, totuş declararea lor a întrecut cele mai pesimiste aşteptări. Acum se studiază de către ministerul finanţelor modalităţile după came să se urmărească cu severitate descoperirea şi minunerea câştigurilor de războiu nedeclarate, aplicâmlu-se totdeodată și sancțiunile legale celor în cuină. Aprovizionarea Capitalei cu aiciEinea şi lemne este asigurată Primarul general al Capitalei cu sprijinul neprecupeţit al Subsecretariatului de Stat al Aprovizionărei, a reuşit să asigure stocurile de alimente necesare populaţiei Capitalei. In urma unui raport al conducerii municipale, Ministerul de Finanţe a majorat deja 200 milioane la 1 miliard cinci sute de milioane lei, fondul rambursabil al oficiului de aprovizionare al Capitalei. Din acest fond, Primăria va cumpăra importante cantităţi de fasole, cartofi, arpacaş, ceapă, cari vor fi depozitate în subsolurile halei Obor şi cari vor fi puse la îndemâna populaţiei, atunci când piaţa alimentară nu va fi suficient îndestulată şi nu va putea satisface cererile. Aceste stocuri de rezerva vor constitui şi un real mijloc d de combatere a speculei. Pentru că atunci când în piaţă nu vor sosi alimente în cantităţi îndestulătoare şi comercianţii ar încerca să sporească preţurile alimentelor, Primăria va arunca din stocurile sale mari cantităţi determinând astfel o stabilitate a preţurilor. Pentru a se asigura consumul normal de pâine, Primăria a stocat până acum o cantitate de peste 4000 de vagoane, stoc intangibil, care va fi pus în consum public, numai in centri extreme. Consumul normal este acoperit de cntitatea aflătoare azi în silozurile morilor din Capitală, iar cantităţile colectate în judeţele limitrofe destinate a deservi consumul până la recolta viitoare, sunt în drum spre Ca-pitală. În urma intervenţiei autorităţii iUuncinale, Ministerul economiei a partizat pentru Capitală o cotă de8000 vagoane cartofi colectaţi din judeţele Braşov, Făgăraş, Ciuc, Trei Scaune şi Roman. Cartofii se vor vinde la preţ maximal sub controlul Oficiului de aprovizionare. Transportul lemnelor în Capitală a suferit întârzieri din cauza lipsei mijloacelor de cărat lemne din pădure la staţiile de încărcare. Primăria Capitalei obţinând 150 de camioane din cota vehiculelor ce ni s'au cedat de către URSS s'a asigurat transportul lemnelor, aceste camioane fiind trimise la Intorsura Buzăului şi la Câmpulung, accelerându-se astfel şi transporturile şi expedierea lemnelor*" spre Bucureşti. In acelaş timp, Primăria a"" cerut ca Ministerul Econome), prin inspectorii săi să cerceteze zilnic sosirile de lemne în gările locale, supraveghiând descărcarea şi dirijarea lor, astfel ca toate lemnele depozitarilor să fie descărcate numai în depozitele respective şi puse în vânzare populaţiei. • ga nja Piaţa Sâmbătă 29 Septembrie Bursa Târgul liber al bursei s-a arătat oarecum activ. Au fost cerute si încheiate acţiunile „Credit Minier“ la cursul de 35.000. Iterifa 15.300 S. T. B. 12.400 Letca 14.500 In conmartimentul valorilor împrumutului Refacerii Nationale, calm. Chitanţele titluri provizorii au fost negociate în jurul cursurilor târgului oficial. Preţul medaliilor în scădere. TRECEREA SUB COMTROLUL STATULUI A UNOR ÎNTREPRINDERI COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE Forurile econoutice superioare constatând cu măsurile luate pentru stăvilirea speculei, nu „„ dat Rezultatele dorite până în prezent, examinează în momentul de faţă luarea unor tunsuri turi severe. Astfel, urmează ca pe viitor să se numească pe lângă fiecare întreprindere câte un comisar de preţuri, care va avea, printre altele, rolul principal, de a supraveghea toate mişcările de mărfuri, semifabricate şi materii prime. De asemenea, mai urmează ca orice intrare sau eşire de mărfuri la finele întreprinderi să nu se mai poată face fără viza facturilor sau celorlalte acte de circulaţie a mărfurilor de către reprezentantul forurilor în drept, împrumut garantat cu ipotecă și cesiune — Casa Nat. de Economii și Cecuri Poștale — C.E.C. — a deschis pe seama d-lui Dan Capriel antreprenor de lucrări publice din str. Dionisie 34, un credit în cont curent de lei 350 milioane. Pentru garantarea acestei sume, debitorul a ipotecat C.E. C.-ului imob. din str. Romană 17, str. Batistei si str. Ştirbey Vodă 29 A., a gajat materiale de construcţie aflate pe şantierul din str. Ştirbey Vodă 29 A, în val. de 48.000.000, şi a cesionat creanţele ce are contra Primăriei Municipiului Bucureşti. Exploatarea peştelui După informaţiinii din sursă competinte se anunţă că forurile economice superioare sunt preocupate, printre altele, în momentul de faţă de schimbarea actualului sistem de exploatare a pescăriilor Statului. Această reorganizare tinde atât la intensificarea producţiei de peşte cât şi interesarea pescarilor vânători în valorificarea acestui produs. Această valorificare ar urma să se facă prin organizarea pescarilor în mari cooperative de producţie. Preţul cărnii Se ştie ca forurile economice de resort au hotărît să dea o decizie prin care să se îngădueze viitor tăerea vitelor în abatoare şi desfacerea acestui aliment două zile pe săptămână. Cu acest prilej, organele competente examinează şi problema stabilirii unui preţ oficial real la carne, deoarece preţurile vechi nu mai corespund situaţiei actuale. De aceea organele de resort urmează să facă o recalculare a preţurilor vitelor la care se mai adaugă şi cele de tăiere, transport, etc. urmându-se să se stabilească un preţ cât mai real. In cursul zilei de eri, a avut loc o şedinţă la Ministerul Industriei si Comerţului, cu care prilej s'au făcut primele propuneri în această privință. Impunerile continuă până la 15 Octovnbri a. Ministerul finanţelor a hotărît ca agraraţiunile de impunere a comercianţilor şi imSmsîrîaşilor pe e- X erenţi oil financiar 1945— 1946, să se termine până la 15 Octoviferie a. c. Totdeodată s’aai dat instrucţiuni administraţiilor financiare să alcătuiască comisiunile pentru judecarea apelurilor la aceste impuneri, retr’wit prevederile legii contribuțiilor directe si r-.*e codului de precedră fiscală, Comis’.iuile de apel își vor începe activitatea La I Noembrie a. ©, €♦ P—mCIHB II II I ————— Lm 1 Octombrie 1345 CE SE PETRECE IN BURSA? AFLUXUL CAPITALURILOR S A PRODUS NORMAL. CAUZA URCĂRILOR MASIVE. DE UNDE VIN ÎNTÂRZIERILE I LICHIDĂRI — E NEVOE DE O „ CASA CENTRALĂ DE UCHISlARi.1 — Interview cu d. Achille SareE^ fost consilier al Minsterului de industrie și comprț In continuared anchetei noastre publicăm astăzi răspunsul d-lui A chille Şaraga, agent oficial de schimb, vice-preşedinte al Camerei f de comerţ româno-americane şi fost consilier al Ministerului de industrie şi comerţ. Cauzele „haussei“ — Cam credeţi că sunt cauzele ,,haussei“ bursiere din ultima vreme? — Sub regimul dictaturii şi al teroarei antonesciene, mare parte din clientela Bursei a stat rezervată pentru că detentorii de numerar nu puteau avea încredere în acţiunile cotate şi în special din cauza legiuirilor rasiale şi a numeroaselor restricţii economice. Imediat după actul de curaj al Suveranului nostru de la 23 August 1944, încrederea detentorilor de numerar, cari până atunci îl camuflau în valute şi aur, a început să revie la Bursă şi a avut ca efect plasarea unei importante cantităţi de numerar disponibil, nu numai în acţiunile existente, ci şi în subscrieri noui de actiuni, cari se cifrează la zeci de miliarde lei. Afluxul în bursă s’a produs normal — Sunt normale urcările înregistrate la Bursa si socotiţi folositoare economiei naţionale si statului actuala urcare a valorilor? — Afluxul de capitaluri din Bursă S'A PRODUS IN MOD NORMAL, din cauzele arătate mai înainte, iar masiva urcare a cursurilor a fost deasemeni firească, mai ales într'o bursă ca a noastră, care are o clientelă foarte redusă. Din experiența celor 25 ani de agent oficial, ai mei, am constatat că marele public vine să facă tranzacţii în Bursă, mai mult în epocile când acţiunile sunt în urcare, provocându-se astfel o haussa, care atrage la rândul ei o clientelă flotantă. Această clientelă flotantă produce mărirea haussei, dar este şi factorul care la cel mai mic svon provoacă haissa. Cred că pentru economia naţională a ţării este mai bine a se îndruma capitalurile disponibile la Bursă, mai ales astăzi când întrebuinţarea lor directă în industrie sau comerţ nu este deocamdată necesară, decât să fie lăsat la operaţiuni cu devize, cari lovesc în valuta naţională. De altfel, este simptomatic ca pe când acţiunile sau urcat într'un ritm oarecum afiărit, valutele străine ’au rămas aproape staţionare în ultima tiranie, ier napoleonul este, chiar cu zece puncte mai eftin dt ceui medalia de aur românească. Dar cspnalizarea numerarului la Bursă mai aduce şi însemnate venituri statului, cari SE CIEREAZA LA MULTE MILIARDE pe an, numai din taxele percepute cu ocazia transmisiunii acţiunilor. La aceasta SE MAI ADACCA SI IMPOZITELE PERCEPUTE la reevaluările şi aite emisiuni de capitaluri a societăţilor anonime, cari sunt antrenate să facă această operaţiune de actualizare a valorii investiţiilor lor, numai atunci când acţiunile respective sunt bine primite în Bursă. In ultima vreme reevaluările şi emisiunile noui au fost de o importantă foarte grap şi au adus în patrimoniul statului sub forma de taxe fiscale zeci de miliarde lei. Trebuie făcută educaţia publicului — Cam sunt lipsurile de acum ale Bursei de valori şi ce mijloace de îndreptare preconizaţi? — Părerea mea este că trebue făcută o educaţie a marelui public pentru plasamente serioase, adică în acţiunile societăţilor cari au acvestiţiuni însemnate şi sunt sub Continuare în pagina 4-a SAPTAMANA FINANCIARĂ Piaţa capitalurilor. Opera refuire a căior ferate. Suprimarea legii „imprime! închirieri/4. Ajutor ii trebută. Bursa Caracteristicele pieţei capitalurilor rămâne aceleaşi: afluxul ’de lichidităţi şi tendinţa de orientari spre plasamente. I această ordine de constatări, emisiunile cu vărsăminnte în numerar au sporit. Întreprinderile cari sunt societăţi anonime se resimt de nevoia pndurilor de rulment şi în genere de consolidarea reevaluărilor. Operaţiunile de reevaluare a activelor s’au desvoltat. Aceste operaţiuni s’au impus prin forţa împrejurărilor: nivelul preţurilor, cum şi o armonizare cu conturile active şi pasive şi o reală funcţionare a conturilor de rezultată: profit şi pierdere. Reevaluările, în sine, nu constituesc o rezolvare definitivă a problemei investiţiilor ci o formulă de expedient, atâta vreme OPERA DE REFACERE Calea ferată e instituţia care a suferit cele mai mari distrugeri din cauza războiului, aşa încât opera ei de refacere reclamă o muncă intensă, ce trebuia imediat începută, căci simultan cu nevoile de refacere, trebuia să se facă faţă marilor cerinţe ale transportuilor militare, iar acum şi ale perioadei de trecere la economa de pace. Ţinând seamă de această situaţie excepţională, realizările obţinute pot fi considerate satisfăcătoare. Astfel, în ceea ce priveşte liniile, care au fost distruse pe o distanţă de aproape 2.000 km., s-au restabilit 35 la sută din lungimea liniilor distruse în cale curentă şi garaje, 56 la sută din cele cca. 3.000 ramificaţii distruse şi 45 la sută din cele 00 podeţe distruse. Valoarea totală a acestor lucări depăşeşte suma de 8 miliarde 8 milioane, la care se mai adaugă şi cele necesitate de ducerea războiului alături de Uniunea Sovietică, în valoare de 800 milioane lei. De asemenea, în vederea întreţinerii liniilor în circulaţie s-au executat refacţii de linii, consolidări de infrastructură, regularizări ale cursurilor de apă, apărări, îndiguiri, plantaţii. Valoarea totală a acestor lucrări, la preţurile actuale, trece de 20 miliarde lei, pentru execuarea lor folosindu-se 80.000 vagoane cu materiale, ceea ce reprezintă odată şi jumătate parcul vagoanelor de marfă de care dispun«* & h ;»...... cat preţurile sunt mobile. De altfel aceste reevaluări au temei pe bilanţuri din gestiunea trecuta. In conjunctura prezentă tot ce majorările de capitaluri sunt cu uşurinţă absorbite. Plasamentele în valori mobiliare s’au redus, ca urmare a situaţiei din Bursa de efecte şi acţiuni. Scăderea masivă a volumului de încheieri confirmă acest fenomen, care e însă trecător, dat fiind afluxul de capitaluri in târgul financiar. Plasamentele de credit au evoluat calm, de altfel slaba circulaţie a bunurilor de consum şi proex acţie, nu dau posibilitatea parisuimei de credit. Evoluţia plasamentelor în imobile urbane cum şi în inscripţiuni ipotecare se succed într’un ritm tot mai sporit. ■A CAILOR FERATE In domeniul lucrărilor s’au refăcut 50 la sută din cele 2.800 de poduri distruse și 50 la sută din lungimea celor 27 tunele distruse în valoare totală, la preţurile actuale, de peste 1.300.000.000 lei. Din cele 41 linii închise pentru circulaţie, s-au redat total circulaţiei 19 linii, parţial 7 linii, urmând încă 9 linii să fie terminate în cursul acestui an. Astfel, 65 la sută din lungimea liniilor scoase din circulaţie sunt azi redate circulaţiei. SUPRIMAREA LEGII „EMPRUMUT-INGH SPHERE“ PROVOACĂ NEMULŢUMIRI IN ANGLIA Hotărîrea luată de guvernul Americei de a înceta furniturile prevăzute de legea „lend-lease” (imprumut-închiriere) şi de a anula toate contractele care n’au fost executate în întregime, a surprins cercurile conducătoare din Anglia. In declaraţiile oficiale se simte oarecare mirare, iar ziarul conservator „Daily Mail”, organul actualei opoziţii, constată cu o oarecare satisfacţie răutăcioasă, că această hotărîre a d-lui Truman a adus o tulburare considerabilă la Downing Street. Puţin după aceea s’au publicat lămuririle date de d. Crowley, ss.j1 administraţiei americane pentru direcţia activităţii economice în străinătate. El a declarat că n’a existat nici o clină intenţia de a se servi de flend-lease” pentru restabilirea economiei după război şi că „personalităţile oficiale engleze ar fi trebuit să ştie ci legea „lend-lease” nu va fi prelungită după sfârşitul războiului împotriva Japoniei”. Totuşi, unele ziare engleze au văzut în actul acesta ceva mai mult decât o consecinţă naturală a sfârşitului războiului. Astfel „Times” subliniază că „însemnătatea acestei hotărîri nu se afla doar aci”. La rându-i, o parte din presa americană nu înclină să vadă în suprimarea lend-teas-ului o măsură decurgând doar din încetarea ostilităţilor. Ziarele anunţă că Waal- Streetul întrevede posibilitatea de a se servi de puterea financiară a Statelor Unite ca de un mijloc de acţiune asupra vieţii interne a unor ţări aliate. „Waal-Street Journal”, organ al cercurilor financiare, a publicat un articol al fostului subsecretar de stat Morley, care conţine, între altele, şi următoarele: ,Dacă avem intenţia sa ajutăm Anglia, ar fi cel puţin just de a se insista pentru că să o facem in armonie cu propriile noarte idei şi nu cu cele ale Angliei. _ In faţa unui limbaj atât de puţin voalat, ziarele engleze ameninţă că o să adopte contra-răsuri. „Daily Herald", organ al laburiştilor, declară că „vor fi luate, contra măsuri energice, între care şi o extindere energică a exporturilor şi a cumpărărilor de mărfuri în alte regiuni decât cele ale dolarului”. AJUTORUL DE IARNA De la 1 Ianuarie — 1 Septembrie 1945, deci în decurs doar de 9 luni, s’au perindat prin faţa Tribunalului din Capitală 5.853 procese de sabotaj cari, toate, se refereau la nerespectarea, totală sau parţială, a articolelor 6, 7 şi 8 din legea privitoare la înfiinţarea economatelor. Cu alte cuvinte, 5.853 de întreprinderi au sabotat legea prin (Continuare fin pag. 4-a) ROMANE C KONTROLUL PLASAMENTELOR K rsMANI. „Suprimarea forţelor de aSTresiune germane — spune senatorul H. M. Kilgore, preşedintele subcomisiunei însărcinată cu studierea acţiunii cartelurilor şi monopolițrilor asupra conducerii războiului, în raportul său adresat Comisiunei senatoriale a afacerilor militare — necesită lichidarea în toate părţile lumii, a avantposturilor economice stabilite, de nazişti. Acest lucru presupune o acţiune concertată a Naţiunilor Ginite. Va fi nevoe ca ele, să-şi ofere toate informaţiile pe care le vor putea obţine pentru a putea descoperi toate amănuntele sistemului de penetraţie economică al Germaniei. Lucrând cot la cot, Naţiunile Unite vor putea fi în măsură să descopere şi să aplice mijloacele cele mai sigure ca să distrugă elementele naziste în teritoriile respective, mai întâi, apoi în cele neutre şi în ţările eliberate. Una din primele sarcini ale comisiei militare aliate din Germania va fi să cerceteze, cu cea mai mare atenţie, toate plasamentele germane în străinătate, ca să poată alcătui un inventar complect al bunurilor germane, şi în special al acţiunilor al căror proprietar adevărat şi-a ascuns identitatea îndărătul numelor societăţilor elveţiene, olandeze sau sud-americane”. „Toate bunurile germane aflându-se în teritoriile Naţiunilor Unite, cuprinzându-se în ele şi naţiunile eliberate, vor trebui să fie confiscate şi agenţii nazişti, ca şi colaboratorii lor vor trebui să fie deposedaţi de bunurile lor, ca şi din funcţiunile lor”. „In ceea ce priveşte societăţile aşa zise neutre, Comisiunea militară aliată, după ce va fi determinat proporţia plasamentelor germane care se află angajate înt ele, va trebui să răscumpere, în mod gradat, proprietatea acestor acţiuni. Pentru aceasta va trebui ca neutrii să consimtă să cedeze direcţiunea acestor afaceri Naţiunilor Unite sau să agranteze ei afacerile,în chestiune au fost complect debaraste de orice participare sau de orice conducere nazistă”. „Oricare ar fi politica adoptată pentru reparaţii în natură, în muncă sau în bani, nu va trebui ca ea să servească la menţinerea sau restabilirea industriei grele germane sau a cartelurilor, căci industriaşii germani au fost aceia care au fost cel mai puternic susţinător al cartelurilor internaţionale. In contractele lor cu societăţile americane şi britanice, reprezentanţii germani ai cartelului au stipulat, în mod foarte specific, că, în caz de război, acordurile vor intra în vigoare când ostilităţile vor înceta. In consecinţă, eforturile care ar tinde să păstreze sistemul cartelurilor internaţionale ar face jocul industriaşilor militarişti germani, a acelei clici care a şi conceput şi purtat criă r?zî-o-uri mondiale”, îşi încheie ra-'CTtul său senatorul Kilgore. ---rfsrxTM*r?wTr ul LIBERTATEA COMERŢULUI PENTRU ANUMITE ARTICOLE Importantele declaraţii ale d-lui Ing. Petre Bejan, ministrul industriei şi comerţului America "trimite carne în Anglia şi ţările europene WASHINGTON 29 (Rador) _ Guvernul Statelor Unite a stocat 308.500 tone de carne pentru a fi distribuite în cursul trimestrului viitor Marii Britanii şi ţărilor din Europa eliberată. Ministerul agriculturii, careV anunţă această ştire, subliniază că această cantitate reprezintă circa 10 la sută din provizia totală de carne a Statelor Unit și este cu 225.000 tone mai mare decât cantitatea iW*misă In trimestrul treat.