Argus, ianuarie 1946 (Anul 35, nr. 9762-9783)
1946-01-04 / nr. 9762
INDUSTRIEI §I FINANŢEl . ABONAMENTE: In tară In străinătate 3 luni 5000 lei Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale pentru bănci, societăţi şi autorităţi 40000 anual, cu plata diferenţei unei eventuale majorări a tarifului.______ Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 * DIRECTOR: MIHAIL HURTIG ♦ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarul şi la toate agenţiilede publicitate Proprietar : „ARGUS“ S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov MERGEM SPRE O REDRESARE MONETARĂ Interesantele declaraţii ale d-lui Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naţionale D. Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a făcut Luni 31 Decembrie 1943, declaraţiuni reprezentanţilor presei, asupra actualei situaţii monetare a ţării noastre, văzute prin prisma împrejurărilor economice prin care trecem. Declaraţiuile pe cari le publicăm mai jos reprezintă o valoare principială, enunţându-se vederile cari au stat la baza politicei institutului de emisiune. Ce şi liniştitoare pentru moneta noastră s'ar putea trage din simpla cercetare sănătoasă a curbei preţurilor faţă rde curba emisiunii. Ce dar se vede că moneta este, nevoită să alerţi e dră prefer*, iar nu preţurile după moneta, cum s’ar întâmpladacă mecanismul monetar fr fi defectuos. *AniT se sdruncină încrederea în monetă Moneta nu are noi o vină în actuala criză! Şi de aceea nu pricep pe acei care în loc să-şi plaseze disponibilităţile în valori reale şi autohtone, în circuitul producţiei util şi lor şi colectivităţii le plasează în valori fanteziste şi de un convenţionalism cu atât mai periculos cu cât ne apropiem totuşi de normal. Dar observ că fără să vreau am dat conversaţiei noastre o formă de declaraţie oficială şi de aceea mă opresc. Nu vreau să dau nlei sfaturi şi mai puţin să fac mustrări inutile. ORDINEA ECONOMICA de prof. N. GHIULEA Economia noastră agricolăeste în cea mai mare parte o economie ţărănească. Această economie este lipsită de ordine economică aproape în toate sectoarele ei: în inventarul de muncă, în repartiza muncii, a braţelor de muncă, în planul de muncă agricol, în executarea muncilor, în metodele de cultură şi aşa mai departe. Cu toată această lipsă de ordine economică, pătura ţărănească, ca forţă economică, nu e totuş lipsităde capacitate de organizare şide progres. Explicaţia dezorganizării stă în primul rând în lipsa 'de rentabilitate a micii proprietăţi agricole şi în al doilea rând în lipsa unui ajutor suficient din partea puterei destat de totdeauna. Ţărănimea a fost supusă unei exploatări sistematice din partea cămătarilor satelor, băncilor mici comerciale şi uneori chiar a unor conducători ai băncilor populare. Ea a fost exploatată în munca sa, fără milă,de proprietari, arendaşi şi chiaburii satelor. Şi mai ales, ţărănimea a fost exploatată de misiţii de cereale, de micii neguţători ce cumpărau recolta de verde, când nevoia de bani era mai cumplită, şi de negustorii de cereale cartelaţi din oboare. Ţărănimea a vândut totdeauna în trecut ieftin şi a cumpărat ceea ce i-a trebuit, scump. Din această cauză inventarul ţărănimii este inferior şi necomplet. Pământul ei este, după fii,fioare, prost lucrat. Sămânţa dosită de calitate inferioară , munca făcută la întâmplare, reducţia la hectar submediată atât cantitativ cât şi caliativ. Braţele de muncă ţărăp sunt insuficient folosi nii nu au under, industrie absorabeâteva mii de oa pop triei mari, care să absoarbii cea mai mare parte a braţelor disponibile în agricultură, economia agrară va avea de hrănit mai multe braţe neutilizat sau insuficient utilizate, decit o poate face de câţiva ani economia noastră agrară e sub presiunii unor necesităţi naţionale, cae nu pot fi satisfăcute decâ prin constrângeri. Cultivarea forţată şi vânzarea forţat adm. mari nemulţumiri în nassa ţărănească. Este timpu să se caute mijlocul unei colaborări a ţărănimii, unui sprijin conştient al acestei largi pături sociale, la satisfacerea cerinţelor, imperioase ale ţării noastre. Munca ţărănească trebue organizată în vederea satisfacerii serviciului social careia ii este destinată. Toată neînțelegerea, nepatarea şi poate reaua voinţă, față de economia ţărănească, a conducătorilor ţării din trecut, trebue să fie înlocuită cu o cu totul nouă atitudine^ Economia agrară trebuie să fie cuprinsă întriun program general economic și socotită la adevărata ei valoare actuala. Sprijinul ce se va da în stabilirea ordinei economice agrare va ajuta ordinei economice generale. Ţărănimea cere să i se dea unelte bune, care să o ajute efectiv în muncă, să o ajute să lucreze mai ușor și cu mai mult folos. Drn unelte bune fă ran. Declaraţiile d-lui Costel Tătăranu „Vă aduceţi aminte, a început d. guvernator declaraţiile sale, că acum nouă luni, la instalarea mea, v’am prevenit că voi fi un guvernator tăcut şi v’am cerut atunci să faceţi Băncii Naţionale serviciul de a vă conforma acestei atitudini. Cred că ne-am ţinut de cuvânt şi dvs. şi eu. Mi-am impus această disciplină din convingerea că ,în vremuri tulburi pentru mecanismul monetar, tăcerea are cel puţin avantajul onestităţii faţă de cei de bună credinţă. Fiindcă orice declaraţie oricât de sinceră şi de clară în climatul febril de criză, este repede răstălmăcită şi interpretată după nevoile acelora care trăesc facil din negoţul ştirilor fanteziste transformate în moiezi. Când într’o sală supra populaă strigă cineva „foc”, sunt totdeuna infinit mai multe victim din cauza lipsei de disciplină în evacuarea ei. Nesebite încredere şi înţelegere Fenomenul este acelaşi la noi. Dacă lumea şi-ar da seama că absorbţia demârfuri fără în Ionoi declara numai — şi aceasta cu toată hotărârea — că Banca Naţională şi-a făcut şi continuă saşi facă cu fermitate datoriia, imperturbabilă faţă de orice influenţe care nu s’ar arstera în rolul pe care trebie să-l joace în stat» conştientă de robusta ei aşezare şi hotărîtă să aiuuişă cu bine, la momenrtul oportun, la asta. (Continuare în pag. 4..a) citire inerentă stării de războiu şi de după războiu, este exclusiva cauză a crizei şi s'ar adapta liniştit şi evolutiv legii implacabile a cererii şi ofertei, am traversa cu siguranţă cu infinit mai puţine suferinţe şi sbuciuni această criză — mai ales dacă la aceasta s-ar adăuga şi un minimum de disciplină în standardul de viaţă al fiecăruia. Din nefericire acei care distrag moneta dela rostul ei circulatorii, dela rostul ei de mijloc de facilitate a schimburilor de bunuri şi o transformă într-un bun în sine şi un corp şi acela speculativ, imobilizând-o, sunt din ce în ce mai mulţi. Şi totuşi ce concluzii sănătoa Mergem spre o redresare financiară ♦♦♦♦* Criza de mărfuri şi criza de încredere Cura poate fi restabilită puterea de cumpărare a leului O problemă cu multe necunoscute, care la noi nu şi-a găsit încă dezlegarea este deprecierea continuă a leului, în raport cu aurul şi, în consecinţă cu devizele străine. E incontestabil că lumea aleargă după aur. Cererea masivă şi persistentă de aur, a marei majorităţi a deţinătorilor de numerar, este cauza fundamentală pentru care preţul aurului se ridică necontenit pe piaţă, cu neînsemnate excepţii temporare. E lesne de închipuit, că nu cei câţiva misiţi şi chiar cumpărători direcţi de aur, cari se înghesuie pe străzile laterale din jurul Camerei de comerţ, sunt autorii exclusivi ai ridicării excesive a preţului aurului. Un adevăr, ce nu poate fi clintit, e faptul că marele public deţinător de numerare din Capitală şi din întrega ţară se întrece în a-şi învesti disponibilităţile în aur, cu credinţa că acesta e singurul bun, care reprezintă ceva stabil şi sigur. Dară ne întrebăm pentru ce publicul înstărit nu arg Ură învestirea numerarului în clădiri, în terenuri, în construcţii noui, în mărfuri, în întreprinderi noui sau în acţiuni ale întreprinderilor producătoare /Existente, răspunsul nu e greu die clicit pentru că e notoriu. In clădiri şi construcţii noui, disponibilităţile mai mărunte de câteva milioane sau zeci de milioane, nu sunt suficente. Disponibilităţile mai mari, plasate în asemenea bunuri, nu prezintă din cauza legiuirilor sociale şi fiscale nici rentabilitatea normală şi mai ales nici siguranţa, ceea ce este o condiţie esenţială pentru asemenea investiţii. Plasamentul în mărfuri, a căror ofertă este invers proporţională cu te, etc. este şi ea handicapată de lipsa de încredere. Felurite svonuri tendenţioase, mai mult sau mai puţin verosimile, cari circulă despre intenţii guvernamentale, de stampilare a bancnotelor, de retragere, de blocare, etc. despre eventuale exproprieri sau naţionalizări — deşi categoric desminţite mereu de guvern — prind totuşi consistenţă în spiritul multimil şi provoacă acea psihoză, care se traduce prin goana după aur şi devize, considerate că prezintă, cu deosebire de alte investiţii, mai multă siguranţă. Că cele mai sus expuse sunt cauzele reale, care provoacă febra aurului cu urcările sale brusce şi vătămătoare pentru viaţa economică în general — se învederează şi din faptul că, la baza deprecierii noastre monetare, nu stă niciunul din argumentele clasice, cărora li se atribuie de obiceiu această depreciere. Astfel, nu există un desechilibru între veniturile şi cheltuelile statului, mai cu seamă în vremea din urmă. In ultimele luni, încasările statului au fost în pronunţată creşteri şi acest spor de venituri se va accentua şi mai mult, până la chiar întreitul şi împătritul lor, pe măsură ce încasările se vor adapta la nouile preţuri şi legiuiri fiscale. De asemenea, balanţa plăţilor nu e influenţată de nici un fel de desechilibru intre import şi export. Importurile făcute aproape în întregime numai în T.R. S. S. sunt acoperite exclusiv numai cu valoarea exporturilor noastre. Dimpotrivă, tratativele ce se duc pentru începerea exportului în alte ţări din Orient şi Occident, ne lasă să întrevedem mai curând o ameliorare a balanţei comerciale şi, nicidecum o înrăutăţire, "Tu se poate --orbi lÿ'i ri