Argus, iulie 1946 (Anul 35, nr. 9900-9923)

1946-07-03 / nr. 9900

ANUL XXXV Nr. 9900 Ci TJ TI si răspândiţi TIMPUL cu ultimate ştiri ■■mii mi iw«wr»n grnnwMMM«M interne şi externe ABONAMENTEs i l­ei 60.000 12 luni: particulari şi firme individuale Lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convențiile poştale internaționale__ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE­ INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 DIRECTORS MIHAIL IN­GHT­IG MIERCURI 3 IULIE 1946 ■■■■■BaaHBaHsiaaæfflBBBBEflâ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietari „ARGUS“ S. A. Inseris ,nb Nr. 203 Trttv Ilfov Pe piaţa comercială româ­nească stăruie o lipsă de mişca­re, o paralizare a oricărei ini­ţiative, amânând parcă orice deslegare până la toamnă când toardele recoltei vor fi cunoscu­te şi când reluarea schimburilor cu străinătatea va fi trecut de faza negocierilor. Făcând bilanţul comerţului nostru exterior din ultimul an, vedem că n’am avut la activul nostru­­decât schimbul cu Uniu­nea Sovietică, singurul pe care ne-am putut într’adevăr bizui. Acordul încheiat la 8 Mai 1944έ­i care a expirat de curând a însemnat o experienţă din cele mai bune pentru producţia ro­­mânească. Activarea determi­nată die importul ■ produselor sovietice, îndeosebi în industria textilă a reuşit s­ă limpezească situaţia morbidă lăsată de răz­boi şi de cotropirea economică germană. întreaga economie românească a putut beneficia astfel­­de pe urma legăturilor tot mai spornice cu Uniunea So­vietică. Temeiurile noului acord co­mercial cu U.R.S.S. vor forma în scurtă vreme obiectul „unui amplu schimb de ve­deri la Bucureşti şi la Moscova şi­­de­sigur că concluziile ce se des­prind din experienţa raporturi­lor comerciale din ultimul an, îndreptăţesc cele mai bune nă­dejdi în ce priveşte perspecti­vele de viitor ale schimbului ro­­mâno-sovietic, care poate conta azi pe sprijinul societăţilor co­merciale ce s-au format între timp.­­Acordurile cu Cehoslovacia şi Iugoslavia sunt deocamdată în faza începutului. Primele expe­diţii de­­ mărfuri cehoslovace simt în curs de efectuare şi mi­nisterul industriei şi comerţu­lui continuă să cerceteze posi­bilităţile de compensaţie. In ce priveşte Iugoslavia, unde lipsa­­de producţie e destul de resim­ţită, rămâne să­ vedem ce ne poate oferi. Schimburile cu Ungaria sunt stânjenite de lipsa de stabilitate monetară din această ţară şi se bazează pe compensaţii,­in care însă până acum importul din Ungaria nu s’a dovedit în mă­sură să ajungă la paritatea ex­portului nostru în această ţară. Paralel cu încheierea tratatu­­lui de pace, deci în foarte scurtă vreme, aşteptăm să înceapă la Paris şi Londra tratative pen­tru refacerea schimburilor noa­stre cu Anglia şi Franţa, în care scop o delegaţie românească s’a deplasat peste hotare. Negocierile cu Elveţia sunt pe cale de-a fi duse la bun sfâr­şit, ceea ce ne va deschide pers­pectiva unui nou import în clearing şi pe bază de credite. Intrarea în vigoarea a acordu­lui semnat de d. ministru Mir­­cea Solacolu e aşteptată cu mult interes de piaţa românească Comerţul cu străinătatea e departe de­ a rezolva marile probleme care frământă astăzi economia noastr­ă naţională şi care depind în primul rând de o bună conjunctură internă. De aceea nu trebuie să ne facem iluzii prea mari de pe urma re­zultatelor practice ce vor rezul­ta din viitoarele schimburi de produse. Ele sunt legate între altele şi de situaţia generală a navlurilor, puţin disponibile, însă destul­­de costisitoare, aca­parate fiind de prioritatea transporturilor cu alimente pen­tru ţările înfometate. Modalităţile de plată sun­t de­­asemenea atâtea probleme cari vor putea fi cu greu soluţio­nate în raporturile de la stat la stat şi cam­ deabia prin realiza­rea practică a legăturilor in­ternaţionale proectate la Bre­tton Woods, ar putea determina o îndreptare şi o înlesnire ade­vărată pe t­ărâmul schimbului de produse. i Comerţul nostru exterior­­ Impunerea micilor întreprinderi continuă şi în luna iulie ■Cercetarea neregulelor de la unele administraţii financiare* După datele primite până ori la direcţia contribuţiilor directe din ministerul finanţelor, în cele mai multe regiuni ale ţării impunerea micilor întreprinderi şi a liberilor profesionişti nu a putut fi termina­tă la data de 30 iunie, fixată de minister. Astfel, în aproape tot Ardealul şi în Moldova impunerea micilor întreprinderi va continua şi în lu­na iulie, ministerul finanţelor în­ţelegând ca aceste operaţiuni să nu se considere terminate decât după epuizarea cercetării amănunţite a tuturor contribuabililor. In acelaş timp insă, s‘a constatat şi o carenţă de­stul de pormmntată prin­tre funcţionarii fiscali a urai m­uil­or administraţii financiare. S’a avizat la luarea de măsuri severe pentru cei găsiţi în culpă, delegându-se pentru cer­cetări un număr de in­­spectori financiari din Ca­­pitală şi din alte regiuni de inspecţii decât cele cer­cetate. S-a dat un termen de două săptămâni — pâ­nă la 15 iulie — înăuntrul căruia inspectorii finan­­ciari delegaţi cu cercetă­rile acestea speciale, ur­m­ează a-şi depune rapoarr­­ele. Administraţiile fi­nanciare cele mai vizate de aceste cercetări sunt cele din Timişoara şi A­­rad. Sub aspectul legalităţii lucrărilor de impuneri, la ministerul finanţelor s-a primit un mare număr de recla­maţiuni şi doleanţe ale contribuabi­lilor cari sunt soluţionate de la caz la caz constatându-se că cele mai multe din ele sunt neîntemeiate, dar găsindu-se şi unele perfect justifi­cate. S-a constatat, spre exemplu, că sunt multe instanţe de impunere cari fără nici un motiv, ezită să lu­creze asistate de reprezentantul contribuabililor. S-au dat dispoziţiuni de remediere a acestei situaţii atră­­găndu-se atenţia celor în cauză că sunt obligaţi a fi asistaţi de repre­­zentantul contribuabililor cu ex­­­­epţia cazurilor când acesta­­ poate fi determinat. In urma hotărârii de a se continua lucrările de impunere a micilor în­treprinderi, aşezarea im­punerilor globale nu se va putea face decât după data de 1 August, în toa­tă ţara. In momentul de faţă la ministerul finanţelor se lucrează la alcătuirea in­stanţelor de impunere a marilor întreprinderi, pentru puţinele judeţe un­de s-a terminat impune­rea celor mici şi mijlocii, şi pentru acelea und­e se aşteaptă sfârşitul acelor lucrări în câtea zile. — g. m. — UF* n­ A\ lfA\ Luni I Iulie 1946 In momentul în care — după cinci ani de absenţă — au apărut posibilităţile reluării legăturilor comerciale cu străi­nătatea, bunurile româneşti aflătoare în ţările aliate au fost socotite ca mijloacele cele mai adequate pentru a re­­înoda firul rupt dintre econo­mia naţională şi pieţele străine. Aceste bunuri urmau să fie folosite pentru plata diverse­lor importuri, atât de urgent necesare refacerii noastre economice. Prin ultimele Hotăriri m­a­ c­­a Conferinţa de la Paris, bunurile româneşti din ţările aliate au fost blocate pentru a servi la despăgubirile cari se cuvin aliaţilor. E una din urmările fatale ale războiului nenorocit, în care ţara a fost târâtă de regimul antoneseian. Dar e în acelaş timp o grea lovitură pentru economia naţională. Cu atât mai mul. Cu cât mare parte din aceste bunuri au ajuns în ţările tocmai pentru a nu fi ex­puse să cadă în mâna naziştii... De aceia nădăjduim că hotărîrea luată în privinţa bu­nurilor româneşti din ţările aliate, va suferi legitime re­­vizuri. BURSA Târgul valorilor mobiliare a fost la începutul săptămânei a­­cesteia slab orientat şi puţin activ. In compartimentul efectelor publice tendinţa a fost susţinu­tă, excepţie făcând Urbanele Bucureşti 5’/» noui, cari au în­registrat o tendinţă slabă în­cheind cu scăderi. Cotele acţiunilor au înregis­trat foarte uşoare plusuri sau minusuri. În general cursurile au fost slab orientate iar volumul afa­cerilor restrâns. Im­perm­p­ortul Refacerii Nationale Cu­rsonVe­tid­in­il­or îm­prumutului Ref­acerii Na­tionale s-au menţinut sla­ba. Medalia oferita. Preţul în scădere fata de cel în­registrat ^â ni bata, P.rxpf-t­e ncririi imn».. ciforiă forestieri ASAFOR (Asociaţia indus-­­ triilor forestiere a făcut o inter- 5 venţie la CAFA să acorde cre­dite economatelor şi pentru muncitorii de la exploatările de păduri care, deşi sunt sezonieri, lucrează aproape tot timpul a­­nului, mai ales la întreprinderile­­ mari, deoarece prin contractul colectiv de muncă s'a pus în sar­­cina patronilor aprovizionarea cu alimente a acestei categorii de muncitori. Repartiţia comenzilor de conserve D. TĂTĂRESCU PLEACĂ LA PARIS BUCUREŞTI, 1 (AGERPRES). — D. GH. TA­TARES­CU, VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI ŞI MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE, VA PLECA IN CURSUL ACESTEI SAPTAMANI LA PARIS. Prelungirea termenului de declarare a veniturilor globale Ministerul finanţelor ar duce la cunoştinţa tuturor EortLlLuahu­jjM' că, în co­n­f­orm­ I tat­e/T c­u decizia ministerială nr. 256.834 dn I Iulie 1946, termenul pentru depunerea decla­rafiilor «0© impunere la global, pe exerciţiul’ 1948 —1947, se prelungește PANA LA 31 IULIE oh­. O considera­bilă reducere de preţuri în Uniunea Sovietică MOSCOVA 1. — Printr’o decizi­a Ministerului Comerţului al U. R S. S., începând din ziua de 2 Iulie 1946, în Uniunea Sovietică, se face o nouă reducere a preţurilor la măr­furile industriale din comerţ. In medie preţurile se reduc cu 40 la sută, iar luate fiecare în parte 80 reduc astfel: încălţăminte de piele — până la 42 la sută; Galoşi bărbăteşti şi de damă — până la 57 Ia sută; Stofe de lână — până la 45 la sută; Mă­tăsuri — până la 50 Ia sută ; Ţesă­turi de bumbac — până la 38 la sută; Confecţiuni de gata — până la 43 la sută; Pălării, şepci şi caii ciuli — până la 30 la sută ; Tricotaje­­— până la 30 la sută; Ciorapi — până la 45 la sută; Săpun de toaletă — până la 46 la sută; Vase de alu­minium — până la 54 la sută; Pro­duse de hârtie şi carton — până la 35 la sută; Tapete — până la 50 la sută. In legătură cu această reducere de prețuri, se anulează listele stabi­­lite de vânzare limitată a mărfurilor industriale după cartele. EFORTUL ECONOMIC AL STATELOR­ UÎÎITE Legea. împrumut. Închiriere, a asigurat ţărilor, demo­rfim împrumut ajutor. Cifrele fantastice ale chelt­uelilor de război. 4 loane de produse alimentară trimisă aliaţilor in ceasul cel tragic dela Dunkerque. Statele Unite erau încă nebeligerante, dar opinia publică americană era, fără umbră de îndoială, de partea aliaţilor. Resursele Americei fuseseră puse la dis­poziţia democraţiilor cari se aflau în război, preşedintele Roosevelt, ,­ipa­rele American“, cum l-au numit ruşii după moartea sa, — făgăduise că Sta­tele Unite­­vor deveni „arsenalul demo­­craţiei“. Căci înţelepciunea acestui eminent om politic l-a făcut să-şi dea bine seama că soarta comună e rezer­­zată lumii vechi şi noui, el a înţeles, în mod perfect că uriaşele întinderi de apă care despart emisferul occidental de cel oriental nu schimbă cu nimic co­munitatea de soartă. El a dat lovituri puternice ideilor izolaţioniste, reacţiona­re, după care America ar putea, adăpos­­tindu-se îndărătul imensităţilor celor două oceane să rămână în afara acestei­­ lupte împotriva duşmanilor fascişti ai omenirii, cari atacau însăşi temeliile civilizaţiei şi ale progresului. Cu acea energie care, ca şi un foc ce mocneşte sub cenuşe, se ascundea sub învelişul său fizic, şi acel talent de organi­zare care îi erau proprii, Roo­­sevelt a procedat la desvoltarea puterei defensive a marei Republici transatlan­tice şi la organizarea ei într’un adevă­rat, arsenal al democraţiilor“, aşa cum făgăduise. Efortul intens, la care Roosevelt a supus întregul colos industrial din A­­pus, a fost încoronat de succes. In­tr’un timp forte scurt, Statele Unite au treiat o puternică industrie de război au înrolat milioane de cetăţeni, —­ du­pă ce Congresul votase legea recrutărrii în timp de pace, — a format una din cele mai impunătoare flote navale și aeriene, de marele efort pe care Statt­ele Unite l-au făcut, vom cita cifrele, fantastice, ale cheltuetilor de război, pe care le-a citat însăşi d. Henry Morgenthau, fostul ministru de finanţe al Americei. Astfel, bugetul american înregistrase, în trecutul fiscal, ce se încheie în ziua de 30 iunie, atât la venituri cât şi la chel­­tueli, suma de 100.405.000.000 dolari, sumă ce a bătut toate recordurile — ca să vorbim în limbaj sportiv, — fiind înregistrată pentru prima dată în istoria guvernului federal. Int­regiul aparat de pro­ducţie pus în slujba răz­boiului Din acest buget s'au cheltuit, în 1944, 93.744.000 000 dolari, cheltuelile de război cifrândurse la 90.029.009.000 dolari. Cifrele acestea grăiesc de la­­ sine şi ne-ar putea dispensa uşor de orice comentarii. Ele ne arată că, spre a-şi realiza po­tenţialul său de război, Ameri­ca a fost silită să-şi pună în lu­cru imense resurse de materiale acumulate. Majoritatea între­prinderilor industriale existen­te s au pus să lucreze pentru armată şi flotă, creindu-se şi multe alte industrii de război, care au fabricat piese detaşate pentru avioane, tancuri sau tu­nuri. Această specializare a în­treprinderilor a pretins o coor­donare raţională a activităţii lor, realizată pe o scară vastă, posibilităţile enorme, nerealiza-Continuare în pagina 4-a O LEGE ISTORICA "Adoptarea, la 11 Martie­ 1941, a legei istorice de împrumut-închiriere“ asi­gura ţărilor democratice un important ajutor în lupta lor împotriva provoca­torilor războiului. Graţie acestei legi, a­­vioane, muniţii şi produse alimentare în­cepură să se scurgă, valuri, valuri, că­tre Aliaţi, în cantităţi din ce în ce mai mari. . Astfel, poporul Americei sa grupat în jurul lui Roosevelt şi a politicii lui, întemeiată pe adânca convingere a res­ponsabilităţii sale în faţa ţării pe care o conducea şi a întregei omeniri, iar când în Decembrie HUI, — după agre­siunea sălbatecă japoneză ’de la Pearl Harbour, — războiul şi-a întins­­ fibrele lui mohorîte şi peste America, ea nu era chiar nepregătită. Atâta doar că mobilizarea de oameni şi de resurse şi-a accelerat astfel ritmul, încât, doar într-un an şi jumătate ar­mata americană de un milion de oa­meni din timp de pace a ajuns la una „Asociaţia industriilor de şapte milioane de soldaţi, minunat alimentare“, potrivit dis­­antrenaţi­ei complet echipaţi, marina porţiunilor Subsecereta­ ajungând să fie cea mai puternica flotă viatului de Stat al Aprovi­zionării armatei şi popu­laţiei civile, a făcut repar­tiţia comenzilor de con­serve alimentare la fabri­cile specializate. Canti­ta­­tea de conserve care ur­meaza a fi prelucrată se ridică la 200 vagoane pen­tru campania 10-10. Acea­stă cantitate este destina­tă economatelor în pro­porţie de 70 la sută­ de război pe care­ a văzut-o vreodată lumea. E adevărat că prin sistemul ei de a ascunde adevărul, propaganda nazistă a căutat, prin toate mijloacele, să ne creiere o anumită imagină despre A­­merica, pentru a ne face să credem că intervenţia statelor de dincolo de Oneon în războiul deslănţuit de Hitler n’ar avea nicio însemnătate şi n’ar putea în­râuri cu nimic rezultatul războiului care­ nici nu putea fi altul pentru toţi oa­menii de bună credinţă, conduşi şi de logică şi de bun simţ. Experienţa de la BIKINI cu Bomba atomică Spre deosebire de experienţele fă­cute ,’Pe viu­ la Nagasaki şi Hiro­­şima, cu prilejul lansării bombei a­­tomice în atolul de la Bikini s’au măsurat cu aparate de precizie dis­trugerile pentru a putea fi exami­nate sub aspectul lor ştiinţific, po­zitiv. Radioactivitatea aerului a fost cercetată prin avioane fără piloţi, care zburau deasupra regiunii. Profesorul Alexandrov, observato­rul sovietic ca­­şi alţi savanţi, ame­ricani şi observatori ai O. N. U.-ului au declarat că urmările exploziilor sunt inferioare aşteptărilor, cari au înflăcărat o vreme îmaginaţia între­gei lumi. Numai ulterior se vor putea de­­duce din instrumente­ de analiză cari au înregistrat efectele, rezul­tate mai concludente din punct de A SA#....... Exploziile au putut fi auzite la o distanţă de 400 km. de observatorii aflaţi pe insula Guam. După cum a declarat amiralul Blandy, comandantul operaţiunilor de experimentare nu s-a înregistrat nici o victimă din cele 34.000 de­ persoane cari au luat parte la ex­perienţă. In concluzie ,,bomba atomică nu pare să fie o descoperire care să e­­­imine necesitatea de­ a avea vase mari de război armate uriaşe şi ar­me preatomice". Experienţa dela Bikini pare să fie desamăgitoare prin aceea că nu s’a putut dovedi că lumea poate fi dis­trusă dintr’odată prin bombe ato­mice, ci tot în mod lent prin arme de război, la fel ca mai inamic. Ştiinţe distrugerii nu e încă aşa de avansată precum se bănuia... Ce de­­zam­ărgitor, lucru pentru omenire! JpP Sír?­é COMERŢ ILEGAL Cil ARME IN ORIENTUL MIJLOCIU CAIRO­­ (Radar) — Egiptul are astăzi reputafia de a fi principatul centru din O­­rientul Mijlociu de distribuire in mod ilegal de arme ţărilor învecinate. Comerţul pe o mare scară cu arme de distrugere, care este unul din rezultatele di­recte ale războiului in deșertul occidental, este o afacere prosperă pentru cei care-l practică. impunerile negustorilor Se propune să s­e ţină seamă de nivelul scăzut la vânzărilor în primele 6 luni ale anului Intr’un memoriu adresat ministe­rului de industrie şi comerţ, Sin­dicatul comercianţilor din Ploeşti a­­rată că nouile norme de evaluare a veniturilor negustoreşti nu cores­­pund realităţii şi prin caracterul lor exagerat apar ca nişte adevărate ,,impozite de capital". Presupunerea după care fiecare comerciant sau industriaş va realiza anul acesta acela a­dever ca şi anul trecut e greşită, deoarece vânzările ce se fac nu ating cantităţile vân­dute anul trecut. Experienţa reală a celor şase roni de vânzări ale anului în curs, dar­vedeşte acest lucru cu prisosinţă. Comercianţii din Poleşti cer ca atare să se admită pe cale admi­­nistrativă sau prin apel, ca toţi contribubilii să beneficieze de o corectare a veniturilor impuse de exerciţiul 1946-1947 corectare care să ţină seama de nivelul ci­frei de afaceri efectiv realizate în primele şase luni ale anului, raportându se la anul întreg. Credite speciile pastva industria petrolieri Săptămâna aceasta Consiliul Băn­cii Naţionale urmează să decidă a­­supra cuantumului creditelor soli­citate de asociaţia industriilor de petrol pentru cumpărarea unui im­portant număr de camioane necesare societăţilor petrolifere. In afl întele şedinţe ale Consiliulu­i general al Bătu­­cii Naţionale a fost spec­­trată In principiu această operaţiune, urmând ca împrumuturile respective să fie­­garantate cu ca­mioanele cumpărate. Pentru primul lot de ca­mioane societăţile petro­lifere au închegat în?prut. »maturi la Creditul Naţio­nal Industrial, care s-a a­­dresat la re­scont Băncii Naţionale. Acest lot se compune din camioane repartizate astfel! Astra Română^ 59, Unirea 20, Concordia 16, Steaua Ro­­mână 15, Distribuţia 15, "Româno-Americană "12, Creditul Minier 12, Prah­o­va 9, C.A.I.P. 3, Petrol Block 2, Vácim? Oil 2 şi Redevenţa 2. DELEGAŢIA COMERCIANŢILOR ROMANI S’A ÎNAPOIAT ori in capitala CARE A VIZITAT BULGARIA SOFIA î (Rador). — Agenţia Telegra­fică Bulgară transmite: Delegaţia Camerii Economice Române Bulgara a părăsit Duminică seara ca­pitala Bulgariei, îndreptându-se spre Bucureşti, înainte de plecare, d. Xenopol, şeful delegatei române, a făcut o declaraţie prin care-şi exprimă recunoştinţa faţă de primirea cordială a autorităţilor on­ciale bulgare pe tot timpul vizitei făcu­te de delegaţie la Sofia. D. Xenopol a declarat: ,,Tratativle duse vor avea rezultatele fericite pen­tru reanimarea economiei dintre cele două ţări. într’un timp foarte scurt am rezolvat numroase şi importante proble­me privind mărirea schimburilor de mărfuri dintre cele două c­ări s’a înapoiat în Capitală, ve­­nind dala Sofia, delegaţia de comer­cianţi şi industriaşi români, in frun­te cu d. Radu Xenopol preşedintei« Camerei de comerţ româno-bulgar« din Bucureşti. Odată cu delegaţia a sosit şi re­dactorul nostru d. C. Tache. începând de mâine ziarul nostru, va publica o serie de reportagii asa­­pra rezultatelor vizitei comercianţi­lor români şi asupra vieții economi­ce bulgarie. Rezultatul referendumului In polonia ■ ■ LONDRA 2 (Radio). — Postul de radio Varşovia a transmis azi noapte primele rezultate ale referendumului organizat de guvern i Polonia. La Varşovia şi Lodz, marea majoritate a populaţiei a răspuns afirmativ la întrebările formulate, pronunţându-se p­entru: desfiin­ţarea Senatului, naţionalizarea industriilor importante, reforma agra­ră şi actualele frontiere­ occidentale ale Poloniei la Baltică. Oder Neisse.

Next