Argus, iulie 1946 (Anul 35, nr. 9900-9923)
1946-07-03 / nr. 9900
ANUL XXXV Nr. 9900 Ci TJ TI si răspândiţi TIMPUL cu ultimate ştiri ■■mii mi iw«wr»n grnnwMMM«M interne şi externe ABONAMENTEs i lei 60.000 12 luni: particulari şi firme individuale Lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convențiile poştale internaționale__ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 DIRECTORS MIHAIL INGHTIG MIERCURI 3 IULIE 1946 ■■■■■BaaHBaHsiaaæfflBBBBEflâ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietari „ARGUS“ S. A. Inseris ,nb Nr. 203 Trttv Ilfov Pe piaţa comercială românească stăruie o lipsă de mişcare, o paralizare a oricărei iniţiative, amânând parcă orice deslegare până la toamnă când toardele recoltei vor fi cunoscute şi când reluarea schimburilor cu străinătatea va fi trecut de faza negocierilor. Făcând bilanţul comerţului nostru exterior din ultimul an, vedem că n’am avut la activul nostrudecât schimbul cu Uniunea Sovietică, singurul pe care ne-am putut într’adevăr bizui. Acordul încheiat la 8 Mai 1944Îi care a expirat de curând a însemnat o experienţă din cele mai bune pentru producţia românească. Activarea determinată die importul ■ produselor sovietice, îndeosebi în industria textilă a reuşit să limpezească situaţia morbidă lăsată de război şi de cotropirea economică germană. întreaga economie românească a putut beneficia astfelde pe urma legăturilor tot mai spornice cu Uniunea Sovietică. Temeiurile noului acord comercial cu U.R.S.S. vor forma în scurtă vreme obiectul „unui amplu schimb de vederi la Bucureşti şi la Moscova şidesigur că concluziile ce se desprind din experienţa raporturilor comerciale din ultimul an, îndreptăţesc cele mai bune nădejdi în ce priveşte perspectivele de viitor ale schimbului româno-sovietic, care poate conta azi pe sprijinul societăţilor comerciale ce s-au format între timp.Acordurile cu Cehoslovacia şi Iugoslavia sunt deocamdată în faza începutului. Primele expediţii de mărfuri cehoslovace simt în curs de efectuare şi ministerul industriei şi comerţului continuă să cerceteze posibilităţile de compensaţie. In ce priveşte Iugoslavia, unde lipsade producţie e destul de resimţită, rămâne să vedem ce ne poate oferi. Schimburile cu Ungaria sunt stânjenite de lipsa de stabilitate monetară din această ţară şi se bazează pe compensaţii,in care însă până acum importul din Ungaria nu s’a dovedit în măsură să ajungă la paritatea exportului nostru în această ţară. Paralel cu încheierea tratatului de pace, deci în foarte scurtă vreme, aşteptăm să înceapă la Paris şi Londra tratative pentru refacerea schimburilor noastre cu Anglia şi Franţa, în care scop o delegaţie românească s’a deplasat peste hotare. Negocierile cu Elveţia sunt pe cale de-a fi duse la bun sfârşit, ceea ce ne va deschide perspectiva unui nou import în clearing şi pe bază de credite. Intrarea în vigoarea a acordului semnat de d. ministru Mircea Solacolu e aşteptată cu mult interes de piaţa românească Comerţul cu străinătatea e departe de a rezolva marile probleme care frământă astăzi economia noastră naţională şi care depind în primul rând de o bună conjunctură internă. De aceea nu trebuie să ne facem iluzii prea mari de pe urma rezultatelor practice ce vor rezulta din viitoarele schimburi de produse. Ele sunt legate între altele şi de situaţia generală a navlurilor, puţin disponibile, însă destulde costisitoare, acaparate fiind de prioritatea transporturilor cu alimente pentru ţările înfometate. Modalităţile de plată sunt deasemenea atâtea probleme cari vor putea fi cu greu soluţionate în raporturile de la stat la stat şi cam deabia prin realizarea practică a legăturilor internaţionale proectate la Bretton Woods, ar putea determina o îndreptare şi o înlesnire adevărată pe tărâmul schimbului de produse. i Comerţul nostru exterior Impunerea micilor întreprinderi continuă şi în luna iulie ■Cercetarea neregulelor de la unele administraţii financiare* După datele primite până ori la direcţia contribuţiilor directe din ministerul finanţelor, în cele mai multe regiuni ale ţării impunerea micilor întreprinderi şi a liberilor profesionişti nu a putut fi terminată la data de 30 iunie, fixată de minister. Astfel, în aproape tot Ardealul şi în Moldova impunerea micilor întreprinderi va continua şi în luna iulie, ministerul finanţelor înţelegând ca aceste operaţiuni să nu se considere terminate decât după epuizarea cercetării amănunţite a tuturor contribuabililor. In acelaş timp insă, s‘a constatat şi o carenţă destul de pormmntată printre funcţionarii fiscali a urai muilor administraţii financiare. S’a avizat la luarea de măsuri severe pentru cei găsiţi în culpă, delegându-se pentru cercetări un număr de inspectori financiari din Capitală şi din alte regiuni de inspecţii decât cele cercetate. S-a dat un termen de două săptămâni — până la 15 iulie — înăuntrul căruia inspectorii financiari delegaţi cu cercetările acestea speciale, urmează a-şi depune rapoarrele. Administraţiile financiare cele mai vizate de aceste cercetări sunt cele din Timişoara şi Arad. Sub aspectul legalităţii lucrărilor de impuneri, la ministerul finanţelor s-a primit un mare număr de reclamaţiuni şi doleanţe ale contribuabililor cari sunt soluţionate de la caz la caz constatându-se că cele mai multe din ele sunt neîntemeiate, dar găsindu-se şi unele perfect justificate. S-a constatat, spre exemplu, că sunt multe instanţe de impunere cari fără nici un motiv, ezită să lucreze asistate de reprezentantul contribuabililor. S-au dat dispoziţiuni de remediere a acestei situaţii atrăgăndu-se atenţia celor în cauză că sunt obligaţi a fi asistaţi de reprezentantul contribuabililor cu exepţia cazurilor când acesta poate fi determinat. In urma hotărârii de a se continua lucrările de impunere a micilor întreprinderi, aşezarea impunerilor globale nu se va putea face decât după data de 1 August, în toată ţara. In momentul de faţă la ministerul finanţelor se lucrează la alcătuirea instanţelor de impunere a marilor întreprinderi, pentru puţinele judeţe unde s-a terminat impunerea celor mici şi mijlocii, şi pentru acelea unde se aşteaptă sfârşitul acelor lucrări în câtea zile. — g. m. — UF* n A\ lfA\ Luni I Iulie 1946 In momentul în care — după cinci ani de absenţă — au apărut posibilităţile reluării legăturilor comerciale cu străinătatea, bunurile româneşti aflătoare în ţările aliate au fost socotite ca mijloacele cele mai adequate pentru a reînoda firul rupt dintre economia naţională şi pieţele străine. Aceste bunuri urmau să fie folosite pentru plata diverselor importuri, atât de urgent necesare refacerii noastre economice. Prin ultimele Hotăriri ma ca Conferinţa de la Paris, bunurile româneşti din ţările aliate au fost blocate pentru a servi la despăgubirile cari se cuvin aliaţilor. E una din urmările fatale ale războiului nenorocit, în care ţara a fost târâtă de regimul antoneseian. Dar e în acelaş timp o grea lovitură pentru economia naţională. Cu atât mai mul. Cu cât mare parte din aceste bunuri au ajuns în ţările tocmai pentru a nu fi expuse să cadă în mâna naziştii... De aceia nădăjduim că hotărîrea luată în privinţa bunurilor româneşti din ţările aliate, va suferi legitime revizuri. BURSA Târgul valorilor mobiliare a fost la începutul săptămânei acesteia slab orientat şi puţin activ. In compartimentul efectelor publice tendinţa a fost susţinută, excepţie făcând Urbanele Bucureşti 5’/» noui, cari au înregistrat o tendinţă slabă încheind cu scăderi. Cotele acţiunilor au înregistrat foarte uşoare plusuri sau minusuri. În general cursurile au fost slab orientate iar volumul afacerilor restrâns. Impermportul Refacerii Nationale CursonVetidinilor împrumutului Refacerii Nationale s-au menţinut slaba. Medalia oferita. Preţul în scădere fata de cel înregistrat ^â ni bata, P.rxpf-te ncririi imn».. ciforiă forestieri ASAFOR (Asociaţia indus- triilor forestiere a făcut o inter- 5 venţie la CAFA să acorde credite economatelor şi pentru muncitorii de la exploatările de păduri care, deşi sunt sezonieri, lucrează aproape tot timpul anului, mai ales la întreprinderile mari, deoarece prin contractul colectiv de muncă s'a pus în sarcina patronilor aprovizionarea cu alimente a acestei categorii de muncitori. Repartiţia comenzilor de conserve D. TĂTĂRESCU PLEACĂ LA PARIS BUCUREŞTI, 1 (AGERPRES). — D. GH. TATARESCU, VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI ŞI MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE, VA PLECA IN CURSUL ACESTEI SAPTAMANI LA PARIS. Prelungirea termenului de declarare a veniturilor globale Ministerul finanţelor ar duce la cunoştinţa tuturor EortLlLuahujjM' că, în conform I tate/T cu decizia ministerială nr. 256.834 dn I Iulie 1946, termenul pentru depunerea declarafiilor «0© impunere la global, pe exerciţiul’ 1948 —1947, se prelungește PANA LA 31 IULIE oh. O considerabilă reducere de preţuri în Uniunea Sovietică MOSCOVA 1. — Printr’o decizia Ministerului Comerţului al U. R S. S., începând din ziua de 2 Iulie 1946, în Uniunea Sovietică, se face o nouă reducere a preţurilor la mărfurile industriale din comerţ. In medie preţurile se reduc cu 40 la sută, iar luate fiecare în parte 80 reduc astfel: încălţăminte de piele — până la 42 la sută; Galoşi bărbăteşti şi de damă — până la 57 Ia sută; Stofe de lână — până la 45 la sută; Mătăsuri — până la 50 Ia sută ; Ţesături de bumbac — până la 38 la sută; Confecţiuni de gata — până la 43 la sută; Pălării, şepci şi caii ciuli — până la 30 la sută ; Tricotaje— până la 30 la sută; Ciorapi — până la 45 la sută; Săpun de toaletă — până la 46 la sută; Vase de aluminium — până la 54 la sută; Produse de hârtie şi carton — până la 35 la sută; Tapete — până la 50 la sută. In legătură cu această reducere de prețuri, se anulează listele stabilite de vânzare limitată a mărfurilor industriale după cartele. EFORTUL ECONOMIC AL STATELOR UÎÎITE Legea. împrumut. Închiriere, a asigurat ţărilor, demorfim împrumut ajutor. Cifrele fantastice ale cheltuelilor de război. 4 loane de produse alimentară trimisă aliaţilor in ceasul cel tragic dela Dunkerque. Statele Unite erau încă nebeligerante, dar opinia publică americană era, fără umbră de îndoială, de partea aliaţilor. Resursele Americei fuseseră puse la dispoziţia democraţiilor cari se aflau în război, preşedintele Roosevelt, ,iparele American“, cum l-au numit ruşii după moartea sa, — făgăduise că Statele Unitevor deveni „arsenalul democraţiei“. Căci înţelepciunea acestui eminent om politic l-a făcut să-şi dea bine seama că soarta comună e rezerzată lumii vechi şi noui, el a înţeles, în mod perfect că uriaşele întinderi de apă care despart emisferul occidental de cel oriental nu schimbă cu nimic comunitatea de soartă. El a dat lovituri puternice ideilor izolaţioniste, reacţionare, după care America ar putea, adăpostindu-se îndărătul imensităţilor celor două oceane să rămână în afara acestei lupte împotriva duşmanilor fascişti ai omenirii, cari atacau însăşi temeliile civilizaţiei şi ale progresului. Cu acea energie care, ca şi un foc ce mocneşte sub cenuşe, se ascundea sub învelişul său fizic, şi acel talent de organizare care îi erau proprii, Roosevelt a procedat la desvoltarea puterei defensive a marei Republici transatlantice şi la organizarea ei într’un adevărat, arsenal al democraţiilor“, aşa cum făgăduise. Efortul intens, la care Roosevelt a supus întregul colos industrial din Apus, a fost încoronat de succes. Intr’un timp forte scurt, Statele Unite au treiat o puternică industrie de război au înrolat milioane de cetăţeni, — după ce Congresul votase legea recrutărrii în timp de pace, — a format una din cele mai impunătoare flote navale și aeriene, de marele efort pe care Stattele Unite l-au făcut, vom cita cifrele, fantastice, ale cheltuetilor de război, pe care le-a citat însăşi d. Henry Morgenthau, fostul ministru de finanţe al Americei. Astfel, bugetul american înregistrase, în trecutul fiscal, ce se încheie în ziua de 30 iunie, atât la venituri cât şi la cheltueli, suma de 100.405.000.000 dolari, sumă ce a bătut toate recordurile — ca să vorbim în limbaj sportiv, — fiind înregistrată pentru prima dată în istoria guvernului federal. Intregiul aparat de producţie pus în slujba războiului Din acest buget s'au cheltuit, în 1944, 93.744.000 000 dolari, cheltuelile de război cifrândurse la 90.029.009.000 dolari. Cifrele acestea grăiesc de la sine şi ne-ar putea dispensa uşor de orice comentarii. Ele ne arată că, spre a-şi realiza potenţialul său de război, America a fost silită să-şi pună în lucru imense resurse de materiale acumulate. Majoritatea întreprinderilor industriale existente s au pus să lucreze pentru armată şi flotă, creindu-se şi multe alte industrii de război, care au fabricat piese detaşate pentru avioane, tancuri sau tunuri. Această specializare a întreprinderilor a pretins o coordonare raţională a activităţii lor, realizată pe o scară vastă, posibilităţile enorme, nerealiza-Continuare în pagina 4-a O LEGE ISTORICA "Adoptarea, la 11 Martie 1941, a legei istorice de împrumut-închiriere“ asigura ţărilor democratice un important ajutor în lupta lor împotriva provocatorilor războiului. Graţie acestei legi, avioane, muniţii şi produse alimentare începură să se scurgă, valuri, valuri, către Aliaţi, în cantităţi din ce în ce mai mari. . Astfel, poporul Americei sa grupat în jurul lui Roosevelt şi a politicii lui, întemeiată pe adânca convingere a responsabilităţii sale în faţa ţării pe care o conducea şi a întregei omeniri, iar când în Decembrie HUI, — după agresiunea sălbatecă japoneză ’de la Pearl Harbour, — războiul şi-a întins fibrele lui mohorîte şi peste America, ea nu era chiar nepregătită. Atâta doar că mobilizarea de oameni şi de resurse şi-a accelerat astfel ritmul, încât, doar într-un an şi jumătate armata americană de un milion de oameni din timp de pace a ajuns la una „Asociaţia industriilor de şapte milioane de soldaţi, minunat alimentare“, potrivit disantrenaţiei complet echipaţi, marina porţiunilor Subsecereta ajungând să fie cea mai puternica flotă viatului de Stat al Aprovizionării armatei şi populaţiei civile, a făcut repartiţia comenzilor de conserve alimentare la fabricile specializate. Cantitatea de conserve care urmeaza a fi prelucrată se ridică la 200 vagoane pentru campania 10-10. Această cantitate este destinată economatelor în proporţie de 70 la sută de război pe care a văzut-o vreodată lumea. E adevărat că prin sistemul ei de a ascunde adevărul, propaganda nazistă a căutat, prin toate mijloacele, să ne creiere o anumită imagină despre America, pentru a ne face să credem că intervenţia statelor de dincolo de Oneon în războiul deslănţuit de Hitler n’ar avea nicio însemnătate şi n’ar putea înrâuri cu nimic rezultatul războiului care nici nu putea fi altul pentru toţi oamenii de bună credinţă, conduşi şi de logică şi de bun simţ. Experienţa de la BIKINI cu Bomba atomică Spre deosebire de experienţele făcute ,’Pe viu la Nagasaki şi Hiroşima, cu prilejul lansării bombei atomice în atolul de la Bikini s’au măsurat cu aparate de precizie distrugerile pentru a putea fi examinate sub aspectul lor ştiinţific, pozitiv. Radioactivitatea aerului a fost cercetată prin avioane fără piloţi, care zburau deasupra regiunii. Profesorul Alexandrov, observatorul sovietic caşi alţi savanţi, americani şi observatori ai O. N. U.-ului au declarat că urmările exploziilor sunt inferioare aşteptărilor, cari au înflăcărat o vreme îmaginaţia întregei lumi. Numai ulterior se vor putea deduce din instrumente de analiză cari au înregistrat efectele, rezultate mai concludente din punct de A SA#....... Exploziile au putut fi auzite la o distanţă de 400 km. de observatorii aflaţi pe insula Guam. După cum a declarat amiralul Blandy, comandantul operaţiunilor de experimentare nu s-a înregistrat nici o victimă din cele 34.000 de persoane cari au luat parte la experienţă. In concluzie ,,bomba atomică nu pare să fie o descoperire care să eimine necesitatea de a avea vase mari de război armate uriaşe şi arme preatomice". Experienţa dela Bikini pare să fie desamăgitoare prin aceea că nu s’a putut dovedi că lumea poate fi distrusă dintr’odată prin bombe atomice, ci tot în mod lent prin arme de război, la fel ca mai inamic. Ştiinţe distrugerii nu e încă aşa de avansată precum se bănuia... Ce dezamărgitor, lucru pentru omenire! JpP Sír?é COMERŢ ILEGAL Cil ARME IN ORIENTUL MIJLOCIU CAIRO (Radar) — Egiptul are astăzi reputafia de a fi principatul centru din Orientul Mijlociu de distribuire in mod ilegal de arme ţărilor învecinate. Comerţul pe o mare scară cu arme de distrugere, care este unul din rezultatele directe ale războiului in deșertul occidental, este o afacere prosperă pentru cei care-l practică. impunerile negustorilor Se propune să se ţină seamă de nivelul scăzut la vânzărilor în primele 6 luni ale anului Intr’un memoriu adresat ministerului de industrie şi comerţ, Sindicatul comercianţilor din Ploeşti arată că nouile norme de evaluare a veniturilor negustoreşti nu corespund realităţii şi prin caracterul lor exagerat apar ca nişte adevărate ,,impozite de capital". Presupunerea după care fiecare comerciant sau industriaş va realiza anul acesta acela adever ca şi anul trecut e greşită, deoarece vânzările ce se fac nu ating cantităţile vândute anul trecut. Experienţa reală a celor şase roni de vânzări ale anului în curs, darvedeşte acest lucru cu prisosinţă. Comercianţii din Poleşti cer ca atare să se admită pe cale administrativă sau prin apel, ca toţi contribubilii să beneficieze de o corectare a veniturilor impuse de exerciţiul 1946-1947 corectare care să ţină seama de nivelul cifrei de afaceri efectiv realizate în primele şase luni ale anului, raportându se la anul întreg. Credite speciile pastva industria petrolieri Săptămâna aceasta Consiliul Băncii Naţionale urmează să decidă asupra cuantumului creditelor solicitate de asociaţia industriilor de petrol pentru cumpărarea unui important număr de camioane necesare societăţilor petrolifere. In afl întele şedinţe ale Consiliului general al Bătucii Naţionale a fost spectrată In principiu această operaţiune, urmând ca împrumuturile respective să fiegarantate cu camioanele cumpărate. Pentru primul lot de camioane societăţile petrolifere au închegat în?prut. »maturi la Creditul Naţional Industrial, care s-a adresat la rescont Băncii Naţionale. Acest lot se compune din camioane repartizate astfel! Astra Română^ 59, Unirea 20, Concordia 16, Steaua Română 15, Distribuţia 15, "Româno-Americană "12, Creditul Minier 12, Prahova 9, C.A.I.P. 3, Petrol Block 2, Vácim? Oil 2 şi Redevenţa 2. DELEGAŢIA COMERCIANŢILOR ROMANI S’A ÎNAPOIAT ori in capitala CARE A VIZITAT BULGARIA SOFIA î (Rador). — Agenţia Telegrafică Bulgară transmite: Delegaţia Camerii Economice Române Bulgara a părăsit Duminică seara capitala Bulgariei, îndreptându-se spre Bucureşti, înainte de plecare, d. Xenopol, şeful delegatei române, a făcut o declaraţie prin care-şi exprimă recunoştinţa faţă de primirea cordială a autorităţilor onciale bulgare pe tot timpul vizitei făcute de delegaţie la Sofia. D. Xenopol a declarat: ,,Tratativle duse vor avea rezultatele fericite pentru reanimarea economiei dintre cele două ţări. într’un timp foarte scurt am rezolvat numroase şi importante probleme privind mărirea schimburilor de mărfuri dintre cele două cări s’a înapoiat în Capitală, venind dala Sofia, delegaţia de comercianţi şi industriaşi români, in frunte cu d. Radu Xenopol preşedintei« Camerei de comerţ româno-bulgar« din Bucureşti. Odată cu delegaţia a sosit şi redactorul nostru d. C. Tache. începând de mâine ziarul nostru, va publica o serie de reportagii asapra rezultatelor vizitei comercianţilor români şi asupra vieții economice bulgarie. Rezultatul referendumului In polonia ■ ■ LONDRA 2 (Radio). — Postul de radio Varşovia a transmis azi noapte primele rezultate ale referendumului organizat de guvern i Polonia. La Varşovia şi Lodz, marea majoritate a populaţiei a răspuns afirmativ la întrebările formulate, pronunţându-se pentru: desfiinţarea Senatului, naţionalizarea industriilor importante, reforma agrară şi actualele frontiere occidentale ale Poloniei la Baltică. Oder Neisse.