Argus, iulie 1946 (Anul 35, nr. 9900-9923)
1946-07-03 / nr. 9900
Plajoreca valorii medii la exportul de articole alimentare Direcţia generală a vămilor din ministerul finanţelor a comunicat organelor vamale că în conformitate cu decizia ministerială Nr. 446274 din 21 Iunie 1946, se majorează pe data de l iulie 1946, valoarea medie unitară pentru export dela lei 500 la 10.000 per kgr. da alimente ca: unt, untură* cărnuri, salam, slănină, făină, biscuiţi, conserve de orice fel, zahăr, miere* băuturi, etc., pe care în baza autorizaţilor de export eliberate de Direcţiunea reglementării exportului din ministerul industriei și comerțului le iau călătorii care pleacă în străinătate. Inaugurarea liniei ferate Ploeşti-Târgovişte’ Inaugurarea lacrurilor de electri-]ficare a comunelor Potigrafu, Româneşti, Borcăneşti şi Tătărani s’a făcut Sâmbătă în prezenţa d-lui Teohari Georgescu, ministrul afacerilor Interne, a funcţionarilor superiorii din minister şi a autorităţilor prahovene. D. ministru Teohari Georgescu a arătat importanţa economică şi socială a lucrării. După aceia, d. ministru ,Teohari Georgescu împreună cu întreaga asistenţă s-a deplasat la Ploeşti-Nord, de unde a pornit spre Târgovişte unde a avut loc inaugurarea nouei linii ferate Ploeşti-Târgovişte. Această linie are o deosebită importanţă prin aceea că rezolvă circulaţia locală în regiunea cea mai bogata a ţării, Jud. Prahova şi Dâmboviţa. Materialele necesare exploatărior petrolifere evaluate la cca 2000 vagoane pe an, vor sosi la faţa locuia direct pe această cale ferată. In afară de această, noua linie descongestionează traficul pe linia Ploeşti şi economiseşte parcursul de rulta ocolită Bucureşti-Târgovişte. Evaluarea producţiei de porumb Dacă va mai ploua vom avea 300.000 vagoane încă din cursul lunei Mai ziarul nostru a anunţat că producţiagrâului din anul acesta va varia intre 180—200.000 vagoane. D. subsecretar de stat Traian Săvulescu de la ministerul agriculturii a dat acum câteva zile , sfârşitul lunei iunie o cifră foarte apropiată de cea dată de „Argus", evactâmd recolta de grâu la 185.000—190.000 VÎ9gcaite. Din această cifră, o cantitate de 50.000 vagoane va fi folosită pentru însămânțările de na. In ce priveşte porumbul culturile se menţin bune, deşi au nevoie de ploaie Dacă seceta nu va persista s-ar putea să avem o recoltă de 300.000 vagoane. Şi în niciun caz mai puţin de 250000. Producţia la hectar va oscila între 700 —800 kgr. Media pe ţară ar fi fost mai mare dacă n'am fi avut câteva judeţe din Moldova unde recolta va fi extrem de slabă. Planul de cultură pentru toamna 1946 Se urmăreşte sporirea progresivă a producţiei şi rentabilitatea culturilor Subcomisiunea pentru producţia vegetală a Consiliului Superior al Economiei Naţionale a examinat lucrările de baza folosită la întocmirea planului de cultură pentru toamnă. In urma discutiunilor s‘a căzut de acord să se prevadă următoarele culturi şi suprafeţe : Rapiţa de toamnă 15800 ha. , Grâu de toamnă 2 milioane 600.000 ha. Secară de toamnă 150 mii ha. Orz de toamnă 75.000 ha. Borceag 1.600 ha. Ovăz 1.300 ha. Lucerna veche 101.000 ha. Trifoi vechi 132.000 ha Pentru executarea planului atât cultura rapiţei cât şi a grâului trebuesc stimulate în mod deosebit. Se va insista la o îmbunătăţire tehnică a culturei în vederea sporirei producţiei (2 arături, sămânţă bună, îngrăşăminte şi tratamente contra bolilor criptogamice). Suprafaţa din planul general de cultură a fost repartizată pe judeţe. REPARTIZAREA RAŢIONALA A TERENULUI La executarea planului se va urmări repartizarea raţională a terenului pe culturi şi o sporire a producţiei medii la hectar prin măsuri agrotehnice corespunzătoare susţinute de preţuri remuneratorii pentru produsele agricole. In cadrul planului general agricol planul de cultură trebuie să aibă ca principal obiectiv SPORIREA PROGRESIVA A PRODUCŢIEI LA TOATE CULTURILE. La aceste sporuri a producţiei trebue să conlucreze două categorii de factori: pe de o parte un venit net suficient pentru o retribuţie convenabilă a sporuluide muncă şi pentru amortizare de investiţii noi în agricultură iar pe de altă parte îmbunătăţirea tehnicei agricole. Venitul net al producţiei agricole e determinat în bună parte de politica preţurilor la producător şi de regimul fiscal. PROBLEMA RENTABILITATII In planul de cultură trebuesc introduse şi consideraţiuni jrudicioase cu privire la rentabilitatea culturilor cum a fost cazul chiar anul acesta pentru sfecla de zahăr, floarea soarelui, orez, rapiţă şi mazăre, îmbunătăţirea progresivă a tehnicei agricole s-a lovit, în ultimii douăzeci de ani de condiţii de rentabilitate neprielnică pentru marea masă a celor trei milioane de gospodării. Prin ajustarea raportului între preţuri, potenţialul iniţiativei particulare se va putea manifesta prin realizări în îmbunătăţirea tehnicei agricole. Această acţiune de organizare și îndrumare cade în sarcina ministerului agriculturii care în acest scop urmează să atragă la o strânsa colaborare iniţiativa particulară individuală, organizaţiile agricole profesionale precum şi organizaţiile publice cu caracter economic. Acest aviz a fost însuşit de Consiliul Superior al Economiei Naţionale şi va fi aplicat. Al. PI OASELE POT FI PRELUCRATE NUMAI DE FABRICILE DE CLEI Monitorul Oficial de din 1 Iulie 1946 publică următoarea decizie: Se interzice distrugerea, arderea și fierberea în cazane sau autoclave a raselor de către fabricile de mezeluri şi converse, abatoarele, măcelăriile de orice fel şi în general de către toate instituţiile, întreprinderile sau persoanele particulare, cu excepţia întreprinderilor cu caracter menajer. Se interzice prelucrarea pe orice cale a oaselor de către fabricile de mezeluri şi conserve, abatoare, măcelării, etc. Prelucrarea oaselor se va face numai de către fabricile sistematice de clei existente la data publicării prezentei deriziuni, după normele ce se vor stabili de către Direcţia chimică şi sticlă din Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile. Prin oase se înţeleg: a) Oasele crude provenind de la tăierea bovinelor mari și mici, a porcilor, ovinelor și cailor; b) Oasele de bucătărie. CONFERINŢA PE TARA A INDUSTRII MICI MIJLOCI! Avantaje speciale pentru micul comerţ şi mica industrie. Credite speciale şi cote de impa Cuvântările d-lor secretari generali Leopold Filderman V. V. Protopopescu sau* Mancs« D. Ministru Tudor Ionescu desminte svonurile de socializare a intreprinder nor Sâmbătă, 29 iunie, la ora 10 dimineaţa s’a deschis in sala festivă a Camerei de comerţ şi industrie conferinţa de ţară a industriei mici şi mijlocii convocată de USIC, participând reprezentanţii Sindicatelor industriei mici şi mijlocii din toată ţara. D. dr. ALEXANDRU RADU, care prezidează conferinţa, a deschis desbaterile vorbind despre rolul pe care mica industrie şi cea mijlocie o are în ridicarea economiei naţionale. Cu acest prilej d-sa a subliniat faptul că în activitatea acestei ramuri a vieţii economice s-a constatat lipsa unui plan sau a unei coordonări necesare pentru economia generală a ţării. Conferinţa va trbui de aceea să înlăture această lacună şi să stabilească legătura în-] tre această categorie de industrie i institutele ştiinţifice. In linii geroerate, conferinţa va avea să se -preocupe de următoarele probleme: Colaborarea dintre mica Cuvântul d-u lui secretar A luat apoi cuvântul d. Leopold Iilderman, secretar general la subsecretariatul de stat al industriei de stat D-sa a arătat legăturile strânse ce există intre cele 11 mari su’nlimente mari ale Statului şi mica industrie, subliniind perspectivele de colaborare ce se vor realiza. Greşit s’a spus de către unii că guvernul ar căuta să înlăture mica industrie. Din contră sprijinind iniţiativa privată, subsecretariatul de stat al industriei de stat va colabora efectiv cu mica industrie, atât în politca sa de credite, cât şi in cea de furnizre a materialelor fabricate şi semi-fabricate. De altfel, problemele ce frământă industria mică şi mijlocie sunt aceleaşi ca ale acestui subsecretariat de stat. AVANTAGII SPECIALE PENTRU MICUL COMERŢ ŞI MICA INDUSTRIE — Interesante decalaţii ale d-lui V. V. Protopopescu Următorul vorbitor a fost d. V. V. PROTOPOPESCU secretar general la ministerul aprovizionării. D-sa a început prin a arăta că guvernul are tot interesul să menţină existenţa claselor mici şi mijlocii în speţă mica industrie şi micul comerţ, ca şi cel mijlociu. Faptul acesta a şi fost anunţat de altfel în platforma-program a guvernului. Examinând apoi problemele ce urmează a fi desbătute, d-sa a arătat că mica industrie şi cea mijlocie aducând o serioasă contribuţie la acţiunea de refacere a tării şi economiei româneşti, trebue să-şi aibă partea ei la comertul cu străinătatea ACORDANDU-I-SE O PARTE ÎNSEMNATA DIN IMPORTUL CE SE FACE DIN DISPONIBILUL AFLAT IN STRAINATATE. Ir. ce priveste creditori, vorbitorul a cerut să ««* înfiinţeze un credit special pentru mica industri. Acum când se pune pro- Menţa etatizării Băncii Naţionale pentru folosirea întregiei economii româneşti, acest act nu trebuie realizat fără vin plan de finanțare al industriei mici şi mijlocii. In ceea ce priveşte problemele fiscale, d. V. V. Protopopescu a arătat că guvernul a moştenit un sistem fiscal ce datează încă din din 1923 şi un aparat de stat putred care atunci când a fost creat, s-au fixat salarii sub minimale. Pe motiv că funcţionarii statului vor şti să se aranjeze, Guvernul vine acum cu măsuri din ce în ce mai bune în materie fiscală. Procedural ce se aplică însă, este defectuoasă din cauza unor elemente interesate şi doritoare a provoca dificultăţi guvernului. împotriva acestor procedee trebue să protesteze conferinţa şi să ceară schimbarea lor. In ceea ce priveşte controlul, d. V. V. Protopopescu a declarat că din cauza negustorilor „de lovitură“ şi a ipoziţia micei industrii în economia ţării; aprovizonarea cu materii prime şi combustibil; încadrarea în poltica comerţului exterior; justa aşezare a impozitelor; controlul; legiunile economice; cererea de a se reprezenta această categorie în Prlament, participarea activă a reprezentanţilor industriei mici şi mijlocii în toate comisiile în care se discută legiuiri sau măsuri ce i-ar privi direct. înainte de a se intra în ordinea de zi, d-sa a dat citire unei telgrame a Uniunii generale a micilor industriaşi din Bulgaria, care salută conferinţa, industrie şi stabilimentele g«ral Leopold Faderma» austriaşilor ,*ce răsboiu" trebue menţinut controlul. Industriaşul şi comerciantul cinstit nu au a se teme de control. E drept că sunt unele dificultăţi ce pot pune în situaţii neplăcute orice factor al vieţii comerciale şi industriale, de aceea socoate că pentru ameliorarea acestei stări de lucruri, conferinţa trebue să ceară cu toată energia URGENTAREA recalculării PREŢURILOR. D-sa a încheiat arătând că totdeauna s-a putut lovi în pătura industrială şi comercială pentru că nu a fost organizată. Face de aceea un apel la comercianţi şi industriaşi ca să strângă rândurile în jurul asociaţiilor profesionale şi felicită USIC-ul pentru că a isbutit, în parte, să solidarizeze massa mare a industriaşilor şi comerciaţilor în jurul sindicatelor profesionale, negustoreşti şi industriale, cari sunt organisme ce pot lupta şi apăra interesele de breaslă. După cuvântul d-lui secretar general V. V. Protopopescu s-a început desvoltarea seriilor de referate privind problemele care agită industria mică şi mijlocie din ţara noastră sub lumina realizărilor. Desvoltarea referatelor D. I. Wittner despre poziţia micii industrii Primul referat susţinut de d . Wittner, secretar general al secţiei industriale USIC, se elenă la creditele necesare existenţei industriei miei şi mijlocii, existenţă grav periclitată şi ca adânci consecinţe, în refacerea economică a ţării. Vorbitorul, după ce caută să precizeze poziţia pe care o ocupă industria mică şi mijlocie în angrenajul potenţialului nostru productiv ajunge la concluzia că acestă industrie reprezintă cca. 3S*1*. Analizând datele statistice efectuate in diferite perioade ile timp Si ajungând la ultimele date colectate in anul 1939, dasa precizează că există în țara noastră aproape 10.000 întreprinderi care pot fi clasificate în grupa industriei mici si mijlocii, întreprinderi cari totalizează 016.000 lucrători. Avăndu-se in vedere puternica formaţiune a acestei categorii de industrii, se impune de la sine necesitatea ca ea să activeze intens in redresarea economică a ţării. Pentru intensificarea producţiei ei este Insă, necesar mai înainte de toate, ca industria mică şi mijlocie să aibă la îndemână elementul cel mai principal al unei bune funcţionări şi anume creditul. De aceea trebue găsită de către forurile competente în această direcţie soluţia cea mai favorabilă ca aceste credite să fie acordate efectiv, mai ales că industria mică şi mijlocie din ţara noastră are atâta posibilitate de garantare că aceste credite vor fi restituite şi cu folos întrebuinţate. Au urmat apoi referatele d-lor Iosif Weisberg despri© colaborarea dintre capital şi muncă şi ing. Candrea, despre aprovizionarea micilor industrii, derea în România a unei fabrici electrozi. In timp ce marea industrie »« există decât prin bugetul Statului, mica industrie contribue la desvoltarea Statului prin efort«vei sale. Scontul Băncii Naţionale Şi Bugetul Statului din orice timpuri dovedesc aceasta. Situaţia în care se află industria nu poate fi înlocuită prin simple legi şi decizii. Interesele industriei mici însă se identifică că cele ale Statului şi prin colaborarea cu ele se va da o nouă turnură aşezării industriale a României. In ceea ce priveşte Oficiile de distribuire a materiilor prime de ministru Tudor Ionescu a declarat că ele au fost paravanele marilor industraşi ca să poată lucra fără pericolul de a fi socotiţi infractori, de aceea cere şi d-sa alături de nncii industriaşi, înlocuirea conducerii ofciilor cu producători mici şi delegaţi ai consumatorilor. Vorbitorul a examinat apoi problema creditului şi a arătat că întregul credit al ţării va trebui dirijat pentru binele general. In încheere, d-sa a desminţit versiunile că s’ar urmări socializarea întreprinderilor şi a sfătuit mici La sfârşitul conferinţei s’a votat următoarea moţiune: Delegaţii industriei mici şi mijlocii din ţară întruniţi în prima conferinţă în cadrul U.S.I.C.-ului luând în discuţie problemele care preocupă această categorie de producători a ajuns la următoarele concluzii: 1. Industria mică şi mijlocie însumează aproape jumătate din producţia industrială a ţării. 2. Cer asigurarea unei aprovizionării legale cu materii prime şi utilaj din ţară şi străinătate, proporţional cu capacitatea de producţi© a întreprinderilor. 3. Solicită revizuirea politicei de credite şi o justă repartiţie de care să beneficieze în largă măsură industria mică şi mijlocie. 4. In materi© fiscală, recomandă o degrevare a produselor de mar© consum, şi o aşezare echitabilă a impozitelor directe, după capacitatea reală de plată a fiecăruia. Cere repetarea impunerilor directe cu o majorare corespunzătoare, stabilită d© acord cu asociaţiile profesional. 5. In materie de control, modificarea legii sabotajului cu circumscrierea delictelor şi cu trierea proindustriaşi şi pe cei mijlocii să o asocieze în sindicatele USIC-un căci cu cât le vor întăr ea atât nu ţiuni1© lor vor avea mai mare greitate. LUCRĂRILE CURSUL DUPA t'W&Zl' In cursul după amiezii au coni nuat şedinţele de lucru la care vorbit 'd-nii Staneff, despre problemele iscate; Buzatu, dspre r gimul preturilor si cont robii u*' . Zi Vrancea* despre problema tais^o turilor rutiere. GrĂmberg industria de încălţăm n’e. Priă ei despre cauzele și urmări!» evez'm lor și necesitatea unui cred't pent: furniturile datorate economatelor. Dona, despre probleme1-* 'W4« triei de zaharoase și dr. ODoăo depre problemele industrie' ch'^ cale. Au urmat apoi discuţii nsppoartelor la care au participat membrii prezenţi. Conferinţa a expediat telega M. S. Regeim Mihai şi d-V pt ministru Petru Groza. ceselor verbale de sabotaj dp e't o comisie mixtă, din care să ia parte delegaţi ai organizaţiilor prfesionale; deasemeni şi limitat controalelor în timp. Pentru trecut amnistierea tutror delictelor cu caracter formal. 6. Afirmă dorinţa unui armoi oas© colaborări între muncă şi cotal, pentru o mai grabnică ref- economică, solicitând credita suente pentru economat. 7. Cheamă toţi industriaşii m;»i mijlocii să se organizez© în cadr U.S.LC-uluî pentru susţinerea r vendicărilor d© mai sus.. Industria mică şi mijlocie*onut tată cu satisfacţie că aproap» tot litatea revendicărilor sale est» a prinsă în platforma-program, s . D.-ului şi îşi exprimă speranţa guvernul va trece cât d©ecură la, aplicarea ei, satisfăcând astfel de’deratele de mai sus. Industria mii si mijlocie declară că, aderă la mitica guvernului. însărcinează comitetul » nf-ni U.S.I.C-ului să urmărească înfăn ° ţ rea revendicărilor din pr»z nt*’ ţiune industriale ale Statului Cuvântarea d-lui secretar general I. Monciu A urmat la cuvânt d. MONCIU* secretar general la comerţul exterior, care a arătat că mica indus-t trie trebue să fabrice mai ales obiec-1 te ce lipsesc din ţară. In ceea ce priveşte importul după acordul cu Rusa şi statele vecine vor fi încheiate curând acorduri comerciale cu Elveţia şi Anglia. Aceste acorduri vor permite să se îndestuleze industrie de orice categorie cu piese de schimb şi maşini. Pentru acest scop mica industrie şi cea mijlocie va trebui să aducă propuneri concrete ale nevoilor de import ce le are indicând cifre şi cantităţi. Această acţiune de coordonare a nevoilor ca şi de altfel a producţiei precum şi acţiunea pentru obţinerea de credite nu se poatte face decât printr-o solidarizare a tuturor micilor industriaşi în ju- rul USIC-ului. De aceea şi guvernul va ţine seama de cererile prezentate prin USIC şi se vor numi la Comisariatul comerţului exterior reprezentanţi ai sindicatelor USIC-ului în toate comisiile pentru ca să apere şi să susţină interesele micilor industriaşi şi comercianţi. D. ministru Moronescu desminte svonurile de socializare A vorbit apoi d. TUDOR IONESCU, ministrul industriei de stat care a început prin a arăta că la noi ca de altfel în toate ţările în care a dictat capitalul internaţional industria s’a desvoltat anarhic, astfel că nu a putut produce decât atât cât dicta acest capital internaţional, D-sa exemplifică situaţia prin fabricile de sodă care ar fi putut produce pentru toată lumea dar care nu fabrică suficient pentru ţară fiindcă Berlinul interzisese în fiinţa MOJ -UNEA iii iii ii BwnBpggBBWiBBMtpBi Congresul mişcării cooperative Ministerul cooperaţiei reaminteşte tuturor federalelor şi unităţilor cooperative din ţară că al doilea congres a mişcării cooperative se deschide în ziua de doi 4 iulie 1948, orele 9 dimineaţa, în localul Academiei Comerciale din Bucureşti. Drept convocare a congresului serveşte anunţurile făcute prin presă. Delegaţii unităţilor cooperative trebuie să prezinte procesele verbale de delegaţie ale Consiliului de Administraţie sau al Comitetului de Direcţie pentru a inten lua parte la desbateri. Problemele supuse desbaterii congresului sunt : 1) Raport asupra aducerii la îndeplinire a rezoluţiilor primului Congres din 1945 ; 2) Problemele organizând unităţile cooperative ; 8) Problemele organizării unităţilor cooperative ; 4) Problemele economice ale mişcării cooperative ; 5) Problema educaţiei, învăţământului şi propagandei cooperative. (î) Problema regimului fiscal coopereaţiei şi a altor înlesniri necesare cooperaţiei. Unităţile cooperative sunt rugate să depună rapoarte scrise asupra problemelor de mai sus. 161 Importante probleme desbătute la întrunire Duminicâ comercianţilor D. V. V. Protopopescu anunţa libertate pentru unei© sectear comerciale Duminică 30 Iunie a avut loc în sala festivă a Camerei de Comerţ, o mare întrunire a comercianţilor, convocată de TJ.S.I.C. întrunirea s’a desfăşurat In prezenţa d-lui V. V. Protopopescu, secretar general al subsecretariatului de stat al aprovizionării. Deschizând Intunirea, d. dr Al. Radu, preşedinteleJ.S.I.C ului a analizat frământările din viaţa comercială arătând modiul defectuos şi xxlbatic în care s® fac impunerile, constitue una din nemulţumirile comercianţilor. Impunerile trebuesc făcute just, astfel ca repartiţia orcinilor fiscale să nu dăuneze comerţului. O altă nemulţumire este felul cum se aplică legea sabotajului. Această lege trebue modificată prin scoaterea din cuprinsul ei a delictelor formale, iar controlurile trebuesc începute de la jocul de producţie urmând ca la locul de dei facere să se facă numai acolo unde sunt bănuiţi că se frustează Statul. D. dr. Ionel Wittner a salutat întrunirea în numele micilor industriaşi, arătând că revendicările lr sunt identice cu ale comerciaţilor. D. Varon a expus revendicările comercianţilor de zarzavaturi, subliniind el unicul mijloc de luptă contra speculei, este reluarea colectărilor de către comercianţii din asociaţiile profesionale. D. Filip B. FW, analizând situaţia din sectorul textilelor, a arătat că din cauză că comercianţii erau siliţi să plăească industriaşilor suprapreţuri, ei adeseori renunţau la cota de 30 la sută beneficiu, ce le este asigurat prin lege. D-sa a mai cerut legiferarea vaduli comercial, prin scoaterea din cartoane a anteproectului de lege ce există depus la Guvern. D. Emanuel Berenvici a vorbit apoi despre problema fiscalităţii arătând Căcu prilejul pregrumarelor, sau cerut şperţuri mari negustorior spre a nu fi impuşi la cifre exagerate. D sa citează cazul unui magazin care era impus la 16 milioane, căruia i s’a ridicat cifra de afaceri la un miliard, și după făgăduiala unui sport i s a redus la 500 milioane lei. D sa cere ca să se facă în anul acesta reportările impozitelor a■nuhii trecut, cu un spor cazat pe o seară progresivă D Ruralii, preşedintei, sindicatului mic lor industriaşi de încălţăminte a arătat că deşi micii industriaşi reprezitâ o cotă mai mare de producţie decât marea industrie In foarte multa cazuri, j 1« VaMtaii*« Mteriilor prime, mica industrie primeşte 10 la sută şi marea industrie 00 la sută In ceea ce priveşte creditele de a cere ca la etatizarea Băncii Naţionale să se etatizeze creditul aşa fel, încât să beneficieze de el toţi producătorii din România. D. dr. Gh. Savin, vicepreşedintele U.S.I.C.-ului, începe prin a arăta că prin bunăvoinţa U.R S.S -ului şi prin prietenia ce ne-o arată, bugetul ţării a fost redus de la 7.000 miliarde, cât era iniţial, la 5.700 miliarde, întrucât ni s-au uşurat multe sarcini din Armistiţiu. Din aceasltă cifră, 400 miliarde urmează să fie acoperite din impozitele comercial Această cifră poate fi acoperită prin reportare cu un coeficient progres luat apoi cuvântul de secretar general V V. Protopopescu arătând că nemulţumirile provocate de fiscalitate se datoresc deficientelor structurale ce sunt puse în practică de o aparatură fiscală putredă care a fost dovedită în multe cazuri că urmăreşte să ioveasca în guvern, D-sa este de acord cu principiul raportării impozitelor si sporirii lor pe baza unei scări progresive. D-sa credecă in curând controlorii vor dispare din lipsă de obiect si se va ajunge chiar la oarecare libertate in unele sectoare cum este cel al textilelor. D-sa crede că s’a putut întotdeauna lovi in comercianţi pentru că nu erau organizaţi şi solidari. De aceea D-sa face apel la comercianţi să se solidarizeze în jurul USIC-ului. In încheere d-sa arată că perspectivele sunt bune şi recolta va da un important disponibil de export care va soluţiona multe din problemele ce frământă negustaţimea. înainte de a încheia întrunirea d. dr. Alexandru Radu a citit telegramă adresată d-lui Prim Ministru Dr. Petru Groza-Apoi s’a votat următoarea moţiune: Comercianţii şi industriaşii ■lin US6, întruniţi azi 39 iunie 1946 în Palatul Camerei de Industrie şi Comerţ din Bucureşti pentru a formula revendicările de strictă bitnalitate aie acestor categorii, constatind orentăţile în aprovizionarea legala cu materii prime şi mărfuri, lipsa de numerar şi nevoia vitală de credite, impunerile disproporţionate faţă de rapacitatea economică a întreprinderlrT, precum şi controalele vexatorii, au hotărât să ceară guvernului : 1. Organizarea circuitului de materii şir, în raport cu branşa întrucât au o serie de categorii de comercianţi ca stagnează, cum ar fi industria de zahroase, colonialele, sticlăriile, pescării etc. D. Polonsilv a desvăluit unele arsuri făcute de control D. Ciuculescu, a expus doleanțele h tauratoril*1 D. Hirsch vorbind despre revendi ■ rile colonialiștilor a arătat că din articole pe care le vindea ace I come au rămas cu vreo :0 D.. Covaci a expus problemele mi* industrii de zaharoase, iar d. Strum problema comerţului de păsări şi prime şi mărfuri, astfel înrât acestea circule în totaldtilcn lor Io preturi gale, repartiţia făcându se sn con jin ui tate ca capacitatea emnentă o *nfif prinderilor. 2. O justă repartiţie a creditelor pentru a asigura prasnemintea Şi con!:, tatea micii industrii * Şi a comerţului I 3. Reportarea im punerilor dl n nj I nea pe branşe stabilită de comun atol cu organizaţiile profesionale precum degrevarea unor taxe de consumaţie articolele de mare eomum. 4. Modifiera legiuirilor economice censul gradării pedepselor in confamn tate cu gravitate ireală şi informală a delictelor, precum şi trierea procev.li terbale de către o comisie din care facă parte şi delegaţii organizaţiilor infesionale. Totodată unificarea controlelor şi limitarea l or în timp. 5. Reprezentarea d.’inizaţiundor profesionale în toate comisiunile şi In Mol autorităţile unde se pun problemele /I gate de nevoile profesionate. ale mercianţilor şi industriaşilor. Comercianţii şi industriaşii din .7.Si constatând că o mare parte din revedicările lor sunt cuprinse în multorul Program al B . P.-ului, înţeleg să dere la politicei guvernului sprit acţiunile sale şi îi exprimă speranţa guvernul va trece la imediata apii care a programaii economic preconizm Comercianţii Şi industriașii ’mărenează Comiet.il Central a' N'S IC s rl să urmărească înfăptuirea revenilor din prezenta moțiune. D. V. V. Protopopescu anunțâ libertate pentru unee secicor comei clase A