Argus, iulie 1946 (Anul 35, nr. 9900-9923)

1946-07-03 / nr. 9900

Plajore­ca valorii medii la exportul de articole alimentare Direcţia generală a vămilor din ministerul finanţelor a comunicat organelor vamale că în conformitate cu decizia ministerială Nr. 446274 din 21 Iunie 1946, se majorează pe data de l iulie 1946, valoarea me­die unitară pentru export dela lei 500 la 10.000 per kgr. da alimente ca: unt, untură* cărnuri, salam, slă­nină, făină, biscuiţi, conserve de o­­rice fel, zahăr, miere* băuturi, etc., pe care în baza autorizaţilor de ex­port eliberate de Direcţiunea re­glementării exportului din ministe­rul industriei și comerțului le iau călătorii care pleacă în străinătate. Inaugurarea liniei ferate Ploeşti-T­ârgovişte’ Inaugurarea lacrurilor de electri-]­ficare a comunelor Potigrafu, Ro­mâneşti, Borcăneşti şi Tătărani s’a făcut Sâmbătă în prezenţa d-lui Teo­­hari Georgescu, ministrul afacerilor Interne, a funcţionarilor superiorii din minister şi a autorităţilor pra­hovene. D. ministru Teohari Georgescu a­ arătat importanţa economică şi so­­cială a lucrării. După aceia, d. ministru ,Teohari Georgescu împreună cu întreaga a­­sistenţă s-a deplasat la Ploeşti-Nord, de unde a pornit spre Târgovişte unde a avut loc inaugurarea nou­ei linii ferate Ploeşti-Târgovişte. Această linie are o deosebită im­portanţă prin aceea că rezolvă cir­culaţia locală în regiunea cea mai bo­­gata a ţării, Jud. Prahova şi Dâm­­boviţa. Materialele necesare exploatărior petrolifere evaluate la cca 2000 va­goane pe an, vor sosi la faţa locuia­ direct pe această cale ferată. In afară de această, noua linie descongestionează traficul pe linia Ploeşti şi economiseşte parcursul de rulta ocolită Bucureşti-Târgo­­vişte. Evaluarea producţiei de porumb Dacă va mai ploua vom avea 300.000 vagoane încă din cursul lunei Mai ziarul nostru a anun­ţat că producţia­­grâului din anul acesta va varia intre 180—200.000 vagoa­ne. D. subsecretar de stat Traian Săvulescu de la ministerul agriculturii a dat acum câteva zile , sfârşitul lunei iunie o ci­fră foarte apropiată de cea dată de „Argus", e­­vact­âmd recolta de grâu la 185.000—190.000 VÎ9­­gcait­e. Din această cifră, o cantitate de 50.000 va­­goane va fi folosită pen­­tru însămânțările de na. In ce priveşte porumbul culturile se menţin bune, deşi au nevoie de ploaie Dacă seceta nu va persis­ta s-ar putea să avem o re­­coltă de 300.000 vagoane. Şi în niciun caz mai puţin de 250000. Producţia la hectar va oscila între 700 —800 kgr. Media pe ţară ar fi fost mai mare dacă n'am fi a­vut câteva judeţe din Moldova unde recolta va fi extrem de slabă. Planul de cultură pentru toamna 1946 Se urmăreşte sporirea progresivă a producţiei şi rentabilitatea culturilor Subcomisiunea pentru produc­ţia vegetală a Consiliului Supe­rior al Economiei Naţionale a examinat lucrările de baza folo­sită la întocmirea planului de cultură pentru toamnă. In urma discutiunilor s‘a că­zut de acord să se prevadă ur­mătoarele cu­lturi şi suprafeţe : Rapiţa de toamnă 15800 ha. , Grâu de toamnă 2 mi­lioane 600.000 ha. Secară de toamnă 150 mii ha. Orz de toamnă 75.000 ha. Borceag 1.600 ha. Ovăz 1.300 ha. Lucerna veche 101.000 ha. Trifoi vechi 132.000 ha Pentru executarea planului atât cultura rapiţei cât şi a grâ­ului trebuesc stimulate în mod deosebit. Se va insista la o îm­bunătăţire tehnică a culturei în vederea sporirei producţiei (2 arături, sămânţă bună, îngră­şăminte şi tratamente contra bolilor criptogamice). Suprafaţa din planul general de cultură a fost repartizată pe judeţe.­­ REPARTIZAREA RA­­­­ŢIONALA A TERENULUI La executarea planului se va urmări repartizarea raţională a terenului pe culturi şi o sporire a producţiei medii la hectar prin măsuri agrotehnice cores­punzătoare susţinute de pre­ţuri remuneratorii pentru pro­dusele agricole. In cadrul planului general a­­gricol planul de cultură trebu­ie să aibă ca principal obiectiv SPORIREA PROGRESIVA A PRODUCŢIEI LA TOATE CULTURILE. La aceste sporuri a produc­ţiei trebue să conlucreze două categorii de factori: pe de o parte un venit net suficient pentru o retribuţie convenabilă a sporului­­de muncă şi pentru amortizare de investiţii noi în agricultură iar pe de altă parte îmbunătăţirea tehnicei agricole. Venitul net al producţiei a­­gricole e determinat în bună parte de politica preţurilor la producător şi de regimul fis­cal. PROBLEMA RENTABILI­­TATII In planul de cultură trebuesc introduse şi consideraţiuni jru­­dicioase cu privire la rentabili­tatea culturilor cum a fost ca­zul chiar anul acesta pentru sfecla de zahăr, floarea soare­lui, orez, rapiţă şi mazăre, îmbunătăţirea progresivă a tehnicei agricole s-a lovit, în ul­timii douăzeci de ani de condiţii de rentabilitate neprielnică pen­tru marea masă a celor trei mi­lioane de gospodării. Prin ajustarea raportului în­tre preţuri, potenţialul iniţiati­vei particulare se va putea ma­nifesta prin realizări în îmbu­nătăţirea tehnicei agricole. Această acţiune de organiza­re și îndrumare cade în sarcina ministerului agriculturii care în acest scop urmează să atragă l­a o strânsa colaborare iniţiativa particulară individuală, organi­zaţiile agricole profesionale pre­cum şi organizaţiile publice cu caracter economic. Acest aviz a fost însuşit d­e Consiliul Superior al Economiei Naţionale şi va fi aplicat. Al. PI OASELE POT FI PRELUCRATE NUMAI DE FABRICILE DE CLEI Monitorul Oficial de din 1 Iulie 1946 publică următoarea decizie: Se interzice distrugerea, arderea și fierberea în cazane sau autoclave a raselor de către fabricile de me­zeluri şi converse, abatoarele, mă­celăriile de orice fel şi în general de către toate instituţiile, întreprin­derile sau persoanele particulare, cu excepţia întreprinderilor cu caracter menajer. Se interzice prelucrarea pe orice cale a oaselor de către fabricile de mezeluri şi conserve, abatoare, mă­celării, etc. Prelucrarea oaselor se va face nu­mai de către fabricile sistematice de clei existente la data publicării pre­zentei deriziuni, după normele ce se vor stabili de către Direcţia chi­mică şi sticlă din Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile. Prin oase se înţeleg: a) Oasele crude provenind de la tăierea bovinelor mari și mici, a por­cilor, ovinelor și cailor; b) Oasele de bucătărie. CONFERINŢA PE TARA A INDUSTRII MICI MIJLOCI! Avantaje speciale pentru micul comerţ şi mica industrie. Credite speciale şi cote de impa Cuvântările d-lor secretari generali Leopold Filderman V. V. Protopopescu sa­u* Mancs« D. Ministru Tudor Ionescu desminte svonurile de socializare a intrepr­inder nor Sâmbătă, 29 iunie, la ora 10 dimineaţa s’a des­chis in sala festivă a Camerei de comerţ şi indus­­trie conferinţa de ţară a industriei mici şi mijlocii convocată de USIC, participând reprezentanţii Sin­dicatelor industriei mici şi mijlocii din toată ţara. D. dr. ALEXANDRU RADU, ca­re prezidează conferinţa, a deschis desbaterile vorbind despre rolul pe care mica industrie şi cea mijlocie o are în ridicarea economiei naţio­­nale. Cu acest prilej d-sa a subli­niat faptul că în activitatea acestei ramuri a vieţii economice s-a consta­­tat lipsa unui plan sau a unei coor­donări necesare pentru economia generală a ţării. Conferinţa va tr­­bui de aceea să înlăture această la­cună şi să stabilească legătura în-] tre această categorie de industrie i institutele ştiinţifice. In linii ger­oerate, conferinţa va avea să se -preocupe de următoarele probleme: Colaborarea dintre mica Cuvântul d-u lui secretar A luat apoi cuvântul d. Leopold I­il­­derman, secretar general la subsecreta­riatul de stat al industriei de stat D-sa a arătat legăturile strânse ce există intre cele 11 mari su’nlimente mari ale Statului şi mica industrie, subliniind perspectivele de colaborare ce se vor realiza. Greşit s’a spus de către unii că guvernul ar căuta să înlăture mica industrie. Din contră sprijinind iniţia­tiva privată, subsecretariatul de stat al industriei de stat va colabora efectiv cu mica industrie, atât în politca sa de cre­dite, cât şi in cea de furnizre a mate­rialelor fabricate şi semi-fabricate. De altfel, problemele ce frământă industria mică şi mijlocie sunt aceleaşi ca ale acestui subsecretariat de stat. AVANT­AGII SPECIALE PENTRU MICUL CO­MERŢ ŞI MICA INDUS­­TRIE — Interesante decalaţii ale d-lui V. V. Protopo­pescu Următorul vorbitor a fost d. V. V. PROTOPOPESCU secretar ge­neral la ministerul aprovizionării. D-sa a început prin a arăta că gu­vernul are tot interesul să menţină existenţa claselor mici şi mijlocii în speţă mica industrie şi micul co­merţ, ca şi cel mijlociu. Faptul a­­cesta a şi fost anunţat de altfel în platforma-program a guvernului. Examinând apoi problemele ce ur­mează a fi desbătute, d-sa a arătat că mica industrie şi cea mijlocie a­­ducând o serioasă contribuţie la ac­ţiunea de refacere a tării şi econo­­miei româneşti, trebue să-şi aibă partea ei la comertul cu străinăta­tea ACORD­ANDU-I-SE O PARTE ÎNSEMNATA DIN IMPORTUL CE SE FACE DIN DISPONIBILUL AFLAT IN STRAINATATE. Ir. ce priveste creditori, vorbitorul a cerut să ««* înfiinţeze un credit spe­cial pentru mica industri. Acum când­ se pune pro-­ Menţa etatizării Băncii Naţionale pentru folosi­­rea întregiei economii ro­mâneşti, acest act nu tre­buie realizat fără vin plan de finanțare al industriei mici şi mijlocii. In ceea ce priveşte problemele fiscale, d. V. V. Protopopescu a a­­rătat că guvernul a moştenit un sistem fiscal ce datează încă din din 1923 şi un aparat de stat pu­tred care atunci când a fost creat, s-au fixat salarii sub minimale. Pe motiv că funcţionarii statului vor şti să se aranjeze, Guvernul vine acum cu măsuri din ce în ce mai bune în materie fiscală. Procedural ce se aplică însă, este defectuoasă din cauza unor elemente interesate şi doritoare a provoca dificultăţi guvernului. împotriva acestor proce­dee trebue să protesteze conferinţa şi să ceară schimbarea lor. In ceea ce priveşte controlul, d. V. V. Pro­­topopescu a declarat că din cauza negustorilor „de lovitură“ şi a i­­poziţia micei industrii în economia ţării; aprovizonarea cu materii pri­me şi combustibil; încadrarea în poltica comerţului exterior; justa aşezare a impozitelor; controlul; legiunile economice; cererea de a se reprezenta această categorie în Prlament, participarea activă a reprezentanţilor industriei mici şi mijlocii în toate comisiile în care se discută legiuiri sau măsuri ce i-ar privi direct. înainte de a se intra în ordinea de zi, d-sa a dat citire unei telgra­­me a Uniunii generale a micilor industriaşi din Bulgaria, care salu­tă conferinţa, industrie şi stabilimentele g«ral Leopold Faderma» austriaşilor ,*ce răsboiu" trebue menţinut controlul. Industriaşul şi comerciantul cinstit nu au a se te­me de control. E drept că sunt u­­nele dificultăţi ce pot pune în situ­aţii neplăcute orice factor al vieţii comerciale şi industriale, de aceea socoate că pentru ameliorarea aces­tei stări de lucruri, conferinţa tre­bue să ceară cu toată energia UR­­GENTAREA recalculării PREŢURILOR. D-sa a încheiat arătând că tot­deauna s-a putut lovi în pătura in­dustrială şi comercială pentru că nu a fost organizată. F­ace de aceea un apel la comerci­anţi şi industriaşi ca să strângă rândurile în jurul asociaţiilor pro­fesionale şi felicită USIC-ul pentru că a isbutit, în parte, să solidarize­ze massa mare a industriaşilor şi comerciaţilor în jurul sindicatelor profesionale, negustoreşti şi indu­striale, cari sunt organisme ce pot lupta şi apăra interesele de breaslă. După cuvântul d-lui secretar ge­neral V. V. Protopopescu s-a înce­put desvoltarea seriilor de referate privind problemele care agită indu­stria mică şi mijlocie din ţara noa­stră sub lumina realizărilor. Desvoltarea referatelor D. I. Wittner despre poziţia micii industrii Primul referat susţinut de d . Witt­­ner, secretar general al secţiei indus­triale USIC, se elenă la creditele nece­sare existenţei industriei miei şi mijlocii, existenţă grav periclitată şi ca adânci consecinţe, în refacerea economică a ţării. Vorbitorul, după ce caută să precizeze poziţia pe care o ocupă industria mică şi mijlocie în angrenajul potenţialului nostru productiv ajunge la concluzia că ace­stă industrie reprezintă cca. 3S*1*. Analizând datele statistice efectuate in diferite perioade ile timp Si ajungând la ultimele date colectate in anul 1939, dasa precizează că există în țara noas­tră aproape 10.000 întreprinderi care pot fi clasificate în grupa industriei mici si mijlocii, întreprinderi cari tota­lizează 016.000 lucrători. Avăndu­-se in vedere puternica forma­ţiune a acestei categorii de industrii, se impune de la sine necesitatea ca ea să activeze intens in redresarea economică a ţării. Pentru intensificarea producţiei ei este Insă, necesar mai înainte de toate, ca industria mică şi mijlocie să aibă la îndemână elementul cel mai principal al unei bune funcţionări şi anume creditul. De acee­a trebue găsită de către forurile competente în această direcţie soluţia cea mai favorabilă ca aceste credite să fie acordate efectiv, mai ales că industria mică şi mijlocie din ţara noastră are atâta posibilitate de garantare că aceste credite vor fi resti­tuite şi cu folos întrebuinţate. Au urmat apoi referatele d-lor Iosif Weisberg despri© colaborarea dintre capital şi muncă şi ing. Can­­drea, despre aprovizionarea micilor industrii, de­rea în România a unei fabrici electrozi. In timp ce marea industrie »« e­­xistă decât prin bugetul Statului, mica industrie contribue la desvol­tarea Statului prin efort«­­vei sale. Scontul Băncii Naţionale Şi Bugetul Statului din orice timpuri dovedesc aceasta. Situaţia în care se află industria nu poate fi înlocuită prin simple legi şi decizii. Interesele industriei mici însă se identifică că cele ale Statului şi prin colaborarea cu ele se va da o nouă turnură aşezării industriale a României. In ceea ce priveşte Ofi­ciile de distribuire a materiilor pri­me de ministru Tudor Ionescu a declarat că ele au fost­ paravanele marilor industraşi ca să poată lu­cra fără pericolul de a fi socotiţi infractori, de aceea cere şi d-sa a­­lături de nncii industriaşi, înlocui­rea conducerii ofciilor cu produ­cători mici şi delegaţi ai consuma­torilor. Vorbitorul a examinat apoi pro­blema creditului şi a arătat că în­tregul credit al ţării va trebui diri­jat pentru binele general. In încheere, d-sa a desminţit ver­siunile că s’ar urmări socializarea întreprinderilor şi a sfătuit mici La sfârşitul conferinţei s’a votat următoarea moţiune: Delegaţii industriei mici şi mij­­locii din ţară întruniţi în prima con­ferinţă în cadrul U.S.I.C.-ului luând în discuţie problemele care preocu­pă această categorie de producători a ajuns la următoarele concluzii: 1. Industria mică şi mijlocie­ în­sumează aproape jumătate din pro­ducţia industrială a ţării. 2. Cer asigurarea unei aprovizio­­nării legale cu materii prime şi uti­laj din ţară şi străinătate, propor­ţional cu capacitatea de producţi© a întreprinderilor. 3. Solicită revizuirea politicei de credite şi o justă repartiţie de care să beneficieze în largă măsură in­dustria mică şi mijlocie. 4. In materi© fiscală, recomandă o degrevare a produselor de mar© consum, şi o aşezare echitabilă­ a impozitelor directe, după capacita­tea reală de p­lată a fiecăruia. Cere repe­tarea impunerilor directe cu o majorare corespunzătoare, stabilită d© acord cu asociaţiile profesional. 5. In materie de control, modifi­carea legii sabotajului cu circum­scrierea delictelor şi cu trierea pro­industriaşi şi pe cei mijlocii să o asocieze în sindicatele USIC-un căci cu cât le vor întăr ea atât nu ţiuni1© lor vor avea mai mare grei­tate. LUCRĂRILE CURSUL DUPA t'W&Zl' In cursul după amiezii au coni nuat şedinţele de lucru la care vorbit 'd-nii Staneff, despre pro­blemele iscate; Buzatu, dspre r gimul preturilor si cont robii u*' . Zi Vrancea* despre problema t­ais^o turilor rutiere. GrĂmberg industria de încălţăm n’e. Priă­ ei despre cauzele și urmări!» evez'm lor și necesitatea unui cred't pe­nt: furniturile datorate economatelo­r. Dona, despre probleme1-* 'W4« triei de zaharoase și dr. ODoăo depre problemele industrie' ch'^ cale. Au urmat apoi discuţii ns­p­­poartelor la care au participat membrii prezenţi. Conferinţa a expediat telega M. S. Regeim Mihai şi d-V pt ministru Petru Groza. ceselor verbale de sabotaj dp e't o comisie mixtă, din care să ia parte delegaţi ai organizaţiilor pr­fesionale; deasemeni şi limitat controalelor în timp. Pentru trecut amnistierea tut­ror delictelor cu caracter formal. 6­. Afirmă dorinţa unui armoi oas© colaborări între muncă şi co­tal, pentru o mai grabnică ref-­ economică, solicitând credita su­­ente pentru economat. 7. Cheamă toţi industriaşii m;»i mijlocii să se organizez© în cadr U.S.LC-uluî pentru susţinerea r vendicărilor d© mai sus.. Industria mică şi mijlocie*­onut tată cu satisfacţie că aproap» tot litatea revendicărilor sale est» a prinsă în platforma-program, s . D.-ului şi îşi exprimă speranţa guvernul va trece cât d©­e­cură la, aplicarea ei, satisfăcând astf­el d­e’deratele de mai sus. Industria mii si mijlocie declară că, aderă la m­i­tica guvernului. însărcinează comitetul » nf-ni U.S.I.C-ului să urmărească înfăn ° ţ rea revendicărilor din pr»z­ nt*’ ţiune­ industriale ale Statului Cuvântarea d-lui secretar general I. Monciu A urmat la cuvânt d. MONCIU* secretar general la comerţul exte­rior, care a arătat că mica indus-t trie trebue să fabrice mai ales obiec-1 te ce lipsesc din ţară. In ceea ce priveşte importul după acordul cu Rus­a şi statele vecine vor fi în­cheiate curând acorduri comerciale cu Elveţia şi Anglia. Aceste acor­duri vor permite să se îndestuleze industri­­e de orice categorie cu piese de schimb şi maşini. Pentru acest scop mica industrie şi cea mijlocie va trebui să aducă propuneri concrete ale nevoilor de import ce le are indicând cifre şi cantităţi. Această acţiune de coor­donare a nevoilor ca şi de altfel a producţiei precum şi acţiunea pen­tru obţinerea de credite nu se poat­­te face decât printr-o solidarizare­­ a tuturor micilor industriaşi în ju-­ rul USIC-ului. De aceea şi guvernul va ţine seama de cererile prezenta­te prin USIC şi se vor numi la Co­misariatul comerţului exterior re­prezentanţi ai sindicatelor USIC-u­­lui în toate comisiile pentru ca să a­­pere şi să susţină interesele mici­­lor industriaşi şi comercianţi. D. ministru Mor­­onescu desminte svonurile de socializare A vorbit apoi d. TUDOR IONES­­CU, ministrul industriei de stat ca­re a început prin a arăta că la noi ca de altfel în toate ţările în care a dictat capitalul internaţional indus­tria s’a desvoltat anarhic, astfel că nu a putut produce decât atât cât dicta acest capital internaţional, D-sa exemplifică situaţia prin fa­bricile de sodă care ar fi putut pro­duce pentru toată lumea dar care nu fabrică suficient pentru ţară fiindcă Berlinul interzisese în fiinţa­ MOJ -­UNEA iii iii ii BwnBpggBBWiBBMtpBi Congresul mişcării cooperative Ministerul cooperaţiei reamin­teşte tuturor federalelor şi uni­tăţilor cooperative din ţară că al doilea congres a mişcării coo­perative se deschide în ziua de doi 4 iulie 1948, orele 9 dimi­neaţa, în localul Academiei Co­merciale din Bucureşti. Drept convocare a congresu­lui serveşte anunţurile făcute prin presă. Delegaţii unităţilor cooperati­ve trebuie să prezinte procesele verbale de delegaţie ale Consi­liului de Administraţie sau al Comitetului de Direcţie pentru a inten lua parte la desbateri. Problemele supuse desbaterii congresului sunt : 1) Raport asupra aducerii la îndeplinire a rezoluţiilor pri­mului Congres din 1945 ; 2) Problemele organizând uni­tăţile cooperative ; 8) Problemele organizării uni­tăţilor cooperative ; 4) Problemele economice ale mişcării cooperative ; 5) Problema educaţiei, în­vă­­ţământului şi propagandei coo­perative. (î) Problema regimului fiscal coopereaţiei şi a altor înles­niri necesare cooperaţiei. Unităţile cooperative sunt rugate să depună rapoarte scri­se asupra problemelor de mai sus. 161 Importante probleme desbătute la întruni­­re Duminicâ­­ comercianţilor D. V. V. Protopopescu anunţa libertate pentru unei© sectear comerciale Duminică 30 Iunie a avut loc în sala festivă a Camerei de Comerţ, o mare întrunire a comercianţilor, convocată de TJ.S.I.C. întrunirea s’a desfăşurat In prezenţa d-lui V­. V. Protopopescu, se­cretar general al subsecretariatului de stat al aprovizionării. Deschizând Intunirea, d. dr Al. Radu, preşedintele­­J.S.I.C ului a analizat fră­mântările din viaţa comercială arătând­­ modiul defectuos şi xxlbatic în care s® fac impunerile, constitue una din ne­mulţumirile comercianţilor. Impunerile trebuesc făcute just, astfel ca repar­tiţia orcinilor fiscale să nu dăuneze co­merţului. O altă nemulţumire este felul cum se aplică legea sabotajului. Această lege trebue modificată prin scoaterea din cuprinsul ei a delictelor formale, iar controlurile trebuesc începute de la jocul de producţie urmând ca la locul de dei facere să se facă numai acolo unde sunt bănuiţi că se frustează Statul. D. dr. Ionel Wittner a salutat întru­nirea în numele micilor industriaşi, ară­tând că revendicările l­­r sunt identice cu ale comerciaţilor. D. Varon a expus revendicările co­mercianţilor de zarzavaturi, subliniind el unicul mijloc de luptă contra spe­culei, este reluarea colectărilor de către comercianţii din asociaţiile profesionale. D. Filip B. FW, analizând situaţia din sectorul textilelor, a arătat că din cauză că comercianţii erau siliţi să plăească industriaşilor suprapreţuri, ei adeseori renunţau la cota de 30 la sută beneficiu, ce le este asigurat prin lege. D-sa a mai cerut legiferarea vadu­li comercial, prin scoaterea din cartoane a anteproectului de lege ce există depus la Guvern. D. Emanuel Berenvici a vorbit apoi despre problema fiscalităţii arătând Că­­cu prilejul pregrum­arelor, sau cerut şperţuri mari negustorior spre a nu fi impuşi la cifre exagerate. D sa citează cazul unui magazin care era impus la 16 milioane, căruia i s’a ridicat cifra de afaceri la un miliard, și după făgă­­duiala unui sport i s a redus la 500 mi­lioane lei. D sa cere ca să se facă în anul acesta report­ările impozitelor a­­■nuhii trecut, cu un spor cazat pe o seară progresivă D­­ Ruralii, preşedintei, sindicatului mic lor industriaşi de încălţăminte a a­­rătat că deşi micii industriaşi reprezi­tâ o cotă mai mare de producţie decât marea industrie In foarte multa cazuri, j 1« VaMtaii*« Mteriilor prime, mica industrie primeşte 10 la sută şi marea industrie 00 la sută In ceea ce priveşte creditele d­e a cere ca la eta­tizarea Băncii Naţionale să se etatizeze creditul aşa fel, încât să beneficieze de el toţi producătorii din România. D. dr. Gh. Savin, vice­preşedintele U.S.I.C.-ului, începe prin a arăta că prin bunăvoinţa U.R S.S -ului şi prin prietenia ce ne­-o arată, bugetul ţării a fost redus de la 7.000 miliarde, cât era iniţial, la 5.700 miliarde, întrucât ni s-au uşurat multe sarcini din Armistiţiu. Din aceasltă cifră, 400 miliarde urmează să fie acoperite din impozitele com­er­cia­l Această cifră poate fi acoperită prin reportare cu un coeficient progre­s luat apoi cuvântul de secretar ge­­neral V­ V. Protopopescu arătând că ne­mulţumirile provocate de fiscalitate se datoresc deficientelor structurale ce sunt puse în practică de o aparatură fiscală putredă care a fost dovedită în multe cazuri că urmăreşte să ioveasca în gu­­vern, D-sa este de acord cu principiul raportării impozitelor si sporirii lor pe baza unei scări progresive. D-sa crede­­că in curând controlorii vor dispare din lipsă de obiect si se va ajunge chiar la oarecare libertate in unele sectoare cum este cel al textilelor. D-sa crede că s’a putut întotdeauna lovi in comercianţi pentru că nu erau organizaţi şi solidari. De aceea D-sa face apel la comercianţi să se solidarizeze în jurul USIC-ului. In încheere d-sa arată că perspectivele sunt bune şi recolta va da un important dis­ponibil de export care va soluţiona multe din problemele ce frământă negusta­­ţimea. înainte de a încheia întrunirea d. dr. Alexandru Radu a citit telegramă adre­sată d-lui Prim Ministru Dr. Petru Groza-Apoi s’a votat următoarea moţiune: Comercianţii şi industriaşii ■lin US­6, întruniţi azi 39 iunie 1946 în Palatul Camerei de Industrie şi Comerţ din Bu­cureşti pentru a formula revendicările de strictă bitnalitate aie acestor cate­­gorii, constat­ind orentăţile în aprovi­zionarea legala cu materii prime şi mărfuri, lipsa de numerar şi nevoia vi­tală de credite, impunerile dispropor­ţionate faţă de rapacitatea economică a întreprinderl­rT, precum şi controalele vexatorii, au hotărât să ceară guver­nului : 1. Organizarea circuitului de materii şir, în­ raport cu branşa întrucât au o serie de categorii de comercianţi ca stagnează, cum ar fi industria de zah­roase, colonialele, sticlăriile, pescării etc. D. Polonsilv a desvăl­uit unele ar­suri făcute de control D. Ciuculescu, a expus doleanțele h tauratoril­*1 D. Hirsch vorbind despre revendi ■ rile colonialiștilor a arătat că din­­ articole pe care le vindea ace I come au rămas cu vreo :0 D.. Covaci a expus problemele mi* industrii de zaharoase, iar d. Strum problema comerţului de păsări şi­­ prime şi mărfuri, astfel înrât acestea circule în totaldtilcn lor Io preturi gale, repartiţia făcându se sn con jin ui tate ca capacitatea emnentă o *nfif prinderilor. 2. O justă repartiţie a creditelor pen­tru a asigura prasnem­intea Şi con!:, tatea micii industrii * Şi a comerţului I 3. Reportarea im punerilor d­l n­ nj I nea pe branşe stabilită de comun atol cu organizaţiile profesionale precum degrevarea unor taxe de consumaţie articolele de mare e­omum. 4. Modifiera legiuirilor economice censul gradării pedepselor in confamn tate cu gravitate i­reală şi in­formală a delictelor, precum şi trierea procev.li t­er­bale de către o comisie din care facă parte şi delegaţii organizaţiilor in­­­fesionale. Totodată unificarea contro­lelor şi limitarea l or în timp. 5. Reprezentarea d­­­.’inizaţiundor pro­fesionale în toate comisiunile şi In Mol autorităţile unde se pun problemele /I gate de nevoile profesionate. ale mercianţilor şi industriaşilor. Comercianţii şi industriaşii din .7.Si­ constatând că o mare parte din reve­dicările lor sunt cuprinse în m­ultor­ul­ Program al B . P.-ului, înţeleg să dere la politicei guvernului sprit­ acţiunile sale şi îi exprimă speranţa guvernul va trece la imediata apii care a programaii e­conomic preconizm Comercianţii Şi in­dustriașii ’măre­nează Com­iet.il Central a' N­'S IC s r­l să urmărească înfăptuirea reven­i­lor din prezenta moțiune. D. V. V. Protopopescu anunțâ libertate pentru unee secicor comei clase A

Next