Argus, octombrie 1946 (Anul 35, nr. 9971-9995)
1946-10-02 / nr. 9971
&NUL XXXV Nr. 9971 Cl LIT I şi răspândiţi TIMPUL cu ultimei« fttii Interne ți extern« KâMMtolfcttilttiBtttftUtfaMMtUtfWIftSăi'S.ri’Ulttiâ, ABONAMENTE! I~©I 120 000 12 luni : Particulari $1 Arm» Individuale Lei 250.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Automaţi sub rezerva urcăm preţurilor n străinătate tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale SINDICALISM CAPITALIST Sindicalismul e o mişcare profundă care tinde să dea o structură juridică definită unor indivizi uniţi printr’o similitudine de activitate în diviziunea muncii sociale şi printr’o mai strânsă comunitate de interes profesional. Este o organizaţie de massă, care — prin constituirea în colectivitate naţională a unor grupe coerente — a devenit o mişcare puternică de integrare socială. Armă de luptă, la început mişcarea capătă — prin înţelegerea patronală — valoarea unui factor de armonie în viaţa socială şi izbuteşte să transforme sindicatul — organ contractual — în instituţie de utilitate publică, conferindu-i reprezentanţa profesiunii căreia îi aparţin membrii săi. Dar, iată că ciudăţenia vremurilor ne pune fin faţa unor fapte care, fără a zdruncina, cât de puţin, încrederea absolută şi definitivă pe care o avem în acest factor de armonie socială, se pune, totuşi, pe gânduri. Presa americană publică interesante articole asupra dezvoltării sindicalismului — Labor Uicons — din Statele Unite şi asupra enormei forţe financiare pe care o reprezintă sindicatele affleritane. Multe din aceste sindicate au devenit mari întreprinderi, care administrează fonduri considerabile şi participă la tot felul de operaţii financiare şi comerciale Fondurile acestor sindicate ■sunt evaluate la un total de cel puţin un miliard de dolari, iar venitul lor lunar — provenind din cotizaţiile a 13 milioane muncitori şi muncitoare — la aproape 27 milioane de dolari. Sindicatele posedă şi administrează imobile, bănci, ziare, spitale, hoteluri, staţiuni de radio, stadioane de sport, societăţi de asigurare, case de pensii, etc. etc. Ori, aceste mai întreprinderi sindicale nu se înţeleg totdeauna între ele şi, ce e mai grav, — cum au devenit ele însele proprietare — au început a avea neînţelegeri chiar cu proprii lor membrii. Astfel, sindicatul lucrătorilor de la căile ferate, care are o avere de 30 milioane de dolari şi posedă unele mine de cărbuni, a avut,, nu de, mult, o violentă cearcă cu John L. Lewis, preşedintele sindicatului minerilor, pentru că acesta a căutat să sindicalizeze pe lucrătorii care munciau în acele mine. Sindicatul, devenit patron, vedea lucrurile sub un unghi pe care interesul îl cam modificase. Se pot, desigur, înţelege — şi — încă divergenţele de opinii ce se ivesc între diversele sindicate — pe chestiuni de metodă, de pildă — din cauza, poate, a ambiţiunilor şi a rivalitaţilor personale ale unora dintre conducători, fiindcă elementul uman care, fatal, intervine, e pătat de vanitate şi invidie. Dar, conflict între sindicatul-patron şi membrii săi, din cauza caracterului de întreprindere capitalistă pe care-l capătă sindicatul în Statele-Unite, aceasta e o inovaţie cu adevărat americană.E curios că se încearcă—pentru nevoile cauzei — a se susţine teoria, în totul ciudată, că instituţiile sindicale nusupt întreprinderi capitaliste — nici cândvedem crle ce se petrec, în unice cazuri, din Statele Unite — de 03 cap.iia!u! ^ .corniini l’ar’* nu ar fi un capital adevărat. Dar, atunci se pune, firesc, îi scăbarea, în ce moment capitalii! încetează de a fi capital, și ce dorine ? M*rr.©a Li firos ■» ■ -aa»-«cgrae:!gaM!ffi»n 0 Com putem avea ulei comestibil mare online deoonficare a seminţei de vrugur şi de prune precum şi pru'uî şi moidu'ui Se ştie că în ultimii ani, din cauza secetei persistente, producţia de seminţe de floarea soarelui a fost tot mai redusă fapt care a avut ca urmare o accentuată criză de ulei comestibil necesară populaţiei consumatoare a ţara. Este destul să amintim că dacă anul trecut sa putut obţine ominimă cantitate de 15.000 de vagoane de seminţe,de floarea soarelui, anul acesta, nu se poate conta nici pe circa 5.000 de vagoane întrucât această producţie este pulverizată in tot cuprinsul ţârii, astfel că ea cu greu poate fi colectată de la producători. In scopul de a se complecta necesităţile deuieiu comestibil, Consiliul Superior al Economiei Naţionale, sesizat de Oficiul Fabricilor de Uleia Vegetate, a întreprins o mare acţiune cu concursul tuturor factorilor care se ocupă cu aprovizionarea ţării, pentru valorificarea seminţelor care până acum se pierdeau fără folos. Aceasă acţiune constă în strângerea prin toate mijloacele a seminţelor necesare fabricării de uleiuri comestibile şi de vopsit constatâridu-se de către specialişti că se pot fabrica uleiuri de cea mai bună calitate din sâmburi de struguri şi de piure, precum din jir şe seminţe de dovleac, iar uleiuri pentru vapsit din seminţe de molid.. O iiraperisîîte sursă de venituri pentru săteni In dorinţa ca aceasta acţiune de Interes economic general să dea rezultatele năzuite, s'au hiat mitsuri pen ton l: )dera strângere şi vânzarea seminţelor inlc tate mai sus, inlaturându-se orice încercare de blocare sau orice alte măsuri de acest fel. Cei mai indicaţi jt nimi această acţiune de colectare sunt desigur sătenii care au astfel prilejul să strângă orice cantitate cu seminţe pe care poate vinde delegaţilor Oficiului Fabricilor de Uleiuri Vegetal, ( futil), care se află în fiecare judeţ. Odată ce dată cantitatea de seminţe, sătenii vor primi imediat continuatoarea în numerar sau în ulei rafinat comestibil. De altfel, numele şi adresele, delegaţilor OFAUL, însărcinaţi cu operaţiunile de colectare, sunt anunţate la oficiul economic de pe lângă fiecare prefecură de judeţ. Preţul seminţelor Pentru a se evita orice discuri la plata în numerar a cantităţilor predate, au fost stabilite următoarele preţuri per hgr., neutru seminţele bine uscate aduse la magazia de colectare ca mai apropiată: Seminţe de dovleac, 5010 Iei; seminţe de pătlăgele roşii, mere, pere etc., 1000 lei; sâmburi de struguri şi de prune, 1(R)0 fir, 2500 lei şi seminţe de molid 6000 lei. Modul de colectare şi păstrare firul dă 20—25 kgr. ulei la 100 kgr. seminţe. El poate fi Coiîtmystâ*© in ps^sare MAJORARI DE CAPITAL Următoarele societăţi şi-au majorat capitalul social: JANDERC dela 23 milioane 700.CG© la 237 milioane lei prin reevaluarea maşinilor. HELICON, Timişoara, dela 15.000.000 la 50 milioane lei prin reevaluare şi vărsământ de numerar. BUCEGI dela 1.000.000 la 29.000.009 lei prin reevaluare. C.A.R.I.D. dela 3.GOO.OOG ï© 908.000.000 lei. ALFRED LOEWENBACK r ? Co. dela 20*900.000 la S50.OOO.OCO ie» prin reevarluare și subscriere. SO ROBEL cela I «nSfio» la î00.000. — ( 4 PAGINI 500 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILE: Ï®"1 Miercuri 2 Oct. 1946 ft Director : MIHAIL HURTIG wuatBmsMm ATEA BS primeşte te administratis ziarul» li te toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A. înscria aub fir. «OS Tril», lîîov INDUSTRIEI $1 FINANȚEl Str. Sărindar, ÎS Tel. 3.05.44 Luni 30 Septembrie 1946 Chestiunea admiterii clauzei naţiunii celei mai favorizate — rămasă până acum în suspensie la Conferinţa Păcii, — a fost, însfârşât, a® ceptată de Comisia economică pentru Balcani. Se cunosc, in deajuns, argumentele — pro şi contra — aduse acestei clauze. Este evident că, în împrejurări normale, clauza naţiunii celei noi favorizate poate determina curente prielnice desvoltării legăturilor economice între naţiuni. O dovedeşte cu prisosinţă prosperitatea comerţului internaţional al veacului trecut, când această clauză opera din plin. Privită din acest punct de vectori, să nadăjduim că introducerea clauzei in tratatele ce vor urma ea un simptom de ne-rmansare şi, în acelaş timp, premizul unei rerfece colaborări internaţionale pe tărâmul schimburi car economice. BURSA Deschiderea activității săptămânale a Bursei sa desfășurat intr‘o atmosferă calmă. Tend'î«**- — fost, în general, slabă și nehotărâtă. Mai afectat a fost grupul de acţiuni industriale miniere și bancare. In compartimentul efectelor publice Mteva rerl'- îa rentele publice- ÎMPRUMUTUL REFACERII NATIONALE Cursurile titlurilor împrumutului Refacerii Naţîonale s’au nt&ntmut pe o aitie fermă, d€|tâ$in:l cota 85 Preţul medaliei m accentuată scădere. NOUA LINIE BUCUREŞTI-CRAIOVA Lucrările nentru terminarea cad ferate Bucureşti-"Videle" Roşiori de Vede—Caracal—Craiova au fost accelerate în a doua jumătate a anului 1016. Terasamentele şi lucraril de artă au fost tenninate şi acum se întinde linia pe porţiunea Videle-Stoneşti-Olt. Este ştiut că până acum trenurile circului pe porţiunile BucureştiVidele şi Craiova"Caracal - Stoen ! "fi 0’, Pe tot traseul ,,magistralei“, Bucureşti-Craîova tren va trece în primele zile ale celei de a doua jumătăţi a lunei Noembrie. Odată cu punerea „swr sini lei“ în circulaţie România va oşi cea mai modernă linie ferată. PRODUCŢIA DE ŢIŢEIU In declaraţiile făcute eră presei, rf. Tudor lonescu, ministrul minelor itineiroluluî, a arătat între altele., că la robhffcţia de ţiţei înregîgtjieasză o scobiern aigtsafii gtâ*tâ Its S0 Lai stelă. Această so&sler© aste o «•■cădere netiurală, datorită ' zăeasKiÎTt'ielor. W fi rBFGiTF POJTSţff ■FFr.T|TŢ?"r?U?ll PUBLICE Mi ti’tenii finanţelor a intervenit la Cassa de Depuneri pentru acordarea de împrumturi 111 mătoarelor instituţii publice: Eforiei spitalelor civile din Bucureşti 4 miliarde lei pentru acoperirea cheltuelilor de întreţinere urgente. Cassei de credit a Corpului didactic 1 miliard lei, rambursabil în 5 ani, pentru acordarea de credite membrilor ei. Amândouă împrumuturile menţionate mai sus vor fi garentate de ministerul finanţelor. PRODUCŢIA LUNARA DE TEXTILE Filaturile româneşti, în urma eforturilor ce s’au făcut au ajuns în procent la o producţie lunară, numai pentru consumul intern, de 900.000 kgr. fire. Această producţie este împărţită astfel: 200.000 kgr. fire ţărăneşti; 100.000 kgr. pen- ISni armată; 59.000 kgr. articole tehnice; 50.000 kgr. aţă pescărească şi cu verse; 50.000 kgr. pentru economaie; 150.000 kgr. tricotate pentru économat© ş. ţărănime. Este adevărat că aceasta reprezintă un mare progres faţă de producţia lunară de 350—500 mii kgr. din Septembrie-Octombrie anul trecut, iîr iarăşi este adevărat că, producţia preţimiîlă nsa *reprezintă maximum posibil. REŢINEREA DE 4°» După cum se ştie, prin art- 40 din legea măsurilor financiare excepţionale pe exerciţiul în curs, s‘a prevăzut ca la plata de către stat a furniturilor sale, să reţină furnizorilor o cotă de 4 la sută din suma respectivă, în contul impozitelor directe pe exerciţiul financiar următor. Ministerul finanţelor a primit un text modificator al decretului lege amintit, în sensul ca avansul de 4 la sută, în contul imozitelor directe, să fie încasat în contul impozitelor directe pe exerciţiul în curs- Citiţi in gMLg. 181-a DE IMPORT PENTRU DIVERSELE SECTOARETRIALE Importante pentru piaţa LA ZCIRICH negocieri comercială ză cu reprezentanţi ai irnor mari şantiere străina ;posibilitatea achoziţionarii unui număr de vapoare destinate SRD-ului. întrucât SRD-ul are o aprobare de export in compensaţie, pentru orice fel de articole, în valoare de un milion d® dolari, se examinează la Zürich ce anume articole s’ar putea exporta din România pentru a se realiza suma necesară achizî-In momentul de față se duc la Zuerici importante negocieri economice care, fără a avea un caracter oficial, se bucură de sprijinul guvernului. E vorba de negocierile ce se duc de către d. Radu Xenopol cu un grup de financiari elveţieni pentru finanţarea importului de piei brute şi materii fanante destinate OfIAPului. Paralel cu aceste negocieri d. Xenopol negocia fiânărui asesftor vapoare. O SOCIETATE DE PESCUIT E ROMANO-BULGARA la Sofia. Principiile Convenţia de pescuit a fost semnată călăuzitoare Ne-am ocupat la tmp de întocmirea unui proect de convenţie de pescuit între România şi Bulgaria cu prilejul vizitei la Bucureşti a d-lui Oboff, vicepreşedintele Consiliului de miniştri Bulgar şi ministrul agriculturei. Convenţia a fost semnată de delegaţii Uniunei pescarilor diin Bulgaria şi delegaţii Sindicatelor pescarilor vânători şi Cooperativelor de pescari din România şi delega.tul Asociaţiei piscicultorilor din România la 12 Iulie 1940. PRINCIPIILE CONVENŢIEI Convenţia are la bază următoarele principii: Convenţia de pescuit între Bulgaria şi România privesc două mari domenii, pescuitul in Dunăre şi pescuitul in Marea Neagră. Pescuitul în Dunăre e reglementat pe baza legilor pescuitului actuale ale ambelor ţări respectându-se la Dunăre toate prevederile la oprirea pescuitului în timpul reproducerei peştelui, măsura minimală ce trebue să aibă peştele vânat, stabilirea marimei ochiurilor la uneltele de pescuit împletite. Durata prohibiţiei anuale a pescuitului în Dunăre trebue să fie de o lună între 15 Aprilie şi 15 Mai. Convenţia stabileşte zone de cruţare a peştelui şi crează un serviciu de urmărire a bancurilor de peşte şi comunicarea prin radio de la o ţară la alta spre a fi anunţaţi la timp pescarii. Porturile pescăreşti din Marea Neagră vor fi accesibile pescăriilor din ţările vecine pe bază de reciprocitate cazuri de furtună sau averii. Textul acestei convenţii a fost publicat la 31 iulie în ziarul nostru aşa că nu e cazul să revenim cu prea multe detalii asupra lui. Pentru semnarea acestei convenţii d. prof. dr. Th. Buşniţă ş’i deplasat la Sofia unde a şi făcut câteva vizite in porturile de pescuit de pe litoralul MArei Negre. D-sa are marele merit de a fi depus toate stăruinţele necesare pentru încheerea acestei convenţii. Nu mai rămâne decât ca textul să fie publicat în Monitorul Oficial pentru ca această convenţie să intre în vigoare. Conform clauzelor din convenţie urmează să ia parte şi o comisiune mixtă Româno- Bulgară care are sarcina de a veghea la aplicarea ei. Membrii acestei comisiuni urmează să fie desemnaţi ulterior de ambele ţări. Comisia mixtă se va întruni la Giurgiu şi la Rusciuc de câte ori va fi nevoie. ° f?.Fi^TATE BE PESCUIT ROMA MO SULGARA Cu prilejul acestei vin *e d. prof Buşniţă directoadministraţiei conserceie a pescăsrriilorr a pus Şi bazele infîînfărei unei Sc'tSetăfi Româno-Bulgare în Marea Neagră. E vorba de o societate cu caracter comercial. o con imnf. D. dr. Th. Buşniţă a ţinut săptămâna trecută la Sofia o extrem de interesantă conferinţă tratând despre Pescuitul în România şi Bulgaria în cadrul pescuitului European. D-sa a ţinut această conferinţă vorbind în limba rusă. Conferinţa a fost completată cu proecţiuni. PESCUITUL MARITIM Se ştie că pescuitul maritim e des- Voltat în Bulgaria unde există importante porturi pescăreşti la Varna şi Burgas. La noi pescuitul maritim va lua o mai mare amploare dupe ce vor fi aduse în ţară câteva din vasele speciale de pescuit comandate în Suedia. D. inginer Constantinescu de la P. A. R. I. D. va pleca peste câteva zile la Stockholm pentu recepţionarea lor. Intrucât noi nu avem încă pescari specializaţi în pescuitul maritim cu vase speciale, aceste vase vor fi aduse spre a fi echipate cu pescari bulgari specializaţi în acest fel de pescuit. Al. P. SITUAŢIA AGRICOLĂ DIN BULGARIA După informaţii din Bulgaria şi acolo situaţia agricolă e destul de rea din cauza secetei. Semănăturile de toamnă sunt întârziate. Din cauza secetei nu s’a putut semăna nimic până acum. 40F^ 1 PROBLEMA NAVIGAŢIE! PE ODNARE Propunerile Raţiunilor nalte PARIS, 38 (Radei). — Compunea econmică pentru Balcani şi Finlanda, ocupându se in şedinţa de Luni dimineaţa de articolul 34 din profetul de tratat cu România, a intrat in examinarea problemei navigaţiei pe Dunăre, una dintre cele mai importante şi mai controversate chestuni ce se pun conferinţei de pace. Delegaţiile Marcă Britanii şi Statelor Unite au prezentat o propunere co inimă, bazată pe principiul tradiţional al iăperlă fi« totale a naviganţi©» comerciale pe Dunăre, tnhmea Swietiou fine mu jef'int'ipiu unit țf* anume: „IDunărea să fie a statelor dunărene?’. ,,Dunărea — a spus senatorul Vandenberg — este un factor al păcii ,totale indivizibile. Este imposibil ca Dunărea să prospere ca arteră comercială fără asigurarea libertăţii totale a comerţului şi a navigaţiei. Deasemeni este imposibil de conceput o Dunăre patafică în alte condiţii decât ale libertăţii, deoarece acest bazin a fost în tot decursul istoriei o zonă de fricţiuni*'. Navigaţia — a precizat d. Vandenberg — trebue sa fie liberă şi deschisă pe picior de egalitate tuturor statelor. Legile şi regulamentele nu trebue să aibă vreun caracter discriminatoriu. Nici un fel de taxă nu trebue să fie percepută decât pentru acoperirea cheltuelilor de dezvoltare şi întreţinere. Egalitatea a fost garantată României la toate regimurile internaţionale. Pe baza profetului anglo american, o conferinţă a tuturor statelor interesate ar trebui să fie convocată până în şase luni, pentru a preciza reginea Dunari. Orice dezacord ce s ar produce în această conferinţă ar urma să fie supus Curţii Internaţionale de Justiţie „Nu este nimic nou în aceste concepţii, a spus d. Yasndenberg.le stau de 90 ani la baza regimului Dunării Ar fi o gravă eroare dacă s'ar reveni asupra unei atât de lungi experienţe " . Jebb susţine şi el, din partea Angliei, propunerea anglo-amricană, subiiniind că, cu toată absenţa Uniunei Sovietice intre cele două războam mondiale, convenţia internaţională a Dunării a funcţionat în aşa fel încât a satisfăcut interesele tuturor. Organumul internaţional prevăzut de propunerea anglo-americană — a continuat d Jebb — va pune toate statele interesate pe picior de egalitate. Este deci esenţială afirmarea principiului libertăţii şi obligaţia României de a participa la conferinţele internaţionae pentru stabilirea statutului Dunării DELEGATUL IUGOSLAVIEI A COMBĂTUT PROPUNEREA ANGLO-AMERICA.A zi intervenit apoi d. Hartes, delegat al Iugoslaviei, care a combătut propunerea anglo-americană. El a susţinut că această comisiune mi are ro-hpetenţii de fi se ocupa de problemele dunărene , fiartes nu se apun'; in prin :ip . onfepţiei libertăţii navigaţiei a state.a, riverene şi numai după încheierea păcii, este chemată să asigure apucarea cu asestinaj democratică a acestui principiu al libertăţii. Delegatul iugoslav a ridicat apoi chestiunea celor 160 de vase de comerţ fluviale ale Iugoslaviei, reţinute pe Dunăre în zona de ocupaţie americană. PROPUNEREA FRANCEZA Delegaţia franceză a prezentat o pi Ojsunere ca ,/c capriiîi'e iarvnâSoaa*el« pa;j'K'Cte : i. — Navigaţia pe Dw r.:&re vă fî Bîfseră şi deschisă, în condiţii ce completă egalitate, supuşilor, was®Ser de comerţ şi mărfiariSor tottTor datelor; 2. — In vederea asigurării aplicării practie a acestui principiu, România si obligă sa participe, împreună cu Statele Unite, Franţa, Anglia» Uniune» şi celelalte state riverane ale Dunării. La conferinţa care va fi convocată în cele şase luni care vor urme după intrarea in vigoare a tratatului de pace pertru a stabili noul regim lanternaţional al Dunării. PUNCTUL DE VEDERE SOVIETIC Delegatul sovietic, sprijinit de delegatul cehoslovatr, suspine punctul de vedre al Uniunii Sovietice?- numai statele riverane au căderea de a fixa condiţiile libertăţii navigaţiei pe Dunăre. Delegaţii Beldiei şi Grecid sprind propunerea anglio-americană, «iar de* legaţia Angliei şi Statelor Unite, notâ* rând să se ralieze la propunerea franceză, işâ retrage propunerea lor.' Runându-se le vot propunerea sovietică, ea este respinsă. Delegaţia sovietică prezintă o propunere care prevede axcluderea etanșelor dunărene din tratatul de page. Pusă la vot această propunere crite respinsă cu 9 voturi contra 8. lupta pentru zahăr Printre nenumăratele lupte pe care le dă cetăţeanul ca săşi păstreze un minimum de respectabilitate in viaţa sa de toate ziela este luata pentru o bucăţică fie zahăr. A avea zahăr fie el sub forma cu piefi sau sau aceea de mici cristeii sclipitori e o distincţie cu care nu se poate lăuda oricine. Puţini sunt aceia eturl ştiu unde se procură acest aliment preţios. Iar acei care ştiu proba» bU că îl plătesc cu caracterul ceea ce explică de ce numărul lor este «extrem de redus. Am fost deunăzi în urbea tahtrului, la Roman- Oraşul acesta care îşi mobiliza toate energiile în vremuri normale pentru campania fabricai ducea lipsă crâncenă de zahăr. Dar nu numai particularii ci şi însăşi lucrătorii acestei uriaşe uzine. Zilnic, lucrătorii erau silţi sa treacă prin faţa magaziilor care adăposteau patru şi jumătate vagnant de zahăr blocat la ordinul ministruiii aprovizionării. Zilnic cereau direcţiei fabricii şi organelor administrative să se elibereze rntma lor aşa cum prevedea contractul co lecativ. Nici rugăminţile nici predd** riile nu au ajutat la nimic. Până acum trei zile când, tari pe drepturile lor, muncitorii de la fabrica de zahăr din Roman au luat legea în mânăAu deschis frumosdepozitul şi, conform borderoului, au eliberat tainul de zahăr fecârnit muncitor şi funcţionar al fabriciMai mult, au dăruit peste o mie de kgr. de zahăr pentru diferit opere de binefacere. Ministerul Aprovizionării a cerut prefectului de Roman, om de lege şi dl. să menţină statu quo. Prefectul a replicat că atâta vreme cât oamenii au dreptate dânsul nu înţelege să-şi încarce sufletul cu mărfurile „manumitare“. Ministeud nu a mai insistat. Prefectul este mulţumit că a dat satisfacţie muncitorilor. Iar monentarii aşteaptă începerea campaniei ori să producă mai mult zahăr decât ar fi produs dacă drepturile lor nu ar fi fost satisfăcute■ , începând de altăeri urbea Romanului are cu ce să-şi îndulcească ceaiul zilelor mohorâte de toamnă* ML Sol.