Argus, noiembrie 1946 (Anul 35-36, nr. 9996-10008)

1946-11-01 / nr. 9996

cijilii şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele fieiri Interne $e externe ABONAMENTE! Leu 120000 12 JMfsS : Particulari el lerine individuale Ft,e5 250.000 82 Sunt: Bănci, Societăţi, AutoifiSti sub rezerva urcării preturilor In st­răinâtate tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale ICMOW $1 [(«WE­ B Ziua Economiei. Ca în toți anii, ea va fi sărbătorită în şcoli, în ateliere, în fabrici. Se vor da îndemnuri şi se vor lansa lo­zinci. Cel puţin odaia pe an e bine să se amintească oamenilor de virtuţile economiei. Nu mi­mai pentru ei, ci şi pentru co­lectivitate. Căci, disponibilită­­­ile mari financiare se creiază cu încetul, dim contribuţia ce­­lorlalţi. În anul acesta, „Ziua Econo­miei" are însă un tâlc mult mai mare. Pe vremuri îndemnul era: „Adună bani albi, pentru zile negre“. Acum adunarea banilor este mai puţin importantă de­cât economisirea mărfurilor şi a produselor. Pe vremuri, con­sumatorii erau îndemnaţi să cumpere cât mai mult. Supra­producţia mondială, dispropor­ţia forţelor industriale faţă de puterea de consum a masselor, făcea ca îndemnul să fie: „Cum­păraţi cât mai mult“. Şi ca acea­stă cumpărare să fie posibilă. Se făceau consumatorilor tot soiul de înlesniri. Pe pildă, se acordau prime de consum, se vindeau mărfurile în rate, se dădeau cadouri şi multe altele.Astăzi, îndemnul e altul . Economiseşte cât mai mult ca să aibă şi altul“. Rupe bucăţica ta de pâine în două ca să aibă şi aproapele tău o înghiţi­tură. Nu asvârli nimic din ce poate fi folosit. Măsoară-ţi nevoile cu Centimetrul. Nu lăsa să se iro­sească nici un bun, nici o va­loare. Aşa sunt vremurile. Nu din vina oamenilor, ci din vitregia soartei. Şi pentm că aşa sunt vremurile, noţiunea de economie este mai cuprinzătoare ca ori­când. Trebue să fie mai cuprin­zătoare ca oricând. Când cei piuiţi nu au, cei puţini trebue să-şi puie frână. Din acest punct de vedere apar strigă­toare la cer, manifestările de lux şi de risipă. Deunăzi s-a ţinut in Capitală o expoziţie de mode, unde vizi­tatoarele trebuiau să plătească, numai pentru intrare, o taxă de cinci­zeci de mii lei. Ce să mai vorbim de milioanele cari se plăteau pentru o rochiţă cât de simplă, pentru un mantou cât de neîngrijit. Asta într'o vreme în care mai mult de o treime din populaţia ţării e amenin­ţată să flămânzească, iar con­tribuţiile la fondul de ajutorare a regiunilor secetoase sunt cu mult sub nevoi. Să mai dăm o pildă. Repre­zentanţii comitetului pentru combaterea foametei au făcut o subscripţie printre jucătorii Casinoului la Sinaia. In timp ce o carte trasă de un jucător în­semna uneori milioane, în timp ce o deviere a bilei la ruletă putea să însemne diferenţe mari, foarte mari, pentru sute de jucători, nu s’a subscris pe listele delegaţilor decât sume între cinci sute şi trei mii lei. Mai puţin decât un pacheţel de ţigări proaste Mai puţin decât o litruţă de vin, infinit mai pu­ţin, decât cea mai mică fişă cu care se juca în Casinou. Această ostentaţie în vremuri de lipsă trădează o proastă în­ţelegere a solidarităţii sociale Cei mulţi au nevoie de prisosul celor puţini. Acest prisos n­u poate fi obţinut decât prin eco­nomie. Iată tâlcul cel mai important al zilei de astăzi. E bine să-l în­ţeleagă toată lumea. Şi înţele­­gându-l, să facă tot ca să i se potrivească. George Sive». Desvoltarea spiritului de economie în U.R.S.S Spiritul de economie este foarte desvoltat în masele muncitoare ale U.R.S.S. Organizaţia economiilor a fost de­săvârşită în 1933, când au fost consti­tuite şi puse în funcţiune Casele de Economii din U.R.S.S., dependente de Direcţiunea Generală a Caselor Mun­citoreşti de Economii, o secţiune dis­tinctă a Comisariatului Poporului al Finanţelor. Un birou de cercetări ştiinţifice şi tehnică a economiilor funcţionează pe lângă această direcţiune, în scopul de a menţine raporturi cu aşezămintele asemănătoare din străinătate. Casele de economii independente, funcționează sub forma de : a) Case de Economii Principale, co­respunzătoare cu numărul republicilor confederate; b) Case de Economii ale Provincii­lor și Republicilor autonome; și c) Case de economii de districte. Alte case de economii funcţionează pe lângă: oficiile poştale, bănci de Stat, sanatorii, Case de convalescenţă şi spitale, şcoli, unităţi militare ma­gazine, locuinţe colective, kolhozuri, sovhozuri, cooperative de producţie, organizaţii culturale săteşti, etc. Legislaţia sovietică statorniceşte principiile clasice, cari guvernează mica economie în privința secretului operațiunilor, rambursarea la cerere, etc. SITUAŢIA FRANCIAM a POLONIEI VARŞOVIA 30 (Agerpres). — Agenţia P. A. P. transmite: d-l Dombrowsi­.­mi­­’‘'şirul faianţelor şi guvernatorul Băn­­ci’ Internaţionale de Reconstrucţie din partea Poloniei, după întoarcerea sa din Stas­ie Unite şi Canada ,a făcut câ­teva declaraţii într’o conferinţă de presă. D. Dombrov­ski a spus că guvernul canadian a luat o atitudine favorabilă faţă de cererea Polonia­ de restituire a aurului polon în valoare de 70.000 01.0 zl. aur. Acest aur este în orice moment la dispoziţia guvernului polon.­­în sesiunea anuală a Băncii Interna­ţionale de Reconstrucţie, delegaţia po­lonă a cerut un credit de 600 000.000 dolari pentru realizarea investiţiilor pre­văzute prin planul trienal economic A­­ceastă cerere a găsit îneiegere printre mai mulţi rprezentanţi ai Băncii şi este examinată de direcţiunea Băncii. Vorbind despre situaţia financiară a Poloniei, d. Dombrowski a subliniat­ că mărind fondul de salarii cu 20 la su­tă, deşi rndicata preţurilor a scăzut fa­ţă de Aprilie 19­15 cu 10 la suta Gu­­ernul va lua măsuri, că această ma­jorare să nu fie în folosul speculanţi­lor. Bugetul polon este echilibrat, şi dato­ria tezaurului de stat, în Banca Naţio­nală a scăzut In decursul ultimelor 2 luni cu 1 miliard. Creditele pentru in­veliţii se acordă conform planului, rezerva de aur polonă din ,,Usa" este de 28—­29 milioane dolari. In ceia ce priveşte aurul polon din Angl­ia, ni­mic nu s’a schimbat. Tratativele polono-sovietice în pri­vința unui împrumut decurg în mod fa­vorabil. In curând va pleca la Mos­cova o comisie technică polonă ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI, BIROU R­IJLJi ,tS«LMM4 Direktor : ff IH Alt Vineri 1 Noembrie 1946 w primeşte la administraţia Barului M la toate agenţiile de publicitate, Proprietari „ARGUS“ S.­­A, maoris tub Mr, 80S Trib, Ofov mmwmmmaawmmmmma! PUBLICITATEA Miercuri 30 Octomie. După cum se ştie industriaşii de textile au cumpărat Banca pentru Crediul Tehmi­­c, i-au sporit capitalul la 4 miliarde lei deplin vărsat şi, au schimbat denumirea băncii în Banca Textiliştilor cu scop­ul de a pune la îndemâna in­­dustriei textile m­mnera i eftin­Deşi luc­ul acesta este perfect legal, totuşi Consiliul Superior Bancar, sub diferite pretexte amână să-şi dea con­firmarea legală. Motivele sunt nenumărate, cauza însă se pare că este una singură: inf­luenţa câtorva institute mari de credit cari nu doresc un nou concurent pe piaţă şi in special unul care va avea o anumită clientelă şi va perce­pe o dobândă rezonabilă Nu este un secret pentru nimeni că nevoile de numerar ale industriei sunt din ce în ce mai mari şi că actualele instituţii de credit nu pot satisface toate cererile. Atât cercurile guvernamentale cât şi cele particulare sunt preocupate de această lipsă de numerar. Dar când a­pare o nouă instituţie cu un capital apreciabil, realitatea pare că nu este ţinută in seamă. Se afirmă în unele cercu­ri, că această acţiune de îm­piedicare a investiţiei de cap­ialuri pentru nevoile pieţîi, s'ar bucura de sprijinul departamentului care are şi misiu­nea şi obligaţia de a furniza credite. Faptul ni se pare cu totul contrariu politicei econo­mice a guvernului şi credem că ar trebui să se precizeze atitudinea oficială în această chestiune. Şi precizarea nu se poate face decât prin­tr’o acţiune de încurajare a unor asemenea iniţiative. S-­R- D. 3000 S. T. B. 4000. FRANCI ELVEŢIENI PENTRU OPERAŢ­IU­NILE DE REASIGU­RARE Societăţile de asigura­re din Romania reasigu­rate in Elveţia, au înain­tat un memoriu Băncii Na ţional® cerând ca în ca­d­rul noului acord romă* ns-elveţîaşi să se acorde societăţilor româneşti o cotă ele franci elveţieni jsenfrs* operaţiunile de »»reasigurare. GEAMURI ROMANE­ŞTI PENTRU PALE­STINA Cereri pentru geamuri româ­neşti s’au primit din Palestina la Comisariatul General al Co­merţului Exterior. Se oferă 14 shilingi pe metrul pătrat sob Constanța. Comisa­riatul a dispus examinarea ce­rerilor în raport cu planul gene­ral de export. BURSA In afară de reduse oferte de acţiuni Credit Minier la cursul 9300—9400 nu s'a făcut nici o încheiere în bursa liberă a acţi­unilor. Cursuri informative: Banca Naţională a României 44.500 Credit Naţional Industrial 3400. Banca Românească 4000-Raca de Credit Român 10.000. Astra Română 200 000. Steaua Română 85.000. Redevenit 14.800-Mica opt. 4600. Mica pui 4900. Raz Metan 15 300. Aur opt. pui 2100. Reşiţa opt. 8300. Reşiţa pui 8100. Plata „leilor de baia­­ a exportu­rilor Ratificarea convenţiei dintre ministerul de finanţa şi Banca Naţ­onală Pentru exporturilor efectuate în ca­­drul acordurilor comerciale încheiate cu străinătatea, Banca Naţională plă­teşte exportatorilor români, potrivit secretelor-legi din 2 Mai şi 9 Iunie 1945, suplimentele aferente „leilor de bază“, întrucât operaţiunile de import şi export n’au loc în acelaş timp şi, deci calculele decalajul de preţuri dintre cele două perioade determină la ex­port, suplimente superioare celor de la insort, contul de suplimente ar putea prezenta deficite temporare. Pentru» acoperirea* ace­­stor’ deficite, Banca Na­ţîonală a acordat ministe­risiei de finanţe în acest scop IC© miliarde lei, în­­cheiându-se în acest scop convenţia autentificată din 8 octombrie 1946, în­tre Statul Român, prin Banca Naţională și Mini­serul de Finanțe. Renstru­ ratificarrea ace­stei convenții, Ministerul de finanțe a întocmit un preset de decret lege. Le­tea 5500. Locuinţe Eftine 4300. In târgul liber al medaliei s-au produs cereri active, cari au sporit prețul cu peste 100 *100 lei față de cursul din ajun. Napoleonul neglijat. Dolarul ferm, francul elvețian a atins Lira sterlină bancrote 1 180.000; bancnote 5­50 1st. un curs ridicat sub impulsul li­nei tendinţe foarte susţinute. Reproducem mai jos tabelul va­­lorilor-aur şi valutelor în com­paraţie cu paritatea Londra şi New-York a aurului fin : mii; bancnote 100 1st. 130­ 000. VALORILE AUR CURSURILE LA BUCUREŞTI Napoleonii! Medalia Dolarul 1st. 14 1946 11 Octombrie 17 21 24 25 28­­ 29 30 Por star­ea internaționala a Napoleonului 483.000 434.000 437-000 437-000 462-000 479 500 495-000 518.000 1.20­­0.000 10711.000 1.10­0.000 1­ 08 o.ooo 1.14­0.000 1-17­5.000 1.18­0000 1.29­0.000 1.430.000 1.230.000 1.290.000 1.280.000 1-340.000 1.375.900 1.330.000 1.490.000 Ft. Elvețian 69.000 21.500 62­000 62.000 62­000 66.000 68.500 70.000 74­ 000 19.000 20.000 20.000 21.000 22000 23.500 23.500 Refacerea Industrială a ţârii cu sprijinul marii invustrii americane mportante credite in maşini, accesorii şi materii prime Misiunea d-lui N. Malaxa în Statele Unite Suntem în măsură să arătăm a tare şi a cerut consimţământul in urma infonnaf­iunilor telegra­fice sosite ori la Bucureşti, că ne­gocierile duse de d- ing. N. Mala­xa în Statele Unite vor duce la re­zultatul dorit. D- ing. Malaxa a avut im­­portante dicu­ţii la New­ York ln Washington cu re­prezentanţii marilor in­dustrii metalurgice din Statele Unite, care s-au a­­ratat dispuşi să ajute pro­gramul de refacere indu­strială a ţării cu credite importante în maşini, ac­cesorii şi materii prim­e. Comenzile îmbrăţişea­ză întregul sector meta­lurgic — atât extractiv cât şi de fabricaţie — şi vor fi eşalonate pe un nu­măr de 3 ani. Baza de calculaţie se va face ţinându-se seamă de preţul mondial al lem­nului, articol care va in­tra în compensaţia produ­selor ce urmează să im­portăm. Odată cu aceste negocieri ,, ing. Malaxa a avut întrevederi im­portante în legătură cu posibili­tăţile de aprovizionare cu produ­se alimentare din Statele Unite Aceste discuţiuni care sunt du­se cu asentimentul guvernului no­stru sunt pe drum bun şi se aş­teaptă, în zilele viitoare, preci­zări complimentare din Statele­ Unite. REVIZUIREA ACORDU­LUI CU FRANŢA­ ­ André Hesse, ataşatul comer­cial al Franţei, care se află în mo­mentul de faţă la Paris­ se va îna­poia în ţară la 10 Noembrie. D sa a expus guvernului fran­cez situaţunea specială a ţării noastre în urma recoltei fefţei­guvernului său pentru modifica­rea listelor de export pentru pro­dusele româneşti destinate Fran­ţei. Acest consimţământ a fost dat şi odată cu în­toarcerea­­ sale la Bu­cureşti vor avea loc lnsen­ţiuni pentru: compensa­rea cerealelor cu produ­se petrolifere, cherestea şi geamuri. Guvernul francez se a­­rată dispus să mărească volumul acordului exi­stent dacă ţar­a noastră este în măsură să satisfa­că nevoile de aproviziona­re cu­ materii prime ale Franţei. Exportul de pro­duse franceze se va face în compensaţie cu produ­se româneşti, pe bază de export românesc preala­bil. Autorităţile franceze nu îngăduie acordarea de credite pentru străi­nătate deooarece nevoile de devi­ze impun Franţei valorificarea i­­mediată şi la maximum a pro­duselor sale exportabile. Intrarea în vigoare­­a acordu­lui cu modificările necesare se va face după înapoierea d-lui An­dré Hesse la București. de CO­NST. S. THEODORESCU Dire­ctor în Ministerul Finanţelor MOTTO Un popor econom şi munci­tor cree aze ţării sale o economie financiară Independentă. S’a luat şi la noi inimosul obi­cei ca la 31 Octombrie aie fiecă­rui an să se sărbătorească ,,Ziua Economiei“ cu alte cuvinte să se rea.U­Oi'it.eftRp.S. tuturor şi un SPC-rial tineretului că, economisirea prisosului stă la baza de rezis­tenţă a unui popor cuminte şi muncitor. Proverbul românesc .Strânge bani albi pentru zile negre“ plea­că de la punctul de reazim că o redresare în viaţa fiecărui cetă­ţean şî ca corolar pentru întrea­ga colectivitate, este un reviri­ment produs în economia­ finan­ciară, mărind astfel venitul na­ţional. Problema economie la noi în ţară, nu s-a pus de către Stat de­cât înt­r’o formă destul de sla­bă, până la 1930 când­ era o sin­gură Instituţie care se ocupa de „Economii“ şi anume „CASA DE DEPUNERI* CONSEMNAŢIUNE SI ECONOMIE", iar la 1934 s'a scindat această instituţie prin luarea flintei a „CASEI NA­TIONALE DE ECONOMII ŞI ORTURI POSTALE“, aceasta pen­tru motivat că unii dintre con­­ducători au văzut că în cadrul strâns în care se găsea prima in­­stituţie, iar, pe­ de altă parte ţi­nând seama că era nevoie să se dea o mai mare importanţă ra­murei economiilor, s'a dat celei de a doua institut­e avântul pe care 51 are azi.­­Trebue să arătăm, însă că, fău­ritorii acestor două Instituţii şi în special destoinicii lor condu­cători, i-au imhprimat.» dealungul timpurilor, acea seriozitate şi bu­nă. conducere, care ie.a permis a­­vântul ce a luat, prin încrederea ce îi s'a dat dela început de ace, ce le au încredinţat averea lor spre năstiri Astăzi aceste două instituţii, ,.CASA DE DEPUNERI ŞI CON­­SEMNAŢIUNI“ şi .,CASA­ NAŢIO­NALA DE ECONOMII SI CERURI POŞTALE’“ sunt cele mai impor­tante foruri de unde întregul co­­merţ şi­­industria naţională de Stat şi particulară îşi trage, în cea mai mare parte, fondurile de redresare economico-fînanciară importanţa şi rolul lor în miş­carea economi­că-financară s’a put­ut adânci în straturile­­­arc­ate populaţiei, în ultimii ani, când aceste instituţii au făcut facili­tăţi atât la depunerea cât şi la ridicarea economiilor pe întregul cuprins al ţării. Trebue să recunoaştem că, da­­că o parte a populaţiei orăşene­­şti a putut să aibă un instrument la îndemână pentru o economisi­re a prisosului, nu s'a dat însă Tot in­­teistul cu­m să cuprindă totalitatea populaţiei orăşeneşti şi în special cea rurală. Ziua de 31 Octombrie 1946 — ziua economiei — să fie un im­bold pentru toţi acei care doresc ca pe făgaşul democraţiei să se clădească siguranţa zilei de mâi­ne prin răspândirea sentimentu­lui de economie în straturile cât mai largi ale păturilor orăşeneşti şi cele rurale. Ar trebui să se înţeleagă de toţi că, banul strâns de la fie­care, care, prin lipsirea de lucruri fără folos, ar putea înfăptui, pen­tru colectivitate, lucruri pe care mintea omenească abea le poate concepe, deoarece proverbul, Ba­nul de economie, e ca grâul pus în glie, dintr’un bob, răsar o mie, se poate aplica cu mai multă străș­nicie în timpurile actuale în care ne găsim când avem nevoie de refacere în toate domeniil­e­ De ziua economiei să luăm eu­xemplu de la tânărul şi iubitul nostru Suveran — Majesratea Sa Regele Mihai I — care posedă primul carnet de economii la, Ca­sa de Depuneri şi Consemnaţi viţa din 1945. Nu se putea să nu avem şi data aceasta exemplul regesc ziua economiei, când EL ia uni­son cu suflarea românească ae-A dat acel strălucit 23 August 1944, care va rămâne scris cu litere de aur în cartea istoriei româ­neşti. Ziua economiei, să însemne o nouă epocă de redresare pent­­tru toţi acei care se gândesc la viitorul ţării noastre şi doresc in­ dependența națională ca şi cea econom­i­că-f­inanciară. Planul Cincinal Sovietic un ludaş­tric şi transportau MOSCOVĂ (Agerpres). — Agenţia TASS transmite: Industria şi transportul sovietic, a trecut cu succes prim­erl­­an al celui de al patrulea plan cincinal. Industria materialelor de construcţie re­ţine atenţia tuturor cercurilor econo­mice ale Uniunii Sovietice,- căci de ea depinde în mod direct producerea enormelor cantităţi de materiale de con­strucţie,-­­pentru refacerea regiunii din Sud şi Vest. Este cu atât mai satisfăcător cu cât se remarcă faptul că industria ma­terialelor de construcţie, a depăşit în toate ramurile de activitate planul celui de al treilea trimestru al anului. Şantierele de construcţii din ţară, au primit 12 la sută mai mult din ma­şinile şi materialele ce se prevăzuseră. Faptul acesta se datoreşte nu numai lucrului desăvârşit al întreprinderilor de construcţii mecanice şi de materiale de construcţii, dar şi succesului trans­porturilor feroviare. Lucrătorii din căile ferate sovietice, sporesc neîncetat tra­ficul. Planul celui de al treilea trimestru, a fost în mod considerabil depăşit în ce priveşte transporturii*. Flota fluvială care joacă un mare rol în transportul intern,­ a depăşit cu cu 15 la sută planul celui de al trei­trimestru. Muncitorii din industria petroliferă, se găsesc ca de obicei în rândurile militanţilor de avant-gardă pentru rea­lizarea înainte de termen a planului cincinal. Sarcinile in ce privește ex­tragerea petrolului pentru cele nouă luni din anul 1946,- .ale departamentului respectiv din ministerul industriei pe­trolifere ale regiunilor din Sud şi Vest, au fost depășite de realizări-Industria petroliferă a regiunilor din Est, industrie ce s’a desvoltat îndeosebi în timpul războiului, se achită cu de­săvârşire de programul său. Cele nouă luni ce s’au scurs, au marcat dease­­m­eni o depăşire a planurilor în bran­şele de fabrică obiecte de­ folosire cu­rentă. Astfel,­­în întreprinderile indu­striale ale lânei şi mătăsei s’a reali­zat deasupra planului, 1.195.000 metri stofă, iar industria mătăsei, a dat ia cele nouă luni de activitate, 1.000X' metri mai mult decât ăi aceiași peri­oaadă a anului trecut. m IN CORPUL £I URUL­UI Ce cuprind nouile acorduri comerciale româno * elveţiene Precizările d-lui ministru Mircea Solacolu O organizaţie mondială de cumpărare şi vânzare de materii prime LONDIJA. — Cu prilejul conferinţei informaţiona­le a comerţului, care a avut foc la Lon­dra, s‘a făcut fie către delegaţii bruntanicî propunerea c® sa se creeze o organiza­ţie mondială de cum­păra­re , vânzare pentru ma­terii prime. Această organizaţie ar urma să aibe in cele mai diferite centre din lume. Instituţii bancare care sa «umpeoS şî i să păstrezi materii prime, când pre­ţui Ser e in scădere şî să lichide*® stocurile atunci când preţurile sa «arcă. Cositorul, cauciucul, ca­feaua şî probabil petrolul vor fi principalele mate­rii prime ce se p­or achi­­ziționa. Banca Internaţională va emite obligaţiuni­ ­. Eugene Meyer, preşedintele­ Băncii Internaţionale de Reconstruc­ţie a anunţat ci pani in prezent şase ţari.Mi cerut imprimautri în valoare totală de 1,340 milioane dolari. Cota parte a ţărilor membre va atinge la 21 Noembrie suma de do­lari 166.816.500 din cari 401 milioane dolari în aur sau dolari pe partea Statelor­ Unite. D. Begen, directorul execurtîv f ai Băncii Internaţionale a declarat că e posibil că spre sfârşiţi­l anului să «• emită obligaţiuni pe zece ani. Totalul lor va putea atinge în 12 luni, 1,5—3 miliarde dolari. Etatizarea comerţului­­ în Japonia NEW-YORK. — Telegramele sosite din Tokio anunţă că proectele supuse actualmente pietei imperiale tind la introducerea controlului statului asu­pra afacerilor în general precum şi la finanţarea întreprinderilor industriale şi comerciale de către stat. Aceste pro­cote comportă un impo­zit pe capital din care se va obţine cel puţin 48 miliarde yeni , precum şi anularea indemnităţilor pe care gu­­vernul le-a promis furnizorilor de ră­zboiu. Lumea comercială americană e sur­prinsă că aceste procote au putut fi prezentate Dietei, când este știut ca generalul Mac Arthur e cunoscut ca un adversar al social­smului de stat.

Next