Argus, noiembrie 1946 (Anul 35-36, nr. 9996-10008)
1946-11-01 / nr. 9996
cijilii şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele fieiri Interne $e externe ABONAMENTE! Leu 120000 12 JMfsS : Particulari el lerine individuale Ft,e5 250.000 82 Sunt: Bănci, Societăţi, AutoifiSti sub rezerva urcării preturilor In străinâtate tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale ICMOW $1 [(«WE B Ziua Economiei. Ca în toți anii, ea va fi sărbătorită în şcoli, în ateliere, în fabrici. Se vor da îndemnuri şi se vor lansa lozinci. Cel puţin odaia pe an e bine să se amintească oamenilor de virtuţile economiei. Nu mimai pentru ei, ci şi pentru colectivitate. Căci, disponibilităile mari financiare se creiază cu încetul, dim contribuţia celorlalţi. În anul acesta, „Ziua Economiei" are însă un tâlc mult mai mare. Pe vremuri îndemnul era: „Adună bani albi, pentru zile negre“. Acum adunarea banilor este mai puţin importantă decât economisirea mărfurilor şi a produselor. Pe vremuri, consumatorii erau îndemnaţi să cumpere cât mai mult. Supraproducţia mondială, disproporţia forţelor industriale faţă de puterea de consum a masselor, făcea ca îndemnul să fie: „Cumpăraţi cât mai mult“. Şi ca această cumpărare să fie posibilă. Se făceau consumatorilor tot soiul de înlesniri. Pe pildă, se acordau prime de consum, se vindeau mărfurile în rate, se dădeau cadouri şi multe altele.Astăzi, îndemnul e altul . Economiseşte cât mai mult ca să aibă şi altul“. Rupe bucăţica ta de pâine în două ca să aibă şi aproapele tău o înghiţitură. Nu asvârli nimic din ce poate fi folosit. Măsoară-ţi nevoile cu Centimetrul. Nu lăsa să se irosească nici un bun, nici o valoare. Aşa sunt vremurile. Nu din vina oamenilor, ci din vitregia soartei. Şi pentm că aşa sunt vremurile, noţiunea de economie este mai cuprinzătoare ca oricând. Trebue să fie mai cuprinzătoare ca oricând. Când cei piuiţi nu au, cei puţini trebue să-şi puie frână. Din acest punct de vedere apar strigătoare la cer, manifestările de lux şi de risipă. Deunăzi s-a ţinut in Capitală o expoziţie de mode, unde vizitatoarele trebuiau să plătească, numai pentru intrare, o taxă de cincizeci de mii lei. Ce să mai vorbim de milioanele cari se plăteau pentru o rochiţă cât de simplă, pentru un mantou cât de neîngrijit. Asta într'o vreme în care mai mult de o treime din populaţia ţării e ameninţată să flămânzească, iar contribuţiile la fondul de ajutorare a regiunilor secetoase sunt cu mult sub nevoi. Să mai dăm o pildă. Reprezentanţii comitetului pentru combaterea foametei au făcut o subscripţie printre jucătorii Casinoului la Sinaia. In timp ce o carte trasă de un jucător însemna uneori milioane, în timp ce o deviere a bilei la ruletă putea să însemne diferenţe mari, foarte mari, pentru sute de jucători, nu s’a subscris pe listele delegaţilor decât sume între cinci sute şi trei mii lei. Mai puţin decât un pacheţel de ţigări proaste Mai puţin decât o litruţă de vin, infinit mai puţin, decât cea mai mică fişă cu care se juca în Casinou. Această ostentaţie în vremuri de lipsă trădează o proastă înţelegere a solidarităţii sociale Cei mulţi au nevoie de prisosul celor puţini. Acest prisos nu poate fi obţinut decât prin economie. Iată tâlcul cel mai important al zilei de astăzi. E bine să-l înţeleagă toată lumea. Şi înţelegându-l, să facă tot ca să i se potrivească. George Sive». Desvoltarea spiritului de economie în U.R.S.S Spiritul de economie este foarte desvoltat în masele muncitoare ale U.R.S.S. Organizaţia economiilor a fost desăvârşită în 1933, când au fost constituite şi puse în funcţiune Casele de Economii din U.R.S.S., dependente de Direcţiunea Generală a Caselor Muncitoreşti de Economii, o secţiune distinctă a Comisariatului Poporului al Finanţelor. Un birou de cercetări ştiinţifice şi tehnică a economiilor funcţionează pe lângă această direcţiune, în scopul de a menţine raporturi cu aşezămintele asemănătoare din străinătate. Casele de economii independente, funcționează sub forma de : a) Case de Economii Principale, corespunzătoare cu numărul republicilor confederate; b) Case de Economii ale Provinciilor și Republicilor autonome; și c) Case de economii de districte. Alte case de economii funcţionează pe lângă: oficiile poştale, bănci de Stat, sanatorii, Case de convalescenţă şi spitale, şcoli, unităţi militare magazine, locuinţe colective, kolhozuri, sovhozuri, cooperative de producţie, organizaţii culturale săteşti, etc. Legislaţia sovietică statorniceşte principiile clasice, cari guvernează mica economie în privința secretului operațiunilor, rambursarea la cerere, etc. SITUAŢIA FRANCIAM a POLONIEI VARŞOVIA 30 (Agerpres). — Agenţia P. A. P. transmite: d-l Dombrowsi.mi’‘'şirul faianţelor şi guvernatorul Bănci’ Internaţionale de Reconstrucţie din partea Poloniei, după întoarcerea sa din Stasie Unite şi Canada ,a făcut câteva declaraţii într’o conferinţă de presă. D. Dombrovski a spus că guvernul canadian a luat o atitudine favorabilă faţă de cererea Polonia de restituire a aurului polon în valoare de 70.000 01.0 zl. aur. Acest aur este în orice moment la dispoziţia guvernului polon.în sesiunea anuală a Băncii Internaţionale de Reconstrucţie, delegaţia polonă a cerut un credit de 600 000.000 dolari pentru realizarea investiţiilor prevăzute prin planul trienal economic Această cerere a găsit îneiegere printre mai mulţi rprezentanţi ai Băncii şi este examinată de direcţiunea Băncii. Vorbind despre situaţia financiară a Poloniei, d. Dombrowski a subliniat că mărind fondul de salarii cu 20 la sută, deşi rndicata preţurilor a scăzut faţă de Aprilie 1915 cu 10 la suta Guernul va lua măsuri, că această majorare să nu fie în folosul speculanţilor. Bugetul polon este echilibrat, şi datoria tezaurului de stat, în Banca Naţională a scăzut In decursul ultimelor 2 luni cu 1 miliard. Creditele pentru inveliţii se acordă conform planului, rezerva de aur polonă din ,,Usa" este de 28—29 milioane dolari. In ceia ce priveşte aurul polon din Anglia, nimic nu s’a schimbat. Tratativele polono-sovietice în privința unui împrumut decurg în mod favorabil. In curând va pleca la Moscova o comisie technică polonă ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI, BIROU RIJLJi ,tS«LMM4 Direktor : ff IH Alt Vineri 1 Noembrie 1946 w primeşte la administraţia Barului M la toate agenţiile de publicitate, Proprietari „ARGUS“ S.A, maoris tub Mr, 80S Trib, Ofov mmwmmmaawmmmmma! PUBLICITATEA Miercuri 30 Octomie. După cum se ştie industriaşii de textile au cumpărat Banca pentru Crediul Tehmic, i-au sporit capitalul la 4 miliarde lei deplin vărsat şi, au schimbat denumirea băncii în Banca Textiliştilor cu scopul de a pune la îndemâna industriei textile mmnera i eftinDeşi lucul acesta este perfect legal, totuşi Consiliul Superior Bancar, sub diferite pretexte amână să-şi dea confirmarea legală. Motivele sunt nenumărate, cauza însă se pare că este una singură: influenţa câtorva institute mari de credit cari nu doresc un nou concurent pe piaţă şi in special unul care va avea o anumită clientelă şi va percepe o dobândă rezonabilă Nu este un secret pentru nimeni că nevoile de numerar ale industriei sunt din ce în ce mai mari şi că actualele instituţii de credit nu pot satisface toate cererile. Atât cercurile guvernamentale cât şi cele particulare sunt preocupate de această lipsă de numerar. Dar când apare o nouă instituţie cu un capital apreciabil, realitatea pare că nu este ţinută in seamă. Se afirmă în unele cercuri, că această acţiune de împiedicare a investiţiei de capialuri pentru nevoile pieţîi, s'ar bucura de sprijinul departamentului care are şi misiunea şi obligaţia de a furniza credite. Faptul ni se pare cu totul contrariu politicei economice a guvernului şi credem că ar trebui să se precizeze atitudinea oficială în această chestiune. Şi precizarea nu se poate face decât printr’o acţiune de încurajare a unor asemenea iniţiative. S-R- D. 3000 S. T. B. 4000. FRANCI ELVEŢIENI PENTRU OPERAŢIUNILE DE REASIGURARE Societăţile de asigurare din Romania reasigurate in Elveţia, au înaintat un memoriu Băncii Na ţional® cerând ca în cadrul noului acord romă* ns-elveţîaşi să se acorde societăţilor româneşti o cotă ele franci elveţieni jsenfrs* operaţiunile de »»reasigurare. GEAMURI ROMANEŞTI PENTRU PALESTINA Cereri pentru geamuri româneşti s’au primit din Palestina la Comisariatul General al Comerţului Exterior. Se oferă 14 shilingi pe metrul pătrat sob Constanța. Comisariatul a dispus examinarea cererilor în raport cu planul general de export. BURSA In afară de reduse oferte de acţiuni Credit Minier la cursul 9300—9400 nu s'a făcut nici o încheiere în bursa liberă a acţiunilor. Cursuri informative: Banca Naţională a României 44.500 Credit Naţional Industrial 3400. Banca Românească 4000-Raca de Credit Român 10.000. Astra Română 200 000. Steaua Română 85.000. Redevenit 14.800-Mica opt. 4600. Mica pui 4900. Raz Metan 15 300. Aur opt. pui 2100. Reşiţa opt. 8300. Reşiţa pui 8100. Plata „leilor de baia a exporturilor Ratificarea convenţiei dintre ministerul de finanţa şi Banca Naţonală Pentru exporturilor efectuate în cadrul acordurilor comerciale încheiate cu străinătatea, Banca Naţională plăteşte exportatorilor români, potrivit secretelor-legi din 2 Mai şi 9 Iunie 1945, suplimentele aferente „leilor de bază“, întrucât operaţiunile de import şi export n’au loc în acelaş timp şi, deci calculele decalajul de preţuri dintre cele două perioade determină la export, suplimente superioare celor de la insort, contul de suplimente ar putea prezenta deficite temporare. Pentru» acoperirea* acestor’ deficite, Banca Naţîonală a acordat ministerisiei de finanţe în acest scop IC© miliarde lei, încheiându-se în acest scop convenţia autentificată din 8 octombrie 1946, între Statul Român, prin Banca Naţională și Miniserul de Finanțe. Renstru ratificarrea acestei convenții, Ministerul de finanțe a întocmit un preset de decret lege. Letea 5500. Locuinţe Eftine 4300. In târgul liber al medaliei s-au produs cereri active, cari au sporit prețul cu peste 100 *100 lei față de cursul din ajun. Napoleonul neglijat. Dolarul ferm, francul elvețian a atins Lira sterlină bancrote 1 180.000; bancnote 550 1st. un curs ridicat sub impulsul linei tendinţe foarte susţinute. Reproducem mai jos tabelul valorilor-aur şi valutelor în comparaţie cu paritatea Londra şi New-York a aurului fin : mii; bancnote 100 1st. 130 000. VALORILE AUR CURSURILE LA BUCUREŞTI Napoleonii! Medalia Dolarul 1st. 14 1946 11 Octombrie 17 21 24 25 28 29 30 Por starea internaționala a Napoleonului 483.000 434.000 437-000 437-000 462-000 479 500 495-000 518.000 1.200.000 10711.000 1.100.000 1 08 o.ooo 1.140.000 1-175.000 1.180000 1.290.000 1.430.000 1.230.000 1.290.000 1.280.000 1-340.000 1.375.900 1.330.000 1.490.000 Ft. Elvețian 69.000 21.500 62000 62.000 62000 66.000 68.500 70.000 74 000 19.000 20.000 20.000 21.000 22000 23.500 23.500 Refacerea Industrială a ţârii cu sprijinul marii invustrii americane mportante credite in maşini, accesorii şi materii prime Misiunea d-lui N. Malaxa în Statele Unite Suntem în măsură să arătăm a tare şi a cerut consimţământul in urma infonnafiunilor telegrafice sosite ori la Bucureşti, că negocierile duse de d- ing. N. Malaxa în Statele Unite vor duce la rezultatul dorit. D- ing. Malaxa a avut importante dicuţii la New York ln Washington cu reprezentanţii marilor industrii metalurgice din Statele Unite, care s-au aratat dispuşi să ajute programul de refacere industrială a ţării cu credite importante în maşini, accesorii şi materii prime. Comenzile îmbrăţişează întregul sector metalurgic — atât extractiv cât şi de fabricaţie — şi vor fi eşalonate pe un număr de 3 ani. Baza de calculaţie se va face ţinându-se seamă de preţul mondial al lemnului, articol care va intra în compensaţia produselor ce urmează să importăm. Odată cu aceste negocieri ,, ing. Malaxa a avut întrevederi importante în legătură cu posibilităţile de aprovizionare cu produse alimentare din Statele Unite Aceste discuţiuni care sunt duse cu asentimentul guvernului nostru sunt pe drum bun şi se aşteaptă, în zilele viitoare, precizări complimentare din Statele Unite. REVIZUIREA ACORDULUI CU FRANŢA André Hesse, ataşatul comercial al Franţei, care se află în momentul de faţă la Paris se va înapoia în ţară la 10 Noembrie. D sa a expus guvernului francez situaţunea specială a ţării noastre în urma recoltei fefţeiguvernului său pentru modificarea listelor de export pentru produsele româneşti destinate Franţei. Acest consimţământ a fost dat şi odată cu întoarcerea sale la Bucureşti vor avea loc lnsenţiuni pentru: compensarea cerealelor cu produse petrolifere, cherestea şi geamuri. Guvernul francez se arată dispus să mărească volumul acordului existent dacă ţara noastră este în măsură să satisfacă nevoile de aprovizionare cu materii prime ale Franţei. Exportul de produse franceze se va face în compensaţie cu produse româneşti, pe bază de export românesc prealabil. Autorităţile franceze nu îngăduie acordarea de credite pentru străinătate deooarece nevoile de devize impun Franţei valorificarea imediată şi la maximum a produselor sale exportabile. Intrarea în vigoarea acordului cu modificările necesare se va face după înapoierea d-lui André Hesse la București. de CONST. S. THEODORESCU Director în Ministerul Finanţelor MOTTO Un popor econom şi muncitor cree aze ţării sale o economie financiară Independentă. S’a luat şi la noi inimosul obicei ca la 31 Octombrie aie fiecărui an să se sărbătorească ,,Ziua Economiei“ cu alte cuvinte să se rea.UOi'it.eftRp.S. tuturor şi un SPC-rial tineretului că, economisirea prisosului stă la baza de rezistenţă a unui popor cuminte şi muncitor. Proverbul românesc .Strânge bani albi pentru zile negre“ pleacă de la punctul de reazim că o redresare în viaţa fiecărui cetăţean şî ca corolar pentru întreaga colectivitate, este un reviriment produs în economia financiară, mărind astfel venitul naţional. Problema economie la noi în ţară, nu s-a pus de către Stat decât într’o formă destul de slabă, până la 1930 când era o singură Instituţie care se ocupa de „Economii“ şi anume „CASA DE DEPUNERI* CONSEMNAŢIUNE SI ECONOMIE", iar la 1934 s'a scindat această instituţie prin luarea flintei a „CASEI NATIONALE DE ECONOMII ŞI ORTURI POSTALE“, aceasta pentru motivat că unii dintre conducători au văzut că în cadrul strâns în care se găsea prima instituţie, iar, pe de altă parte ţinând seama că era nevoie să se dea o mai mare importanţă ramurei economiilor, s'a dat celei de a doua institute avântul pe care 51 are azi.Trebue să arătăm, însă că, făuritorii acestor două Instituţii şi în special destoinicii lor conducători, i-au imhprimat.» dealungul timpurilor, acea seriozitate şi bună. conducere, care ie.a permis avântul ce a luat, prin încrederea ce îi s'a dat dela început de ace, ce le au încredinţat averea lor spre năstiri Astăzi aceste două instituţii, ,.CASA DE DEPUNERI ŞI CONSEMNAŢIUNI“ şi .,CASA NAŢIONALA DE ECONOMII SI CERURI POŞTALE’“ sunt cele mai importante foruri de unde întregul comerţ şiindustria naţională de Stat şi particulară îşi trage, în cea mai mare parte, fondurile de redresare economico-fînanciară importanţa şi rolul lor în mişcarea economică-financară s’a putut adânci în straturilearcate populaţiei, în ultimii ani, când aceste instituţii au făcut facilităţi atât la depunerea cât şi la ridicarea economiilor pe întregul cuprins al ţării. Trebue să recunoaştem că, dacă o parte a populaţiei orăşeneşti a putut să aibă un instrument la îndemână pentru o economisire a prisosului, nu s'a dat însă Tot inteistul cum să cuprindă totalitatea populaţiei orăşeneşti şi în special cea rurală. Ziua de 31 Octombrie 1946 — ziua economiei — să fie un imbold pentru toţi acei care doresc ca pe făgaşul democraţiei să se clădească siguranţa zilei de mâine prin răspândirea sentimentului de economie în straturile cât mai largi ale păturilor orăşeneşti şi cele rurale. Ar trebui să se înţeleagă de toţi că, banul strâns de la fiecare, care, prin lipsirea de lucruri fără folos, ar putea înfăptui, pentru colectivitate, lucruri pe care mintea omenească abea le poate concepe, deoarece proverbul, Banul de economie, e ca grâul pus în glie, dintr’un bob, răsar o mie, se poate aplica cu mai multă strășnicie în timpurile actuale în care ne găsim când avem nevoie de refacere în toate domeniile De ziua economiei să luăm euxemplu de la tânărul şi iubitul nostru Suveran — Majesratea Sa Regele Mihai I — care posedă primul carnet de economii la, Casa de Depuneri şi Consemnaţi viţa din 1945. Nu se putea să nu avem şi data aceasta exemplul regesc ziua economiei, când EL ia unison cu suflarea românească ae-A dat acel strălucit 23 August 1944, care va rămâne scris cu litere de aur în cartea istoriei româneşti. Ziua economiei, să însemne o nouă epocă de redresare penttru toţi acei care se gândesc la viitorul ţării noastre şi doresc in dependența națională ca şi cea economică-financiară. Planul Cincinal Sovietic un ludaştric şi transportau MOSCOVĂ (Agerpres). — Agenţia TASS transmite: Industria şi transportul sovietic, a trecut cu succes primerlan al celui de al patrulea plan cincinal. Industria materialelor de construcţie reţine atenţia tuturor cercurilor economice ale Uniunii Sovietice,- căci de ea depinde în mod direct producerea enormelor cantităţi de materiale de construcţie,-pentru refacerea regiunii din Sud şi Vest. Este cu atât mai satisfăcător cu cât se remarcă faptul că industria materialelor de construcţie, a depăşit în toate ramurile de activitate planul celui de al treilea trimestru al anului. Şantierele de construcţii din ţară, au primit 12 la sută mai mult din maşinile şi materialele ce se prevăzuseră. Faptul acesta se datoreşte nu numai lucrului desăvârşit al întreprinderilor de construcţii mecanice şi de materiale de construcţii, dar şi succesului transporturilor feroviare. Lucrătorii din căile ferate sovietice, sporesc neîncetat traficul. Planul celui de al treilea trimestru, a fost în mod considerabil depăşit în ce priveşte transporturii*. Flota fluvială care joacă un mare rol în transportul intern, a depăşit cu cu 15 la sută planul celui de al treitrimestru. Muncitorii din industria petroliferă, se găsesc ca de obicei în rândurile militanţilor de avant-gardă pentru realizarea înainte de termen a planului cincinal. Sarcinile in ce privește extragerea petrolului pentru cele nouă luni din anul 1946,- .ale departamentului respectiv din ministerul industriei petrolifere ale regiunilor din Sud şi Vest, au fost depășite de realizări-Industria petroliferă a regiunilor din Est, industrie ce s’a desvoltat îndeosebi în timpul războiului, se achită cu desăvârşire de programul său. Cele nouă luni ce s’au scurs, au marcat deasemeni o depăşire a planurilor în branşele de fabrică obiecte de folosire curentă. Astfel,în întreprinderile industriale ale lânei şi mătăsei s’a realizat deasupra planului, 1.195.000 metri stofă, iar industria mătăsei, a dat ia cele nouă luni de activitate, 1.000X' metri mai mult decât ăi aceiași perioaadă a anului trecut. m IN CORPUL £I URULUI Ce cuprind nouile acorduri comerciale româno * elveţiene Precizările d-lui ministru Mircea Solacolu O organizaţie mondială de cumpărare şi vânzare de materii prime LONDIJA. — Cu prilejul conferinţei informaţionale a comerţului, care a avut foc la Londra, s‘a făcut fie către delegaţii bruntanicî propunerea c® sa se creeze o organizaţie mondială de cumpărare , vânzare pentru materii prime. Această organizaţie ar urma să aibe in cele mai diferite centre din lume. Instituţii bancare care sa «umpeoS şî i să păstrezi materii prime, când preţui Ser e in scădere şî să lichide*® stocurile atunci când preţurile sa «arcă. Cositorul, cauciucul, cafeaua şî probabil petrolul vor fi principalele materii prime ce se por achiziționa. Banca Internaţională va emite obligaţiuni . Eugene Meyer, preşedintele Băncii Internaţionale de Reconstrucţie a anunţat ci pani in prezent şase ţari.Mi cerut imprimautri în valoare totală de 1,340 milioane dolari. Cota parte a ţărilor membre va atinge la 21 Noembrie suma de dolari 166.816.500 din cari 401 milioane dolari în aur sau dolari pe partea Statelor Unite. D. Begen, directorul execurtîv f ai Băncii Internaţionale a declarat că e posibil că spre sfârşiţil anului să «• emită obligaţiuni pe zece ani. Totalul lor va putea atinge în 12 luni, 1,5—3 miliarde dolari. Etatizarea comerţului în Japonia NEW-YORK. — Telegramele sosite din Tokio anunţă că proectele supuse actualmente pietei imperiale tind la introducerea controlului statului asupra afacerilor în general precum şi la finanţarea întreprinderilor industriale şi comerciale de către stat. Aceste procote comportă un impozit pe capital din care se va obţine cel puţin 48 miliarde yeni , precum şi anularea indemnităţilor pe care guvernul le-a promis furnizorilor de războiu. Lumea comercială americană e surprinsă că aceste procote au putut fi prezentate Dietei, când este știut ca generalul Mac Arthur e cunoscut ca un adversar al socialsmului de stat.