Argus, noiembrie 1946 (Anul 35-36, nr. 9996-10008)
1946-11-01 / nr. 9996
SSEG $’,a achei 12 miliarde lei pentru tivtii da grâu din Bulgaria ■7 Am cuihriţat la timp că kninisterul fHjîahcior a solicitat Banca Naţională să acorde un credit de 12 miliarde lei necesar efectuării importului a 10 mii vagoane grâu din Bulgaria, prin compensaţie-Consiliul General a! Băncii Naţionale a admis cererea ministerului de fîinţe, a acordinil un împrumut de li! miliarde INCOOP-ului în acest scopj, cu modificarea faţă de feererea imiifiistehilui, fca împrumutul să , fife rambursabil !p 31 Dfecehibrite 1946 ere! mai târzu, în loje de 31 Martie 1946. 6 IMBUNE DE CASSA SUBSCRISE Psliw'fi dalslofe ©ffiveSabB pêrîiæ la 5 Octombrie a cbstatu subscris beentri de ©fesă In walc®?© de I.CCS miliarde 660 milîoame lei. Oin ?statut de bcrifri subscrise alt ffa'tî acbEiafie 341 miliarde 234 milioane lei, în această cifră diaprririzarsdir.-se sî bCjtîfTÎ bsî valoare de 1 IfiBîfarâîiB 224 itîilirăSIfe lei ©»-■°ô,se află în portefoliul Băncii Naţionale. Bonttreîe de cssr* îmn cirtidfttle însumaţi 660 miliarele 425 milioane lei, dintre cari scontate la Banca Naţională simt 254 miliarde 444 milioane lei, rămânând astfel în posesiunea publiciltii bonuri în valoare de 405 miliarde 425 triftoarr* lei. 0 de societăţi forfestiere au constituit o întreprindere pentru importul de materiale şi piese de schimb Copilul Cineifă in Consiliu de adm.inisuajie In vederea procurării materialelor necesare industriei forestiere $5 în primul rând a pieselor de Schimb şi a materialelor trebuitoare completetării echipamentului tehnic cari nu SetăSfefefe în ţară, s'a edhstiluat o întreprindere în a cărei conpunere intră 30 de societăţi forestiere. DeHuuiîrfea nouei întreprinderi e SARIFOR, având de obiect exportul de lemn şi importul de articole tehnice pentru industria forestieră. Capitalul societăţii e 250 milioane lei subscris în meciul următor: .Frerestifera Nadrag — 15 raiM* Vrâne iei ; Între deprinderile Cloşani — 15 ioane lei; ntreprimierele Lomaş — 15 milioane lei; Societatea Steaua 15 milioane lei; Societatea Carpatina — 12'b milioane lei; Domeniul Broșteni — 15 milioane lei; i. Foresta Italo-Română — 1'A miloane lei; Bucovina — 121/* milioane lei; întreprinderile Costinescu — 10 milioane lei; Dacia — 10 milioane lei; Moroeni — 10 milioane Iei; Silvania — 10 milioane Ifei; Formna — 71'2 milioane Îfel; Forestiera Bucovina — 1Hî milioane lei; Ardeleana — 5 milioane Ifei; Compania Europeană de ieihjjâe — 5 milioane lei; Jlvania — 5 milioane Iei; îng. Gr. Fiorescu — 5 milioa ne lei; Forestieră dfe Nord — 5 milioane Iei; Inctdfem — 5 milioane Ifei; întreprinderile Cocea — 5 milioane Iei; Itttrepnml.fefîlHfe Fbrestieire Române — 5 milioane lei; Omnia — 5 milioane leî;„ Prediiefia rchinului — 3 jfiilii'ane lei; Ratix și Lalii—5 ntijioarie lei; RegnicoSora — 5 milioane lei; România Forestieră — 5 milioane Ifei; Wilhelm Straucher — 5 milioane lei; Valea MureşidUi — 5 milioane Iei; Vasilatel — 5 milioane ifei. In feCrnsiliul dfe adiaiftstrăţife au fost desemnaţi d-nii Genfelul adjutant Manolescu, Eduard Ormoş, av. I. Zadie, Bazil Iţtefanescu ,S- Vegel, I. Brammer, ET. Scharf şi Anton Weiss. Derizori au fost desfernMţî d*nii Mircea Manoilescu, I- Ma- Vrus şi Gh. Plepreanu. Din cfeveuirile adtbizate ti* a‘a comunicat că înfiinţarea acestei importante întreprinderi constitue o necesitate pertru existenţa şi desvoltarea industriei forestiere. Intr'adesvăr, numai prin colaborarea într un spirit de solidaritate a întreprinderilor forestiere, se poate obţine Şi asigura importul de materiale Şi piese necesare acestei industrii; prin mijlocirea legăturilor pre cari vechile firme forestiere din ţară Ie au feti îhtfepHiidefiife dfe •export din străinătate. ôÿ. Uzinele I.A.R. furnizează 5000 tractoare, 5000 pluguri şi 2000 semănători MINSTERULUI AGRICULTURII Cum a fost actualizată valoarea furniturii Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriei şi Comerţului, Subsecretariatul de Stat al Industriei de Stat, au fost autoritate printr’un decret lege să încheie cu Regia Autonomă Industria Aeronauties Română I. A. R., un contract pentru furnizarea a 5000 tractoare agricole, 5.000 plugur și 2.000 semănăt pri, precum și utilajul spe* w!c ăs fabricație. _ Contrăctul din 12 Octroivrie 1945, intervenit între Cătul Rdnnch, prin Mtelitfeiu! Agriculturii şi Comeftcjei. Ministerul Finanţelor şi Ministrul Industriei şi Comerţului, Subcerctăţiatul de Stat a! Industriei to Stat ?i intre Regia Autonomă Industria Aeronautică Română, I. A- R., pe temeiud jurnalului Cdiciiului de Miniştri d* 5 Octomvrie 1945, a fost Socotit în acest decret ca legalmenti»en valabil încheiat. Valoarea iniţială a furniturii de lei 57.912.390.000, a acestui contract şi a utilajului de lei 1L.300.000 000. pe baza recalculărilor făcute, se actualizează la valoarea furniturii de lei 454.927.242.000 și a utilajului de lei 6.217.800.000, conform ave** pontului care face parte integrantă d.h contractul din lege. Ministerul agriculturii și Domeniilor, Ministerul Finanțelor și Ministerul Industriei Și Comerţului, Subsecretariatul de Stat al Industriei de Stat, a fost autorizat-e, ca pe baza recalculărilor să modifice prin acte adiţionale preţul indicativ atât în timipUl executării contractului cât şi la terminarea lui. BHtLTUEULE REEESITATE DE APLICAREA LEGEI SPECULEI Majorarea cred tului cu 800 mi'ioane lei pe seama ministerului de justiție Punte^Ra din ta gcptribbrie. i*sl dcS chis pe st’ma mintitrului jUSUtizl tin credit extraordinar specie] t:I srmă de 5eG.CP3.iC3 [zi, pentru acoperirea cheitue- Ufor heeerita+fc de r.pilrttrbegii pehtrd «nprimarea sperculei illcire si a sabotajului economic, cu modificării» ulterioare. Acest credit a fost acoperit cuc o stună de egală va’oare din amenzi % •plicate In baaz legii menționate mai his, depuse la Cassa De depuneri ti Jtonsemnațiuni. întrucât creditul deschis Drift ierea dei J3 REbfctiibrje este în prezent epui. z:‘t, miniS'erul de finanțe a socotit ne. cc j. majorarea ,ui cu suma de «CB.Otb.Gio ifei, . sup!imefite urmiftft a ti abtpel-lt ca si creditul inițial. Angajările. ordonanțările si Plățile se vor putea efectua numai în liftita sumelor refectiv încasate. Iu acest scop ministerul d. fininte a întocmii un proect dé décret légé. Vitu au»1f ■4.1*1 Iq tlmmrfX n nvrllf Iaa Ion Eri la amiază a avut Ioc la ministerul de industrie şi comerţ, şedinţa comisiunei valutare care a fost prezidată de d-MiMIâ Soîacani, comisarul general al comerţului exterior. Au participat d-nii : Mihail Monciu şi M. Butolănu, secretar general^ V. Bărîulescu și E■■íáiiÖH din partea Bănet? Nationâiii Rftfah leuleseu, directorii) . expiiiîului, Laccu, directorii' inuinitului. Premilă directorul plăților exteîtle, ri $er Bănescu, rem èrit la B. N ., a* ta sat pe iad»» directd plătitor. Au fost toate idiscutiune lucrările diferite ale acestei comisiuni. Un reoim de tore avantajos In importa' de biciclete Pfftblfema trahsporturilor fiind în prezent mai «''•♦«miă, ca ârifeâdd fti ţara flfeâsfrâ. ministferul de finanţe a socotit necesar să ăcorde, un ffejrim de taxarfe ăvăntajos Ia iplportbl de moÎMfei‘ “* eu cit.u făta Anis delà UR 1295 d'n teriful vamal, spre a se încuraja introducerfea în tară a Uftiii ntintăr cât mai mare de jY'eineficà fhijloace de transport. in acest scopi à îatoeuflit att procri de décret M*e brin care f'e prevede că imiiportul Un&tftcc.v'hea motociclete vă fi scUtat de toate drepturile afefettte, cu excepția taxei vamale prftrri.» zM; ♦•rtel dd alitdffzătîe și taiei de 24*/t ad-raloreim rare se VH* pereeepe de vflffii Si ne ViitftE 9 Aprfebarile dfe âflVerrthfe Jîfefttru orice fel de automobilfe, ilf- Hifeaftt Să 8fe «feprde «tttriâi jîfe baza unul felrfififeSt felinferat l)e sfervifeîul feirfeulațiel din care să se rezulte diVeHsitifîile anveln- Pfejfif, fel solicifafeftil eltfe prb* prietarul mașinfel si că ha posedă ahVfeifepe utilizabile. •♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ fái — eMtaMTW jtAI mw*îi »aituaring cuprind nouile acorduri comerciala romano - eiropene 70 la suta din totalul exportului este rezervat mărfurilor importate din Elveţia. Un credit de 30 milioane franci elveţieni pentru lichidarea plăţilor comerciale. Care este dobânda Precizările d-lui ministru Mircea Solatolu Am aratat în numărul trecut al liceui, a tuturor aatoriilor comerci ziarului nostru ratificarea acordurilor comerciale cu Elveţia, precum şi interesantele precizări racnieii d. Mircea Solatolu, comisarul general al comerțului exterior, în legături cu creditele obţinuţi de către Statul Român prin această convenţie După informaţiuni din sursă oficială, suntem în măsură să venim cu omerii dinoui şşi importante amănunte băcii astă privinţă. Iată, ce ne-a declarat în continuare. .. ministru Mircea Solacolu. aU. Este interesant de ştiut că 70 la sută din totalul exportului ţării toastre este rezervat plăţilor mărfurilor şi accesoriilor importate din Elveţia în cadrul acordului comercial recent ratificat. De asemenea 15 la sută din valoarea exportului a fost rezervată drept cotă liberă de devize la dispoziţia Băncii Naţionale a României şi în sfârşit restul de 15 la sută a fost destinpt numai pentru plăţi financiare, schimburi de studenţi, asigurări, fete. CE , Guvernul Romtân a ratificat bita acord de comerţ şi unul de clearing o convenţie specială de cred, Precum ii un prhidcol de lichidare, pk In scopul facilitării operațiunilor* precum (H pentru acoperirea nevoilor imediate atte Statului Român, s’a semnei 0 tehpentie de credit en principalele insifilițt bancare din Elveția $1 ,««irrtte: isitinwft des Bantfacs Suisse'1, ‡¡Creeni Suicid jji Soriei Itei Banánes Se íir" Cele trei Institute bancare urmează să pună la tării noastre Uh bretR* IM *£***££ ti* 75 idilica«© *artei eitfetieiM. Acfeiî credit bo cvee următoarele '•S«tS»ț;nc«».rfc Un credit de 100 milioane franci ilt»e|teiU fie ha'rath de trei ahi, ebre Ott servi la iliradarea plăților comerciale, deci la achitarea importurilor noastre, ffii ii pet hce Irt consecință imediat. Vn iii 'tiédit dè iS mflloah’ frânei feft'êfiiât rèiérv'bt péhtru plăţi flhahctaré in 'âricé déitVÖbtié Şt tâ kpéeUti pentiu idmpărâri dè ßramb. Acêst crédit èitè acordat pe timp de cinci ani. Ambele credite suportă o dobândă de i Ia bută pe an. liI carul când intervine b scădere in scontul B. n. R. dobânda va puteă fi diminuată cu o jumătate de punct ea urmând să HOiânâ bceiaȘi in căzui când scontul H R. R.-ului ar iuBri O fthler'ar'e. LSCHSOAREA BAt#RIILOR COMERCIALE In sfârșit s’a mai ratificai și an pro- tocol care privește lichidarea pe trecut a datoriilor comerciale. Această lichidare se faie in fapt rftik soldul favorăbil României și rerubil din vechile schimburi comerciale rflatfe cele două fed. Graţie acestui aranjament toate datoriile comerciale sunt achitate la timp şi se deschide o eră nouă pentru raporturile economice dintre cele doai ţări. Pe de altă parte creditele obţinute ne permite să putem efectua dindată un import de mărfurie strict necesari ln cadrul listei anexate la comercială, pentru o altă importantă valoare de cea. 50 milioane franci elveţieni. Nouile acorduri economice cu Elveţia urmează si apară zilele acestea in ...Vânitorul Oficial“. In ce priveste listele mSrfiiţitor pe cm K vom imţmîtfl aici biiLţil ga fet ocere pa care ie vetfi eiparla. ele a» apărut în numărul de eri ăl rUiuhii nostru. j F'îem arăta fcă baza feX pSftiiillil ncsîrbirt. Elveția feste Flvfearea a 72060 licite tfe produse pfetrciîlfeâ rre. „ , faclHtafM operațiilor — p. d. — nouitarea Util asupra rtaimului anelor Nouile taxe pentru folosirea apelor. • Scut: Cine Hotărăște amenzile Frinif'tin decret lege apărut în itemiiorul Oficial din 30 Octombrie 1946 art 72, 92, 93 s’ 96 JVá legea AjWpre resnut. lui apeior din 27 Iuhie 1942, se modifică precum urmează: TAXELE Premrjee FOLOSIREA A?t 72 se rdoaififi ÎR felul urmfitor: Art. 72. Penitru foloăirrea apelor In afara de cele prevăzute la .art. % din prezenta lege la: irigațiuni, alimentarea caaznelor de, aijuri sau la rStirea motfoarelor cu eupllziune, produceree de fbrtă motricS, faBHcațiuni, transrorturi de lemne, se vor plăti următoarele taxe: a) pentru irigațiuni de zarzavaturi şi de orice fel, inclusiv opezoriile, anual 50.000 lfel pe ha, cuprofferele Stlb 0,50 ha sunt scutite; b) Pentru ..alimentarea şi răcirea cazanelor cu aburi şi răcirea motoarelor CVC lîtPl'dditint be căi etiteri ffiitfiiat. ăftual lei i.ooO tani de piuă până la 1 C. P. vor plăti anual 5.000 lei C. P instalat dacă piua lucrează SingUră. La fel și morile țărănești până la , 3 C. P. vor plăti anual 5 060 lei C. P. instalat,... . . pentru fie. api utitizata în restalațiile industriale la fabricațiuni. 10 Ifei. Ia jtpSiat, 5 ,1 lei pentru transportul lemnelor libere sau plutelor, inclusiv lemne ecarisate pe plute, mc Și km ifei 2. f) Pentru lemnele de foc Încărcate pe plute se va plăti taxa de 4 lei pe mia de kg și.ta». Taxele se aplică asupra titularului autorizaţiunii de fblosire a apei necesară terenului irigat sau instalaţiuni. SCtdlfd Sunt ScUtite de taxele de mai sus fblosinţele ce se exercită de către Stat. jude, şi comună sau de instituţiune care prinlegile lor speciale sunt scutite de impozitele directe câtre Stat, instituțiile care beneficieazâ de refereri de impozite directe vor beneficia de reduceri la taxele de mai sus in aceiași proporție. Aceste scutiri și reduceri se apUca și pentru taxele prevăzute , pentruperioada pânâ la 31 Martie 1946, neachitat până în prezent. amenzi Art. 92 se modifică în felul următor: Art 92 Se vor pedepsi cu atiieridă dela 300fcD lei _ 3 000.000 lei infracțiuuiile prezentei legi si anume: a) Executarea fără autorizare a lucrărilor prevazute în legea de față, exeruitarea follosintțelor a tiavigat»ei, a traheplrtUlui tu plate Și a transportului de lemne libere, fără autorizatiile '^^Extrdglrea* materialelor prevâzute in art. 25 și 26 în alte locuri decât cele ihâifcate de autorități; c) bîerespectarea dispozițiunilor privitoare la drutiiUi de edec (art. 28); d) Opunerea la exercițiul servituţilor stabilite prin art. 29, 30 şi 31; e) Impiedicarea sau modificarea Scurgerii flaturale a altor ape; f) frafcticarea unui sistem de cultură sau alte lucrări și operațiuni oprite pe terenurile din zonele de protecție Să fie fundurile din aprofiierea d'guHlor (art. 33); g) Nerespectarea nivelurilor de apa autorizate și deintrotiherea semnalelor fixe indicatoare; h) Nerespectarea dispozițiunilor art. 90 și al. 1 .. . Amehzile pentru iniclipaiunii ... rute la ultimul ÎHâtit al art. 16 V tirtipul aliniat la art. 91 nu vor trece peste suma de 3°0.60o lei Art. 93 Se modifică în felul următor: Art 93 Se vor pedepsi cu amendă dela aboooo.— 13,.000 boo leU .în ce vor aduce vătămări digurilor de apărare contra inundățiilor, captărilor de apă, apeductelor pentru alimentație, barajelor pentru înmagazinări de apă, instalat tupiter pentr d Bibdafcere 81 trimiterea de forță motrice. CINE HOTĂRĂȘTE AMENZILE Art 96 i tbodififcă in felul urmatlor: Art 96 Hotărârile care cuprind amenzi până la suma de 50000 lei inclusiv, se pronunță de organele locale ale Ministerului Comunicapiilor $i Lucrărilor publice, cu drept de apel la Judecătoria locului infracţiunii, iar acelea dela 500.000 lei în sus, de Ministerul Comunicaţiilor $i Lucrărilor Publice , cu drept de apel la, tribunalul locului infracţiunii. Hotărârile referitoare la aplicări de taxe și autorizări de folosinţe Se pronunţă de organele locale ale Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice Iulpei. Celelalte Hotărâri date pe baza prezentei legi, se pronunţă în prima, instanță de organele locale ale Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice care decid, cu avizul Comisiei Superioare a Apelor. V. ,Sn Apelul se face în termen de 30 zie libere dela comunicare. Taxele prevăzute de prezenta , legea se aplică dela data de 1 Aprilie 1948. Ziua Economiei a1 octombrie Azi se sărbătoreşte pe întreg pământul „Ziua Mondială a Economiei“ când popoareleiumei Slăvesc foloasele aginsiuni, prevederii şi cruţării. Casa Naţîonală de Econoiliii şi Cecuri Poştale (C.E.C) statornică scopurilor sociale Ce o călăuzesc, reamintește tuturor, in această zi simbolică, însemnătatea nesdruncinată a Spiritului de ecottomie, pentru dezvoltarea morală și material. și cheamă poporul pe drumul luminos al economiei. 9 Situatia agricola din port in săptămâna de la 21—27 octombrie, timpul a fost umed şi rece. Au căzut în toată ţara precitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi pe alocuri zăpadă. Temperatura a variat între mediile de 20,3 grade a temperaturei în primele trei zile ale săptămânei şi minus 6,8 grade căldură pe zi în nopțile de 26 și 27 Oct. In urma ploilor căzute solul este umed sau potrivit de umed in toată țara. J. SITUAȚIA ARATURILOR S‘ftu erat 397.000 h*. Suprafața Uitată a areli țevilor a feffeifewî astfel lee 2.009.090 ha. ceea ce re-83*n Elh Me#!* arăturilor diri mH 1940-=-1045 U INSAMANTARILE S'au însămânțat 365.242 ha. anjungându-se la vn total âe frisdbe mâhțări de 1.368.059 ha. 'cteà ce reprezintă 93"ha față de mtàrul sămănțărilor din anii 1940—l9i& Prețul mimei lor fe*jHfefe|fe Prețuri!« t muncitor agricolfe sunt în uşoară lorfestferfe și faet zintă abateri mafi față dfe prfețurile medii pe țară, cari safil ori mattafslfe: an4hft- arătură cu flatele 201.034, un ha. arăturii 6H1 trabterul 150.758 ifei, 6 8 cf lucru bărbat fără mâncare 21 5 6 lei, o zi de lucru cu mâncare lel 15.034. 397.000 MCI AH arate Inlr’a saptamana Ministerul Agriculturii comunic! urm Sten re a situați! agricolă dela 21 —27 Otombrie a. c. In urma ploilor căzute solul este timcu său potrivit de urwed to that! S’au arat 307.d00 ha. Suprafața total! a arăturilor a crescut astfel 142.609.000 ha., ceeace reprezintâ 831/6 din media ăr?‘urilor din anii lS46— 1845 la aceiaşi epocă. S’au însămânţat 365 242 ha., ajungăndu-se Ia un total de 1.368.059 ha., ceeace reprezintă 93“/« faţă de «S«all însămânţărilor în anii 1940—1945. Preţurile muncitor agricol! sruÎt îr. uşoară creditere şi repeziţi !bateri mari faţă de preţurile medii pe ţară, care sunt următoarele: 1 hi. arătură cu vitele reci.034 lei; 1 ft. arătură cu tractorul 150.758 lel ; 1 fel de lucru bărbat fără mâncări âi.ill lei; 1 zi lucru bărbat cu mâhciPE 15.034 iei. Stare! àntmàlelôr èé mèntiri! Stul de bună. di» Noui ușurări fiscale constatând că fiscalitatea excesivă prevâzut! de legile In vigoare, cu privire la amehdarea acelor corutriiJustriii ir Întârziere cu plata impozitelor, nu dă rezultate scontate, ministerul Finanțelor a Bortofit sS revizuiască toate textele cari prfcvă atari majorări. In acest scop serviciile respective au executat lucratiie prelutiiinare iar d. subsecretar de stat Alexaperinl în conferințâ cu secretarii generali și directorii diri rdhisler, a discutat ieri traducerea prb piviferiior făcute în iregi modificatoare. Conferinţa a stabilit in, principiu ca toate majorările să fie reduse. Cotele alefestor reduceri -vor fi stabile ulterior Independent de degrevările acordate malilor, prin legea promulgată acum două suptărmâni, conferiinţa ascultând cererea , Comandamentului unic pentru colgbi terci consecinţelor secetei, a, decis tot ift prncipiu ca printr’o nouă lege să vină ca alte uşurări fiscale In ajutorul Cetaterdi*lor din aceste regiuni In aceiaşi şedinţă s'a discutat .pregetul de lege cu privire la regimul fisei al ccordomatelor cari aprovizionează salai lipit rtntru realizarea, acestui sebu cpt modificate legea cifrei de afaceri ?i legea taxelor de ronsumție In sensul ,fea toate produsele destinate acestor ecortomate să fie scutite de taxe șl impozite, deasemenea și ajutoarele acordate Sala- ŞASE MILARDE LEI pentru refacerea instituţiilor comunale din ţară Casa de depuneri a comunicat ministerului de finanţe că a aprobat împrumutul de 3 feliliarde Iei Creditului judeţean şi comunal, rambursabil în 10 mili, cu o dobândă de 6 la sută anual, garantat de ministerul finanţelor. Tot Creditul judeţean Şi cxrmunal a mai obţinut Un alt cre*dH de S miliarde le & la C. E C, romlHiiPHI! îh λ piti eu o doljâridă de 7 la sută, gârăcităi deministerul finanţelor. Anbbele credite au destinăţia finanţării lucrărilor de refacere a instituţiilor de utilitate publică ale diferitelor cehiane din țară. Ştiri economica din Maramureş precum şi tăiatul lemnelor s’a seturii pH. Pe piaţă, deşi suntem in mijlocul păduriior, lemnele de foc se vână la 120—150.000 metru cub, ceea ce înseamnă o majorare de 200—250°/o fail de preţurile din luna Septembrie. Tăietorii de lemne cer 80—100.000 1% pentru tăiatul unui stânjen (4 meri cubi de lemne). Gerul a taiat mari pagube mereloî depozitate liber in livezi. Prețul a ajuns la 3—3.500 iei per kg., iar inclica fel 8 000. kg. Linia ferată f?îg«ct—BoHâi bârfe tift jaaSIWSSael Hi it OHBiäbriS 1944, ca?-f ă fost artirti'rJä iS aer de tril pel!fermane in retragt re, se reconstrui^«. Pbrțhinfei Valea Vișcillhi—Bdf»S ele rémulet terminată, urmeazâ câ lini! Iată Sighet—Valea Vișehlui să fie ini fregifă cu Iihire normală. Athéni toată nădejdea că până la sfârșitul lune! Nèfehîttriè liftlâ va fi redat! cfeftitudl«e.pjft. SIGHET. — Ahul acesta iarna a bătut la uşă mai de timpuriu ca altădatâ, muniții sunt înzăpeziţi, gerul noaptea a ajuns la __8 Celsius. Ih uirma gerului lemnele de foc.