Argus, decembrie 1946 (Anul 36, nr. 10021-10032)
1946-12-01 / nr. 10021
No. 10.029 ieiLSan srfcriî I» fata M. 8. Regelui au depus jurământul eri seara numai miniştrii care au primit noui funcţiuni cât şi nouii titulari, în prezenţa preşedinte,lui «n consiliu d. dr. Petru Groza. Sub**'rotarii de stat vor depune jurămintul azi dimineaţa la Preşedinţie la faţa şefului guvernului. Cu prilejul remanierii de eri au păguvernul domni : ing■ P.V Bejárt (economia natonală); gf.ne.ml Vasiliur Răşcanu, general de brigada Em. Ionescu, amiral P. Bărbuneanu (război aero marinii,); Antcn Alexandrescu (cooperaţie,; prof . Constantinescula fi (informaţii); Mircea Mieresni (subsecretar de comunicaţii); Antei Potop (subsecretar la ed naţională); general N Pârnulescu (aprovizionare). Partidul naţional popular a dat publicităţii următorul comunicat: ..Biroul executiv al partidului naţional popular în urma tratativelor duse pentru constituirea noului guvern, considerând că situaţia ce s’ar fi crceat nu corespunde forţei si poziţiei partidului In viata politică a tării, a hotărât s f nu participe la constituirea noului guvern.___________________ Partidul national popular rămâne în cadrul Blocului Partidelor Democrate, credincios angajamentelor luate pe baza Platformei Program, înţelegând că în Parlament să ducă lupta pentru aplicarea acestei platforme, rezervânduşi dreptul de critică şi control a actelor guvernului. Oficiosul naţional ţărănist „Dreptatea.” aduce în numărul său de ori informaţia că biroul politic al acestui partid a hotărât să propună delegaţiei permanente şi comitetului central executiv ca aleşii naţional ţărănişti să nu participe la lucrările Parlamentului. Delegaţia permanentă întrunită în cursul după amiezii a adoptat această propunere care urmează a fi supusă astăzi ratificării comitetului execuţia. Comisia electorală centrală, în şedinţa sa de ori a terminat verificarea compleţii a dosarelor alegerilor din 19 Noembrie a. c procedând la încheerea procesului verbal definitivIn cursul zilei de astăzi comisia va înainta toate aceste dosare Camerei Deputaţilor pentru a servi la validările nouilor deputaţi care va începe în şedinţa de luni a Parlamentului. Lista nouilor deputaţi care urma să apară în „Monitorul Oficial“ de astăzi, nu va fi publicat decât după validări. In urma scindării Ministerului Lucrărilor Publice de Comunicaţii noul departament are in conducere drumurile şi refacerea. Printr’un decret apărut din 29 Noembrie s’a hotărât că începând cu data de 1 Decembrie 1916, se retrag din circulaţie monedele de alamă de 200 şi 500 lei emise în baza jurnalului Consiliului de Miniştri cu nr. 1.4119 din 1945 şi decretul-lege nr. 71 din 1946. Preschimbarea monedelor de 200 şi 500 lei ce se retrag din circulaţie, se va face de către casieriile sediilor şi agenţiilor Băncii Naţionale a României, precum şi de cele ale administraţiilor financiare şi perceptiilor, primindu-le în plată de importe sau inlocuindu-le cu oricare alte monede în circulaţie. Operaţiunea retragerii monedeelor de alarmă de 200 şi 500 lei, va dura până la 31 Decembrie 1946, dată, după care pierd orice putere circulatorie, putând fi primite numai ia plată de impozite până la 31 Ianuarie 1947. 'IltoleonomicrÎ. Monedele de 200 şi 500 lei de aramă se retrag din circulaţie ElfiPi au putere circulatorie până la 31 Decemdrii 1946 Credit de 300 miliarde lei pentru aolorarea regimiilor la nimic de seceta t.Monitorul Oficial de ori 29 Noembrie 1946 a publicat un decret lege prin rare Ministerul Agriculturii şi Domeniilor este autorizat să contracteze la instituţiile de credit publice şi particulare un împrumut de 300 miliarde Lei. Creditul va fi folosit pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secete. Penru oaminea rambursării acestui mrumut, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să emită bonuri de tezaur, nepunsoare de dobândǎşi bombardabile la Banca Naţională a României obligându-se ca, in caz de neplată la termen să înscrie în bugetelStatelui pe exerciţiu imediat următor, întreaga sumă datorată şi neachitată la timp. Cote suplimentare de alimente pentru muncitori D,siburea a cote de uşi şi maimada pentru portarie şi Ministerul aprovizionării a hotărît ca să se distribue populaţiei urbane raţiile cuvenite de uleiu. Distribuţia se va face începând cu economatele, cooperativele şi se va sfârşi cu distribuţia la restul populaţiei din Capitală şi provincie. Astfel că începând de Joi sau Vineri se va distribui câtevoo grame de uleiu pe lunile Decembrie 1946 şi Ianuarie 1947. Putem arăta că stocurile disponibile de uleiu în vederea distribuţiei, care începe în cursul săptămânii viitoare, se ridică la cca. 120-1eo vagoane de uleiu, adică necesarul unui număr de 4 milioane consumatori reprezentând populaţia urbană a ţării. Una din greutăţile care se ridică şi împotriva produţiei noui de uleiu comestibil este criza de transport, deoarece stocurile de seminţe aflându-se în regiuni situate departe de fabrici, nu pot fi aduse spre a fi fabricate în timp util. Se afirmă că în cazul când s’ar asigura cantităţile de seminţe necesare prelucrării, fabricile din ţară ar putea să producă într’un timp foarte scurt, cantităţi importante care ar putea acoperi consumul populaţiei pe timp de 6 luni. După cum se vede, deşi avem o producţie bună de seminţe de floarea soarelui, struguri,, roşii, jir, etc. cum au fost colectate din timp, aceste cantităţi nu pot fi livrate fabricilor din cauza crizei de transport. Distribuţia zi’iiruiuî ys marmeScdei Am arăt aî mai de mult că ministerul aprovizionării a luat toate măsurile pentru ca distribuţia zahărului să se facă în condiţii normale, zilnic sosind diverse ■Sântităţi dela fabrici, care sunt intetinate rarilor micilor economat*. Necesarul consumului Capitalei se ridică la cea. 120 vagoane. Autorităţile au luat măsuri ca în cazul când unele transporturi de zahăr nu s’ar face în m°d normal,, aşa cum s’a prevăzut, să se folosească din stocul rezervat în acest scop la fabrica de zahăr Chitila, stoc care se ridică la 30 de vagoane. In "'rice privește distribuirea marmeladei,, ministerul aprovizionării a hotărît ca ea să se facă mai întâi la marile economate care au personal numeros și să continue cu crac mici Astfel, înainte de Crăciun va începe să se distribue câte 300 de grame de persoan, iar după Crăciun, se va distribui o altă cotă tot de 300 grame de persoană. In ceiace privește pentru muncitori, s’a hotărît să se acorde un plus de 75 grame de persoană, adică 375 grame, pentru muncitorii din industria grea se va acorda un plus de 200 grame peste cota obișnuită de 300 grame adică în total 500 grame, iar pentru lucrătorii care lucrează în uzinele cu înaltă temperatură sau în mine se va acorda un plus de 325 grame adică în total 625 grame. Cantitatea de marmeladă necesară economatelor de Stat şi particulare se ridică la 98 de vagoane de marmeladă, cantităţile pentru populaţie şi raţiile suplimentare pentru muncitori, totalizând cea. noaogoane de marmeladă. — p. et' -N Navigaţia pe Dunăre se întrerupe la 1 Decembrie Se vor mai face transporturi în condiţiuni speciale Am scris la timp în ziarul nostru des- NAVIGATIE INTENSA IN ULTIMELE pre situaţia creată navigaţiei pe Dunăre TREI SAPTAMANI de seceta care s-a prelungit şi în toam- „PfIoil® ,care, au căzut, la .SÎ^5M iul na anului acesta. Sectoare ale fluviului, atât -n Europa Centrală cât şi la noi din cauza nivelului foarte scăzut al apei au făcut Dunărea navigabilă pe întreg au fost inaccesibile vaselor de toate topoidjrsumajeţe. Aşa s‘a întâmplat în regiunea Apele mari au făcut Îndeosebi, post- forţilor de Fier şi în Cataracte. bilă O navigaţie foarte internă în ultimele trei săptămâni, vor fi puse în practică de la 1 Decembrie pentru a se preîntâmpina neajunsurile înregistrate anul trecut. Amintim cititorilor noştri că la 7 Decembrie 1945 o furtună violentă a provocat scufundarea a două tancuri bulgăreşti pline cu benzină şi avarii unor şlepuri , Sovromtransport'* care transportau alimente de tot felul trimise de UNRRA Cehoslovaciei. S. D. G. P. ÎNTRERUPE NAVIGAŢIA LA 10 DECEMBRIE Pentru aceleaş considerente S.D GP întrerupe navigaţia la 10 Decembrie când va trimite vasele sale la iernat. ,,Sovromtransport“ însă va continua să facă navlosiri. In condiţiuni speciale, ca iernatec al vaselor pe parcurs etc. până când condiţiunile atmosferice vor îngădui acest lucru- D I. Pregătiri potire ternare Pentru a se preintâmpla neajunsurile inregistate in toamna anului 1913 „Sovrontransport“ a luat măsuri ca: INCEPAND DELA 1 DECEMBRIE a. c. CURSELE DE PASAGERI INTRE GALATI II TR. SEVERIN SA FIE ÎNTRERUPTE. CURSELE LOCALE BRĂILA — GALAŢI ETC. VOR FI CONTINUATE ATATA TIMP CAT VA PERMITE TIMPUL. Navlosiri de mărfuri deasemeni nu se mai fac iar începând de la 1 Decembrie a- c. şlepurile şi remorcherele intră la iernat. Se vor mai face numai transporturi directe între porturile mari şi aceasta atât cât vremea se va menţine favorabile. MASURI DE PREVEDERE Am scris mai sus că aceste măsuri cam înainte se luau între 10 și 15 Decembrie. TRATATIVE ECONOMICE Am arătat mai de mult că o delegaţie economică română va află la Stokholm unde tratează cu forurile superioare din această ţară încheerea unui acord comercial. Suntem informaţi că este vorba ca prim gajarea unei cantităţi de aur în valoare de 30 malorie, să se obţ.tă, un credit în valoare de 50 miiliioane coroane suedeza. Din acest credit ar rrma ca din suma de 25 milioane coroane suedeze să se răscumpere condisitunea smon,mutului chibriturilor, iar din 15 militare coroane-. suedeze s® se poată obţine t.n import masiv de b.ăr.'tri care urmea gft să fie livrate ime. -ist. Un rest de 10 milioane coroane suede' * ar urm să constitue drept acent pentru comenzile viitoare de mărfuri, în curs de efectuare. In s'ârșit suma de îni «' «ane co-ian.» suedez» cu care ar urma să ceră«cumipâr» concesiunea sus amintită, ar reprezenta şi o garanţie pe ângă aurul gajat. In momentul da faţă tratativele sunt foarte înaintate anunţându-se că se desfăşoară în bune condiţiuni. După informaţiile noastre fabricile de zahar au recepţionat până la ÎS Keenbrie 24.425 vagoane sfeclă. Şi au prelucrat 9750,7 vagoane zahăr. Cantitatea de zahăr intrată in magazii a a fost de 968 vagoane. Din cauza sosirei cu întârziere a sfeclei, fabrica de la Tg- Mureş a început fabricaţia abia la 11 Noembrie. Fabrica din Chitila nu mai lucrează deoarece a prelucrat toată cantitatea de sfeclă produsă in regiune. D-l CHIVU STOICA a fost numit director general I C . F.R. „Monitorul Oficial” de orn 29 Noembrie a publicate decretul regal prin care d. CHIVU STOICA a fost numit director general al Administraţiei Publice Autonome C. F. R„ Acelaşi Monitor Oficial« publică decretul prin care se primeşte demisia d-lui ing. Ion S. Bernaki din pesti de director general C.F .P . In prezenţa d-lor: Gh. Gheorghiu- Dej ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, I. Gh. Maurer subsecretar de Stat la acelaş departament, Gh. Apostol preşedinte C. G. M., ing. Nicolae Ştefan secretar general M. C. L. P.. C. Atanasiu şi Zaltan Gitan subdirectori generali C. F. R., ing. Zelahea si Romenciuc consilieri superiori M. C. L. P., a personalului superior administrativ şi tehnic din centura şi regionale, a reprezentanţilor Uniunii Sindicatelor Salariaţilor C. F. R. s'a făcut ieri după amiază la ora 5, instalarea noului director general al Administraţiei Publice Autonome C. F. R. în persoana d-lui Chivu Stoica. D. ministru Gheorghiu Dej, a luat cuvântul prezentând pe noul director general S' a trasat sarcinile generale care r®vin CFR-ului Luând cuvântul d. inginer Ion Beroaky, d-sa a arătat care a fost perioada parcursă până in prezent Si a mulţumit salariaţilor CFR pentru felul cum au înţeles să-şi îndeplinească sarcinile. Noul director general, d. Chivu Stoica a precizat problemele importante care trebuesc rezolvate, cea mai importantă fiind desăvârșirea refacerii CFR-ului. D-sa a coninuat arătând că nu se va lucra pe o linie nouă, ei se va continua cea trasată de d. ministru Gheorghiu-Dej, reia venirea d-sa de la conducerea ministerului până astăzi In numele tniunei sindicatelor unite CFR. Rucinsky a exprimat mulţumirea salariaţilor ceferişti de a vedea în fruntea instituţiei pe un demn reprezentant al lor, asigurând pe diirector general de tot sprijinul acestora Majorarea taxelor poştale externe Direcţiunea Generală P T. T. aduce la cunoştinţa publicului că, în urma majorării echivalentului francului-aur la lei 10.500, taxele pentru trimiterile poştale externe vor fi începând dela 1 Decembrie 1946, următoarele: O carte poştală simplă sau ilustrată lei 1800- O scrisoare simplă lei 3000; O carte de vizită lei 600; Un imprimat lei 600- Taxa de recomandare lei 4200; Taxa de expres lei 6300. Direcţiunea Generală P. T. T. roagă publicul să aplice pe corespondenţele extene timbre corespunzătoare nouitor taxe, pentru a nu fi expuse să fie clasate la rebut. Lămuriri cu privire la framarea celorlalte trimiteri poștale, să pot cere oricărui oficiu P. T. T. Diferend între „Caia" şi construdorii noaui ei la Cassa de finanţare şi amortizare CAFA — a cerut tribunalului să admită facerea unei „anchete în futurum” pentru ca în contradictor cu d-nii Liviu Culey, Leon R- Rădulescu, Dan M- Ştefănescu, Mihail Ştefănescu Ecat Ştefănescu, M. MŞtefănescu, Margareta L■ Rădulescu, Lucia Andreţoiu şi Alex. M. Ştefănescu, — toţi cu domiciliul judiciar la Banca Română de întreprinderi Tehnice în strada Sfinţilor 10, — să se dispună facerea unei expertize technice, printr-un arhitect, spre a constata stadiul lucrărilor de construcţie propriu zisă (zidărie, tâmplarie, zugrăveală pardoseli, vopsit, instalaţii sanitare instalaţii de încălzire) la imobilul bloc situat în Eul„ Take Ionescu 20, etajele VI şi VII. In motivarea cererii sale „Cafa’ expune următoarele: Prin contractul de construcţie încheiat la începutul acestui an, d-nii Liviu Ciuley şi ceilalţi enumeraţi mai sus s-au obligat să construiască pentru ,,Cafa‘‘ cu preţul de 0.174.000 000 lei, în casa bloc din Bul. Tache Ionescu 20, etajele 4 5 6 7 8 şi 4 9 în întregime, cum şi două prăvălii la parter cu subsolurile aferente. Toate aceste construcţii, potrivit clauzei din contract, trebuiau terminate şi „fi finisate” — inclusiv ascensoarele instalaţiile de apă, canal şi calorifer, precum urmează: etajele 4 şi 5 dimpreună cu prăvăliile, cel târziu la 26 octombrie, etajele 6 şi 7, ce! târziu la 23 Noembrie, iar etajele 8 şi 9 la 31 Decembrie 1946- Părţile comune: scări, zugrăveli şi tencuiali sau fi terminate la la exterioară puteau fi terminate la 31 Decembrie. Orice întârziere în efectuarea expertizei cerute — susţine Cafa — constitue nu numai o greutate în administrarea ei, dar ameninţă chiar dispoziţia ei din cauza schimbării situaţiei lucrărilor, executarea acestora fiind în continuare chiar în ritmul lent în care se fac. Pentru aceste motive, tribunalul este solicitat să admită cererea aşa cum este formulată, fiindcă expertiza va avea să servească de bază în privinţa daunelor pe care „Cafa’ le va pretinde ele la domnii Ciuley Ştefănescu şi ceilalţi. Aceste daune „Cafa” pretinde că are dreptul să le ceară chiar în temeiul unei clauze a contractului de construcţie, care prevede că în cazul când lucrările de construcţie nu vor fi terminate la termeniie fixate, numiţii vor trebui să plătească instituţiei Casa câte 4 milioane lei pe fiecare zi de întârziere. Cererea de anchetă a fost repartizată spre rezolvare la secţie VI a tribunalului. CASA OSTIRII GERE ANULAREA CONTRACTULUI PENTRU SUBSOLUL „CERCULUI MILITAR” Prin acţiunea intentată de Cassa Oştirii contra d-lui Gen. Gh Manoliu Şi a d-lui Gh. Şerbănescu, i se cere tribunalului să constate că aceştia deţin fără nici un titlu de la 19 August 1945,, localul compus din salon, bar şi restaurant din subsolul Cercului Militar, dimpreună cu tot mobilierul şi instalaţiile aflate în fecal; că prin ocuparea şi utilizarea abuzivă a localului s’au cauzat instituţiei prejudicii grave, evaluate de ea la 100 milioane lei; şi în consecinţă instanţa să dispună expulsarea imediată a pârâţilor. In afară de cele 100 milioane daune cari se referă la perioada anterioară intentării prezentei acţiuni justificată prin lipsa de folosinţă şi de câştig- Cassa Oştirii mai cere câte 300 000 lei pe fiecare zi cu începere de la introducerea acţiunii. In fine mai pretinde încă 100 milioane lei ca titlu de daune morale, pe motiv că prestigiul ,,Cercuituii Militar” şi ,,Cassei Oştirii” a fost grav lovit prin feliul imoral, în care a fost întrebuinţat localul unde a fost instalat dancing-bar în care se practică viţiul. In motivarea acţiunii, instituţia reclamantă recunoaşte implicit că deţinătorii localului au un contract de închiriere, însă susţine că con- tractuil nu ar avea valoare legală întrucât d. colonel în rezervă Mirodoiu care a acordat contractul ca reprezentanţi ai instituţiei nu ar fi avut calitatea s’o facă, iar organul din Ministerul de Război căruia i-a fost supus contractul spre aprobare, n’avea comp®t©nţa legală să ratific® actul. Pe consecința trasă din aceste două elemente că actul este lipsitde valoare legală- deci inexistent Cassa Oștirii cere constatarea Upsei titlului de închiriere, expulzarea şi sutele de milioane daune. Acţiunea s’a repartizat spre judecare la Secţia VI a trib. Ilfov CERE CEL PUŢIN RESTITUIREA BANILOR D. Alex. Friedman dim gtr. Sterea 9 a chemat în judecată pe d. Eugen Mayer din Cluj, Str. Băii 10—12 cerând tribunalului să-l oblige a-i restitui suma de 35 milioane lei și să declare anulat bonul de 5 milioane semnat de d-sa și pe cane d. Mayer îi deţine fără cauză. Reclamantul arată în acțiune că în primăverii acestui an ooovenise cu pârâtul ca acesta să-i audă o cantitate de pielărie, avansându-i asupra mărfii, prin Banca Financiară din București suma de 35 milioane lei. Văzând că sosirea mărfii întârziază reclamantul s’a deplasat la Ch şi acolo pârâtul a invocat că marfa s’a scumpit şi i-a mai cerut 5 milioane lei. Cum nu avea Bani la el, i-a dat un bon de 5 milioane semnat de dânsul şi a plecat cu asigurarea din partea vânzătorului pfjrfAI că peste câteva zile îi va trimite marfa. De atunci, cu toate repetatele intervenţii şi insistenţe depuse de reclamant pe lângă pârât, acesta n’a trimis nimic. Atunci a cerut ca cel puţin să i se restitue banii şi banul. Dar nici aceasta nu a putut obţine, din care cauză recurge la acţiunea judiciară. Procesul se va judeca la secţia I-a comercială. Depunerile şi conturile credi- * toare cu caracter de depuneri la * principalele 11 instituţiuni de credit din Capitală plus _ CEC-ul, prezenta următoarea situaţie la data de 2 Noembrie a. c. Depuneri la vedere 183 miliarde 266 milioane lei reprezentând un spor de 6 miliarde lei faţă de situaţia din 26 octombrie; dintre ele 124 miliarde 366 milioane lei au fost la bănci iar 58 miliarde 889 milioane lei la CEC. Depunerile pe termen au însumat 21 miliarde 964 milioane lei, ele făcându-se numai de către banci, şi fiind aproape staţionare faţă de cele din săptămâna precedentă. Depunerile pe livrete s’au ridicat (numai la bănci) la 51 miliarde $66 milioane lei faţă de 47 miliarde 43 milioane lei în săptămâna precedentă. Creditele cu caracter de depuneri au fost de 290 miliarde 840 milioane lei din cari 56 mi- 233 miliarde 848 mii, la CEC faţă de 284 miliarde 441 milioane lei din cari 55 miliarde 400 milioane lei la Bănci şi 228 miliarde 778 milioane lei la CEC la sfârşitul săptămânii anterioare. Totalul acestor depuneri şi conturi creditoare cu caracter de depuneri s-a ridicat la 2 Noembrie la 548 miliarde 32 milioane lei, din care 255 miliarde 183 milioane lei la bănci și 292 mililiarde 778 milioane lei la CEC El se cifra cu o săptămână mai înainte la 531 miliarde 496 milioane lei . dilUZELE ECONOMICE ALE TRATATULUI DE PACE CU ROMÂNIA AU FOST APROBATE DE CONSILIUL MINIȘTRILOR DE EXTERNE Propunerea dlui Mooor în legătură cu navigaț ia pe Donare NEW YORK 29 (Rador). -- Miniștrii de afaceri străine ai celor patru mari puteri au ajuns joi seara la un acord in legătură cu majoritatea clauzelor economice din diferitele tratate de pace. Chestiunea libertăţii navigaţiei pe Dunăre a fost din punct de vedere practic soluţionată. Mai rămâne ca Consiliul miniştrilor de externe să discute problema reparaţiilor şi chestiunea compensaţiilor. In cursul reuniunii de joi seara s-a realizat un progres considerabil. D. Molotfov a prezentat o nouă propunere in legătură cu chestiunea Dunării. El a sugerat ca declaraţia Consiliului miniştrilor de afaceri străine pe care a propus-o Miercuri să includă următoarea clauză în primul paragraf: „Navigaţia pe fluviul Dunărea va fi ulterat şi deschisă pentru cetăţenii, vasele comerciale şi mărfurile tuturor statelor pe baza egalităţii în ce priveşte obligaţiile pe care Ie implică navigaţia şi condiţiile de navigaţie comercială în limitele relaţiilor comerciale obişnuite“. Această clauză a fost acceptabilă în principiu de ceilalţi membri ai Consiliului. D. Byrnes a spus că ea trebue să fie inclusă chiar în tratatele de pace. D. Couve de Murville a declarat că doreşte o definiţie mai limpede a expresiei ,,relaţiile comerciale obişnuite“. D. Molotov a cerut să se acorde câtva timp pentru a examina propunerea d-lui Uyrnes ci problema a fost remisă adjuncţilor pentru a fi examinată în amănunţime. Consiliul miniştrilor de externe a căzut de acord asupra textului care i-a fost pregătit de adjuncţi dând formă definitivă acordurilor realizate in şedinţa cu caracter neformal de Miercuri in legătură cu statutul Triestoul şi a aprobat 27 de clauze făcând parte din secţiile economice ale celor cinci tratate de pace referitoare la revendicările de la Germania din partea ţărilor foste inamice, drepturile de asigurare, drepturile petroliere şi transferarea proprietăţilor artistice. CLAUZA PETROLIERA DIN TRATATUL CU ROMANIA Discutând«i*se ch‘in» petrolieră din tratatul de pace cu România, miniştrii de afaceri străine au căzut de acord ca guvernul român să anuleze, dacă va fi nevoit legile ce fac discriminări* în legătură cu bunurile petrolifere aparţinând membrii lor ONU-ului. Miniştrii fie externe nu au căzut totuşi de acord în ce priveşte preţurile pe care guvernul român urmează să le plătească societăţilor petroliere străine. Apoi Consiliul miniştrilor de externa a luat in considerare problema reparaţiilor, iar d. Byrnes a subliniat că in Statele Unite se sărbătoreşte ,,Ziua Mulţumirilor şi că direepa hotelului in care au loc şedinţele Consiliului a avut amablitatea de a oferi doi curcani delegaţilor, ce se află intr‘0 cameră alăturată Surâzând, d. Molotov a spus: .Nu curcanii au fost pe ordinea noastră de zi, ci problema reparaţiilor*. Paralel a fost de acord să se ridici şedinţa şi să se treacă in sala de mâncare. Prin taiga sibenană - avântul taina se «socreeză in minţii» noastre cu irtea de pustietate acea pustietate înfricoşetoare a câmpiei siberiene, care ne evocă şiruri de deportaţi mânate de cnuturile ofirzilor ţarului Dar călatorul care străbate azi taiga are înaintea ochilor săi imagini noi. Câmpia s‘a schimbat şi ea în bună măsurădar pe alocuri este de nerecunoscut, căci în locul îngrămădirilor de colibe ce caracterizau pe vremuri aşezările siberiene, azi se înalţă oraşe bine construite in care aparatul de producţie clocoteşte şi vibrează în ritmul cerut de reconstrucţie. Şi deasupra tuturor celorlalte aşezări, stă Cuzneţc ca simbol al noii industrii sovietice. La Cuznieţc adâncurile pământului ascund miliarde de tone de cărbuni. Ural, la o mie cinci sute de kilometri ripărate, sunt depozite incalculabile de minereu. I. V. Stalin a avut geniala idee de a lega între ele cele două centre reunindu-le întru un singur sistem metalurgicocarbonifer adică un combinat. Azi numeroase linii ferate paralele transportă minereul de fier spre centrul carbonifer de la Cuzinetc. Aici, atelierele, furnalele și Isteriile de cocs ale combinatului ocupă astăzi mai mult de 500 hectare- adică suprafaţa unuidevărat oraş. Cuptoarele Martin dau câteva tone de oţel pe minut. O REVOLUŢIE TEHNICA Războiul a adus transformări radicale în producţia combinatului. Mai înainte se producea aproape numai oţel laminat obişnuit. Iar războiul cerea oţeluri speciale a căror producţie era foarte redusă, căci cerea cuptoare speciale. . Aici apărea o problemă in aparenţă insolubilă. A cere cuptorului Martin să producă oţeluri speciale i-ar fi părut oricărui tehnician o profanare. Era doar lucru elementar că un otel special nu se poate produce decât intr’un cuptor mic. E greu de spus, care fhetor a fost hotărâtor: geniul tehnic al inginerilor sau nemărginita lui voință de a-si ajuta patria primejduită. Fapt este că visul deveni realitate: azi cuptoarele Martin fu- ie ce oţeluri speciale răsturnând toate normele prestabilite. , IN ANII PAGII Pentru industria de război, combinatul de la Cuzinetc a fost una din bazele principale. Odată însă cu venirea răcii, producţia se cerea radical transformată. Zeci de mii de făbrici de articole de mire consum aşteptau de la Cuzinete materia lor primă. Dacă nu am menţiona decât calea ferată şi încă ar fi de ajuns. In adevăr viaţa şinelor este scurtă: ele se uzează rapid. Mai ales se uzaseră repede in anii războiului când circulaţia nu cunoscuse răgaz. Nici măcar răgazul spre a fi înlocuite. Mii de kilometri de cale ferată uzată şi alte mii proectate aşteaptă literel de la Cuzinetc. Un precedeu nou inventat de tehnicienii sovietici dă pentru şinele de pe liniile supraîncărcate, un metal de o duritate neobişnuită care se uzează cu mult mai greu. PERSPECTIVE Lărgirea continuă a exploatării impuri, aflarea a mereu alte rezerve noi. Ret-Bua de ruine se întinde lung şi în lat, 11 lăa mari depărtări. Unele ramificaţii sunt de 1500 de km. depărtare ca de pildă cele de la Crasnobarsc sau cele din Cazahstan Şi ritmul a intvnsr’câ mereu in cursul celui ce al patrulea ."An cincinal — cel de acum — se va construi prin targă calea ferată dintre Stei linse și .»tacoo rare va reuni în combined noi re-rerve de căr. uli ne tocsificabil, r/ecum st, „.4 zăcăminte de minereu de fier si e. t»țigan. In fain metalurgiei sovietice stă o mare sarcină: noul circina precede, cu începere din 1950 o producţie anuali de 50 milioane tone de fontă şi de 60 trilioane de tone de oţel. Ceea ce e mult. Nimeni însă, de la primul inginer, la ultimul acetate sovietic, nu se îndoeşte însă ci sarcina va fi împlinită. (Agerpres). După informaţii venite din diferite regiuni din ţară, timpul este încă favorabi pentru continuarea campaniei de insămânţări Judeţele Ialomiţa, Buzău, R. Sărat , câteva judeţe din Moldova sunt rămase mai in urmă cu insămnânţările, i