Argus, decembrie 1946 (Anul 36, nr. 10021-10032)

1946-12-01 / nr. 10021

No. 10.02­9 ieiLSan srfcriî I» fata M. 8. Regelui au depus ju­rământul eri seara numai miniştrii care au primit noui funcţiuni cât şi nouii titulari, în prezenţa preşedinte,­lui «n­ consiliu d. dr. Petru Groza. Sub**'rotarii de stat vor depune ju­­răm­intul azi dimineaţa la Preşedin­ţie la faţa şefului guvernului. Cu prilejul remanierii de eri au pă­­guvernul domni : ing■ P.­­V Be­járt (economia na­­tonală); gf.ne.ml V­a­­siliur Răşcanu, general d­e brigada Em. Ionescu, amiral P. Bărbuneanu (război aero marinii,); Antcn Alexandrescu (cooperaţie,; prof .­ Constanti­ne­scu­la fi (informaţii); Mir­cea Mier­esni (sub­secretar de comunicaţii); Antei Potop (subsecretar la ed naţională); general N Pârnulescu (aprovizionare). Partidul naţional popular a dat publi­cităţii următorul comunicat: ..Biroul executiv al partidului naţio­­nal popular în urma tratativelor duse pentru constituirea noului guvern, con­siderând că situaţia ce­­ s’ar fi crceat nu corespunde forţei si poziţiei partidu­lui In viata politică a tării, a hotărât s­ f nu participe la constituirea noului gu­vern.___________________ Partidul national popular rămâne în cadrul Blocului Partidelor Democrate, credincios angajamentelor luate pe ba­za Platformei Program, înţelegând că în Parlament să ducă lupta pentru apli­carea acestei platforme, rezervânduşi dreptul de critică şi control a actelor guvernului. Oficiosul naţional ţărănist „Drep­tatea.” aduce în numărul său de ori informaţia că biroul politic al acestui partid a hotărât să propună delegaţiei permanente şi comitetului central e­­xecutiv ca aleşii naţional ţărănişti să nu participe la lucrările Parlamentu­lui. Delegaţia permanentă întrunită în cursul după amiezii a adoptat această propunere care urmează a fi supusă astăzi ratificării comitetului execuţia. Comisia electorală centrală, în şedinţa sa de ori a terminat verificarea compleţii a dosare­lor alegerilor din 19 Noembrie a. c­ procedând la încheerea procesului verbal definitiv­­In cursul zilei de astăzi comi­sia va înainta toate aceste do­sare Camerei Deputaţilor pen­tru a servi la validările nouilor deputaţi care va începe în şe­dinţa de luni a Parlamentului. Lista nouilor deputaţi care urma să apară în „Monitorul Oficial“ de astăzi, nu va fi pu­­blicat decât după validări. In urma scindării Ministerului Lu­crărilor Publice de Comunicaţii no­ul departament are in conducere dru­murile şi refacerea. Printr’un decret apărut din 29 No­­embrie s’a hotărât că începând cu data de 1 Decembrie 1916, se retrag din circulaţie monedele de alamă de 200 şi 500 lei emise în baza jurnalului Con­siliului de Miniştri cu nr. 1.4119 din 1945 şi decretul-lege nr. 71 din 1946. Preschimbarea monedelor de 200 şi 500 lei ce se retrag din circulaţie, se va face de către casieriile sediilor şi agenţiilor Băncii Naţionale a României, precum şi de cele ale administraţiilor financiare şi perceptiilor, primindu-le în plată de impo­rte sau inlocuindu-le cu oricare alte monede în circulaţie. Operaţiunea retragerii monedeelor de alarmă de 200 şi 500 lei, va dura până la 31 Decembrie 1946, dată, după care pierd orice putere circulatorie, pu­tând fi primite numai ia plată de im­pozite până la 31 Ianuarie 1947. 'Il­to­­­leonomicrÎ. Monedele de 200 şi 500 lei de aramă se retrag din circulaţie Elf­iPi au putere circulatorie până la 31 D­ecem­drii 1946 Credit de 300 miliarde lei pentru a­­olorarea regimiilor la nimic de seceta­ t.Monitorul Oficial­ de ori 29 No­­embrie 1946 a publicat un decret lege prin rare Ministerul Agriculturii şi Do­m­­en­iilor este autorizat să contracteze la instituţiile de credit publice şi par­ticulare un împrumut de 300 miliarde Lei. Creditul va fi folosit pentru aju­torarea regiunilor bântuite de secete. Pen­ru oa­min­ea rambursării acestui mrumut, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să emită bonuri de tezaur, nepuns­oare de dobân­dǎşi bombard­abile la Banca Naţională a României obligân­­du-se ca, in caz de neplată la ter­men să înscrie în bugete­lStatelui pe exerciţiu imediat următor, întreaga su­mă datorată şi neachitată la timp. Cote suplimentare de alimente pentru muncitori D,siburea a cote­ de u­şi şi maim­­ada pentru portarie şi Ministerul aprovizionării a ho­tărît ca să se distribue popu­laţiei urbane raţiile cuvenite de uleiu. Distribuţia se va face înce­pând cu economatele, cooperati­vele şi se va sfârşi cu distri­buţia la restul populaţiei din Ca­pitală şi provincie. Astfel că începând de Joi sau Vineri se va distribui câte­voo grame de uleiu pe lunile Decem­brie 1946 şi Ianuarie 1947. Putem arăta că stocurile dis­ponibile de uleiu în vederea dis­tribuţiei, care începe în cursul săptămânii viitoare, se ridică la cca. 120-1eo vagoane de uleiu, adică necesarul unui număr de 4 milioane consumatori reprezen­tând populaţia urbană a ţării. Una din greutăţile care se ri­dică şi împotriva produţiei noui d­e uleiu comestibil este criza de transport, deoarece stocurile de seminţe aflându-se în regiuni si­tuate departe de fabrici, nu pot fi aduse spre a fi fabricate în timp util. Se afirmă că în cazul când s’ar asigura cantităţile de semin­ţe necesare prelucrării, fabricile din ţară ar putea să producă într’un timp foarte scurt, can­tităţi importante care ar putea acoperi consumul populaţiei pe timp de 6 luni. După cum se vede, deşi avem o producţie bună de seminţe de floarea soarelui, struguri,, roşii, jir, etc. cum au fost colectate din timp, aceste cantităţi nu pot fi livrate fabricilor din cauza crizei de transport. Distribuţia zi’iiruiuî ys marmeScdei Am arăt aî mai de mult că mi­nisteru­l aprovizionării a luat toa­te măsurile pent­ru c­a distribuţia zahărului să se facă în condiţii normale, zilnic sosind diverse ■Sântităţi dela fabrici, care sunt intetinate r­­arilor micilor eco­nomat*. Necesarul consumului Capita­lei se ridică la cea. 120 vagoane. Autorităţile au luat măsuri ca în cazul când unele transporturi de zahăr nu s’ar face în m°d normal,, aşa cum s’a prevăzut, să se folosească din stocul rezer­vat în acest scop la fabrica de zahăr Chitila, stoc care se ri­dică la 30 de vagoane. In "'­rice privește distribuirea marmelad­ei,, ministerul aprovi­zionării a hotărît ca ea să se facă mai întâi la marile econo­­mate care au personal numeros și să continue cu crac mici Astfel, înainte de Crăciun va începe să se­ distribue câte 300 de grame de persoan, iar după Crăciun, se va distribui o altă cotă tot de 300 grame de per­soană. In ceiace privește pentru mun­citori, s’a hotărît să se acorde un plus de 75 grame de per­soană, adică 375 grame, pentru muncitorii din industria grea se va acorda un plus de 200 grame peste cota obișnuită de 300 gra­me adică în total 500 grame, iar pentru lucrătorii care lucrea­ză în uzinele cu înaltă tempera­tură sau în mine se va acorda un plus de 325 grame adică în total 625 grame. Cantitatea de marmeladă nece­sară economatelor de Stat şi par­ticulare se ridică la 98 de va­goane de marmeladă, cantităţile pentru populaţie şi ra­­ţiile suplimentare pentru mun­citori, totalizând cea. no­­a­­ogoane­ de marmeladă. — p. et' -N Navigaţia pe Dunăre se întrerupe la 1 Decembrie Se vor mai face transporturi în condiţiuni speciale Am scris la timp în ziarul nostru des- NAVIGATIE INTENSA IN ULTIMELE pre situaţia creată navigaţiei pe Dunăre TREI SAPTAMANI de seceta care s-a prelungit şi în toam- „PfIoil® ,care, a­u căzut, la .SÎ^5M iul na anului acesta. Sectoare ale fluviului, atât -n Europa Centrală cât şi la noi din cauza nivelului foarte scăzut al apei au făcut Dunărea navigabilă pe întreg au fost inaccesibile vaselor de toate to­­poidjrsum­­ajeţe. Aşa s‘a întâmplat în regiunea Apele mari au făcut Îndeosebi, post- f­orţilor de Fier şi în Cataracte. bilă O navigaţie foa­rte internă în ulti­mele trei săptămâni, vor fi puse în practică de la 1 Decembrie pentru a se preîntâmpina neajunsurile înregistrate anul trecut. Amintim citito­rilor noştri că la 7 Decembrie 1945 o fur­tună violentă a provocat scufundarea a două tancuri bulgăreşti pline cu benzină şi avarii unor şlepuri , Sovromtransport'* care transportau alimente de tot felul trimise de UNRRA Cehoslovaciei. S. D. G. P. ÎNTRERUPE NAVIGAŢIA LA 10 DECEMBRIE Pentru aceleaş considerente S.D­ GP întrerupe navigaţia la 10 Decembrie când va trimite vasele sale la iernat. ,,Sovromtransport“ însă va continua să facă navlosiri. In condiţiuni speciale, ca iernatec al vaselor pe parcurs etc. până când condiţiunile atmosferice vor îngădui acest lucru- D­ I. Pregătiri potire ternare Pentru a se preintâmpla neajunsurile inregistate in toamna anului 1913 „So­­vrontransport“ a luat măsuri ca: INCE­­PAND DELA 1 DECEMBRIE a. c. CURSELE DE PASAGERI INTRE GALATI I­I TR. SEVERIN SA FIE ÎN­TRERUPTE. CURSELE LOCALE BRĂ­ILA — GALAŢI ETC. VOR FI CONTI­NUATE ATATA TIMP CAT VA PER­MITE TIMPUL. Navlosiri de mărfuri deasemeni nu se mai fac iar începând de la 1 Decembrie a- c. şlepurile şi remorcherele intră la iernat. Se vor mai face numai transpor­turi directe între porturile mari şi a­­ceasta atât cât vremea se va menţine favorabile. MASURI DE PREVEDERE Am scris mai sus că aceste măsuri cam­ înainte se luau între 10 și 15 Decembrie. TRATATIVE ECONOMICE Am arătat mai de mult că o dele­gaţie economică română­ va află la Stokholm unde tratează cu forurile superioare din această ţară încheerea unui acord comercial. Suntem informaţi că este vorba ca prim gajarea unei cantităţi de aur în valoare de 30 malorie, să se obţ.­tă, un credit în valoare de 50 miiliioane coroane suedeza. Din acest credit ar rrma ca d­in su­ma de 25 milioane coroane suedeze să se răscumpere condisitunea smon,mu­tului chibriturilo­r, iar din 15 militare coroane-. suedeze s® se poată obţine t.n import masiv de b­.ăr.'tri care urmea gft să fie livrate ime. -ist. Un rest de 10 milioane coroane suede' * ar urm să constitue drept acent pentru comenzile viitoar­­e de mărfuri, în curs de efectuare. In s­'âr­șit suma de în­i «' «ane co-ian.» su­edez» cu care ar urma să ce­ră«­­cumipâr» concesiunea sus amintită, ar reprezenta şi o garanţie pe ângă aurul gajat. In momentul da faţă tratativele sunt foarte înaintate anunţându-se că se desfăşoară în bune condiţiuni. După informaţiile noastre fabricile de zahar au recepţionat până la ÎS Kee­nbrie 24.425 vagoane sfeclă. Şi au prelucrat 9750,7 vagoane zahăr. Cantitatea de zahăr intrată in magazii a a fost de 968 vagoane. Din cauza sosirei cu întârziere a sfeclei, fabrica de la Tg- Mureş a început fabri­caţia abia la 11 Noembrie. Fabrica din Chitila nu mai lucrează de­oare­ce a prelucrat toată cantitatea de sfeclă produsă in regiune. D-l CHIVU STOICA a fost numit director general I C . F.R. „Monitorul Oficial” de orn 29 Noembrie a publi­cate decretul regal prin care d. CHIVU STOICA a fost numit director gene­ral al Administraţiei Pu­­blice Autonome C. F. R„ Acelaş­i Monitor Oficial« publică decretul prin ca­re se primeşte demisia d-lui ing. Ion S. Bernaki din pesti­­ de director ge­neral C.F .P . In prezenţa d-lor: Gh. Gheorghiu- Dej ministrul Comunicaţiilor şi Lucră­rilor P­ublice, I. Gh. Maurer subsecre­tar de Stat la acelaş departament, Gh. Apostol preşedinte C. G. M., ing. Ni­­colae Ştefan s­ecretar general M. C. L­. P.. C. Atanasiu şi Zaltan Gitan­ subdirectori generali C. F. R., ing. Zel­­ahea si Romenciuc consilieri superiori M. C. L. P., a personalului superior administrativ şi tehnic din cent­ura şi regionale, a reprezentanţilor Uniunii Sindicatelor Salariaţilor C. F. R. s'a făcut i­eri după amiază la ora 5, insta­larea noului director general al Ad­ministraţiei Publice Autonome C. F. R. în persoana d-lui Chivu Stoica. D. ministru Gheorghiu Dej, a luat cu­vântul prezentând pe noul director gene­ral S' a trasat sarcinile generale care r®­­vin CFR-ului­ Luând cuvântul d. inginer Ion Beroa­ky, d-sa a arătat care a fost perioada parcursă până in prezent Si a mulţumit salariaţilor CFR pentru felul cum au în­ţeles să-şi îndeplinească sarcinile. Noul director general, d. Chivu Stoica a precizat problemele importante care trebuesc rezolvate, cea mai importantă fiind desăvârșirea refacerii CFR-ului. D-sa a coninuat arătând că nu se va lucra pe o linie nouă, ei se va continua cea trasată de d. ministru Gheorghiu-Dej, reia venirea d-sa de la conducerea mini­sterului până astăzi­ In numele t­niunei sindicatelor unite CFR­­. Rucinsky a exprimat mulţumirea salariaţilor ceferişti de a vedea în frun­tea instituţiei pe un demn reprezentant al lor, asigurând pe d­iirector general de tot sprijinul acestora Majorarea taxelor poştale externe Direcţiunea Generală P­ T. T. aduce la cunoştinţa publicului că, în urma majorării echivalentului francului-aur la lei 10.500, taxele pentru trimiterile po­ştale externe vor fi începând dela 1 Decembrie 1946, următoarele: O carte poştală simplă sau ilustrată lei 1800- O scrisoare simplă lei 3000; O carte de vizită lei 600; Un imprimat lei 600- Taxa de recomandare lei 4200; Taxa de expres lei 6300. Direcţiunea Generală P. T. T. roagă publicul să aplice pe corespondenţele exte­ne timbre corespunzătoare noui­­tor taxe, pentru a nu fi expuse să fie clasate la rebut. Lămuriri cu privire la fram­area ce­lorlalte trimiteri poștale, să pot cere oricărui oficiu P. T. T. Diferend între „Caia" şi construdorii noaui ei l­­a Cassa de finanţare şi amortizare CAFA — a cerut tribunalului să admită facerea unei „anchete în futurum” pentru ca în contradictor cu d-nii Liviu Culey, Leon R- Ră­­dulescu, Dan M- Ştefănescu, Mihail Ştefănescu Ecat Ştefănescu, M. M­­Ştefănescu, Margareta L■ Rădules­­cu, Lucia Andreţoiu şi Alex. M. Ştefănescu, — toţi cu domiciliul judiciar la Banca Română de între­prinderi Te­hnice în strada Sfin­ţilor 10, — să se dispună facerea unei expertize technice­, printr-un ar­hitect, spre a constata stadiul lu­crărilor de construcţie propriu zisă (zidărie, tâmpl­arie, zugrăveală par­doseli, vopsit, instalaţii sanitare in­stalaţii de încălzire) la imobilul bloc situat­ în Eul„ Take Ionescu 20, etajele VI şi VII. In motivarea cererii sale „Cafa’ expune următoarele: Prin contrac­tul de construcţie încheiat la înce­putul acestui an, d-nii Liviu Ciuley şi ceilalţi enumeraţi mai sus s-au obligat să construiască pentru ,,Ca­­fa‘‘ cu preţul de 0.174.000 000 lei, în casa bloc din Bul. Tache Ionescu 20, etajele 4 5 6 7 8 şi 4 9 în întregi­me, cum şi două prăvălii la parter cu subsolurile aferente. Toate a­­ceste construcţii, potrivit clauzei din contract, trebuiau terminate şi „­fi f­inisate” — inclusiv ascensoarele in­stalaţiile de apă, canal şi calorifer, precum urmează: etajele 4 şi 5 dim­­p­reună cu prăvăliile, cel târziu la 26 octombrie, etajele 6 şi 7, ce! târziu la 23 Noembrie, iar etajele 8 şi 9 la 31 Decembrie 1946- Părţile comune: scări, zugrăveli şi tencuia­­li sau fi terminate la la exterioară puteau fi terminate la 31 Decembrie. Orice întârziere în efectuarea ex­pertizei cerute — susţine Cafa — constitue nu numai o greutate în administrarea ei, dar ameninţă chiar dispoziţia ei din cauza schimbării si­tuaţiei lucrărilor,­­ executarea a­­cestora fiind în continuare chiar în ritmul lent în care se fac. Pentru aceste motive­, tribunalul este solicitat să admită cererea aşa cum este formulată, fiindcă exper­tiza va avea să servească de bază în privinţa daunelor pe care „Ca­fa­’ le va pretinde ele la domnii Ciuley Ştefănescu şi ceilalţi. Aceste daune „Cafa” pretinde că are dreptul să le ceară chiar în temeiul unei clau­ze a contractului de construcţie, ca­re prevede că în cazul când lucră­rile de construcţie nu vor fi termi­nate la termeniie fixate, numiţii vor trebui să plătească instituţiei Casa c­âte 4 milioane lei pe fiecare zi de întârziere. Cererea de anchetă a fost repar­tizată spre rezolvare la secţie VI a tribunalului. CASA OSTIRII GERE ANULAREA CONTRACTULUI PENTRU SUBSO­LUL „CERCULUI MILITAR” Prin acţiunea intentată de Cassa Oştirii contra d-lui Gen. Gh­­ Mano­­liu Şi a d-lui Gh. Şerbănescu, i se cere tribunalului să constate că a­­ceştia deţin fără nici un titlu de la 19 August 1945,, localul compus din salon, bar şi restaurant din subsolul Cercului Militar, dimpreună cu tot mobilierul şi instalaţiile aflate în fecal; că prin ocuparea şi utilizarea abuzivă a localului s’au cauzat in­stituţiei prejudicii grave, evaluate de ea la 100 milioane lei; şi în con­secinţă instanţa să dispună expulsa­rea imediată a pârâţilor. In afară de cele 100 milioane daune cari se re­feră la perioada anterioară inten­tării prezentei acţiuni justificată prin li­psa de folosinţă şi de câştig- Cassa Oştirii mai cere câte 300­ 000 lei pe fie­care zi cu începere de la introducerea acţiunii. In fine mai pretinde încă 100 milioane lei ca titlu de daune moral­e, pe motiv că prestigiul ,,Cercuituii Militar” şi ,,Cassei Oştirii” a fost grav lovit prin feliul imoral, în care a fost în­trebuinţat localul unde a fost insta­lat dancing-bar în care se practică viţiul.­­ In motivarea acţiunii, instituţia reclamantă recunoaşte implicit că deţinătorii localului au un contract de închiriere, însă susţine că con-­­ tractuil nu ar avea valoare legală întrucât d. colonel în rezervă Mirodoiu care a acordat contractul ca repre­zentanţi ai instituţiei nu ar fi avut calitatea s’o facă, iar organul din Ministerul de Război că­ruia i-a fost supus contractul spre aprobare, n’a­­vea comp®t©nţa legală să ratific® actul. Pe consecința trasă din aceste două elemente că actul este lipsit­­de valoare legală- deci inexistent Cassa Oștirii cere constatarea Upsei titlului de închiriere, expulzarea şi sutele de milioane daune. Acţiunea s’a repartizat spre ju­decare la Secţia VI a trib. Ilfov­ CERE CEL PUŢIN RESTITUIREA BANILOR D. Alex. Friedman dim gtr. Sterea 9 a chemat în judecată pe d. Eugen Mayer din Cluj, St­r. Băii 10—12 ce­rând tribunalului să-l oblige­ a-i re­stitui suma de 35 milioane lei și să declare anulat bonul de 5 milioane semnat de d-sa și pe cane d. Mayer îi deţine fără cauză. Reclamantul arată în acțiune că în primăverii acestui an oooveni­se cu pârâtul ca ace­sta să-i audă o can­titate de pielărie, avansându-i asu­pra mărfii, prin Banca Financiară din București suma de 35 milioane lei. Văzând că sosirea mărfi­i întâr­­ziază reclamantul s’a deplasat la Ch şi acolo pârâtul a invocat că marfa s’a scumpit şi i-a mai cerut 5 milioane lei. Cum nu avea Bani la el, i-a dat un bon de 5 milioane sem­nat de dânsul şi a plecat cu asigura­rea din partea vânzătorului pfjrfAI că peste câteva zile îi va trimite marfa. De atunci, cu toate repetatele intervenţii şi insistenţe depuse de re­clamant pe lângă pârât, acesta n’a trimis nimic. Atunci a cerut ca cel puţin să i se restitue banii şi banul. Dar nici aceasta nu a putut obţine, din care cauză recurge la acţiunea judiciară. Procesul se va judeca la secţia I-a comercială. Depunerile şi conturile credi- * toare cu caracter de depuneri la * principalele 11 instituţiuni de cre­­­dit din Capitală plus _ CEC-ul, prezenta următoarea situaţie la data de 2 Noembrie a. c. Depuneri la vedere 183 mi­liarde 266 milioane lei reprezen­tând un spor de 6 miliarde lei faţă de situaţia din 26 octom­brie; dintre ele 124 miliarde 366 milioane lei au fost la bănci iar 58 miliarde 889 milioane lei la CEC. Depunerile pe termen au în­sumat 21 miliarde 964 milioa­ne lei, ele făcându-se numai de către banci, şi fiind aproape sta­ţionare faţă de cele din săptă­mâna precedentă. Depunerile pe livrete s’au ridi­cat (numai la bănci) la 51 mi­liarde $66 milioane lei faţă de 47 miliarde 43 milioane lei în săptămâna precedentă. Creditele cu caracter de depu­neri au fost de 290 miliarde 840 milioane lei din cari 56 mi- 233 miliarde 848 mii, la CEC faţă de 284 miliarde 441 milioa­ne lei din cari 55 miliarde 400 milioane lei la Bănci şi 228 mi­­­liarde 778 milioane lei la CEC la sfârşitul săptămânii ante­rioare. Totalul acestor depuneri şi con­turi creditoare cu caracter de de­puneri s-a ridicat la 2 Noembrie la 548 miliarde 32 milioane lei, din care 255 miliarde 183 mi­lioane lei la bănci și 292 mili­­liarde 778 milioane lei la CEC El se cifra cu o săptămână mai înainte la 531 miliarde 496 mi­lioane lei . d­ilUZELE ECONOMICE ALE TRATATULUI DE PACE CU ROMÂNIA AU FOST APROBATE DE CONSILIUL MINIȘTRILOR DE EXTERNE Propunerea d­lui Mo­oor în legătură cu navigaț ia pe Donare NEW YORK 29 (Rador). -- Miniș­trii de afaceri străine ai celor patru mari puteri au ajuns joi seara la un acord in legătură cu majoritatea clauzelor economice din diferitele tratate de pace. Chestiunea libertăţii navigaţiei pe Dunăre a fost din punct de vedere practic soluţionată. Mai rămâne ca Consiliul miniştri­lor de externe să discute problema reparaţiilor şi chestiunea compensa­ţiilor. In cursul reuniunii de joi seara s-a realizat un progres considerabil. D. Molotfov a prezentat o nouă pro­punere in legătură cu chestiunea Du­nării. El a sugerat ca declaraţia Consiliu­lui miniştrilor de afaceri străine pe care a propus-o Miercuri să includă următoarea clauză în primul paragraf: „Navigaţia pe fluviul Dunărea va fi ulterat şi deschisă pentr­u cetăţenii, va­sele comerciale şi mărfurile tuturor statelor pe baza egalităţii în ce pri­veşte obligaţiile pe care Ie implică navigaţia şi condiţiile de navigaţie comercială în limitele relaţiilor co­merciale obişnuite“. Această clauză a fost accep­tabilă în principiu de ceilalţi membri ai Consiliului. D. Byrnes a spus că ea trebue să fie inclusă chiar în tratatele de pace. D. Couve de Murville a declarat că doreşte o definiţie mai limpede a expresiei ,,relaţiile comerciale obişnu­ite“. D. Molotov a cerut să se acorde câtva timp pentru a examina propu­nerea d-lui Uyrnes ci problema a fost remisă adjuncţilor pentru a fi exa­minată în amănunţime. Consiliul miniştrilor de externe a căzut de acord asupra tex­tu­lui care i-a fost pregătit de adjuncţi dând formă definitivă acordurilor reali­zate in şedinţa cu caracter neformal de Miercuri in legătură cu statutul Triesto­ul şi a aprobat 27 de clauze făcând parte din secţiile economice ale celor cinci tratate de pace referi­toare la revendicările de la Germania din partea ţărilor foste inamice, drep­turile de asigurare, drepturile petro­liere şi transferarea proprietăţilor ar­tistice. CLAUZA PETROLIERA DIN TRATATUL CU ROMANIA Discutând«i*­se ch‘in» petrolieră din tratatul de pace cu România, mini­ştrii de afaceri străine au căzut de acord ca guver­nul rom­ân să anuleze, da­­că va fi nevoit legile ce fac discriminări*­ în legăt­­ură cu bunurile petroli­fere aparţinând membrii lor ONU-ului. Miniştrii fie externe nu au căzut totuşi de acord în ce priveşte preţurile pe care guvernul român ur­mează să le plătească so­cietăţilor petroliere stră­ine. Apoi Consiliul miniştrilor de externa a luat in considerare problema reparaţ­iilor, iar d. Byrnes a subliniat că in Statele Unite se sărbătoreşte ,,Ziua Mul­ţumirilor­ şi că direepa hotelului in care au loc şedinţele Consiliului a avut amablitatea de a oferi doi curcani de­legaţilor, ce se află intr‘0 cameră alătu­­rată Surâzând, d. Molotov a spus: .Nu curcanii au fost­ pe ordinea noastră de zi, ci problema reparaţiilor*. Paralel a fost de acord să se ridici şedinţa şi să se treacă in sala de mâncare. Prin taiga sibenană -­ ­avântul taina se «socreeză in minţii» noastre cu irt­ea de pustietate acea pus­tietate înfricoşetoare a câmpiei siberiene, care ne evocă şiruri de deportaţi mânate de cnuturile ofirzilor ţarului Dar călatorul care străbate azi taiga are înaintea ochilor săi imagini noi. Câm­pia s‘a schimbat şi ea în bună măsură­­dar pe alocuri este de nerecunoscut, căci în locul îngrămădirilor de colibe ce carac­terizau pe vremuri aşezările siberiene, azi se înalţă oraşe bine construite in care apa­ratul de producţie clocoteşte şi vibrează în ritmul cerut de reconstrucţie. Şi deasupra tuturor celorlalte aşezări, stă Cuzneţc ca simbol al noii industrii sovietice. La Cuznieţc adâncurile pământului as­cund miliarde de tone de cărbuni.­­­­ U­­ral, la o mie cinci sute de kilometri ripăr­ate, sunt depozite incalculabile de mine­reu. I. V. Stalin a avut geniala idee de a lega între ele cele două centre­ reunin­­du-le întru­ un singur sistem metalurgico­­carbonifer adică un combinat. Azi numeroase linii ferate paralele transportă minereul de fier spre centrul carbonifer de la Cuzinetc. Aici, atelierele, furnalele și Isteriile de cocs ale combinatului ocupă astăzi mai mult de 500 hectare- adică suprafaţa unui­­­devărat oraş. Cuptoarele Martin dau câ­teva tone de oţel pe minut. O REVOLUŢIE TEHNICA Războiul a adus transformări radicale în producţia combinatului. Mai înainte se producea aproape numai oţel laminat o­­bişnuit. Iar răzb­oiul cerea oţeluri speciale a căror producţie era foarte redusă, căci cerea cuptoare speciale. . Aici apărea o problemă in aparenţă in­solubilă. A cere cuptorului Martin să producă oţeluri speciale i-ar fi părut ori­cărui tehnician o profanare. Era doar lu­cru elementar că un otel special nu se poate produce decât intr’un cuptor mic. E greu de spus, care fhetor a fost ho­tărâtor: geniul tehnic al inginerilor sau nemărginita lui voință de a-si ajuta pa­tria primejduită. Fapt este că visul de­veni realitate: azi cuptoarele Martin fu- ie c­e oţeluri speciale răstu­rnând toate normele prestabilite. , IN ANII PAGII Pentru industria de război­, combina­tul de la Cuzinetc a fost una din bazele principale. Odată însă cu venirea răcii, producţia se cerea radical transformată. Zeci de mii de făbrici de articole de mi­re consum aşteptau de la Cuzinete mate­ria lor primă. Dacă nu am menţiona decât calea fe­­rată şi încă ar fi de ajuns. In adevăr viaţa şinelor este scurtă: ele se uzea­ză rapid. Mai ales se uzaseră repede in anii războiului când circulaţia nu cunos­cuse răgaz. Nici măcar răgazul spre a fi înlocuite. Mii de kilometri de cale fe­rată uzată şi alte mii proectate aşteaptă literel de la Cuzinetc. Un precedeu nou inventat de tehnicienii sovietici dă pen­tru şinele de pe liniile supraîncărcate, un metal de o duritate neobişnuită care se uzează cu mult mai greu. PERSPECTIVE Lărgirea continuă a exploatării impu­ri­, aflarea a mereu alte rezerve noi. Re­­t-Bua de ruine se întinde lung şi în lat, 11 lă­­a mari depărtări. Unele ramifi­caţii sunt de 1500 de km. depărtare ca de pildă cele de la Crasnobarsc sau cele din Cazahstan Şi ritmul a intvnsr’câ mereu in cursul celui ce al patrulea ."An cincinal — cel de acum — se va construi prin targă ca­lea ferată dintre Stei linse și .»tacoo rare va reuni în combined noi re-rerve de căr. uli ne tocsificabil, r/ecum st, „.4 zăcăminte de minereu de fier si e. t»țigan. In fain metalurgiei sovietice stă o mare sarcină: noul circina­ precede, cu începe­re din 1950 o producţie anual­i de 50 mi­lioane tone de fontă şi de 60 trilioane de tone de oţel. Ceea ce e mult. Nimeni însă, de la primul inginer, la ulti­mul acetate sovietic, nu se îndoeşte însă ci sarcina va fi împlinită. (Agerpres). După informaţii venite din diferite re­giuni din ţară, timpul este încă favorabi pentru continuarea campaniei de insă­mânţări­ Judeţele Ialomiţa, Buzău, R. Sărat , câteva judeţe din Moldova sunt rămase mai in urmă cu insămnânţările, i

Next