Argus, ianuarie 1947 (Anul 37, nr. 10051-10063)

1947-01-16 / nr. 10051

ANUL XXXVI! Nr* 10.851 CrÎITE și răspândiți m ultimele gtiri Interne si externe lianei, Societati AUtOCOUil Parth­olssri­st firms individuale (!w fîtpfijed­jf­?'-» tariful in funcțiune de convențiile postele Internationale Taxa de francare plătită sa numera? conf. aprobărei Bir. G­ le P. T. T. No. 30.287/938 Politico de creditS­OSIREA Nimeni nu contestă mii planie­­rea grea ce incumbă băncilor care au provocat, economiei mondiale, dificii taţi de neîn­­vins, prin acordarea unor cre­dite excesive. Ar fi, însă o eroare sa se creadă, că excesul de credit bancar se înscrie pen­­trui prima oară — în ultimul pătrar de veac — ca factor hotărâtor de inflaţie. Toata is­toria vieţii economice contem­porane — jalonată de astfel de excese — prezintă aceleaşi di­ficultăţi, şi fiece fază de pros­peritate şi-a pregătit — inva­riabil — sfârşitul, prin incon­tinenţa exagerată a creditului bancar. Dece nu s’a putut menţine, în limite rezonabile, acţiunea a­­nimatoare a creditului? Răspunsul e simplu. Există, totdeauna, o oarecare doză­ de imaginaţie în credit. Această doză a crescut enorm —­ dela primul război încoace — deoarece creditul a evoluat, tre­când dela realitate la ficţiune. In adevăr, la punctul de ple­care, el se sprijinea pe o rea­litate substanţială — gajul — care îi fixa şi limitele; la punc­tul de sosire, însă — azi — creditul­­ nu mai e decât un schimb de promisiuni — adică de ficţiuni — şi aceste ficţiuni, care au avut din totdeauna o tendinţă de exagerare, au dus, inevitabil, la catastrofă. Căci moneta, abuziv multipli­cată ele credit, sfârşeşte prin a se­ deprecia, după mmn­­eni se depreciază când guvernele recurg la procedeul rudimen­tar al rotativei băncilor de emi­siune. Şi, fiindcă inflaţia de credit e tot atât de dezastruoasă pen-­­ tru monetă ca şi inflaţia pur *i­­-simplă, economiştii au sta­­diat cu o deosebită atenţiune, Iprop­ema creditului bancar, cău­tând, prin fixarea limitelor lui, să-i desprindă şi legile de bună funcţionare. Conccluzia la care s’a ajuns e că, atâta vreme cât sporirea efectivă a producţiei şi lărgi­rea, schimburilor­omerciale mo­tivează dezvoltarea creditului bancar, creşterea corelativă a masei monetare nu constitue un pericol. Situaţia se schimbă în­să, dacă expansiunea volumului mijloacelor de plată îngădue o accelerare a cumpărăturilor spe­­culative sau o încetinire volun­tară a vânzărilor pentru con­sum. A favoriza creditul, în­ pri­mul caz, a-l împiedeca, în al d­oilea, iată îndoitul obiect pe care treime să-l urmărească, cu perseverenţă, o politică, bine chibzuită, de distribuţie a cre­ditului.­­ De aci rezultă că — teore­tic — acordarea unui­­credit — şi justificarea lui — e în funcţie de nevoile ■ reale ale în­treprinderilor şi de resursele proprii pe care ele le pot fo­losi, înainte de a primi ajutorul cerut. Iar — în practică — cu­ băncile trebuesc să fie foarte atente la cântărirea cererilor de credit ce le sunt adresate, şi că întreprinderile nu trebuesc să se mire, când sunt invitate să dovedească legitimitatea ne­voilor pe care le exprimă. Facem aceste reflecţii, fiind­că ele ramaţi etern valabile şi se aplică stricteţe pretutin­deni, m­ai uro«, ca și V V r ^ atențiunea riturilor noasi^^Rm­­petente caret' _ probabil din lipsa de valoare a monetei na­ționale — îngrădite acordarea de credite, într’o măsură mult prea exagerată, — orientând econo­mia, poate, nu în sensul ce.L mai util satisfacerii nevoilor reale ale țării. Parcel* Libros bAaMfiMWfcJIBhIMtfWMMBBBWHBWWWIIIIiauil)1....lUHdimil il IMPORTANTĂ C0NFEî£.ŢA E­CONOMICĂ la LocuiiA primului din iniţiativa d-lui Teohari Bear­­ţescu, ministrul afacerilor interne şi adun veriri la departamentul econo­miei­ naţionale, a avut loc aseară, la preie 6 o importantă conferinţă in­tern­sih­isterială. Această conferinţă, care a avut an caracter, exclusiv economic, a fost preridata, la locuinţa d-sale, de către d. dr. Petru Groza preşedintele. Consiliului de miniştri şi a reunit pe d-nii Gîi Tătăresc«, vice­preşedintei» Consiliului şi interimar la finanţe. Teohari Georgescu, prof. Tr. St.vu. iesen. ministrul. agriculturii, Rom. Zăroni, ministrul cooper­.­ţiei, E.G­. Bodnăraş, subsecretar­ de stat al Preşedinţiei, C. Agîu, subsecretarul de stat al agriculturii şi prof Tiberiu Mosoiu, guvernatorul B. N. R. Membrii guvernului au făc­u un amplu examen al situaţiei aprovi­zionărilor cu cereale și au discutat o serie de oferte primite de forurile in drept, atât d­e la casele importa­­toare din tară, cât și direct din străinătate. Sporirea preţurilor în tutun sare şi r­ etroducerea cartelelor pertre ţigări. Tutunul şi ţiga „Ecaptnat“ pe un funcţionari In .­Monitorul Oficial” de ori a apărut decizia prin care se majorează preţurile pentru fabricatele de tutun, sare, cărţi de joc Şi jocuri Rummy celuloid Majorarea este de 300% afară de cărţi de joc unde este de 200"/o. Sarea şi alcoolul s’au scump« dease­menea cu Pentru a se veni în ajutorul salaria­ţilor s’a Infiintat ţigareta ,,fc,conomat” la preţul de lei 90 bucata şi tutunul ,,Eco­nomat" la preţul rle lei 60.0OC kg care vor fabrica în cantităţi de maximum 20% din totalul producţiei în ţigarete şi se vor distribui exclusiv prin debite ordinare, autorizate de C.A M.­ de pe lângă între­prinderile industriale, miniere şi fore­stiere-S’a luat în studiu problema Introducerii cartelelor la­­ gări şi tutun. A fost Insti­­tuită în vederea perfectării acestei măsuri o cotit.de formată din reprezenta CAM ului. I N C O P -ului, P.T-T.-ului Con­e..era'iciv generale a muncii. prin noul regim al ţigărilor se urmi reşte cree­rea unui disponibil pentru port. importante cantităţi de ţigări era« susurare de Bursa Neagra şi vândute in attă-nătate in detrimentul statului. Acum statul s’a hotărît să se folosească de pr­olegiul lui şi va exporta o cantitate de ţigări in schimbul unor produse de prună necesiate­ de care avem nevoe. După cât se pare din producţia tot-Al de tutun 20% va fi atribuit economatelor. 50 % populaţiei din oraşe şi sate iar 39% va fi destinat exportului. Iată no de preţuri: NOILE PREŢURI ALE FABRICATE­LOR DIN TUTUN INDIGEN: Ţigarete­ România lei 1.408 buc., Mihai f. c. lei X­ 200 buc., Tomis f. c. lei 1.20° buc., Bucureşti f. c. lei SCO buc., Virginia Simt­inie acre în psasir­a ‘-2-a s s BHunatin­ VP DELEGAŢIEI ROMANE LA MOSCOVA MOSCOVA. 14 Corespondentul spec­ii­al al agenţiei Agerpres transmite: Azi la orei,. 9,20 a sosit la Moscova de re­aţie ministerială română în frunte cu ministrul Economiei Naţionale , Gheorghiu-Dej Odată cu delegaţia a sosit la Moscova şi d. Finoghenov, re­prezentantul comercial­ al U.R.S.S. în România pelevaţia a fost prim­ită în gara Kievskaî. Din partea ministerului Co­merţului Exterior al UR.SR.-ului erau '1° fa, primul locţiitor de ministru, d Crutk­ov, locţiitorul de ministru d. Se­­m'ceastnov, şeful secţiei balcanice d Gordiciup şi locţiitorul Protocolului d. Kuzminski. Din partea ministerului Comunicaţiilor er­ de faţă , general Vinogradov, locţiitor de ministru ?” ministerul Comunicaţiilor ier din par­tea ministerului de Externe al U­R.S.S.­­ului, d. Vlasov, locţiitorul şefului secţiei balcanice Deasemenea a fost de față de ambasador Iorgu Iorau împreună cu membrii Ambasadei române. Dele­gația este găzduită la hotel National. (Agerpres). RAŢIILE ALIMENTARE IN OLANDA H­AGA. — Raţiile alimentare pentru adulţi admise bi­lunar în Olanda sunt următoarele: .pâine 4.8 m1 grame, unt 125 gra­me, carne 500 gr. grăsime 375 grame, brânză 250 gr., zahăr 500 gr., lapte 4 litri. .Deasemenea se mai acordă 250 grame de cafea pe lună şi 100 gr. de ceai la fiecare șase săptămâni. Reducerea rafiilor de punie în Bulgaria SOFIA ti (Agerpress). — Corespon­dentul special al agenţiei ,, Ager­press’’, tutrism­­e: începând de eri, în toate oraşele din Ihtigar-'a s’au redus miile de pâine şi anume: cu 80 gr­ la pâinea neagră şi cu 50 grame la pâinea albă. : -■ -• Mm talelor, zar­zivsitfer şi Mm încărcate pentru export Pentru acoperirea cheltuel­or de control şi în conformitate cu art. 20 al legii de înfiinţare a Institutului Naţional de export, fructele, deriva­tele tot, legumele, zarzavaturile şi vinurile încărcate pentru export, vor fi taxate precum urmează: Pro­mia de kg sau fracţiune de mic kg bruto : Fructe proaspete de orice fel, 10.000 Fructe uscate de orice fel, 25.000 ini Markul şi pulpele de fructe, 20.000 Nucile în coaje, 25.000 lai; Nuci curăţate, 75.000 lei; Nucile curăţate, putrede, pentru fa­bricarea Hlefinii, 12.000 lri. Legumele și zarzavaturile 12.0Î. Vinurile de orice lei 10.000 lei. Taxele vor fi depuse la adm­in.tra­­tele financiare, *cu contul miristerului stabSlcial și Comerțului, Direcțiunea încrrețirii și regleman­tfirii exportu­­l*r rech­isa se va anexa declara­ției de încărcare c- va fi , v i JUSAw»# H rector: MSB All HURTIG CITITI mw.brasni­cu «Silraei interne si ex" srfi £4 Sor M­arie IS4/ BURSA Tjul valorilor mobiliare a erei, ieri Marţi, intri© ani bianslabă. Ile aerai operaţiunile de reallt g*au amplificat cu ose­bire grupul de acţiuni petro­lifere la grupul valorilor in­­dusiie, miniere şi foraj. Relsul cursurilor a fost în gen ei ma­i accen t­u a t. _ S'ahron­us şi unele excep­­ţiuni telefoanele, Marmorosch Blanc Nitrogen, Aur) fără însă «ţinuta lor fermă să in­­flueni orientarea generală a târâi care a fost hotărît slabă. In inpar­timen­tul efectele pubîicepgite şi cursuri aproa­pe nestemate. ©fer ER Elf PORTO F3QWLUI CIIMER­­CfL Uin situaţia a ivi­rii ministerului pentru a se ve­dea în mod practic ce se poate face pentru creearea acestei noui surse de devize. Până la depunerea legii în Cameră se va cunoaşte şi mo­dalitatea în care organizarea turismului străin în România se va­ bucura de sprijinul statului Cercurile ministerului econo­miei naţionale cred că organele Oficiului Naţional de Turism în străinătate vor fi subordona­te ministerului economiei na­ţionale, comisariatul comerţu­lui exterior. O INTERVENŢIE A CAILOR FERATE La subsecretariatul de stat al comerţului şi preţurilor a avut loc ori o importantă consfătui­re între conducerea ministeriu­lui, reprezentanţii industriilor forestiere şi cei ai căilor ferate.­Această consfătuire a fost INTERDICŢIA ex­portului DE CE­­REALE IN ELVEŢIA Dificultăţile de aprovizionare a Elveţiei în grâu au determi­nat autorităţile elveţiene, în vara trecută, să interzică abso­lut exportul de cereale şi de pro­fi­use cu bază de cereale. De atunci, aprovizionarea Elveţiei s'a agravat şi mai mult, pentru­­că ţările transoceanice trau pu­tut livra cereale Elveţiei decât în cantităţi cu totul insuficien­te. Aşa încât nici nu poate fi vorba, deocamdată, de a se ri­dica interdicţia exportului. RECTIFICARE Dintr-o eroare tipografică în reportajul din numărul de ori al ziarului nostru, privind prima şedinţă, de constituire, a nou­lui consiliu de administraţie al Băncii Ardelene a apărut gre­şit numele şi atrîtiviţi unnta mem­­brilor consiliului de adrai­­ d . . STOCKHOLM.­­ IKriSR­landa şi Suedia va scrisi^ă acord comercial în cadru! srff nici de ISO milioane coroane suedeze, la cât sunt sunt eva­luate livrările reciproce dintre cele două ţări. Suedia va exporta hârtie şi produse feroase primind din Olanda produse textile, articole electrice şi produse vegetale. 23 Noem WBliii In ed­ij K v­olumul poi \al c în conțin li alte conturi ■p! operation ■parca bonni B*ntu! avans ^La­ miliarde ■Va 1­5 No­meidafia fi' m. > st.r M'W-lum «v .o. i.. ............. L. Pour“ ÍM-L Maham Avenue, F? cnx (lî, New-York LT. S. A­­E. E. Harris & Co“ Boston 17 Mass-TT..S.A. Iur Şchippe­ a fen­eon durura­ obișnuită a,­rilor și dispoziția de a supravegnuu­­­eui ruperea de date necesare aampa­­rii viitoarelor impuneri. Oranizare a oficiilor industriale Cptribu­ţii vor avea. — Colaborarea cu statul, — Con­feerea Notke prevede desfil­niţarea cartelurilor, oficiilor şi organizaţiilor similare In cad preocupanlor guvernuîuti de a cre condiţiunile cele mai fa­vorabile colaborare între Stat, ca­­tatal şi ică, la Ministerwî Econa­­rjip.i Na die s’a studiat chestiu­­îica nîiefui organizări a oficiilor industria’edaciâniî'u-se și un an­­teproect lege în acest sens. ..Scânf a publicat în numărul s,­u de cin legătură cu această I prtbleir,»i amplu reportaj din care extern următoarele: TenSinfte ca prin gruparea indus­­triilor să srogrameie producţia în ra­port cu fiinţele interne şi de export,să semicfe hte, să se organizeze impor-1 A triburile oficiilor creiate pe baza prtului de lege, ar urma să fie în t&iţpial, de a stimula, con­trola şifîBBaliza producţia, circu­­laţia şi trndecţia produselor, prin­­ progranma producţiei fabricilor compone; fixarea cotelor de pro­duse faiate şi de combustibil, re­­cartizar şi distribuirea lor; con­­trolareai trebuinţării materialelor; îndruma, sporirea controlarea, rafiona­rea şi tipizarea producţiei; supraverea circulaţiei produselor de la­ducător la consumator, în vederetabilirii normelor de prii­­nire a­burilor; organizarea şi su­­praveghea producţiei materiilor prime ; in­tuirea importului de ma­terii pie şi echipament industrial necesarinei funcţionări a între­­prinder’. Ilară numai atât. Oficiile vor fi împutdcite să exercite operaţiuni Mmeint privind. efectuarea m. porturfî finanţarea producţitf şi a colephir de materii prime. vân.­zareajffajfe^rea prod­usplor diri­­turile, să se programeze importurile, să se programeze producţia în raport cu trebuinţele interne şi de export, să se se' îndrum­eze circulaţia mărfurilor după T.' vor fi, in general, să se organizeze În­tregul proces de producţie, circulaţie şi repartiţie a mărfurilor, in conformitate cu trebuinţeie generate.. Oficiile nor putea f înfiinţate la propunerea Ministerului Economiei Na­ţionale, cu avizul Consiliului Superior Economic şi cu aprobarea Consiliului de Miniştri, întreprinderilor,­ fie prin sprijinirea efortului constructiv al autorităţilor, în orice domeniu. Deasemeni va fi încadrată în lege o dispoziţiune speci­ila, prin care oficiile vor avea misiunea de a creia­ aşezăminte tehnice,­culturale şi so­ciale, pentru asigurarea progresului în industriile componente. CcwfdMcerfea oficUfer OFICIILE VOR FUNCTIONA CA ’SO­CIETATI. ANONIME PE ACTIUNI in conferevitate­ cu legea, cu jurnalul Con­siliului de Miniştri, de constituire, ca statutdic, precum şi cu prevederile Co­dului Comercial, având in vedere dero­gările ce vor fi menţionate. Conducerea va fi fatere... din ţa fii, unui consiliu dtt administra­ţie compus dhi mai mulţi mambri repra­­zentemţi ai industriilor re­ieşi de adunarea genera­lă, un re­pr­ezren tant al de puîtam­en tuhii având aen ■mai apropiată legătură cu oficiul respectée, un re. pre " ri­­ ■ ■­­­ ut a l ( •' a i ■ fed es vt - fiel Getter­ale a tUraeil­or delegaţi ai Minis’er uttH Economiei Afa fional­e. Atâ­t preşedintele consiliului de administraţie cât şi administratorul delegat vor fi numiţi de Ministerul Economiei Naţionale din membrii consiliului. Oficiile vor fi controlate de Minis­terul Economiei Naţionale şi ea­­■ o consecinţă consiliul de administra­ţie al fiecărui oficiu va­ fi direct râs,­pinzător faţă de acest, departament, în lege fiind prevăzute atât obligaţ­­iile persoanelor respective, cât şi sancţiunile ce se vor aplica celor care nu vor respecta legea- C1"Act­urile vor c de­sfiinţate î­n alt capitol important care pro­babil va figura în noua lege. PRE­VEDE DESFIINŢAREA CART­E­LU­RI­LOR OFICIILOR ŞI ORGANIZA­TIITLOR SIMILARE EXISTENTE IN PREZENT Noile oficii create vor prelua se­­diul, sucursalele, agenţiile sau depo, zitele o­icator cartelurilor şi organi­­zatiilor desfiinţate, precum şi activul lor în condifiunile ce vor fi stipulate în lege. Se pare insă că prin derogare vor rămâne în vigoare legile, pe baza că­­ros» funcționează: OBlC.nl ORAP-ul ?i OLEMN-ul. în toate dispoziţunile car».' nu vor Contraveni nonei legi. Atribuțiile oficiilor : B JHHHH B B ... B . ...—­...........— ■.uv. m . ..................................B^1 MAJORIR! DE CAPITAL SOCIAL Umanitarele sotcietăți a» *mi& îei majorează cai* Fl'aliul social: Aifr etala 450,000.000 la 3.000 .000,000 Ies, AI teta Slatina îie&a 2la mîle.iaise 3a 6OO»03SO»O,rlfî OH ul dela 1041000.009 la 260.000.000 fel. ­in Import din Cehoslovacia pentru S.T.B. în valoare de 15 Historic Ministerul finanţelor a in­tervenit eri la Banca Naţională şi C.A.F.A., pentru acordarea unui credit de 75 miliarde lei S.T-B -ului, în scopul finanţă­rii unui import prin compensa­ţie din Cehoslovacia. Creditul ce se va acorda este garantat de ministerul fin­an­lor, în urma autorizării în prin­cipiu de către ministerul indus­triei și al comerţului a impor­tului menţionat importul va consta din pro­curarea de materii prime, în special materiale technice, ne­cesare reparării instalaţiilor sale şi procurării de materiale pentru repararea a 300 motoa­re de tramvai, împrumutul va fi pus la dispoziția S. T. B-ului P9 măsura efectuării impar­­tului prin compensație, el fiind rambursabil prin vărsarea începând de la 1i ‘I Miniaium i.ril „Primei • i-ietăţi române de explozivi, drept fond de rulment, din care se va reţine avansul de 3 mi­liarde lei acordat C.A.M. MAJORAREA DOBÂNZII LA CREDITELE ACOR- ■ DATE TEZAURULUI MinîlsterwS finanţelor ® întocmii sin proect sie ie» pe* prin care «e majoa^ea­*ă îî'Creangîa percepută de Banca n­e'fsanaSă Ea credi­tele acordate tezaurului* dela 2 la sută la 2 Jun». Sa suta, — g. m» — PERCEPEREA IMPOZITULUI PE SALARII­­ LA COOPERATIVE După cum se ştie potrivit legii contr­ibuţiunilor directe Se regle­mentează măsurile ce trebuesc luate în c­azul când se constată că patronii declară salarii neverosimile, faţă de cele pe care le plătesc, salariaţilor lor. Institutul­ Naţional al Cooperaţiei a încureştiinţat ministerul finanţe­lor că majoritatea personalului coo­­perativelor este recrutat din mediul, rural dintre preoţi, învăţători, func­ţionari comunali şi chiar plugari ca angajaţi temporar, prestând servi­ciul numai în orele libere, cât le permite ocupa­ţi­unea lor principală, singura car­e le furnizează realele surse de existenţă, astfel că salariile ce le plătesc în general sunt mult mai m­ci decât cele prevăzute în contractele colective de muncă. Pen­tru aceste ednejdereţiuni Institutul Naţional al Cooperaţiei a solicitat să mi se aplice cooperativelor dis­­poziţiunile an. 47 din legea contri- buţiunilor directe, nefiind cazul a se fixa de organele Ministerului de Finanţe alte salarii, decât cele de­clarate de unităţile cooperatie sa­­la triap.lor lor. Cosîtmwai­e fot patfu­Mi­e«

Next