Argus, martie 1947 (Anul 37, nr. 10087-10113)

1947-03-01 / nr. 10087

ANUI XXXVII Nr. 10.087 fiJâSSEEEUL tlMPUL C« oltrfnHtt fflfl irr 1 1 '~' j "fifi'litrnin «i—iiMiwiaiipaciiM interne $t externe V jff ABONAM­E NT E t tei 5fOC­UOO 12 luni: Bănci, Socîetâti, AutorfittJ j?^î.­^yj»000 12 luni: Panicularl $1 Arma Individuate / In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, Taxa de francare plătită in numerar conf. aprobărei Dir. G­ le P. T. T. No. SC.287/939 BIROURILE: /AVEM $1 € DUC­ATUI Opinia publică a aşteptat cu un eosebit interes sfârşitul tratati­­­velor comerciale pe cari delega­ta românească le-a dus la Mos­cova. Multe nădejdi au fost puse în rezultatele cari trebuiau atinsa ■i$i din scurtele­ declaraţii pe cari d­ nîi miniştri Gheorgh­hi-Dej, Al.­­Alexandrini şi Tudor lonescu­ ie- ai plăcut presei îndată după inapoic­­area lor in tară, s’a putut constata Ifcă înfrigurata noastră aştept­are n’a fo­­st desamăgită. Rezumându-le, vom sublinia e.­isenţa lor, care în declaraţiile mi­­’­nistrului economiei naţi­nale arată 7,că avem „dreptul să privim viito­­­rul cu încredere” pentru că ace­ste acorduri „vor contribui sub­stanţial îa refacerea economică a 'tării’1. O veste tot­­d­e de bună ne-a adus d. ministru al finanţelor •'“care afirmă, înapoiat de la Mosco­va ,deci ca o consecinţă a acorda junior realiz­’te acolo, că va putea­­încheia un „buget echilibrat”, ce­­­eace până acum n‘a fost cu putin­­­tă, iar d. ministru al minelor şi­­ petrolului a precizat ca gratie hn­­jporturilor pe cari le vom­ face din­­ Uniunea Soviefcă, industria noa­stră siderurgică și petrolieră va­­putea lucra cu 75—80 la sută din :Îfcalacitatea de producţie. Caracteristica generală a acor­durilor ultime încheiate între rtoi şi marea republică vecină, e că fele tind nu cu altădată la un schimb :tte produse de consumaţie, ci la :iStilul menit să înlesnească apara­­­turei tehnice* a economiei noastre,­­procesul de restabilire la un po­­itenţial apropiat de cel antebelic. Este evident că oricâtă bunăvo­­­irnţă ni s’a arătat la Moscova pen­­itru acţiunea de refacere economi­­că a ţării oricât de largi şi de înlesnite sunt condiţiile acordului el nu putea fi lipsit de o echivalen­ţă de obligaţii din partea noastră Aceste obligaţii va trebui să le îndeplinim. Şi aci intervine categoric, ho­tărâtor, rolul iniţiativei particul­aa­re. Pentru că importurile cari au fost prevăzute în acordurile de la Moscova, cuprinzând materii pri­me, materiale, maşini şi piese, sunt destinate agriculturii, industriei, grele metalurgice, siderurgiei, mi­nelor de cărbuni, etc. cam­ toate se găsesc în proprietate particu­lară. Scopul pe care conducătorii da­­partamentelor economice l au ur­mărit prin schimburile obţinute din Uniunea Sovietică, urmează deci să fie atins prin întreprinde­rile particulare, a căror condiţie de existentă nu a suferit nici o modificare faţă de trecut. Este deci o manifestare de în­credere pe care autoritatea de stat o acordă iniţiativei particu­lare, în procesul de refacere al e­­conomiei naţionale, în opera de restabilire a potenţialului nostru economic, în asigurarea vi­torului ţării. Rămâne ca iniţiativa particula­ră să răspundă prin activitatea ei, la responsabilitatea ce-i incumbă în această operă de interes na­ţional. Munca grea pe care va trebui s’o desfăşoare, nu-şi va putea da roadele urmărite, adică bună sta­rea generală, de cât dacă se va face într’un spirit de concordie, ca­re să pună capăt atmosferei para­lizante făcută din svonuri presupu neri şi procese de intenţie. George Hor­ia Situaţia gheţurilor pe Dunăre Situaţia gheţurilor pe Dunăre la 27 . februarie 1947 se prezintă astfel: De la Bazi­aş la Bechet Dunărea este liberă de gheţuri. Barajul din jos de Bechet se menţine la km. 678 + 500 ,până la km. 662. Ghiaţa din faţa portului Corabia a plecat astănoapte astfel că, atât cât se poate vedeia la CWr­.b­ fk în sus şi fu jos Dunărea este liberă de ghiaţă. In amonte de Tr. Măgurele, până la mila 34 Dunărea e blocată NIVELUL APELOR Nivelul apelor în creşte­re de la Bazi­aş la Isaccea, iar la Tulcea în scădere cu 4 cm. Temperaturile minime înregistrate sunt în scădere pu­re minus 1 şi minus 3 grade la Galaţi şi Tulcea. Presiunile atmosferice au crescut cu 12—15 mm. Acţiunea d-lui Franasovici la Londra pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă din România LONDRA, 27 (Rador). — Coresponden­tul ’Agenţiei RADOR transmite: In vederea alcătuirii unui comitet la care vor participa persoane reprezenta­tive ale lumii britanice şi care se va o­­cupa cu strângerea de fonduri alimente şi îmbrăcăminte, centralizând toate ini­ţiativele şi ofertele de ajutor pentru R°­­tti&nia, a. ambasador Richard Franaso­­vici, a ţinut Marţi seara o conferinţă de presă în cursul căreia a expus situaţia alimentară tragică in care se află Româ­nia în general şi Moldova în special. El a accentuat că nevoia de ajutor este extrem de urgentă mai ales pentru co­­piii care mor de foame­t.a această conferinţă de presă au par­ticipat peste o sută de ziarişti reprezen­­tănd presa britanică, presa străină şi a­­genţiile de presă. LUNI 3 MARTIE SOSESC AJUTOARELE AMERICANE LA CONSTANŢA ■ ■ NEW YORK 28 (Radio). — Pes seară că 4 reprezentanţi ai Crucii a participa la opera de distribuire acordate populaţiei din regiunea în tot reprezentanţi ai Crucii Roşii am primite din partea guvernului rom Transportul de alimente va sosi ţie. Vor fi necesare 700 de vagoane celor de la Constanţa în Moldova. tul de radio New York a anunţat a­ Roşii americane au fost detaşaţi spre a celor 7000 tone de raţii concentrate fometată a Moldovei. Numirea acest­ericane s‘a făcut pi urma asigurărilor an la Constanţa pi ziua de Luni 3 Mar­­de marfă pentru transportul alimen. A încetat economia politică să fie o ştiinţă economică? Prelegerea d-luii prof. Lucreţiu Pătrăşcanui la Facultatea de Drept p. prof. Lucreiu Pătrăşcanu, titularul catedrei de economie po­litică teoretică şi-a inaugurat în marele amfiteatru al Facultăţii de Drept din Bucureşti cursul prin­­tr‘o prelegere, tratând despre: „A încetat economia poltică să fie o ştiinţă economică’? D. prof. C. A. Stoeanovîci, deca­nul Facultăţii de Drept, într’o cal­dă elocuţiune a adus salutul său­­eminentului titular al catedrei de economie pol­tică. D. prof. Lucreţiu Pătrăşcanu şi-a desvoltat apoi prelegerea, a­rătând rând pe rând, în mod do­cumentat şi nu lipsit de originali­­tate, curentele cari au lărgit no­ţiunea de economie polit­că şi care în decursul veacurilor a devenit­ o ştiinţă. Rând pe rând, economia politică a avut o bază psihologică suferind influenţa ştiinţelor socia­le, apoi incursiunea matematicilor când statistica determină pe unii să afirme că fenomenele econo­mice se pot exprima în cifre, ele fiind abstracte şi pure şi nu isto­rice şi sociale. In fine, şcoala an* Cantenuare în pagina 2-a i po­m Z Fr.Gira IDGD LH INDUSTRIEI SI FINANTE! Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 Di rţ>ct0r; MIHAIL HURTIG * SfmbaîG partie 1947 CITIŢI ' ÍÍÉBBlÍÍÉÍIÉBÍBBNSIfÉWBPWIWWB PUBLICITATEA _ C ae primește la administrația darului si la toate agențiile de publicitate. 1 . Proprietar: „ARGOS“ S. A. paseri* nt st. 308 Trib. Dfov ro, 27 Februarie 1947 BURSA Târgul financiar se menţine slab Tendinţa nu s’a manifestat, insă, la fel la toate grupele de valori. Astfel acţiunile bancare au evo­luat ferm, cu excepţiunea Băncii Româneşti, care a fost obiectul u­­ntei oferte active. Grupul petrolifer a fost lipsit de susţinere. Dezbinele de cursuri au fost mai importante la acţiunile: Astra Română şi Redevenţa. Industrialele­ Miniere au avut o mişcare vie, dar, în ansamblul gru­pu­lui, cu rezultate nesatisfăcă­toare. Acţiunile întreprinderilor de transport - comunicaţii au înregi­strat scăderi de cursuri, din care mai importante au fost la Tele­foane. In compartimentul efectelor pu­blice,, calm, cursuri fără modifi­cări la majoritatea întreprinderi­lor statului şi la scrisurile urbane Bucureşti noui. IMPORT DE PIESE PENTRU INDUSTRIA MORĂRITULUI Din cauza imposibilităţii efec­tuării importului de maşini indu­striale, indusria morăritului ţără­nesc, a ajuns în prezent să nu mai poată face faţă necesităţilor măci­natului. Foarte multe mori duc lipsă de pietre, site, curele, pânze etc. Pentru remedierea acestei situ­aţii asociaţia micilor morari, a lu­at contact cu o firmă reprezen­tantă a industriilor elveţiene pen­­tr­u tratarea unui import de piese necesare industriei morăritului. PREŢURILE marfu­RILOR IMPORTATE Subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Pre­ţurilor examinează stabi­lirea preţurilor la o serie de produse importate din Elveţia, cum ar fi segmen­ţi pentru automobile, pre­cum şi la unele cantităţi de bisulfit şi dinamuri e­lectrice importate din Un­garia. SCĂDERI DE PRE­ŢURI LA TEXTILE Până acuma, la textle, reduceri de preţuri, era numai la locul de producţie, Engrossul si endetaîlul, îşi păstrau preturile. In ultimele zîie însă, pe piaţa textilelor s’a înregistrat o uşoară scădere de preturi la magazine. Cu toate acestea, dio lipsă de numerar, cumpărări nu se fac. EXPORTAM COZI DE MATURI La Subsecretariatul de stat al Comerţului şi Preturilor, s’a îna­­­întat mai multe cereri pentru ex­portul de cozi de mături. In momentul de faţă autorită­ţile în drept examinează pretu­rile mondiale la acest produs pen­tru a se vedea dacă exportul co­zilor de mături reprezintă conve­­nienta necesară. SCĂDEREA PRODUC­ŢIEI DE ESENŢE A­­LI­ME­NT­ARE Din cauza crizei de zahăr şi al­cool, producţia de esenţe alimen­tare este în complectă scădere. Concomitent cu aceasta a scă­zut producţia de siropuri ,bomboa­­ne şi ligeururi. Cele care se mid fa­brică în prezent nu pot fî valori­­ficate decât la preţuri puţin acce­sibile şi de calitate inferioară.­ Fabricile Isepedivu, au f­ăcut intervenţiile necesare pentru apro­barea de cote suficiente de zahăr şi alcool, pentru a se putea ajunge la o mărire a producţiei. AU APARUT PĂSTRĂ­VII In vitrina unui mare magazin alimentar din Cal. Victoriei s‘au tislat păstrăvi proaspeţi cu 498000 lei kg. preţ de vânzare. STANDARDIZAREA FRUCTELOR Printr-o decizie apărută recent în „Monitorul Ofi­cial“ se hotărăște standar­dizarea fructelor destina­te exportului. Cum în luna ianuarie nu mai poate fi vorba de­­ o statidadizare, casele ex­portatoare de fructe au­ intervenit la Subsecretar­­iatul de Stat al Comerţu­lui şi Preţurilor pentru a se abroga această deci­zie, până la recolta viitoa­re. CREDITE CERUTE PENTRU NEVOILE STATULUI ‘­ Direcţia generală a bugetu­lui din ministerul finanţelor a fost sesizată de cererea Inspec­toratului general al jandarme­riei, de a i se majora creditul de 3600 milioane lei acordat ante­rior prin Banca Naţională cu încă 8 miliarde lei, sum­a nece­sară aprovizionării cu cereale şi subsistenţe a Inspectoratu­lui. Deasemeni CAFA a cerut a­­probarea de a contracta im îm­prumut de 2 miliarde lei la Cassa de Depuneri, pentru aco­­perirea angajamentelor statu­lui la societăţile unde acesta de­ţine acţiuni, (pentru opţiuni şi exercitări de orice fe de drep­tu­ri de această natură). PLATA EXPORTURI­LOR DE OPŢIUNE IN ELVEŢIA La intervenţia Ministerului Economiei Naţionale, Legaţia Elveţiei din Bucureşti a făcut demersuri pe lângă guvernul el­veţian de a se reveni asupra mă­suri ca importurile de carne de porc să nu mai fie plătite în franci elveţieni liberi. MERCURIALUL ŞI A ÎNCETAT APARIŢIA Mercurialul de preţuri al Ca­merei de comerţ din Bucureşti şi-a încetat apariţia din lipsă de hârtie. Ministerul Economiei Naţio­nale a făcut demersuri de a se acorda cota de hârtie necesară* distribuirea co­TELOR DE TEXTILE Delegaţia mixtă a asociaţiilor profesionale DEMAP, a termi­nat operaţiunile de distribuire a cotelor de textile din tranşa Vil-a de bumbac sovietic. Tranşa fiind mai mică dis­tribuirea sa făcut având în vedere veniturile impozabile ale întreprinderilor şi capacitatea lor. In curând vor începe opera­ţiunile de distribuire a tranşei a VIII-a, care este în curs de vămuire* FASOLE DIN ORIENT Ini urma tratat­ivei or care au avut loc între fir­mele de la noi și cele din Orient, urmează să impoar­tăm o importantă cantita­te de fasole contra export de cherestea. Raportul de schimb este 5 jum.—6 mc. de chere­stea la o tonă de fasole. O insuliosiajic a gospodinelor daneze COPENHAGA 27 (Rador). — Peste­­*0 mii de gospodine danele au defilat Miercuri pe străzile oraşului. Criticând modul de distribuire a pro­duselor esenţiale, gospodi­neia au cerut o justă distribuire Pregătirea campan­iei de însămânţări D. ministru TRAIAN SAVULES­­CU a avut eri la Ministerul Agri­culturii o consfătuire cu denutaţii din judeţele bântuite de secetă. D-sa a făcut o amplă expunere a­­supra felului cum se va desfăşura campania de insăraântări. Intre altele a declarat că un nu­măr de 632 ingineri agronomi băr­­baţi şi femei au primit însărcinări de a activa în campania de însă­­mânţări. Din numărul de 632 ingineri agro­nomi 232 de persoane a­u fost deţi­nate de la diferite servicii din ad­ministraţia centrală a Ministerului Agriculturii. liMEi bifilii­ei Operaţiunile de inventariere a bu­­nurilor armatei sunt în continuare. Termenul de executare a acestei operaţiuni a fost prelungit până la 31 Martie a. c. Din cantităţile inventariate până în prezent, comisia de repartiţie care funcţionează pe lângă mini­ste­­rul economiei naionale a distribuit­ 210 tone nifra de amoniu societăţii de explosivi şi 100 tone ministeru­lui de agricultură. 13­ 000 kgr. trotil, 4500 kgr. fitil Bikford şi 7000 kgr­ carierelor de V­­atră ale CFR-ului. 10­ 000 kgr. colomoniu ministeru­lui de agricultură, rămânând de re­partizat încă o cantitate de 136.000 kgr. 300 zinc electrolitic uzinelor Tif­tan-Nadi­ag-Calan și lop tone zinc uzinelor Metrom. Situaţia aportului de «Mări­­» flifia Importatorii elveţieni au adus la cunoştinţa autorităilor noastre, că exporturile româneşti de păsări tre­buise însoţite de un certificat al au­torităţilor medicale veterinare că în România nu mai există epidemia denumită Ciuma păsărilor. In ceea ce priveşte preţul de 3,40 fr. glv- care revine franco frontiera elveţiană la 3,65 fr. elv, comerci­anţii elveţieni fac unele obiecţiuni." RIDICAREA BARIERELOR DE CONTROL DIN JURUL CAPITALEI Suntem informaţi că în­cepând de eri au fost ri­dicate posturile militare fixe de control de la barie­rele şoselelor care întră în Capitală. După cum se ştie aceste bariere fuseseră aşezate pe linia de centură a for­turilor. Credem că această mă­sură luată de forurile su­perioare a fost dictată de dorinţă de a se înlesni a­provizionările cu alimen­te ale particularilor din Capitală. *!♦*#!* ( Desigur că noua măsură va reuşi să facă posibilă circulaţia mărfurilor în­­tre comunele din preajma Capitalei pe o rază de cca. 25 km. ) Nădăjduim că prin ridi­carea acestor bariere a­­fluxul de mărfuri ţărăneş­ti va determina o vizibil­ă scădere a preţurilor. ! Ce categorie de fumători fără dovadă pot obţine cartele de ţigări Administraţia C. A. M. ne tri­mite urm­ătorul comunicat: Fumătorii, domiciliaţi în Bucu­­­reşt­i şi cari nu poSed­ă Dovadă de rămânere în Capitală Şi se află în un® din categoriele de mai jos, se­ vor înscrie începând de la 3 Martie a. c­, la debitanţii din raza Circ. de Poliţie unde Iccu­zesc şi îşi vor ridica cartela d® ţigarete sau tutun de la. Circ. de Poliţie respectivă, în finele de 7, 8, 9, 10 şi 11 Martie a. orele 7,39-13,30 şi 15-18 şi anume: a) Supuşii străini, pe baza paşa-­ poartalor şi a Biletului de liberă pe­trecere în ziară: b) Studenţii din anul I, pe baza carnetului de student, vizat pe anul în curs şi a fişei de imobil Nr. 2- c) Bătrânii peste 65 ani, pe baza fişei de imobil Nr. 2. La eliberarea cartelelor vor in­dica numele şi adresa debutantului şi numărul de ordine din tabloul­ de înscriere. Fumătorii cari nu şi-au ridicat cartelele în zilele programate, prin comunicatul anterior, şi le pot ri­dica în zilele şi orele indicate mai sus, de la Circa de Poliţie care *a­­parţine. ^ După :1 Martie a. c, nu se vor mai elibera cartele. livrarile tre materii prime şi produse din I. R. S. S. S­e știe că in cadrul acordului econo­mic româno- sovietic recent semnat la Moscova, sunt prevăzute importante cantităţi de materii prime necesare in­dustriilor siderurgice, petrolifere mi­niere, textile etc. Deoarece necesităţile de materii pri­­me sunt foarte mari în momentul de faţă, suntem informaţi că forurile su­­perioare în drept au întocmit un tablou prin care se stabileşte urgienţa cantită­ţilor şi felul produselor care vor fi importate în primul rând din U.R.S.­ Astfel s-au fixat categorii de mărfuri de primă urgenţă precum şi de a doua urgenţă, care urmează să fie adusă în ţară, putem arăta că chiai* de pe acum s‘a intervenit pentru a se importa la timpul pur cel mai spart 0 primă cantitate d® 250—Sl 10 tone de cocs care este destinat Odesterului. Celelalte produse urmează *1 ele si sosească conform necesităților, accentul punându-se pe materialul tabular tre­buitor industriei petrolifere și textul destinat filaturilor. ACORDUL ECONOMIC CU CEHOSLOVACIA Deoarece la 30 Aprilie cor. expiră noul termen al acordului economic ro­mâno-ceh­o­slovac, la Mini­­steru­l Economiei Naţiona­le au început lucrufrrile pen­tru strânggerea datelor pri­vitoare la începerea tre noui negocieri intre țara noastră şi Cehoslovacia. Suntem, informaţi că dată fiind importanţa a­­cestui acord în vigoare, precum bunele rezulta­te date până în prezent, tratativele care vor încer­ne în cursul lunei Martie să prevadă şi alte mărfu­ri şi materii prime nece­sare economiei noastre. Cum se repartizează cotele de fire de mutase Deoarece s-a constatat că repartiţia de cote de fi­­re de mutase din 1013, pen­tru industria textilă, nu era suficient de obiectivă, indu­str­ia textilă a hotărât de comun acord ca mini­sterul industriei şi comer­ţului să se adopte un nou sistem p­­entru stabilirea cuielor cuvenite fiecărei fr­­brici sau atelier, şi anus­me: distribuirea cotelor de fire de mătase SA SE VADA DUPA NUMĂRUL MAŞINILOR IN FUNCŢIE NE ŞI FELUL ACEST­O îl MAŞINI.­­ Hotărârea industriei de textile a fost aprobată de către ministerul industri­­e­ şi comerţului. Modificări de coeficienţi de renta­blitate Ministerul Finanţelor a dat o de­cizie prin care diminuează, pe exer­ciţiul 1946^947,­­ coeficienţii de ren­tabilitate la categoriile din tabloul de coeficienţi, menţionaţi mai jos, după cum, urmează: Nr. 252- „Fabrici de ciorapi di mătase"V dem 25 la su­tă la 20 la sută. Nr. 278: ,,Fabrici de tricotaje şi împletituri de bumbac”, dela 12 la Sută la 9 la sută Nr- 288: „Fabrici de impetituri de lână, bumbac şi mătase“ dela 12 la sută la 9 la sută. Nr. 343: ,,Comerţ de galantere, lenjerie şi articole de modă bărbă­teşti şi femeieşti’’, delà 18 la sută la 14 la sută­ Nr. 346: „Comerţ cu pisării fe­meieşti’’, delà 22 la sută la 18 la sută. Nr.­­3: „Fabrici de ciment”, delà 14 la sută la 8 la sută. Nr- 33 bis: „Comerţ de geamuri", delà 18 la sută la 14 la sută. ART. 2- — Se revine în parte a­­supra deciziei ministeriale cu 271.901 din 1947, publicată în Mo­nitorul Oficial cu Nr. 25 din 31 Ia­nuarie 1947, numai în ceea ce pri­veşte coeficientul de reabilitare de la Nr. 251: „Fabrici de ţesături de mă­tase naturală şi artificială”, pentru care se fixează coeficientul de ren­tabilitate de 9 la sută pe exerciţiul 1946-47­ Deasemeni s-a revenit în parte asupra deciziei ministeriale cu Nr. 273-824 din 14 Februarie 1947, în sensul că se fixează pe exerciţiul 1946-47 coeficienţii de rentabilitate la categoriile din tabloul de coefi­cienţi, menţionaţi mai jos, după cum, urmează: Nr. 294: „Filaturi de in‘‘, la 4 la sută. • ' Nr. 295: „Filaturi de cânepă la 4 la sută. Nr. 276: „Fabrici de ţesături de bumbac fără filatură1, la 6 la sută■ MAJORĂRI DE ORIJAJ SOCIAL următoarele: societăţi anottime îşi majorează capitalul social. SURSA MORARILOR (SUMA) dela 40 milioane la 130 milioane lei. CREDITUL TEHNIC de la IOO milioane la 200 mi­l­ioane lei. MARMOROSCH BLANK delà L25G.GÖÖ.G80 2 miliard® 500 milioane lei, INDUSTRIA BE LUT, OH IR Í Ş-ARI EŞj ! T delà 1=260.000.0©© |a Í miliard 890 m.Iioem® Iei, eventual la 2.529.009.000 le?, prin récVàlttarèa asţfc vfclêd. ”"'J

Next