Argus, aprilie 1947 (Anul 37, nr. 10114-10133)
1947-04-02 / nr. 10114
.IU Incheerea unui acord privind transporturile aeriene între România şi Ungaria —■ Primele curse Bucureşti - Arad - Budapesta la 15 Aprilie a. c. — După cum am anunţat la timp o delegaţie aeronautică română, condusă de d. comandor Eugen Pădure, a fost la Budapesta unde a tratat încheerea unui acord aerian între România şi Ungaria. Delegaţia s‘a înapoiat în ţară cu rezultate pozitive. Acordul care s‘a încheiat şi semnat priveşte înfiinţarea şi exploatarea de linii aeriene între cele două ţări. Astfel s’a stabilit înfiinţarea de linii aeriene regulate între Bucureşti, Arad şi Budapesta, în ambele direcţiii, exploatate de soc. româno.sovietică T.A R. S. şi soc. maghiaro.sovietică de transporturi aeriene „MASZOVLET“. Totodată s-a stabilit dreptul reciproc de a efectua sporuri de tranzit cu sau fără aterizare peste ambele teritorii. Separat de acord încheiat între cele două ministere de comunicaţii, român şi ungar, cele două societăţi au încheiat o convenţie. Principiile care stau la baza acordului şi convenţiei sunt: deplina reciprocitate şi egalitate de tratament între ambele părţi. Tratativele au decurs într'un spirit de armonie şi înţelegere perfectă. Acordul şi convenţia vor intra în vigoare pe la mijlocul lunii Aprilie a. c. când vor începe şi transporturile aeriene. CREDITE ACORDATE DE ..SOVROMBANC »r j — Banca Sovieto-Romănă S. A. .,Sovrombanc’' a acordat deschideri de credit la următorii debitori: Industria Textilă Arădeană S. A. cu sediul în Arad str. Poetului nr. 1-c, lei 4 miliarde 296 milioane, garantat în aui cu 25.800 kgr. bumbac brut importat din U.R.S.S., aflat în depozitul fabricei. Filatura Românească de bumbac S prin Șos. Pantelimon, lei 3 miliarde 672 milioane, garantat în gaj cu 30 mii 600 bar. bumbac idem,, aflat la sediul fabricei. Uzinele Textile Sf-tii Gheorghe S. A., din București str. Brezoianu 13, lei 583 milioane 800 mii, idem cu 13.900 kar. bumbac, idem. Idem idem, idem 8.700 kgr. idem, idem. Ieri, Luni, a avut loc adunarea gerenară a membrilor Asociaţiei Bursei de Efecte şi Acţiuni. Biroul a fost format din d-nii: Alex. 4 Săvulescu, preşedintele comitetului bursei, Gh. Moscu (Banca Românească), Huneş (Reşiţa) şi I. Niculescu secretarul general al bursei, asistat de d. Adrian Caciuc, directorul bursei S-a citit darea de seamă a activităţii bursei şi comitetului pe anul 1946. Au fost admişi ca membri în Asociaţia bursei: Banca Sovieto-Romănă S. A. Sovrombank, Banca Danubiană şi Banca de Credit General. Adunarea a desemnat în comitetul bursei, pe d. Victor Beloianu, director al Băncii Comerciale Române, ca reprezentant al marilor bănci. D. Alex Săvuiescu, prezidentul adunării a propus alegerea a 20 membrii în Camera Arbitrais a bursei, fiind desemnaţi, ca reprezentanţi a diverse întreprinderi d-nii : Anton Aloman (Banca de Scont), D. Bârsan (Banca Albina), Gh. Băicoianu (Credit Urban), Ion Bicleanu (STR.), Elias Campus (Banca Campus), Poldy Chapier (B-ca Comercială Italiană Română), Gh. Dimitriu (Credit Industral), Th. Eftimiu (Banca Eftimiu), Jacques Finkels (B-ca Finkels), Ion Floreni (Banca Timişoara), Adolf D- Friedman (Banca Generala), Stfilian Loga (Banca Chriesoveleni), C. Moldoveanu (B-ca de Credit Română), Gh. Moscu (Banca Românească), Ion Negrescu (Locuinţe Eftine), Nic. Popovici (Incop), D. Silberman (Banca Ţării), G. Simoniu (Banca Urbană), N. N. Stoika (Banca Stoica), Ernest Vulcan (Soc. Bancară Română) JIARGUS“ Şedinţa de eri dimineaţă a Adunării Deputaţilor s-a deschis la orele 11, sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vicepreşedinte, pe banca ministerială fiind d. Radu Roşculeţ. După citirea sumarului şedinţei precedente se dă cuvântul d-lui V. V. Protopopescu (PNP), care cere exproprierea a două imobile vecine cu Academia de înalte Studii Comerciale prezentând in acest scop un proect de lege din iniţiativă parlamentară. D. prof C. Parhon se ridică împotriva proectului prezentat de d. Protopopescu, spunând că este o impietate faţă da memoria aceluia ce a fost profesorul dl Nanu Muscel, imobilele aparţinând văduvei acestuia. D. V. V. Protopopescu, în replică, nu aderă la părerea convorbitorului, insistând asupra necesităţii de a se face această expropriere. D. Stelian Nițulescu, (PCR), în aceiaşi chestiune, referindu-se la regulamentul Adunării în privinţa proectelor din iniţiativă parlamentară, subliniază faptul că proectul trebue mai întâi trimis consiliului de coordonare. Proectul, în cele din urjmă, este trimis comisiunei de specialitate spre a decide. Apoi şedinţa se ridică. După amiază, Adunarea s-a deschis la orele 17,10. Prezidează d. M. Belea, pe banca ministerială, d-nii: Teohari Georgescu, Gh. Vântu, Al. Alexandrini, Ion Pas, O. Livezeanu, prof Porfiri, R. Zăroni, R. Roşculeţ, C. Agiu, M. Florescu și C. Daicovici. Se dă cuvântul d-lui V. Modoran (PNŢ), care întreabă pe d. ministru al cultelor dacă are cunoştinţă de activitatea politică a protoereului din jud. Vlaşca. In continuare, d. deputat Modoran cere ministrului cultelor să i se pună la dispoziţie un tablou de toţi preoţii cari au fost voluntari de război şi mai deţin azi funcţiuni administrative. In a doua comunicare, adresată aceluiaşi departament, d-sa întreabă dacă se cunoaşte activitatea ce o desfăşoară prof. D Ştefănescu în sfera de conducere a Sfintei Patriarhii. D. Vasile Tiroiu I PNL1. face o comunicare d-ior miniştri de interne şi lucrări publice, în legătură cu situaţia uzinelor electrice din judeţul Putna cari au nevoe de o urgentă refacere In a doua comunicare d-sa cere refacerea drumurilor din judaţul Putna. D. Gh. Vântu, răspunzând de pe banca ministerială, arată că uzinele electrice din comune ţin de ministerul ce-l conduce. Spune că se va face tot ce e posibil pentru îndreptare. In ce priveşte şoselele din Putna, d. ministru Vântu spune că va trece in planul de lucrări din acest an şi şoselele din acest judeţ. D. ministru Alexandrini depune pe biroul Camerei 11 proecte de legi, citind mesagiile regale ce le însoţesc. D. Octav Livezeanu, ministrul informaţiilor, răspunzând unei întrebări, formulată într-o şedinţă anterioară de către d. deputat Achille Şaraga, privitor la taxele din staţiunile climaterice, arată că suma de 20 mii lei pe zi pentru vilele de la Predeal, cari încasează şase sute mii lei pe zi pentru pensiune completă, e o sumă molestă. D-sa arată în continuare scutirile ce au fost acordate invalizilor şi salariaţilor. D. Achille Şaraga, în replică nu este de acord cu cele spuse de ministrul informaţiilor. D. Nicolae Costa (Fr. PI.), cere d-lui ministru al petrolului să trimită două cisterne de petrol în jud. Bihor. D. Const. Mitroiu (Fr. PI), se referă la o comunicare mai veche adresată ministerului educaţiei naţionale in ce priveşte produsele unor şcoli de meserii. Cere din nou actele în această chestiune. D. Ion Lungu (PNŢ), face o comunicare d-lui ministru al educaţiei naţionale şi cere o serie de acte in legătură cu activitatea inspectoratului şcolar din Dolj. D. Miron Niculescu, subsecretar de stat, arată că s-au luat măsuri de suspendare a inspectorului Godeanu din Dolj. Se dă citire mai multor proecte de legi şi se votează luarea în considerare. D. preşedinte Miron Belea anunţă apoi activitatea comisiunilor şi cere deputaţilor să treacă în sălile respective. * In şedinţa de Duminică dimineaţa a Camerei, prezidată de d. EM. TATARESCU. d. OCTAV LIVEZEANU, ministrul informaţiilor a depus proiectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referritoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor, după care s'a votat o serie de presute de legi. Cormisiunea economică a Camerei a luat aseară în discuţie proectul de lege depus în şedinţa de Duminică dimineaţă, pentru modificarea legii preţurilor, salariilor şi tarifelor. După şedinţa comisiunei, raportorul general a desvoltat în Cameră raportul asupra nouei legi a preţurilor şi salariilor, urmând apoi discuţia generală a legii. Trecându-se la vot, pe articole şi în total cu bile, Camera a adoptat proectul de lege Şedinţa adunării deputaţilor s-a ridicat la orele 12,25 noaptea. Buletin Parlamentar Camera a votat legea preţurilor şi salariilor Noiile prefiri la explozivi Ministerul Finanţelor a aprobat majorarea preeţurilor de vânzare la explozivi cu începere dela 1 Aprilie 1947, după cum urmează: Gelatină explozivă, delà lei 180 300 la lei 1.082.00 kg- Dinamita I, delà lei 130.300 la lei 782.000 kg. Dinamita II, delà lei 84.000 le lei 483 000 kg. Dinamita III, delà lei 82000 la lei 495.000 kg. Gelatina Astralit, delà lei 80.400 la lei 482.000 kg. Dapita, delà lei 76.800 la lei 461.000 kg Astralita, dels led 32-800 la lei 197 mii kg, delà lei 31.300 la lei 188.000 delà lei 29.300 la lei 187 Azotinul kg. Aninita, mii kg. Balistita pentru sonde, delà lei 338 700 la lei 2 032.000 kg. Pulberea de mină, delà lei 43.400 la lei 207.000 kg. Pulbere de vânat, fină în cutii a 200 kg. delà lei 63.500 la 381.000 lei kg Pulbere de vânat, în cutii a 1 kg. delà lei 54.800 la liec 330.000 kg. Pulbere de vânat, extrafină, în cutii a 200 kg- dela led 74.700 la lei 448.000 kg Pulbere de vânat, extrafină, în cutii a 1 kg dele lei 66.100 la led 39. 000 kg. Fitil dubiu ordinar, dela lei 25.400 la lei 152.000 col- Fitil impermeabil, delà led 53.100 la ie] 320.000 col ű TsTITc. Sindicatul micilor Industriaşi metalurgişti Primim următoarele: Sindicatul Industriaşilor Metalurgişti din Bucureşti str. Sărindar nr. 6 et I, aduce la cunoştinţa d-lor membrii că întrucât Adunarea Generală extraordinară din 30 Martie crt. nu a întrunit numărul legal de membrii, viitoarea Adunare Generală va avea Ioc Duminecă 6 Aprilie orele 10 dim, la sediul Sindicatului, ţinându-se cu aceiaşi ordine de zi şi cu orice număr de membrii la zi cu cotizaţiile. Fiind chestiuni vitale de comunicat, toţi d-nii membrii sunt rugaţi a lua parte. . Un credit de 291 miliarde lei pentru fabricarea maşinilor şi un clic sor agricole La intervenţia ministerului de finanţe, Consiliul Superior Economic a aprobat acordarea unui credit de 291 miliarde 550 milioane, care urmează a se pune la dispoziţia INCOP- ului pentru procurarea maşinilor şi uneltelor agricole, care vor fi distribuite pe credit micilor agricultori prin INCOP. Până acum INCOP-ul a primit un credit de 17 miliarde 500 milioane lei, iar Arsenalul Armatei, la cererea INCOP-ului 10 miliarde Iei. Ministerul finanţelor a intervenit la Banca Naţională, pe baza aprobării Consiliului Superior Economic să mai pună la dispoziţie INCOP-ului, în cadrul creditului de mai sus, încă 50 miliarde Iei, necesar finanţării comenzilor de maşini şi unelte agricole, urmând că el să fie utilizat pentru comenzi în ţară, iar produsele să fie distribuite până la 31 Decembrie ac. tjjterk*, pe măsura nevoilor se acordă game în cadrul aceluiaş credit, prevăzut ca din împrumutul de St «J»e awr 9* m*i 50 miliarde lei ce se va acorda acum d* Banca Naţională, INCOPul să nu primească decât 40 miliarde lei trecându-se asupra INCOP-ului împrumutul de 10 miliarde lei achitat Arsenalului Armatei. Se distribue benzina In loc de petrol lampant Ni se aduce la cunoştinţă că din cauza lipsei de petrol lampant la depozitele din Capitală, atât depozitarii cât şi vânzătorii ambulanţi distribu populaţiei benzină, fără să-i încunoştiinţeze de acest fapt. Din această cauză majoritatea gospodinelor care folosesc lămpi cu petrol, au avut de suferit explozii. Cerem forurilor superioare de resort, să intervină de urgenţă, împotriva depozitarilor incorecţi, luând la acelaş timp măsuri pentru a asigura cantităţile de petaoll accesate populaţiei fle Cgttaj. ŞTIRI ECONOMICE şi FINANCIARE Modificări în regimul francez al exporturilor PARIS (Radio). — Guvernul francez a modificat de curând dispoziţia care prevede că nu se poate admite nici o schimbare de ţară de destinaţia în ceea ce priveşte utilizarea licenţelor de export şi angajamentelor de schimb. Intr'adevăr, se întâmpla adesea ca un exportator francez să primească în ultimul moment, din partea clientului său străin, ordinul de a îndrepta mârfurile spre o altă ţară decât un care făcuse din capul locului obiectul convenţiei. Pe viitor exportatorii francezi vor putea pune pe licenţele şi angajamentele de schimb menţiunea. ..cutare ţară sau oricare alta, după instrucţiunile eventuale ale clientului** Discuţiile la comisia financiară in buget ! Camerei Precizările d-lui Al. Alexandrini, ministrul finanţelor Comisiunea financiară şi bugetară a Camerei a ţinut aseară a treia sa Şedinţă, in continuare® discuţiunilor privitoare 1® bugetul general al statului. D. Mihail Ghelmegeanu, preşedintelecomisiunii, a subliniat spiritul de colaborare de care este animată comisiunea, arătând insă că bugetul a fost depus cu întârziere şi fără toate bugetele anexe. Cu toate acestea, comisinea s-a pregătit să-şi înceapă lucrările. Socoteşte necesar să se acorde un răgaz pentru a se putea studia rezultatul muncii de până acum şi pentru ca ministerul finanţelor să găsească soluţia potrivită împrejurărilor. D. Al. Alexandrini, ministrul finanţelor, a mulţumit membrilor comisiunii pentru marele interes acordat discuţiilor. Bugetul a fost depus, intr'adevăr, cu intârziere, datorită faptului că fiind In misiunea la Moscova, d-sa nu a putut desăvârşi — aşa cum intenţiona — 1* 1 Martie. Este şl d-sa de părere să se acorde răgazul cerut, pentru a răspunde al criticilor formulate, mai ales In ce priveşte obiecţiunea că bugetul este antidemocratic, obiecţiune pe care o socoteşte neîntemeiată. Regretă că nu putem apărea cu bugetul la 1 Aprilie, ceea ce ar fi ’»‘vut un efect liniştitor pe piaţă şi constată că formula tehnică cea mai bună e aeea a aplicării douăsprezecimii. Vom Încheia Intre timp bugetul complect, astfel că la 1 Mai legea să devină lege pentru toți. In încheiere, d. Alexandrini arată că astăzi va prezenta în acest scop propunerile sale. Un credit argentinian pentru Spania PARIS (Radio) — Cercurile financiare internaţionale au înregistrat de curând svonul că Argentina urmează să acorde Spaniei un credit comercial, a cărui sumă va fi furnizată prin excedentul de lire sterline pe care Argentina îl deţine In Marea Britanie. In legătură cu aceasta, la Londra s-a declarat că ,,Argentina este liberă să dispună cum dorește de sumele deblocate din contul său in lire sterline. } Noui „produse esenţiale“ pentru economia turcă ANKARA (Radio). — Guvernul turc a hotărât să adaoge încâ 200 de artico- le noui la lista veche de produse con- siderate ca esenţiale pentru economia naţională. Printre cele 200 de articole figurează: piele artificială, fire textile diverse, ţesături de catifea şi lână, haine d® lână, seminţe, coloranţi, materii plastice, articole de sport, instalaţii sanitare şi materiale de construcţii. Anglia cumpără mobilier din Cehoslovacia LONDRA (Radio). — Angia cumpară instalaţiuni complecte de dormitoare in valoare totală de 2 milioane lire sterline. Întrucât ofertele cehoslovace au fost cele mai convenabile, se pare că cea mai bună parte din comandă va fi atribuită industriei cehoslovace. REGIMUL APELOR IN ROMMANIA —O situaţie paradoxală — terenuri agricole degradate — Navigaţia pe râuri nu există — Irigaţiile — lin plan pe 3 ani — Prevederi pentru exerciţiul 1947-1048—Concluzii în fiecare an. In primăvară, ziarele aduc la cunostinta cititorilor o parte din ravagiile pe care le provoacă inundaţiile la: culturi, căi de comunicaţii, aşezări omeneşti, etc. Din nefericire nu numai primăvara, dar chiar în afara epocii topirii zăpezii se înregistrează în ţara noastră apt mari ,şi pagubele, sinistrele sunt in multe cazuri incalculabile. Situaţia in care ne găsim anul acesta este cu totul specială: după doi ani de secetă cruntă, am avut o iarnă cu zăpadă foarte abundentă, iar inundaţiile, care se produc va fi o nouă verigă la şirul greutăţilor şi suferinţelor prin care trecem Ţara noastră este brăzdată de râuri importante ca: Someşul, Crişurile, Mureşul, Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa, Buzăul, Bistriţa Siretul şi Prutul Punerea în valoare a acestor râuri nu poate fi făcută decât prin importante lucrări de amenajare. Inundaţiile pe care ele le produc periodic au degradat suprafeţe imense de terenuri agricole (circa 1.200.00 ha) au distrus nenumărate opere de artă căi de comunicaţie au pus în pericol şi au distrus nenumărate locuinţe ş. a Regimul din ce în ce mai torenţial al râurilor a făcut să se agraveze situaţia şi să influenţeze defavorabil economia genrală a ţării. Amenajarea râurilor ar putea reda culturii terenuri mlăştinoase care însumează suprafeţe importante. Navigaţia pe răuri nu exista In domeniul navigaţiei pe râurile arătate mai sus nu s-a ajuns la nicio realizare, astfel că în prezent România nu este în măsură să profite de marile avantaji pe care Ie oferă transporturile la masă pe apă, care, după cum se ştie, sunt cele mai ieftine. Folosirea apelor pentru producerea de energie hidraulică este de aserveni neglijata ca şi alimentarea cu apă potabilă a comunelor rurale. Irigaţiile Lucrările de irigaţii sunt foarte reduse şi din lipsa lor producţia agricolă, în copiile de secetă a fost integral compromisă. Ultimii doi ani ne-au arătat din plin acest adevăr. După cum am mai scris în ziarul nostru , este suficient să se facă, pentru început irigarea unei suprafeţe limitate care să asigure, in anii secetoşi, un minimum de hrană pentru consumul viu» Pentru aceste motive socotim că este momentul, să se pună imediat in discuţie o problemă care in ţara românească nu s’a pus niciodată cu suficientă seriozitate: regimul apelor. Situarea noastră este mult inferioară faţă chiar de ţările vecine: Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria ca să nu mai vorbim de Elveţia, a. O situaţie paradoxală Ne găsim în poziţia paradoxală că în verile secetoase suferim de lipsa apei, deoarece nu avem terenuri frigate , iar perioada desgheţului revarsă peste maluri apa care nu trebue, care distruge sau degradează Lucrări care trebuiau să fie terminate In ultimii 20 ani- Direcţia Apelor din Ministerul Lucrărilor Publice, conform proectelor sale, ar fi trebuit să obţină, desigur dacă ar fi fost pusă în situaţia de a putea executa — cu uşurinţă următoarele rezultate: 1.500.000 H .P. instalaţi în uzine hidroelectrice, 400.000 ha. redate agriculturii prin indiguiri de albii, 500.000 ha. terenuri irigate, 5oo km. râuri amenajate ca şi toate oraşele şi majoritatea comunelor rurale îndestulate cu apă. Un plan pe 3 ani In ultimul timp Direcţiunea Apelor a Întocmit un plan pe trei ani în care a ţinut seamă de posibilităţile financiare bugetare ca şi de cele regionale. Din cauza acestor posibilităţi care sunt restrânse nu s’au putut prevedea — Îndeosebi pentru exerciţiul 1947 — 1948 — lucrări mari ci numai lucrări cu catre eter local. Amenajările de râuri Direcţiunea Apelor a propus pentru exerciţiul viitor o serie de lucrări extrem de urgente, trecute in planul pe trei ani ca fiind de urgenţa întâia şi însumând 35531 milioane lei iar cele din urgenţa doua 4.851 milioane lei (la preţurile din Decembrie 1946). In urgenţa întâia sunt cuprinse lucrările de valoare redusă, cu excepţia amenajării râului Buzău de o parte şi de alta a liniei ferate Făurei — Tecuci, amenajarea râului Streiu, drenarea cartierului Ticău — Iaşi, amenajarea râului Târgului din Câmpulung (începută de 10 ani). Râul Buzău îşi schimbă albia, din 1940, pe un sector de 20 km, transformând în bălţi 20.000 ha. Linia ferată Făurei — Tecuci, în fiecare an este distrusă iar com. Nisipeni a fost siptă, să şi părăsească amplasamentul. Direcţinea Generală CFR a aprobat să vină cu 2 miliarde pentru înlăturarea apestui rău. Amenajarea râului Streiu a început în 1941. Drenarea cartierului Ţicău — Iaşi este incepută din 1934 şi continuată parţial. Sunt cunoscute dezastrele provocate de terenurile fugitive în acest loc. Lucrări edilitare Ca lucrări edilitare sunt prevăzute: alimentarea cu apă a localităţilor: Feldioara, Râşnov, Comarnic, Zimnicea, Sinaia, şi reparaţiuni la cele existente. Lucrări la graniţa de Vest Lucrările de amenajări şi instalaţiuni hidraulice la graniţa de Vest a ţării formează un capital important având în vedere obligaţiunile reciproce, ce decurg din convenţii, acorduri, etc. încheiate cu Iugoslavia şi Ungaria. Pentru apele care gravitează spre ţările vecine, în scop de a menţine unitatea de regim, — deoarece o bună parte din aceste ape sunt tăiate în două de frontieră — trebuiesc luate măsuri în comun. Si pentru acestea s’au prevăzut fondurile necesare iar acum se găsește în Iugoslavia o comisie română care să coordoneze măsurile luate de amândouă statele. Concluzii in cele arătate mai sus am subliniat lipsa de interes cu care a fost tratată problema regularizării cursurilor de apă de la noi din ţară ca şi a operaţiunilor anexe. După spusele specialiştilor situaţia noastră este cu totul inferioară faţă de chiar de vecinii noştri balcanici ca să nu mai discutăm ţările occidentale unde lucrările săvârşite sunt foarte mari. Totdeauna ne-am împotmolit de greutăţile bugetare. Aceste aşa zise greutăţi, mai ales în vreme de pace, neau oprit nu să realizăm ci chiar să facem studii, proecte de viitor. Desigur că nu astăzi vom pleda pentru trecerea la acţiune în acest domeniu — cu toate că sunt argumente suficiente pentru aceasta — dar că este timpul să rupem cu tradiţia delăsării continuă în privinţa stupilor şi proectelor. Să creem posibilităţi tehnicienilor să întocmească cel puţin planuri care, atunci când se vor găsi fonduri, să poată fi realizate. Pentru lucrările hidrotehnice vecina noastră Bulgaria prevede 70 h puts din bugetul să n si acesta este noxemplu elocvent de grija interesului publi» bifiSEj. Suprafeţele imense de terenuri agricole degradate Cifrele oficiale definitive asupra recoltei americane de cereale NEW-YORK (RADIO). Ministerul Agriculturii din Statele Unite a publicat abia acum câteva zile cifrele oficiale definitive asupra recoltelor anului în curs. Reiese că recolta de grâu și de porumb poate fi socotită ca cea mai mare până astăzi din istoria Statelor Unite. Au fost recoltate 1.155.715.000 buşeli de grâu şi 3.287-927.000 buşeli de porumb Cea mai mare retă de grâu fPănî la aceasta a fost în anul 1945 cu 1.108.000.000 buşeli iar cea mai mare recoltă de porumb a fost în 1944 Cu 3.228.ooo.oop bus sefi. Recolta anului 1946 a fost remarcabilă şi din punctul de vedere al calităţii. Ministerul Agriculturii Statelor Unite insistă în a arăta că toate aceste rezultate sunt datorite şi unor condiţiuni atmosferice foarte favorabile dar şi unei atenţiuni deosebite la munca de recoltare. .. Producţia de bumbac în Turcia şi Egipt ANKARA. (Radio). — După estimaţiuni oficiale, recolta în princiapala regiune producătoare de bumbac din Turcia atinge anul acesta 183.000 balotturi, faţă de 101.000 baiour; anul trecut, preturile variază intre 95 şi 125 piaştri kgr. Recolta egiptteanâ de bumbac este evaluată oficial la 3.720.000 kantare de bumbac egrenat din care 3.500.000 kantare din vanetatea .Karnak“. Un kantar reprezintă aproximattiv 44,5 kgr. Nouile preţuri ale automobilelor britanice LONDRA (Radio) •—« britanic „Rooter$“ au fost scump Preţurile de vânzare ale autopite după cum urmează: mobilelor produse de concernul Modelul şi tipul Preţ nou Preţ vechi Noui metode americane pentru prelucrarea lemnului NEW YORK, (Radio). — Laboratoarele pentru produse forestiere de la Madison au studiat în timpul războiului diferite metode speciale pentru formarea lemnului și mai ales pentru prelucrarea placajului de dimensiuni mari. Metodele de colboare puse la punct atunci au permis ca metalul să poată fi subsHtu't cu lemn la fabricarea caroseriir de autos»1'bile și a celulelor și e'vii'or de av'on. Ultimul procedeu utilizat se bazează pe vid si căldură în interiorul unei autoclave fp oaze se intro,duc vgy»rt:isil O altă metodă de viitor constă îfljt înlocuirea apei din celulele lemnului prin diverse produse chimicei Lemnul capătă astfel o supleţe şi maleabilitate deosebită, care permite să fie îndoit In unghiuri ascuţite sau să fie prelucrat în aşa fel Îi cât să se obţină tuburi, ţevi, eţţţâ Odată forma dorită obţinută, lemnul astfel prelucrat este uscat într'o etuvă ordinară încălzită cu aburi sari, cu ajutorul razelor infraroşii. In a* cest din urmă caz duritatea sa dOpi vine atât de mere încât apoi fi lasopeă ea JEfcak . « * », ■■ jl" Ÿ