Argus, iulie 1947 (Anul 37, nr. 10183-10208)

1947-07-02 / nr. 10183

AMIL XXXVII Nr. 10-185 CITIŢi şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri Interne şi externe ! tbu.uuu­atM w.i »■.& hM v.v. »». „*s,wm *!£& Hău. fc&f iUMuat» yfatiE&Ulfe w. « ABONAMENTE’ Lei 3.0CO.OOO Lei 2.000.000 Leii L400.000 !n !UÎ1- Ad­orilStl,Rând, Societăți .......... ........—— _ T « T 7 U T T C? . 2JU/1J f1TM6 Taxa de francare plătită in numerar D 1 K \J U K I L L » 12 a Uni Particulari conf. aprobärel Dir. G-le P, T. T. No. S0JZ87/SS» In străinătate tariful in fracţiune de convenţiile postale Internationale STABILIZAREA $1 (OIHHTDL­­XI­BMt Stabilizarea monetară care preocupă într'o măsură atât de ■vie forurile cele mai superioare ale conducerii economice a ţării şi care a devenit un subiect de adâncă m­e­dita­re pentru cetă­ţeni, ’»'a constitui, după însăşi concepţia economică a guvernu­lui, etapa finală a lungului drum de coordonare şi disciplinare a problemelor economice şi finan­­cia­re inaugurat acum trei luni de zile. Nu este nevoe să reca­pitulăm aci ciclul interdepen­dent al legilo­r şi măsurilor vo­tate şi ordonate în această ordi­ne de idei în ultimul timp pre­cum nu este astăzi cazul să at­alizăm premizele de natură ge­nerală şi obiectivă care, în con­formitate cu doctrina şi exper­­ienţa verificată pe teren inter,­naţional şi naţional, guvernează în această materie. Totuşi să ne fie îngăduit a examina un sin­gur aspect al acestui complex deoarece luarea sa în cercetare şi rezolvare ar putea contribui la o încurajare construc­­ti­vă a lucrărilor pregătitoare în vede­rea stabilizării monetare finale. Printre numeroasele condiţi­­i şi indispensabile pentru asi­gurarea acestei operaţiuni de mare, dacă nu de cea­ mai mare însemnătate pentru evoluţia vieţii materiale a unei ţări, ma­rele savant suedez, în domeniul ştiinţelor economice, Gustav Gassel, decedat acum câţiva ani, a enume­rat într-un studiu deve­nit clasic şi veşnic actual cu toa­te că ar putea sărbători aproa­pe jubileul de argint, printre actele şi echilibrarea balanţei de plăţi a statului respectiv. Cas­sel nu s-a mulţumit numai, pre­cum se vede, cu o proporţionare simie­trică a balanţei comerciale ci, peste acest desiderat, el pre­conizează o ajustare temeinică între totalul veniturilor şi plăţi­lor externe care afectează eco­nomia unei ţări. Fireşte, în împrejurările vi­trege, ale perioadei postbelice, trebue să fim mai puţin exigenţi decât olimpianul de la Stock­holm.­ Cu atât mai mult ne in­cumbă datoria să desfăşurăm, bineînţeles atât în interesul mo­mentului de faţă cât şi în per­spectiva stabilizării de mâine, toate sforţările şi străduinţele de stimulare, de înlesnire, de pro­pagare, de „popularizare” a co­merţului nostru exterior. Cores­punde practica de astăzi a ser­viciilor de resort în ceea ce pri­veşte tratarea administrativă a acestor chestiuni, întotdeauna imperativului de încurajare a schimburilor noastre comerciale cu străinătatea ? Suntem, din nefericire, întrucâtva sceptici cu­­privire la un răspuns afirmativ integral. Birourile ministerului de in­­dustrie și comerț comit o sin­gură (iar mare eroare princi­pială de judecată. Ele cons­ttrui­esc, în mod încordat, un anta­gonism între interesele statului şi cele ale economiei naţionale. Este drept că „echilibru plane­tar” nu caracterizează întotdea­una raporturile importatorilor sau ale exportatorilor faţă de oficialitate încât o anumită re­zervă psichologică a acesteia pare justificată. Dar de aci pâ­nă la considerarea a­prio­fică a fiecărui solicitator drept infrac­tor în spe, traducându-se aceas­tă mentalitate printr'un forma­lism quasi inchizitorial, răpitor de timpul cel mai util din punc­tul de­ vedere strict comercial al afacerilor, este sinonim cu ridi­carea unor bariere de nepătruns între economia privată și cea­ publică şi constitue, în acelaş timp, un imbold puţin simpatic,­­dar totuși un imbold pentru elu­darea prescripţiunilor adminis­trative. În această constelaţiu­­ne, victima, adevărată şi efecti­vă, nu este nici statul şi nici în­treprinzătorul individual, victi­ma de fapt este comerţul exte­rior al ţării în ansamblul său, a­­cesta este marele minus al stă­rilor pe care le-am descris şi explicat. Stabilizarea viitoare, reclamă însă de acum propulsiunea ma­ximă a comerţului cu străinăta­tea. "Acest, ţel nu se poa­te atin­ge prin orio ipertrofie a Sisteme­lor de suspiciune, este nevoe de o politică mai largă, mai gene­­­roasă- Stabilizarea care, în pri­mul rând, este de esenţă econo­mică, trebue ancorată în funda­mentul economic naţional iar stimularea comerţului exterior în aceste nevoi.­ ­ Mentor O REGIUNE AUTO­NOMĂ SOVIETICĂ de M. DOMN­ICI Candidat î­n ştiinţe istorice In cursul criticăiîi orânduirii de stat a URSS au fost elaborate varia­te forme de organizare a nationality,­­­­or — republci unionale şi auto­­­nome, regiuni autonome şi districte naţionale. Orânduirea sovietică din­ primele zile ale existanței ei a proclamat li­bertatea de asociere, egalitatea po- poarelor c® bază Pentru crearea unei trainice alianţe a tuturor naţiunilor de pe teritoriul fostei Rusii ţariste. Fiecare popor a căpătat posibilita­­tea de a şi făuri independent sau autonom fiinţa de stat şi cultura sa. Chiar in prima constituţie a RSFSR din anul 1918 scria: „Sovietele regiu­nilor, care se deosebesc prin felul de viaţă şi prin compoziţia naţională, se pot asocia în uniuni regionale auto­nome, în fruntea cărora, ca şi in fruntea oricăror uniuni reg­ionale î­n genere, care ar putea fi formate, se află congresele regionale ale Sovie­­telor şi a organelor lor executive'*. II. urma indicaţiilor date de Comisaria­tul poporului pentru chestiun­ile naţio­nale, in fruntea căruia se afla I. V. Sta­lin, ’ autonom’» diferitelor naţionalităţi era asigurată prin organizarea şcoalei locale, judecătoriei locate şi a autorită­ţilor locale din reprezentanţi ai naţio­nalităţilor băştinaşe care cunoşteau lim­ba, psihologia şi obiceiurie poporului respectiv, popoarele au s°luţionat efe inşti« în libertate problema formei lor naţional® de stat Fireşte, aceste forme au fost şi mai rămân diferite, deoarece fiecare po­por sau grup de poP°are,s‘au aflat în p’n­dîtiuni diferite şi sarcinile desvoltărilo lor economico-culturale erau deaseme»' diferite. In prezent pe teritoriul unora dintre republicile unionale ale U.R S.S. Locuesc popoare care au format pe baze bene­­vole regiuni autonome, in RSFSR există 6 regiuni autonome: Adagheia (ţinutul Crasnodar), Evreiască (ţinutul Habaro­­vsc), Ob­olă (ţinutul Altă,), Hacossă (ţi­nutul crasnoiarsci, Cerchessg, (ţinutul Stavropol) şi Tuv'nă. In RSS. Azerba'd­­jană intră regiunea autonoma Nagorno. Karabahă, in RSS Georgiană — regiune;’, autonomă Gorno-Badahsană. Care sunt principiile structurii d® stat * regiunii autonom®? Conform constituţiei Soviet!«*, «uj, care formează 0 regiune autonomă,, se bucură pe teritoriu regiunii sale a® toate drepturile (fe autoadministrare în chestiunilei referitoare la viaţa internă- Autorităţile sunt organizate ca şi cei» d'ntr'o obişnuită regiune administrativă «­ face parte d‘ntr‘o republică unională" Împuternicirile sovietului regional al de­putaţilor celor c© muncesc şi ale comi­tetului său executiv sunt prevăzute î» »r­uu . Statut special al regiunii autono­­me‘‘, ear® ţine seama de particularităţii» specific® ale regiuni date şi care este aprobat de Sovietul Suprem al retmbii­cei unionale. Toate autorităţii® de stat din r®g iunea autonomă funcţionează pi limba maternă a poporului, care alcătueşte regiunea. So­­vietul regional al d®Puta­ ilor oamenilor muncii este ales de c®tăţe°ii acestei re­giuni, populaţia participa d0as®mea‘ la alegerea deputaţilor în sovietul de­ţinut în Sovietul Suprem al republicei sale u­­nionale şi în sovietul Suprem al URSS. Astfel, popoar®l® din regiunea autonomă prin deputaţii aleşi soluţionează proble­mele lor interne de stat şi în egală mă­­sură participa la soluţionarea probleme­lor de stat ale ţinutului republicei unio­nale şi intregei uniuni sovietice pi So­vietul Naţionalităţilor al sovi®tirtut gu­­prem ai URSS fiecare regiune autonomă tr­im­ite­­ deputaţi. Autonomia naţională asigură cea măi largă dezvoltare a democraţiei sovietice Autonomia a dat un puternic impuls vieţii creatoare a masseur populare afla­te in trecut sub jugul colonial. le-a des­cris posibilităţi pentru o activitate ob­ştească multilaterală şi a contribuit la renaşterea lor economică şi culturică­ Rezultatele rodnice ale politicei naţio­­■■■'• şoviotie® pot a, văzute in oricare re­­giune autonomă. Iată, de pildă, regiunea autonomă şi fotă. Ea se întinde pe o suprafaţă de 93.500 km. Pătraţi, din cele mai vechi timpuri acest Pământ era popu­lat de Oiroţi (Araieni, Telengeţi, s­a­u popor nomad. Soarta acestui popor este tipică pentru multe popoare înapoiate din fostele periferiii ale Rusiei Veacuri «I La­ rândul oiroţi, s-au aflat sub jugul dublu oprimatorilor băştinaşi şi al celor sosiţi acolo, Aita’ul tre­cu în posesiiunea deplina a ţarilor ruşi abia pe la incepidul seco­lului XVIII. Până atunci­ fără a socoti pe băii lor, Oiroţii erau siliţi să plătească dări dubi® stăpânilor chinezi şi ţarului Continuare în pagine 4-a LUNI 31 IUNIE 1947 de Cu toate măsurile luate de către autorităţi, lipsa hrană e în unele judeţe încă destul de stăruitoare. Ţăranii care se duc la muncile câmpului trebue să-şi a­­ducă cale de kilometri, merindele necesare timpului muncii. Dar aceste provizii cu greu adunate, se simt Luate în unele staţii de cale ferată de către jandarmi, ceea ce sporeş­te desnădejdea celor ce se mai duc să muncească. Credem că acest© confiscări sunt potrivnice ordinelor date de către autorităţile superioare şi de semnalări celor în drept, pentru a se pune capăt unor pro­vocări abuzive cari fac şi mai grea viața celor ce pleacă la muncile câmpului. BURSA Debutul activităţii săptămâna­le a târgului financiar s-a des­făşurat sub impresia unei at­mosfere mai calme, cu o tendin­ţă fără uniformitate şi în gene­ral nehotărîtă. S-a înregistrat o comportare mai fermă a grupului bancar, care a reliefat două hârtii: Ban­­ca Românească şi Creditul In­dustrial. Petroliferele sale orientate, Astra Română de abea şi-a men­ţinut situaţia. Grupul industrialelor au evi­denţiat câteva valori (Letca, Cartea Românească, Clădirea Românească), însă au suferit şocul operaţiunilor de realizări. Dintre valorile de transport­­comunicaţii numai Telefoanele s-au resimţit de insuficienţa sus­ţinerii. In compartimentul valorilor cu venit fix au fost negociate numai Scrisurile funciare Urba­ne Bucureşti noui, cari au avut o ţinută nesatisfăcătotare. MATERII TANANTE DIN UNGARIA SUNTEM INFORMAŢI­­TA FORURILE SUPERIOARE IN DREPT AU APROBAT UN IMPORT DE 5­000 KGR. CROMALANI DIN UNGA­RIA NECESARE INDUS­TRIEI DE PIELĂRIE DELA NOI CONTRA UNUI EX­PORT DE 10.000 FORMALDE BIDA. DATE FIIND NEVOILE DE MATERII TANANTE DELA NOI, ACESTE SCHIM­BURI DE MĂRFURI SE VOR FACE IN TERMEN FOAR­TE SCURT. PRODUCŢIA MONDIA­LA DE LÂNA Departamentul american al agriculturei evaluează produc­ţia mondială de lână de anul a­­cesta la 3670 milioane livre, ci­fra cea mai scăzută de la 1939, cu o scădere de 2 la sută faţă de producţia din 1946 şi de 7 la sută faţă­ de mertterii Ofitfeliei dintre anii 1936—1940. Stockurile de lână strânse în timpul războiului sunt cu 10 la sută mai mici decât anul trecut. LIPSESC ARTICOLE DENTARE Pe piața Capitalei se remarcă o totală lipsă a articolelor den­­­tare. INDUSTRIEI Sl EM­ANIEI Str. Sărindar, 15 TeL 3.05.44­­1 rectori MIHAIL HURTIG Miercuri 2 Iulie 1947 — PUBLICITATEA M primeşte Ib administraţia daruri! «I la toate agenţiile de publicitate. Proprietar­­ „ARGUS" S. A. Inscrit* »ub Sr. 803 Trite. ilfov Se găsesc extrem de greu por­celanul sintetic şi cimentul spe­cial, iar materialele de viplă cari sunt extrem de solici­tate au în­registrat mari urcări de preţuri. U.­­ B. A SOLICITAT AVIZUL PENTRU TRANSFORMARE IN SO­CIETATE Am publicat ziele trecute proeetul de lege pentru trans­formarea Uzinelor Comunale din Capitală în societate anonimă. Pentru desăvârşirea formelor UI.C.B. a solicitat avizul minste­­rului de finanţe, arătând că unul din principalele motive este acela al simplificării operaţiunilor fi­nanciare, vechea lege de organi­zare prevede anumite plafo­nări de cheltueli şi normele de aprobare a lor. In ceea ce priveşte controlul, el va fi organizat după legea contabilităţii publice, singurul acţionari fiind Primăria Muni­cipiului Bucureşti. Recolta de cereale a Franţei e deficitară Se anunţă de la Paris că s-au fă­cut următoarele evaluări asupra recoltei de cereale a Franţei. Recolta va fi de 86 567.000 chin­­tale, faţă de 112 milioane chintale anul trecut. ■ , Recolta este astfel repartizată: Grâu 36.000.000 chintale faţă de 60 milioane in 1946 SeCatiu 4.235.000 chintale faţă de 4.624.000 în 1946 Orz 11 855.000 chintale. Produc­ţie superioară celei din 1946 cu 11 855.000 chintale. Ovăz 33.877.000 chintale faţă de 37.704.000 în 1946. Cum se prezintă piaţa comercială Activitate in textilelor. Piaţa alimentar­­ă. Deÿ suntem în plin sezon de vară, comrţul die textile vorbim de cel­dte enigros, este extrem de cercetat,, şi pentru foarte multe mărfuri se soli­cită suprapreţuri. Acest fa­pt a deter­minat o intervenţie a asociaţiilor pro­fesionale de negustori, care au ţinut să atragă atenţiunea tuturor membri­lor săli, că, practica suprapreţurilor este pasibilă de încadrarea în legile sabotajului, solicitâ­nd denunţarea a­­celora cari fac atari operaţiuni. Dacă în luna trecută, mărfurile în această ramură comercială erau cău­tate pe pieţele din provincie, de data aceasta s-a repetat un fenomen invers Capitala, este mai bine asortată, şi mărfurile au început să plece de aci spre oraşele din ţară în special către acele din Transilvania­­ IMPORTURI DIN CEHOSLOVACIA PE SCARA MARE Se petrec în acelaş timp pe piaţa comercială alte fenomene i­nteresan­­te. Dacă unele din mărfuri iau dru­mul contrabandelor şi trec în ţările p® cari le-am amintit mai sus, în schimb se fac şi operaţiuni de impor­turi din mărfuri pe cari piaţa cehă ie are din abundenţă. Am amintit zilele trecute de un import de articole de librărie, mai recent de raiul de pangaci de maşini de scris şi rame de ras, mărfuri care a­u fost plătite prin sistemul compen­saţiilor, şi care ajunse pe piaţa ro­mânească sunt extrem de căutate din cauza calităţilor lor superioare. Zilele acestea, va sosi în ţară lun mare transport de articole de menaj, in special sticjărie d® Boemia, ear© are c­a renume universal. Ceva mai mult o mare firmă «HI» Capitală a primit recent o ofertă din partea unei firme din Fraga care o­­feră articole şi piese pentru maşini tipografice, valzuri, şi mai ales lucră­turi In piele pentru vânători la pre­ţuri destul de acceptabile. In pros­­pectele trimise se arată că toate a­­ceste articole de vânători sunt lucra­te de mână, şi că ele sunt mândria firmei care le oferă. Nu cunoaştem rezultatele dintre fir­ma importatoare şi cea exportatoare, dar dat fiind necesitatea în special a pieselor pentru arta grafică se pare că importul se va desăvârşi. Paralel cu aceste importuri din Ce­hoslovacia se tratează in prezent un import de tanante din Italia, precum iţi aducerea apei mari cantităţi de att- Item*­g» piaţa Capitalei. CUM SE PREZINTĂ PIAŢA LA ARTICOLELE DE CONSTRUCŢII Dacă nu ramura textilelor comerţul este extrem de activ în ultimele zile, nu aceiaşi situaţie este în cele­lalte compartimente­ In epoca în care construcţiile trebuiau să fie preocu­parea tuturor factorilor, comerţul a­­cesta este într'o totală stagnare. Recalcularea preţurilor, nu a putut fî aci un factor determinant spre a stimula activitatea, şi în Capitală ca şi în restul ţării foarte puţine şan­tiere sunt azi în plină funcţiune. Domeniul construcţiilor nu este azi rezervat decât pentru lucrările făcu­te de autorităţile publice, cari pot in­vesti imense capitaluri pentru lucră­rile de absolută necesitate. O dovadă: lucrările pe cari le exe­cută Ministerul de Finanţe, Institutul­ de Asigurare al pensionarilor şi func­ţionarilor publici,­­Primăria Munici­­pului Bucureşti, U.C.B., etc. In ceia ce priveşte o îndreptare în ac®st domeniu, nu ar putea veni de­cât printr-o lege care să scutească construcţiile noui de impozit© pe un timp mărginit de ani, şi o facilitare în obţinerea autorizaţiilor de la au­torităţii. Celelalte domenii comerciale ur­­mează și ele jocul burse,î­și stau inac­­tive singurul compartiment activ find cel alimentar. Cum se prezintă piaţa alimentară Faptul că au încetat ploile a de­terminat un început real de activi­tate în domeniul alimentar, Graţie mă­surilor luate de autorităţi, atât prin creitarea pieţelor volante, cât şi prin tradepărtarea întermediarilor dintre producători şi marea masă a consu­matorilor s-a produs o scădere a pre­ţurilor şi menţinerea, la cele fixate de comisiunea legală şi cu unele ten­dinţe de scădere. Piaţa alimentară cunoaşte, in pre­zent, o mare abundenţă, în afara car­­tofiifior, pe cam producătorii cu greu se pot obişnui să le scoată din pă­mânt şpm® a le vinde acum. Decilâtraţme făcute de către dele­gaţia ministerială care s‘a reîntors de la Moscova, şi care a anunţat sosirea unor mari cantităţi de grâu, va avea dărui să determin® o scădere la pre­ţul faunei şi mălaiului, ma­i ales că s‘au l­uat unele măsuri cari să asigure marei mulţimi nevoiaşe din Capitală raţiile de mălai până la noua recoltă. In acest domeniu singurele articole de preţ cari sunt căutate şi găsite cu mare greutate sunt: zahărul, uleiul etc. In ce priveşte carnea am arătat că în prezent Capitala nu duce lipsă de acest al­iment, dar va trebui sta­bilit preţul oficial. ALEX- SIMION Restrângerea importului in Mavea Dritonie ■ ■ LONDPA 1 (Rauni), î­­n şe­dinţa de eri­gupă amiază a Camerii Co­­munelor, ministrul de finanţe Dalton , declarat că in viitoarele 12 luni im­­portul tutunului, petrolului şi hârtiei, va fi redus. Se va proceda şi la res­trângerea importului filmelor străine. Vor fi menţionate la actualul navel nu­mai importurile produselor alimentare şi al materiilor prime. Ministrul şi-a exprimat îngrijorare­a faţă de descreşterea alarmantă a sto­cului de dolari al statelor europene, declarând că creditele obţinute de Ma­­rea Britanie in Statele Unite sunt cheltuite cu mare repeziciune. Anglia va trebui să stabilească un echilibru între import şi export. In acest scop va tre­bui să­-şi mărească producţia şi să ex­porte In special textile in statele cu va­lută forte. REDUCEREA RAŢIEI DE CARNE IN ANGLIA ■ ■ LONDRA. 1 (Radio). — Un purtător de cuvânt al gu­vernului a anunţat că începând de săptămâna viitoare, raţia de carne în Marea Britanie va fi redusă, din cauza numeroa­selor pierderi de vit® datorită trerului aspru din iarna tre­­cută Prelungirea termenului de plată terd majorări a contra­ven (Hiei fiscale restante Eie se vor putea achita până la 5 Iulie inclusiv .« AL. ALEXANDRINI, nîîsîistru­l finanţelor, a dat o decizitm®, prn care se vor puisa fac® declarări şi plăţi de contravenţii fisca­le pe exerciţiu­ 1946—947 ne­descoperi­te până »cu an până în îim® de 5 IULIE a, c. inclusif, înregistra«* ifas.se operațiunile ca fă­cui te în ziua de 30 lune. Termenul de 30 lurci® este prevăzut îns art. 59 ai legîi niîăsurior f» nanei a re exceptional© din I Mai a, c., având drept urmare a neadhităriî în termen a drepturilor fiscale respec­tive, majorarea ci® 15 ®rl a debitelor în causa. S‘au dat eri ordine , legrafâce autoritățile' 'fi­scale în sen­sul crdin, sus. Valor­­icarea acţiunilor neînscrisa­­ în cota Bisai 0 lacună in actuala organizare a Sursei Am fost ,adeseaori sezizat, de un mare număr de editori despre problema valorificării acţiunilor, cari nu sunt înscrise în cota bur­sei. Sunt o serie de acţionari, cari chemaţi la diferite subscrieri, şi-au­­ învestit capitaluri sau eco­nomii, mai mult sau mai puţin im­portante în întreprinderi, ale că­­ror titluri nu cotează la bursă.Aceşti acţionari întâmpină spre­utări atunci când au nevoie să­ valor­fi­ce în parte sau în total pa­trimoniul lor investt în asemenea titluri. Ei nu­.Şi nj*. vinde acţiunile în bursă, de cât la licitaţie, prin sin­dicul bursei, la valori, cari sunt departe de a corespunde celor re­ale. Această situaţie dăinueşte de decenii la bu­sa noastră de va- lori, multe întreprinderi sistând sau negflitând să-şi înscrie titlurile la cota bursei, fie pentru a nu în­străina acţiunle în mâini necu­noscute, fie din alte interese ale întemeeietor’lor sau ale conducă­torilor lor, mari acţionari. Aceştia din urmă pot proceda stfel din cauză că­­ nici o pre­vedere din actuala lege a burse­ ’or nu obţiea întreprinderile să-ş î­i înscr­e titlurile ce le aparţin în cota. b­rsei. Cum în momentele de faţă e de actualitate o nouă organizare a Bursei noastre de valori, ar fi­­indicat să se prevadă în noua lege, un aliniat prin care între­prinderile să f­e obligate a înscrie titlurile lor în cotă -- atunci când actiuni Ie î o aflate în uv. m­irnoaîul'. întemeietorilor sau conducători' lor respectivi, reprezintă o pro* portie mai ntică de 75 la sută' — din numărul total al actiunlor e•­mise. In acest mod si restul actiona- ’ rilor mai mari'-n­i cari au răspuns diferitelor chemări la subscripţiile acţu­unilor emise, ar putea să î şi valorifice patrimoniul la un curs real evaluat de cererea şi oferta normale din bursa de valori şi nici de cum — pr­o licitaţie — la cursuri forţate şi artificiale — a­­şa cum se petrec lucurile sub regimul actual de organizare a bursei. fermei pali a 30 iunie pentru achitarea impozitelor datorate de comercianţii ambala­nţi pe 194­5-947 Am arătat într-un număr an­terior al ziarului nostru modul de calculare al impozitelor pe ci­fra de afaceri şi contribuţia ex­cepţională la comercianţii am-Impozitele de mai sus au fost apreciate ca reprezentând impo­zitele datorate la cumpărările de mărfuri făcute în exerciţiul 19­16—1947, în ipoteza când con­tribuabilii nu justifică în total plata acestor impozite astfel că aceste sume urmează să fie res­trânse de la caz la caz, pe mă­sura justificării, cu acte a do­bândirea mărfurilor îa cari s'au achitat impozitul pe cifra de a­­faceri șî impozitul excepțional. Ministerul acordă un termen pentru plata acestor impozite, cu majorările legale, până la data de If1 Iulie 1947, în cazul când nu s'au­ început cercetări și nu s'au încheiat acte de contravenţie. In cazul când s'au început cer­­cetări şî actele sunt în curs de definitivare sau deja dresaj­­bulanţi. Dăm astăzi impozitele fixe stabilite de ministerul finanţelor pentru exerciţiul 1946—1947, acestei categorii de comercianţi­ , se vor achita tot până la data de 110 Iulie 1947 irapozitelile respec­­­tive, cu 10 la sută din amenzile corespunzătoare. Impozit pe cifra de afaceri Impozit excepțional ♦44 »4 ♦-4 ERI A FOST INSTALAT înlocuitorul d lui Acheson WASHINGTON 30 (Rador). — înce­pând de Lunii intră in vigoare demisia d.lui Dean Acheson din funcţia de sub­secretar la departamentul de stat ttord- american preşedintele Harry Truman a numit pe d. Robert Lovett fost bancher. Jenia a urma d-lui Dean Acheson la deporta, ineptul de stat Se amintește că d. Acheson a r­emi­­storit pentru « te­leoaree , preirmer­­iea sa de appetit

Next