Argus, iulie 1947 (Anul 37, nr. 10183-10208)
1947-07-02 / nr. 10183
AMIL XXXVII Nr. 10-185 CITIŢi şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri Interne şi externe ! tbu.uuuatM w.i »■.& hM v.v. »». „*s,wm *!£& Hău. fc&f iUMuat» yfatiE&Ulfe w. « ABONAMENTE’ Lei 3.0CO.OOO Lei 2.000.000 Leii L400.000 !n !UÎ1- AdorilStl,Rând, Societăți .......... ........—— _ T « T 7 U T T C? . 2JU/1J f1TM6 Taxa de francare plătită in numerar D 1 K \J U K I L L » 12 a Uni Particulari conf. aprobärel Dir. G-le P, T. T. No. S0JZ87/SS» In străinătate tariful in fracţiune de convenţiile postale Internationale STABILIZAREA $1 (OIHHTDLXIBMt Stabilizarea monetară care preocupă într'o măsură atât de ■vie forurile cele mai superioare ale conducerii economice a ţării şi care a devenit un subiect de adâncă meditare pentru cetăţeni, ’»'a constitui, după însăşi concepţia economică a guvernului, etapa finală a lungului drum de coordonare şi disciplinare a problemelor economice şi financiare inaugurat acum trei luni de zile. Nu este nevoe să recapitulăm aci ciclul interdependent al legilor şi măsurilor votate şi ordonate în această ordine de idei în ultimul timp precum nu este astăzi cazul să atalizăm premizele de natură generală şi obiectivă care, în conformitate cu doctrina şi experienţa verificată pe teren inter,naţional şi naţional, guvernează în această materie. Totuşi să ne fie îngăduit a examina un singur aspect al acestui complex deoarece luarea sa în cercetare şi rezolvare ar putea contribui la o încurajare constructivă a lucrărilor pregătitoare în vederea stabilizării monetare finale. Printre numeroasele condiţii şi indispensabile pentru asigurarea acestei operaţiuni de mare, dacă nu de cea mai mare însemnătate pentru evoluţia vieţii materiale a unei ţări, marele savant suedez, în domeniul ştiinţelor economice, Gustav Gassel, decedat acum câţiva ani, a enumerat într-un studiu devenit clasic şi veşnic actual cu toate că ar putea sărbători aproape jubileul de argint, printre actele şi echilibrarea balanţei de plăţi a statului respectiv. Cassel nu s-a mulţumit numai, precum se vede, cu o proporţionare simietrică a balanţei comerciale ci, peste acest desiderat, el preconizează o ajustare temeinică între totalul veniturilor şi plăţilor externe care afectează economia unei ţări. Fireşte, în împrejurările vitrege, ale perioadei postbelice, trebue să fim mai puţin exigenţi decât olimpianul de la Stockholm. Cu atât mai mult ne incumbă datoria să desfăşurăm, bineînţeles atât în interesul momentului de faţă cât şi în perspectiva stabilizării de mâine, toate sforţările şi străduinţele de stimulare, de înlesnire, de propagare, de „popularizare” a comerţului nostru exterior. Corespunde practica de astăzi a serviciilor de resort în ceea ce priveşte tratarea administrativă a acestor chestiuni, întotdeauna imperativului de încurajare a schimburilor noastre comerciale cu străinătatea ? Suntem, din nefericire, întrucâtva sceptici cuprivire la un răspuns afirmativ integral. Birourile ministerului de industrie și comerț comit o singură (iar mare eroare principială de judecată. Ele consttruiesc, în mod încordat, un antagonism între interesele statului şi cele ale economiei naţionale. Este drept că „echilibru planetar” nu caracterizează întotdeauna raporturile importatorilor sau ale exportatorilor faţă de oficialitate încât o anumită rezervă psichologică a acesteia pare justificată. Dar de aci până la considerarea apriofică a fiecărui solicitator drept infractor în spe, traducându-se această mentalitate printr'un formalism quasi inchizitorial, răpitor de timpul cel mai util din punctul de vedere strict comercial al afacerilor, este sinonim cu ridicarea unor bariere de nepătruns între economia privată și cea publică şi constitue, în acelaş timp, un imbold puţin simpatic,dar totuși un imbold pentru eludarea prescripţiunilor administrative. În această constelaţiune, victima, adevărată şi efectivă, nu este nici statul şi nici întreprinzătorul individual, victima de fapt este comerţul exterior al ţării în ansamblul său, acesta este marele minus al stărilor pe care le-am descris şi explicat. Stabilizarea viitoare, reclamă însă de acum propulsiunea maximă a comerţului cu străinătatea. "Acest, ţel nu se poate atinge prin orio ipertrofie a Sistemelor de suspiciune, este nevoe de o politică mai largă, mai generoasă- Stabilizarea care, în primul rând, este de esenţă economică, trebue ancorată în fundamentul economic naţional iar stimularea comerţului exterior în aceste nevoi. Mentor O REGIUNE AUTONOMĂ SOVIETICĂ de M. DOMNICI Candidat în ştiinţe istorice In cursul criticăiîi orânduirii de stat a URSS au fost elaborate variate forme de organizare a nationality,or — republci unionale şi autonome, regiuni autonome şi districte naţionale. Orânduirea sovietică din primele zile ale existanței ei a proclamat libertatea de asociere, egalitatea po- poarelor c® bază Pentru crearea unei trainice alianţe a tuturor naţiunilor de pe teritoriul fostei Rusii ţariste. Fiecare popor a căpătat posibilitatea de a şi făuri independent sau autonom fiinţa de stat şi cultura sa. Chiar in prima constituţie a RSFSR din anul 1918 scria: „Sovietele regiunilor, care se deosebesc prin felul de viaţă şi prin compoziţia naţională, se pot asocia în uniuni regionale autonome, în fruntea cărora, ca şi in fruntea oricăror uniuni regionale în genere, care ar putea fi formate, se află congresele regionale ale Sovietelor şi a organelor lor executive'*. II. urma indicaţiilor date de Comisariatul poporului pentru chestiunile naţionale, in fruntea căruia se afla I. V. Stalin, ’ autonom’» diferitelor naţionalităţi era asigurată prin organizarea şcoalei locale, judecătoriei locate şi a autorităţilor locale din reprezentanţi ai naţionalităţilor băştinaşe care cunoşteau limba, psihologia şi obiceiurie poporului respectiv, popoarele au s°luţionat efe inşti« în libertate problema formei lor naţional® de stat Fireşte, aceste forme au fost şi mai rămân diferite, deoarece fiecare popor sau grup de poP°are,s‘au aflat în p’ndîtiuni diferite şi sarcinile desvoltărilo lor economico-culturale erau deaseme»' diferite. In prezent pe teritoriul unora dintre republicile unionale ale U.R S.S. Locuesc popoare care au format pe baze benevole regiuni autonome, in RSFSR există 6 regiuni autonome: Adagheia (ţinutul Crasnodar), Evreiască (ţinutul Habarovsc), Obolă (ţinutul Altă,), Hacossă (ţinutul crasnoiarsci, Cerchessg, (ţinutul Stavropol) şi Tuv'nă. In RSS. Azerba'djană intră regiunea autonoma Nagorno. Karabahă, in RSS Georgiană — regiune;’, autonomă Gorno-Badahsană. Care sunt principiile structurii d® stat * regiunii autonom®? Conform constituţiei Soviet!«*, «uj, care formează 0 regiune autonomă,, se bucură pe teritoriu regiunii sale a® toate drepturile (fe autoadministrare în chestiunilei referitoare la viaţa internă- Autorităţile sunt organizate ca şi cei» d'ntr'o obişnuită regiune administrativă « face parte d‘ntr‘o republică unională" Împuternicirile sovietului regional al deputaţilor celor c© muncesc şi ale comitetului său executiv sunt prevăzute î» »ruu . Statut special al regiunii autonome‘‘, ear® ţine seama de particularităţii» specific® ale regiuni date şi care este aprobat de Sovietul Suprem al retmbiicei unionale. Toate autorităţii® de stat din r®g iunea autonomă funcţionează pi limba maternă a poporului, care alcătueşte regiunea. Sovietul regional al d®Puta ilor oamenilor muncii este ales de c®tăţe°ii acestei regiuni, populaţia participa d0as®mea‘ la alegerea deputaţilor în sovietul deţinut în Sovietul Suprem al republicei sale unionale şi în sovietul Suprem al URSS. Astfel, popoar®l® din regiunea autonomă prin deputaţii aleşi soluţionează problemele lor interne de stat şi în egală măsură participa la soluţionarea problemelor de stat ale ţinutului republicei unionale şi intregei uniuni sovietice pi Sovietul Naţionalităţilor al sovi®tirtut guprem ai URSS fiecare regiune autonomă trimite deputaţi. Autonomia naţională asigură cea măi largă dezvoltare a democraţiei sovietice Autonomia a dat un puternic impuls vieţii creatoare a masseur populare aflate in trecut sub jugul colonial. le-a descris posibilităţi pentru o activitate obştească multilaterală şi a contribuit la renaşterea lor economică şi culturică Rezultatele rodnice ale politicei naţio■■■'• şoviotie® pot a, văzute in oricare regiune autonomă. Iată, de pildă, regiunea autonomă şi fotă. Ea se întinde pe o suprafaţă de 93.500 km. Pătraţi, din cele mai vechi timpuri acest Pământ era populat de Oiroţi (Araieni, Telengeţi, sau popor nomad. Soarta acestui popor este tipică pentru multe popoare înapoiate din fostele periferiii ale Rusiei Veacuri «I La rândul oiroţi, s-au aflat sub jugul dublu oprimatorilor băştinaşi şi al celor sosiţi acolo, Aita’ul trecu în posesiiunea deplina a ţarilor ruşi abia pe la incepidul secolului XVIII. Până atunci fără a socoti pe băii lor, Oiroţii erau siliţi să plătească dări dubi® stăpânilor chinezi şi ţarului Continuare în pagine 4-a LUNI 31 IUNIE 1947 de Cu toate măsurile luate de către autorităţi, lipsa hrană e în unele judeţe încă destul de stăruitoare. Ţăranii care se duc la muncile câmpului trebue să-şi aducă cale de kilometri, merindele necesare timpului muncii. Dar aceste provizii cu greu adunate, se simt Luate în unele staţii de cale ferată de către jandarmi, ceea ce sporeşte desnădejdea celor ce se mai duc să muncească. Credem că acest© confiscări sunt potrivnice ordinelor date de către autorităţile superioare şi de semnalări celor în drept, pentru a se pune capăt unor provocări abuzive cari fac şi mai grea viața celor ce pleacă la muncile câmpului. BURSA Debutul activităţii săptămânale a târgului financiar s-a desfăşurat sub impresia unei atmosfere mai calme, cu o tendinţă fără uniformitate şi în general nehotărîtă. S-a înregistrat o comportare mai fermă a grupului bancar, care a reliefat două hârtii: Banca Românească şi Creditul Industrial. Petroliferele sale orientate, Astra Română de abea şi-a menţinut situaţia. Grupul industrialelor au evidenţiat câteva valori (Letca, Cartea Românească, Clădirea Românească), însă au suferit şocul operaţiunilor de realizări. Dintre valorile de transportcomunicaţii numai Telefoanele s-au resimţit de insuficienţa susţinerii. In compartimentul valorilor cu venit fix au fost negociate numai Scrisurile funciare Urbane Bucureşti noui, cari au avut o ţinută nesatisfăcătotare. MATERII TANANTE DIN UNGARIA SUNTEM INFORMAŢITA FORURILE SUPERIOARE IN DREPT AU APROBAT UN IMPORT DE 5000 KGR. CROMALANI DIN UNGARIA NECESARE INDUSTRIEI DE PIELĂRIE DELA NOI CONTRA UNUI EXPORT DE 10.000 FORMALDE BIDA. DATE FIIND NEVOILE DE MATERII TANANTE DELA NOI, ACESTE SCHIMBURI DE MĂRFURI SE VOR FACE IN TERMEN FOARTE SCURT. PRODUCŢIA MONDIALA DE LÂNA Departamentul american al agriculturei evaluează producţia mondială de lână de anul acesta la 3670 milioane livre, cifra cea mai scăzută de la 1939, cu o scădere de 2 la sută faţă de producţia din 1946 şi de 7 la sută faţă de mertterii Ofitfeliei dintre anii 1936—1940. Stockurile de lână strânse în timpul războiului sunt cu 10 la sută mai mici decât anul trecut. LIPSESC ARTICOLE DENTARE Pe piața Capitalei se remarcă o totală lipsă a articolelor dentare. INDUSTRIEI Sl EMANIEI Str. Sărindar, 15 TeL 3.05.441 rectori MIHAIL HURTIG Miercuri 2 Iulie 1947 — PUBLICITATEA M primeşte Ib administraţia daruri! «I la toate agenţiile de publicitate. Proprietar „ARGUS" S. A. Inscrit* »ub Sr. 803 Trite. ilfov Se găsesc extrem de greu porcelanul sintetic şi cimentul special, iar materialele de viplă cari sunt extrem de solicitate au înregistrat mari urcări de preţuri. U. B. A SOLICITAT AVIZUL PENTRU TRANSFORMARE IN SOCIETATE Am publicat ziele trecute proeetul de lege pentru transformarea Uzinelor Comunale din Capitală în societate anonimă. Pentru desăvârşirea formelor UI.C.B. a solicitat avizul minsterului de finanţe, arătând că unul din principalele motive este acela al simplificării operaţiunilor financiare, vechea lege de organizare prevede anumite plafonări de cheltueli şi normele de aprobare a lor. In ceea ce priveşte controlul, el va fi organizat după legea contabilităţii publice, singurul acţionari fiind Primăria Municipiului Bucureşti. Recolta de cereale a Franţei e deficitară Se anunţă de la Paris că s-au făcut următoarele evaluări asupra recoltei de cereale a Franţei. Recolta va fi de 86 567.000 chintale, faţă de 112 milioane chintale anul trecut. ■ , Recolta este astfel repartizată: Grâu 36.000.000 chintale faţă de 60 milioane in 1946 SeCatiu 4.235.000 chintale faţă de 4.624.000 în 1946 Orz 11 855.000 chintale. Producţie superioară celei din 1946 cu 11 855.000 chintale. Ovăz 33.877.000 chintale faţă de 37.704.000 în 1946. Cum se prezintă piaţa comercială Activitate in textilelor. Piaţa alimentară. Deÿ suntem în plin sezon de vară, comrţul die textile vorbim de celdte enigros, este extrem de cercetat,, şi pentru foarte multe mărfuri se solicită suprapreţuri. Acest fapt a determinat o intervenţie a asociaţiilor profesionale de negustori, care au ţinut să atragă atenţiunea tuturor membrilor săli, că, practica suprapreţurilor este pasibilă de încadrarea în legile sabotajului, solicitând denunţarea acelora cari fac atari operaţiuni. Dacă în luna trecută, mărfurile în această ramură comercială erau căutate pe pieţele din provincie, de data aceasta s-a repetat un fenomen invers Capitala, este mai bine asortată, şi mărfurile au început să plece de aci spre oraşele din ţară în special către acele din Transilvania IMPORTURI DIN CEHOSLOVACIA PE SCARA MARE Se petrec în acelaş timp pe piaţa comercială alte fenomene interesante. Dacă unele din mărfuri iau drumul contrabandelor şi trec în ţările p® cari le-am amintit mai sus, în schimb se fac şi operaţiuni de importuri din mărfuri pe cari piaţa cehă ie are din abundenţă. Am amintit zilele trecute de un import de articole de librărie, mai recent de raiul de pangaci de maşini de scris şi rame de ras, mărfuri care au fost plătite prin sistemul compensaţiilor, şi care ajunse pe piaţa românească sunt extrem de căutate din cauza calităţilor lor superioare. Zilele acestea, va sosi în ţară lun mare transport de articole de menaj, in special sticjărie d® Boemia, ear© are ca renume universal. Ceva mai mult o mare firmă «HI» Capitală a primit recent o ofertă din partea unei firme din Fraga care oferă articole şi piese pentru maşini tipografice, valzuri, şi mai ales lucrături In piele pentru vânători la preţuri destul de acceptabile. In prospectele trimise se arată că toate aceste articole de vânători sunt lucrate de mână, şi că ele sunt mândria firmei care le oferă. Nu cunoaştem rezultatele dintre firma importatoare şi cea exportatoare, dar dat fiind necesitatea în special a pieselor pentru arta grafică se pare că importul se va desăvârşi. Paralel cu aceste importuri din Cehoslovacia se tratează in prezent un import de tanante din Italia, precum iţi aducerea apei mari cantităţi de att- Item*g» piaţa Capitalei. CUM SE PREZINTĂ PIAŢA LA ARTICOLELE DE CONSTRUCŢII Dacă nu ramura textilelor comerţul este extrem de activ în ultimele zile, nu aceiaşi situaţie este în celelalte compartimente In epoca în care construcţiile trebuiau să fie preocuparea tuturor factorilor, comerţul acesta este într'o totală stagnare. Recalcularea preţurilor, nu a putut fî aci un factor determinant spre a stimula activitatea, şi în Capitală ca şi în restul ţării foarte puţine şantiere sunt azi în plină funcţiune. Domeniul construcţiilor nu este azi rezervat decât pentru lucrările făcute de autorităţile publice, cari pot investi imense capitaluri pentru lucrările de absolută necesitate. O dovadă: lucrările pe cari le execută Ministerul de Finanţe, Institutul de Asigurare al pensionarilor şi funcţionarilor publici,Primăria Municipului Bucureşti, U.C.B., etc. In ceia ce priveşte o îndreptare în ac®st domeniu, nu ar putea veni decât printr-o lege care să scutească construcţiile noui de impozit© pe un timp mărginit de ani, şi o facilitare în obţinerea autorizaţiilor de la autorităţii. Celelalte domenii comerciale urmează și ele jocul burse,își stau inactive singurul compartiment activ find cel alimentar. Cum se prezintă piaţa alimentară Faptul că au încetat ploile a determinat un început real de activitate în domeniul alimentar, Graţie măsurilor luate de autorităţi, atât prin creitarea pieţelor volante, cât şi prin tradepărtarea întermediarilor dintre producători şi marea masă a consumatorilor s-a produs o scădere a preţurilor şi menţinerea, la cele fixate de comisiunea legală şi cu unele tendinţe de scădere. Piaţa alimentară cunoaşte, in prezent, o mare abundenţă, în afara cartofiifior, pe cam producătorii cu greu se pot obişnui să le scoată din pământ şpm® a le vinde acum. Decilâtraţme făcute de către delegaţia ministerială care s‘a reîntors de la Moscova, şi care a anunţat sosirea unor mari cantităţi de grâu, va avea dărui să determin® o scădere la preţul faunei şi mălaiului, mai ales că s‘au luat unele măsuri cari să asigure marei mulţimi nevoiaşe din Capitală raţiile de mălai până la noua recoltă. In acest domeniu singurele articole de preţ cari sunt căutate şi găsite cu mare greutate sunt: zahărul, uleiul etc. In ce priveşte carnea am arătat că în prezent Capitala nu duce lipsă de acest aliment, dar va trebui stabilit preţul oficial. ALEX- SIMION Restrângerea importului in Mavea Dritonie ■ ■ LONDPA 1 (Rauni), în şedinţa de erigupă amiază a Camerii Comunelor, ministrul de finanţe Dalton , declarat că in viitoarele 12 luni importul tutunului, petrolului şi hârtiei, va fi redus. Se va proceda şi la restrângerea importului filmelor străine. Vor fi menţionate la actualul navel numai importurile produselor alimentare şi al materiilor prime. Ministrul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de descreşterea alarmantă a stocului de dolari al statelor europene, declarând că creditele obţinute de Marea Britanie in Statele Unite sunt cheltuite cu mare repeziciune. Anglia va trebui să stabilească un echilibru între import şi export. In acest scop va trebui să-şi mărească producţia şi să exporte In special textile in statele cu valută forte. REDUCEREA RAŢIEI DE CARNE IN ANGLIA ■ ■ LONDRA. 1 (Radio). — Un purtător de cuvânt al guvernului a anunţat că începând de săptămâna viitoare, raţia de carne în Marea Britanie va fi redusă, din cauza numeroaselor pierderi de vit® datorită trerului aspru din iarna trecută Prelungirea termenului de plată terd majorări a contraven (Hiei fiscale restante Eie se vor putea achita până la 5 Iulie inclusiv .« AL. ALEXANDRINI, nîîsîistrul finanţelor, a dat o decizitm®, prn care se vor puisa fac® declarări şi plăţi de contravenţii fiscale pe exerciţiu 1946—947 nedescoperite până »cu an până în îim® de 5 IULIE a, c. inclusif, înregistra«* ifas.se operațiunile ca făcui te în ziua de 30 lune. Termenul de 30 lurci® este prevăzut îns art. 59 ai legîi niîăsurior f» nanei a re exceptional© din I Mai a, c., având drept urmare a neadhităriî în termen a drepturilor fiscale respective, majorarea ci® 15 ®rl a debitelor în causa. S‘au dat eri ordine , legrafâce autoritățile' 'fiscale în sensul crdin, sus. Valoricarea acţiunilor neînscrisa în cota Bisai 0 lacună in actuala organizare a Sursei Am fost ,adeseaori sezizat, de un mare număr de editori despre problema valorificării acţiunilor, cari nu sunt înscrise în cota bursei. Sunt o serie de acţionari, cari chemaţi la diferite subscrieri, şi-au învestit capitaluri sau economii, mai mult sau mai puţin importante în întreprinderi, ale căror titluri nu cotează la bursă.Aceşti acţionari întâmpină spreutări atunci când au nevoie să valorfice în parte sau în total patrimoniul lor investt în asemenea titluri. Ei nu.Şi nj*. vinde acţiunile în bursă, de cât la licitaţie, prin sindicul bursei, la valori, cari sunt departe de a corespunde celor reale. Această situaţie dăinueşte de decenii la busa noastră de va- lori, multe întreprinderi sistând sau negflitând să-şi înscrie titlurile la cota bursei, fie pentru a nu înstrăina acţiunle în mâini necunoscute, fie din alte interese ale întemeeietor’lor sau ale conducătorilor lor, mari acţionari. Aceştia din urmă pot proceda stfel din cauză că nici o prevedere din actuala lege a burse ’or nu obţiea întreprinderile să-ş îi înscre titlurile ce le aparţin în cota. brsei. Cum în momentele de faţă e de actualitate o nouă organizare a Bursei noastre de valori, ar fiindicat să se prevadă în noua lege, un aliniat prin care întreprinderile să fe obligate a înscrie titlurile lor în cotă -- atunci când actiuni Ie î o aflate în uv. mirnoaîul'. întemeietorilor sau conducători' lor respectivi, reprezintă o pro* portie mai ntică de 75 la sută' — din numărul total al actiunlor e•mise. In acest mod si restul actiona- ’ rilor mai mari'-ni cari au răspuns diferitelor chemări la subscripţiile acţuunilor emise, ar putea să î şi valorifice patrimoniul la un curs real evaluat de cererea şi oferta normale din bursa de valori şi nici de cum — pro licitaţie — la cursuri forţate şi artificiale — aşa cum se petrec lucurile sub regimul actual de organizare a bursei. fermei pali a 30 iunie pentru achitarea impozitelor datorate de comercianţii ambalanţi pe 1945-947 Am arătat într-un număr anterior al ziarului nostru modul de calculare al impozitelor pe cifra de afaceri şi contribuţia excepţională la comercianţii am-Impozitele de mai sus au fost apreciate ca reprezentând impozitele datorate la cumpărările de mărfuri făcute în exerciţiul 1916—1947, în ipoteza când contribuabilii nu justifică în total plata acestor impozite astfel că aceste sume urmează să fie restrânse de la caz la caz, pe măsura justificării, cu acte a dobândirea mărfurilor îa cari s'au achitat impozitul pe cifra de afaceri șî impozitul excepțional. Ministerul acordă un termen pentru plata acestor impozite, cu majorările legale, până la data de If1 Iulie 1947, în cazul când nu s'au început cercetări și nu s'au încheiat acte de contravenţie. In cazul când s'au început cercetări şî actele sunt în curs de definitivare sau deja dresajbulanţi. Dăm astăzi impozitele fixe stabilite de ministerul finanţelor pentru exerciţiul 1946—1947, acestei categorii de comercianţi , se vor achita tot până la data de 110 Iulie 1947 irapozitelile respective, cu 10 la sută din amenzile corespunzătoare. Impozit pe cifra de afaceri Impozit excepțional ♦44 »4 ♦-4 ERI A FOST INSTALAT înlocuitorul d lui Acheson WASHINGTON 30 (Rador). — începând de Lunii intră in vigoare demisia d.lui Dean Acheson din funcţia de subsecretar la departamentul de stat ttord- american preşedintele Harry Truman a numit pe d. Robert Lovett fost bancher. Jenia a urma d-lui Dean Acheson la deporta, ineptul de stat Se amintește că d. Acheson a remistorit pentru « teleoaree , preirmeriea sa de appetit