Argus, iulie 1947 (Anul 37, nr. 10183-10208)
1947-07-02 / nr. 10183
10.183hA Bidrig*\ Scutirea de impozitul pe salarii şicontribuţia la Fondul Muncii In legătură cu scutirea de impozit« a diferenţelor de preţ de a economat«, publicăm următoarele lămuriri: Pentru perioada până la 1 Aprilie 1947 scutirea se aplică pentru diferenţele dintre preţurile reale cu care mărfurile au fost achiziţionate şi dintre preţurile oficiale sau preţuriie din 17 Iunie 1946 cu care mărfurile au fost distribuite salariaţilor. Această scutire se întemeiază pe următoarele dispoziţii,nlegale: Diferenţele detre preţurile reale şi cele oficiale sunt scutite pe baza art. 44 pct. 1 nr. 7 al legei contribuțiunîlor directe modificat Prin art. 4 Iasea 973 publicată în M. O. 278 bis din 30 Noembrie 1948 care prevede următoarele: „Diferențele între chefitucie efectiv făcute de întreprinderi în baza legeî Nr. 348 din 3 Mai 1945, sau contractelor colective de muncă, pentru procurarea de bunuri şi servici, salariaţiior lor la preţurile oficiale, nu sunt ajutoare colective supuse impozitului“, iar diferenţele dintre preţurile oficiale şi ceia din 17 Iunie 1946 au fost scutite pe baza avizului Comisiunei centrale Fiscale din 14 Martie 1947 prin adresa Ministerului de Finanţe, Direcţia Contribuţiunilor directe Nr. 252.250 din 16 Mai 1947. In ce priveşte scutirea diferenţelor în cauză de contribuţia la fondul muncii, aceasta rezultă din textul art. 4 lit. g al Legei fondului muncii publicat în Monitorul Oficial 73 din 29 Martie 1945, care prevede că sunt supuse contribuţiunei fondului muncii acele avantaje materiale acordate salariaţilor care sunt supuse unui impozit pe salarii conform dispoziţiunilor art. 43 din legea contribuţiunilor directe. Cum diferenţele în cauză nu sunt supuse impozitului pe salarii, ele nu pot fi impuse nici cu contribuţia pentru fondilul muncii. MINISTERUL AGRICLTUREI SPRIJINĂ NEVOILE DE CREDIT ALE AGRICULTUREI Comisiunea tehnică pentru agricultură întruna .din ultimele şedinţe, a luat în discuţie problema nevoilor de credit ale aagriculturii. Chestiunea a fost dată în studiu de consiliul suprictr al economiei naţionale. NEVOILE DE CREDII In urma cercetărilor făcute s’a constatat că creditele pentru agricultură se cer de instituţii bancare cari acordă împrumuturi agricutorilor pentru cheltueli de exploatare şi de investiţii. Apoi de instituţii de stat şi asociaţii cari au nevoe de credite fie pentru finanţarea diferitelor acţiuni în vederea ridicării producţiei agricole fie pentru exploatarea bunurilor agricole ce deţin. Principalele instituţii bancare care se ocupă exclusiv cu finanţarea agricultorilor sunt: Băncile populare ale Institutului Naţional al Cooperaţiei, Creditul Naţional Agricol, Creditul Agricol Ipotecar, Casa Rurală, Creditul Funciar Rural şi Casele ţărăneşti de împrumut şi economie. Instituţiile de stat care solicită credite sunt*. Regia exploatărilor agricole şi zootehnice, Institutul de cercetării agronomice, Institutul zootehnici Institutul de seruri şi vaccinuri Pasteur şi direcţiile: viticultură şi horticultura, îmbunătăţirii funciare, producţie vegetală, din ministerul agriculturii. Institutele publice care solicită credite sunt: Institutul Naţional al Cooperaţiei pentru aprovizionarea agricultorilor cu utilaj agricol şi seminţe, Regia pentru valorificarea, laptelui şi Eftria spitalelor civile. Deasemenea sunt solicitate credite de Uniunea generală a sindicatelor viticole, care sprijină pe podgoreni. In urma informaţiilor culese, comisiunea a întocmit un tablou sinoptic al nevoilor de credit cu specificarea sumelor cerute, a termenelor de acordare şi restituire, cum şi a gradului de urgenţă. Se arată, de asemenea, că producţia agricolă, cu un număr de circa trei milioane de exploatări şi cu o producţie supusă variaţiilor climatice se deosebeşte de producţia industrială, întrucât e o producţie cu un caracter specific-O bună stare a agriculturii va avea repercusiuni directe asupra întregei activităţi economice a ţării. Comisiunea a mai arătat ca în special in ce privesc creditele cerute pentru aprovizionarea agricultorilor cu utilaj agricol şi seminţe prin Institutul Naţional al Cooperaţiei, sunt absolut necesare. Creditele pentru importuri trebuie acordate sub rezerva posibilităţei practice de realizare a acestor importuri de semințe şi unelte agricole. Declararea şi taxarea unor stocuri de fesafor O feptărâs? a Ministerului de finanţe Prin jurnalul Consiliului de Miniştri No. 447 publicat în Monitorul Oficial No. 94 din 26.IV.1947, au fost sporite taxele de consumaţie la ţesăturile şi împletiturile de bumbac fiind obligaţi la declararea şi taxarea stocurilor deţinute la 10 Aprilie 1947 comerciaţii cu ridicata de astfel de ţesături şi împletituri (engrosîştii) ,şi cel care întrebuinţează asemenea produse în orice operaţiune de prelucrare. Unele administraţii financiare din ţară pretind şi comercanţilor detailişti deţnători de astfel de ţesături şi împrejituri de bumbac şi chiar detailiştilor care întrebuinţează astfel de produse în premierae, să declare stocurile evistente la 10 Aprilie 1947. Sfatul Negustoresc Central a intervenit la Ministerul de Finanţe invocând dispoziţiile legii taxe de consumaţie din 5 Aprilie 1945 care obligă la taxarea stocurilor şi plata taxelor de consumaţie pe comercianţii cu ridicata (engrosiştii), şi a cerut să se precizeze organelor în subordine că comercianţii detailişti deţinători de ţesături sail î®, pleturi de bumbac precum şi acei care intrebuinţează asemenea produse în orice operaţiune de prelucrare, sunt scutiţi de declarareaşi taxarea stocurilor deţinute la 10 Aprilie 1947. Ministerul de Finanţe a făcut cunoscut Sfatului Negustoresc că „comercianţii detailişti deţinători de ţesături şi împletituri de bumbac precum şi comercianţii detailşli care întrebuinţează în orice operaţiuni de prelucrare astfel de poduse , uănd en detail sunt scutiţi de declararea şi taxarea stocurilor existente la 10 Aprilie 1947*. Asociaţia Comercisntuor de Articoîe Fotografice şi Optice din România I NISTE INTARC Se face cu&soscut ne această cale memfedriloa* săi din îitreaga țară^ că la _ data de 5 șl 20 al© fiecărei luni va apa®“« în coloanele acesteî •anai* o rwlwrică ce va eaaprimfe eamunscări cîle interes profesional ale acestei asociații. Dificultăţile importurilor de maşini agricole 5*a contractat livrarea a 50 de batoze de freerat din Ungaria — Azi au început tratativele comerciale româno-iugoslave — Am arătat cu alt prilej, în ziarul nostru, că forurile superioare economice în dorinţa de a asigura maşinile şi uneltele necesare muncilor gricole, au dus tratative cu Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, etc., în vederea unui import de maşini, stabi]fiindu-se ca acestea să fie livrate însă în cursul verii, adică până la strânsul recolte. Astfel, în urma intervenţiei făcute fie ministerele «Se resort, mai multe f'irsn© au negociat un imperi «te-50 balose din lingaî*ta li» compensație cu cherestea» Prețiul unei batoze ©w ® capsreftaSe ele cea» I va^rcr și Jisînătate pe za a fost stabili'! între 25S—2S© milioane bucata, ceeace a fost «©cetit foarte avantajos, inându-se seama că aceste batoze funcţionează perealmente de bile. Suntem informaţi din sursă autorizată că 25 batoze au sosit de câteva zile la Seghestin, urmând ca odată cu vămuirea să livrăm cantitatea de cherestea care figurează în contract, adică echivalentul a 6 batoze. Cum livrarea cherestelei întârzie batozele nu pot intra însă în ţară. Deasemenea mai suntem informaţi că Elveţia, la rândul său, a contrastat un import de cca. 400 batoze în compensaţi© cu cherestea, care urmează să o reexporta în alte ţări cu un beneficiu de cca. 40SO la sută. Delegaţia română este formată din h fd.nji. ing. Mihail Monciu, consilier economic, ca preşedinte, iar ca membrii d-nii: consilier Aldea, Pleşniţă, directorul plăţilor Bardossy, ataşat comercial din acest minister, Porumbelu şi Stej. Dan delegaţii BNR-ului şi Dinulescu reprezentantul ministerului Finanţelor, iar din partea delegaţii iugoslave iau parte d-nii Medacovic ambasadorul guvernuli iugoslav la Bucureşti, Stoianovto, şeful Comisei, Aghidi, ataşat comercial al Republicei Federative Populare în ţara noa,stră. În urma discipfiilor care vor avea 8cc atât in cuTsts! zilei de astăzi cât și ester viitoare, se speră că acest© tratative v©a* fi su'aas© t© bvn sfârșit, avân_ dif_se îra vedere că preîimin®rsi8® au fost stabilite principial de către forurile noastre superioare. — p. eL — Dificultăţi Or, din Pricină că instituţia care livrează produsele de cherestea întârzie să elibereze certificatele de transport necesar, importul de batoze atât de necesar pentru muncile agricole, rate sor tit să nu se mai facă în timp util, în vreme ce ministerul Agriculturii şi Domeniilor arată că are nevoie de un alt număr de 100 batoze afară de cele contractate, stăruind ca ele să fie livrate până la cel mult 15 August crt. Pe de altă parte ministerul Industriei şi Comerţului a fost încunoştiinţat în cursul zilei de er, că au sosit în vamă un număr de 128.000 coase din Ungaria, iar din Belgrad s‘au anunţat că au fost expediate şi se află în drum spre România un număr de cea. 35.000 coase în cadrul unor schimburi în compensaţie cu Ungaria şi Iugoslavia. In urma tratativelor care s‘au Purtat înultimul timp se speră ca până la data de 15 lupe crt., să se poată asigura întregul număr de 300.000 coase programate de către forurile competente. TRATATIVELE CU POL© NIA Şl IUGOSLAVIA In cursul zilei de eri lucrările pentru încheierea acordului româno-polonez au continuat la ministerul Industriei şi Comertului, căzându-se de acord asupra ultimelor detalii privitoare la proectul de acord comercial întocmit. Astâz, dimineaţă, la Ministerul Industriei şi Comerţului se va deschide prima şedinţă a delegaţiilor române şi iugoslave care urmează să ia în discuţie încheierea unui acord de plăţi necomerciale, aşa cum am arătat într-un număr trecut al ziarului nostru. Monitorul Oficial de ori publică decizia miniterială care stabileşte nouile taxe ce se vor achita anual de către artiştii români şi străini, de teatrele, circurile şi orice local de spectacol, inclusiv cele care utilizează programe artistice sau organizează turnee. Preţurile oficiale ale zarzavaturilor legumelor şi fructelor Nercurialu! zilei de 1 şi 2 Iulie 1947 FRUCTE Cireşi altoite •.»•••••«»a» kgr. 120.000 150 000 ,, obişnuite ••*»»«•«••• *» 65.000 80,000 Caise călit 1 9. 135,000 175.000 „ „ ll»a* •••••••*•< »9 90,000 110.000 J» 100,000 120,000 9y obişnuite « i «•••«»•• i 9* 65,000 80.000 » 60,000 75 000 Mere cal !•••«•••«•»»*•• 50,000 65.000n................................................ 30,000 36,900 Pere cal» 1 * *f 110,000 ' 180,000 11 ««••«••»»•••f 70,000 90.000 Mere superioare , • ** M 80,000 îoo,ooo Instituirea Comisiei pentru indremea economică şi stabilizarea moarte Ce cuprinde proectul de lege al ministerului Industriei şiilui îmbunătăţirea situaţiei economic® şi finaneiare a ţării a isuptss ministerului industriei şi comerţului karen unor măsuri special® şi unitare atât în domeniul financiar, cât şi al producţiei industriale şi agricole, precum şi în domeniul transporturilor şi al preţurilor. Pentru pregătirea şi aplicarea atestor măsuri luate pe baza programului de redresare economică şi de stabilizare monetară, adoptat de consiliul de miniştri în şedinţa sa din 14 iunie 1947, ministerul industriei şi comerţului a socotit necesar Instituirea unei comisiuni ministeriale. Această comisie va fi învestită cu atribuţiuni largi în veci.***»a studierii şi realizării multiplelor măsuri ce trebuesc luate pentru coordonarea desăvârşită a planului hotărît, precum şi în vederea unui control riguros al aplicării acestor măsuri. ALCĂTUIREA COMISIUNII Această comisiune va fi formată din: preşedintele consiliului superior al economiei naţionale preşedinte; miniştri de finanţe, al agriculturii şi domeniilor, al minelor şi petrolului; un sub"t notar de Stat din ministerul industriei şi comerţului, desemnat de tiltarii acestui departament. Comisiunea va lucra valabil în prezenţa a cel Puţin trei membri şi va da deciziuni cu cel puţin trei voturi pentru. P®ntru 9-şi putea îndeplini sarcina încredinţată, comisiunea va dispune de un secretar general, care va avea un aparat compus din: aparatul Consiliului superior al economiei naţionale, funcţionari publici şi persoane particulare special angajate în acest scop, autorităţile şi instituţiile publice fiind obligate a pune la dispoziţia Comisiunii toate datele şi Informaţiile cerute de aceasta DECIZIUNILE LUATE DE COMISIUNE AU PUTERE EXECUTORIE ŞI SUNT OBLIGATORII Comisiunea va avea depline puteri pentru elaborarea, edictarea, organizarea, aplicarea şi controlul tuturor măsurilor necesare pentru aducerea la îndeplinire a programului de redresare economică și stabilizare monetară. Comisiunea este singura în drept să hotărască ce anume sarcini intră in cadrul celor necesare realizării scopului în vederea căruia a fost constituită. Deciziunile cu un caracter administrativ şi coordonator luate de Comisiune au putere executorie şi sunt obligatorii pentru departamentele şi instituţiile publice, precum şi instituţiile şi persoanele particulare în competinţa cărora cade aducerea la îndeplinire a măsurilor respective. COMISIUNEA VA FI AJUTATA IN LUCRĂRILE EI DE UN NUMĂR DE CONSTLIERI Pentru a-și putea indeplini toate aceste sarcini, Comisiunea va dispune de un aport de consilieri ce se va stabili de către Comisiune. Consilierii vor fi numiți pe baza hotărîrii Comisinii, prin decizia preşedintelui, secretarului general al Comisiunî, coordonând măsurile livrate de Comisiune. Consilierii vor fi recrutaţi dintre persoanele particulare sau dintre funcţionarii publici, ei având atribuţiile ce le vor fi atribuite de preşedintele Comisiei. Funcţionarii publici, chiar dacă fac parte din corpuri organizate prin legi speriate, vor putea primi însărcinarea ide comsârîer, păstrându-şi în acelaş timp funcţiunea şi drepturile ce decurg de le aceasta, prin derogare dela orice dispoziţiuni privitoare la incompatibilitate PAUL B. MARIAN fabrica de Sticli Ardeleană SOCIETATE ANONIMA ROMANA Capital Lei 540,000,000 deplin vărsat Reg. Com. București Nr- 544,1933 1 . Alba Iulia Nr- 76/1931 1 CONVOCARE D.nii acţionari ai Societăţii ,,Fabrica de Sticlă Ardeleană“ S. A. R. Sunt convocaţi in Adunare Generală Ordinară şi Extraordinară, care va avea loc în ziua de 4 August 1947, ora 10 a. m., la sediul social din Bucureşti, str. Câmpineanu Nr. 5. Ordinea de zi : 1. Raportul Consiliului de Administraţie. 2. Raportul cenzorilor. 3. Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierdere încheiate per 31 Dec. 1946_J 4. Descărcarea Consiliului de Administraţie, Direcţiunii şi Comitetului de cenzori de gestiunea pe anul 1946. 5. Repartizarea beneficiului. 6. Ratificarea cooptării d.lor Adm1- TEXT VECHII) ART. 5- — Capitalul social de Lei 540.900.000. împărţit în 135.080 acţiuni a Lei 4000 valoare nominală fiscale (restul art. rămâne neschimbat). Pentru a luat parte la această Adumare Generală Ordinară şi Extraordinară, d-nii acţionări sunt rugaţi să depună acţiunile lor conform art. 22 din statute, la sediul social din Bucureşti, str. Câmpineanu Nr. 5 sau la sediul admiflistrativ din Tâ-năveni» cu cel puţin 5 zîile înainte de ziua Adunării. In cazul când, în Ziua de 4 August nistrat ori Carol Karl-Kupfer şi Valentin Georgescu. 11. Completarea Consiliului de Administraţie. 1 8. Fixarea retribuţiunii membrilor din Consiliul de Administraţie. 9. Alegerea Comitetului, de cenzori pe exerciţiul 1947 şi fixarea retribuţiunii lor pe 1946. I 10- Majorarea capitalului social dela Lei 510 000.000 la Lei 5.4oo.ooo.ooo prin emierea a 1.215.000 acţiuni a Lei 4000 valoare nominală fiecare, de repartizul vechilor acţionari, în proporţie de 9 acţiuni noui la una acţiune veche, trltulîzându-se în areal scop sumele figurând în contul „Fondul provenit din reevaluarea ivestiţiunilor1*. 11 Modificarea art. 5, al. I din statutele societăţii după cum urmează : TEXT NOU ART. 5. — Capitali:|| social este da Lei 5.409.000.000, împărţit în 1.350.000 acțiuni a Lei 4000 valoare nominală fiecare. Se vor putea emite titluri en*mulative. | 1947, nu se vor prezenta acționarii r®* prezentând S/4 din capitalul social, se convoacă conform statutelor o nouă Adunare Generală Ordinară şi Extraordinară, pe ziua de 25 August 1947, tot la Bucureşti la aceeaşi oră. p. Preşedinte. SENOR CAPORTA ss «»fii isi Eázai Cum se percepe noniic taie asupra cinemitoiîffelor SaSaailas?@a Impoxitului. H^ealeisSarSaîassei T. O. B. şi impsmear ea diSerfenţelor* de lesneSidi In Monitorul Oficial nr- 142 din 25 Iunie 1947, a apărut Legea rar. 213/947, pentru modificarea Legii pentru înfiinţarea fondului pentru construcţia Teatrului Naţional şi Operei Române din Bucureşti-Î.O.R. Prin această lege se impun toate manifestările artistice, distractive, sportive, populare şi cinematografice care intră în prevederile art. 4 par. 1, 2, 3, 4 şi 5 din legea asupra impozitului pe spectacole, întrucât perceperea taxei T. O. R. se face odată cu perceperea impozitului de spectacole şi în aceleaşi condiţiuni de către Administraţiile Financiare, Ministerul finanţelor a dat următoarele instrucţiuni: Aceasta taxă se percepe de la spectatori peste preţul de intrare şi se fixează astfel: Pentru spectacolele teatrelor de Stat şi spectacolele organizate de Stat ori instituţiuni publice, precum şi acelea ale teatrelor particulare: Lei 2.OOO de fiecare bilet de intrare al cărui preţ este* până la 40.000 lei-Lei 5.00O de fiecare bilet de intrare al cărui preţ este de la 40.000—80.000 lei. Lei 10.000 de fiecare bilet ee intrare al cărui preţ depăşeşte 81.ooo lei. Pentru celelalte manifestări artistice (operetă, concerte, re-eviste, artă coreografică, baler şi pentru toate manifestările distractive, precum şi cele sportive, taxa va fi de 5 la sută din preţul fiecărui bilet de intrare. Pentru manifestările populare taxa va fi de 3 la sută din preţul fiecărui bilet de intrare. Pentru reprezentaţiile cinematografice : Lei 1.000 pentru fiecare bilet întrucât exploatatorii de cinematografe încasează taxa T. C. R. de la fiecare spectator, odată cu preţul de intrare şi varsă această taxă după alte norme decât acelea prevăzute de legea impozitului pe spectacole, ca de exemplu cinematografele de premieră ,în Capitală care plătesc impozitul pe spectacole pentru trei săli şi taxa T. O. R. o varsă numai pentru două săli. Ministerul a înţeles ca la aceste beneficii ale întreprinzătorilor de cinematografe, care constituesc suprapreţuri, să se plătească impozitul pe spectacole, ce se calcula conform art. 5, part. 4 din lege. In consecinţă, pe lângă impozitul pe spectacole calculat la preturile de intrare propriu zise şi contribuţia socotită cum s’a arătat mai sus, se va mai percepe pe toată durata aplicări acestei contribuţii Ssi impoztul pe spectacole asupra beneficelor din cortibuţia nevărsată. In principiu acest inpozit asupra contrbut'oî încasată s* pe* vărsată se va calcula la media taxei T. O- B. dTfre întreg și redus menţionată *n tariul oticul tton obţinut la care se va optica coeficientul corespunzător numărului de locuri din tabloul dela art. 5 par- 4 din lege. Rede intrare al cărui preţ este până la 8.000 lei inclusiv. Lei 2.000 pentru fiecare bilet de intrare al cărui pret este dela 8.001— 15.000 lei. Lei 3.000 pentru fiecare bilet de intrare al cărui pret este dela 15.001— 20.000 lei. 20 la sută dei preţul fiecărui bilet de intrare al cărui preţ depăşeşte 20.000 lei. Cum se percep taxele de la cinematografe Administraţiile financiare vor percepe cinematografelor această taxă ca şi în trecut, adică: Pentru Capitală: Cinematografelor de premieră de categoria I şi II contravaloarea numărului de locuri a două săli întregi zilnic. Cinematografelor de repriză centru şi premieră de cartier contravaloarea numărului de locuri a unei săli şi un sfert. Restul cinematografelor din Capitală contravaloarea numărului de locuri a unei jumătăţi de sală. Pentru Provincie: Cinematografelor de premieră în municipii contravaloarea numărului de locuri a unei săli întregi. Cinematografelor de repriză în municipii şi de premieră în comunele urbane de reşedinţă contravaloarea numărului de locuri a trei sferturi de sală. Restul cinematografelor din Ţară contravaloarea numărului de locuri a unei jumătăţi de sală. Numărul locurilor Unei săli după care se face calculaţia taxei pentru fondul T. O. R este acela prevăzut în planurile oficiale vizate de Ministerul Finanţelor. Pultatul va reprezenta impozit asupra contribuţiei nevărsată pentru un singur loc şi se va percepe întreprinzătorilor după categoria fiecărui cnematograf, astfel : Inmulţit cu numărul de locuri a unei săli întregi pentru cinematografele de premieră de categoria I din Capitală. Înmulţit cu numărul de locuri a trei sferturi dintr-o sală, petrntru cinematografele de centru cu filme în repriza în CapTală şi pentru cele de cartier categoria I. Înmulţit cu~ numărul de locuri a jumătate de sala pentru cinematografele de premieră de categorîa II, de carter categorial II, $i de periferie din Captală, precum $i pentru cele de premieră din celelalte mun^ip«; Inmult't cu numărul de locuri a imul sfert din sală pentru ciie* matografele de repoză în Muni-* cipii s' de premieră în comunele trbane capitale de județ, Inmulft cu SO la sută din nu mărul locur^or unei săli pentri toate celelalte cinematografe. La calculul acestui impozit asupra contribuţiei nevărsate SI3 va avea în vedere si instrucţiunile date cu ordinul circular nr. 489337 din 14 Noembrie 1946- ■ 1. Exemple: ( 1) Cinematograful „Aro” din Bucureşti de premieră de categosrra I având peste 1500 locuri, va plăti zonc Impozit pe spectacole asupra contribuţiei nevărsată câte lei 1021 de fiecare actauil pentru o sală întreagă(5856+2000 + 7856:2 ** 3928x20 la sută = 1021 lei) 2) Cnematograful „Select’* d’n București, de premieră de categoria I, având sub 1500 locuri* va plăti zln’e 894 lei de fiecare scaun pentru o sală întreagă(4880 + 2000 + 6880:2 - 3440 ; X 26^-894 Iei) * 3) Cinematograful ,,Maria* din Bucureşti, de cartier de categori î, având s 5 reprezentaţii artstîce, va plăti zilnic 650 lei de fiecare scaun pentru trei sferturi din locurile Sălii(3000 + 2000 + 5000:2 - 2500 X 26°/« - 650 Iei) 4) Cnematograful .-Model” din București, de cartier de categoria II, având si reprezentat«' artistice, va pîăt* ziln:C 500 Iei de fiecare scaun pentru jumătate de sală. (3000 r+ 1000 + 4000:2 “ 2000 X 2“ 500 lei) 5) Cinematografele de premieră d'n celelalte mun'ciple» fără completări artistice vor plăti zin’c câte 520 lei de fiecare scaun pentru o jumătate de Sală. (3000 + 1000 × 40o0:2 - 20001 X 26°/« “ 520 le.) 6) Cinematografele de repriză din Municipiu şi de premieră d'ui capitalele de judeţe vor plăti zilnic Câte 390 lei de fiecare scaun. (2000 = 1000 = 3000:2 - 1500 X 26*/« “ 390 Iei) Aceste dispozițiuni intră în vigoare dela data de 25 iunie 1947 data publicării legii în Monitorul Oficial- Calceslarea impozitului pe spectacole Recaleuitarea intesasitalul şi a taxei T. O. B. Faţă de aceste modificări se va proceda de îndată la recalcularea impozitului taxei T. O. B- impozitului asupra contribuţiei nevărsate şi a taxei de 5 la sută pentru fondul de pensii al artiştilor particulari la fiecare cinematograf, raportând Ministerului : Care sunt cnematografele din cuprinsul acelei administratii financare: Câte locuri are fiecare și sub ce număr s-au vizat plantitiile: Care este impozitul pe spectacole propriu zis zilnic: Care este impoztul asupra contribuții nevărsate: Cât reprezintă taxa de 5 la suta pentru fond pensii, care se calculează asupra ambelor impozite și care este taxa lor zilnică. Observatuni despre situații excepționale, reduceri pe timpul verb sau altfel de reduceri de impozit