Argus, iulie 1947 (Anul 37, nr. 10183-10208)

1947-07-02 / nr. 10183

10.183hA Bid­r­ig*\ Scutirea de impozitul pe salarii şi­­contribuţia la Fondul Muncii In legătură cu scutirea de impozit« a diferenţelor de preţ de­ a economat«, pu­blicăm următoarele lămuriri: Pentru perioada până la 1 Aprilie 1947 scutirea se aplică pentru diferenţele din­­tre preţurile reale cu care mărfurile au fost achiziţionate şi dintre preţurile ofi­ciale sau preţuriie din 17 Iunie 1946 cu care mărfurile au fost distribuite sala­riaţilor. Această scutire se întemeiază pe ur­­mătoarele dispoziţii,nl­­egale: Diferenţele d­etre preţurile reale şi cele oficiale sunt scutite pe baza art. 44 pct. 1 nr. 7 al legei contribuțiunîlor directe modificat Prin art. 4 Iasea 973 publicată în M. O. 278 bis din 30 Noem­­brie 1948 care prevede următoarele: „Diferențele între chefituc­ie efectiv făcute de întreprinderi în baza legeî Nr. 348 din 3 Mai 1945, sau contractelor co­­lective de muncă, pentru procurarea de bunuri şi servici, salariaţii­or lor la pre­­ţurile oficiale, nu sunt ajutoare colective supuse impozitului“, iar diferenţe­le dintre preţurile ofi­ciale şi ceia din 17 Iunie 1946 au fost scutite pe baza avizului Comisiunei cen­­trale Fiscale din 14 Martie 1947 prin a­­dresa Ministerului de Finanţe, Direcţia Contribuţiunilor directe Nr. 252.250 din 16 Mai 1947. In ce priveşte scutirea diferenţelor în cauză de contribuţia la fondul muncii, aceasta rezultă din textu­l art. 4 lit. g al Legei fondului muncii publicat în Mo­nitorul Oficial 73 din 29 Martie 1945, care prevede că sunt supuse contribuţiunei fondului muncii acele avantaje mate­­riale acordate salariaţilor care sunt su­­puse unui impozit pe salarii conform dispoziţiunilor art. 43 din legea contri­­buţiunilor directe. Cum diferenţele în cauză nu sunt su­­puse impozitului pe salarii, ele nu pot fi impuse nici cu contribuţia pentru fond­ilul muncii. MINISTERUL AGRIC­­LTUREI SPRIJINĂ NEVOILE DE CREDIT ALE AGRICULTUREI Comisiunea tehnică pentru a­­gricultură într­una .din ultimele şedinţe, a luat în discuţie pro­blema nevoilor de credit ale a­­agriculturii. Chestiunea a fost dată în studiu de consiliul sup­rictr al economiei naţionale. NEVOILE DE CRED­II In urma cercetărilor făcute s’a constatat că creditele pentru agricultură se cer de instituţii bancare cari acordă împrumu­turi agricutorilor pentru chel­­tueli de exploatare şi de inves­tiţii. Apoi de instituţii de stat şi asociaţii cari au nevoe de credi­te fie pentru finanţarea diferi­telor acţiuni în vederea ridică­­rii producţiei agricole fie pen­tru exploatarea bunurilor agri­cole ce deţin. Principalele instituţii bancare­­ care se ocupă exclusiv cu finan­ţarea agricultorilor sunt: Băn­cile populare ale Institutului Na­ţional al Cooperaţiei, Creditul Naţional Agricol, Creditul Agri­col Ipotecar, Casa Rurală, Cre­ditul Funciar Rural şi Casele ţă­răneşti de împrumut şi econo­mie. Instituţiile de stat care solici­tă credite sunt*. Regia exploată­rilor agricole şi zootehnice, In­stitutul de cerce­tării agronomi­ce, Institutul zootehnici Insti­tutul de seruri şi vaccinuri Pas­teur şi direcţiile: viticultură şi horticultura, îmbunătăţirii fun­ciare, producţie vegetală, din ministerul agriculturii. Institutele publice care solici­tă credite sunt: Institutul Naţio­nal al Cooperaţiei pentru apro­vizionarea agricultorilor cu uti­laj agricol şi seminţe, Regia pen­tru valorificarea, laptelui şi E­­ftria spitalelor civile. Deasemenea sunt solicitate cre­dite de Uniunea generală a sin­dicatelor viticole­, care sprijină pe podgoreni. In urma informaţiilor culese, comisiunea a întocmit un tablou sinoptic al nevoilor de credit cu specificarea sumelor cerute, a termenelor de acordare şi resti­tuire, cum şi a grad­ului de ur­genţă. Se arată, de asemenea, că pro­ducţia agricolă, cu un număr de circa trei milioane de exploatări şi cu o producţie supusă varia­ţiilor climatice se deosebeşte de producţia industrială, întru­cât e o producţie cu un caracter spe­cific-O bună stare a agriculturii va avea repercusiuni directe asu­pra întregei activităţi economi­ce a ţării. Comisiunea a mai arătat ca în special in ce privesc creditele ce­rute pentru aprovizionarea agri­cultorilor cu utilaj agricol şi se­minţe prin Institutul Naţional al Cooperaţiei, sunt absolut nece­­sare. Creditele pentru importuri tre­bui­e acordate sub rezerva po­­sibilităţei practice de realizare a acestor importuri de semințe şi unelte agricole. Declararea şi taxarea unor stocuri de fesafor O feptărâs?­ a Ministerului de finanţe Prin jurnalul Consiliului de Miniştri No. 447 publicat în Monitorul Oficial No. 94 din 26.IV.1947, au fost sporite ta­xele de consumaţie la ţesăturile şi îm­pletiturile de bumbac fiind obligaţi la declararea şi taxarea stocurilor deţinute la 10 Aprilie 1947 comercia­­ţii cu ri­dicata de astfel de ţesături şi împleti­turi (engrosîştii) ,şi cel care întrebuin­ţează asemenea produse în orice operaţiu­ne de prelucrare. Unele administraţii financiare din ţa­ră­ pretind şi comercanţilor detailişti de­­ţnători de astfel de ţesături şi împreji­­turi de bumbac şi chiar detailiştilor care întrebuinţează astfel de produse în pre­­mierae, să declare stocurile evi­sten­te la 10 Aprilie 1947. Sfatul Negustoresc Central a inter­venit la Ministerul de Finanţe invocând dispoziţiile legii taxe de consumaţie din 5 Aprilie 1945 care obligă la taxarea stocurilor şi plata taxelor de consuma­ţie pe comercianţii cu ridica­ta (engro­­siştii), şi a cerut să se precizeze orga­nelor în subordine că comercianţii de­­ta­ilişti deţinători de ţesături sail î®, plet­uri de bumbac precum şi acei ca­re intrebuinţează asemenea produse în orice operaţiune de prelucrare, sunt scu­tiţi de declararea­­şi taxarea stocurilor deţinute la 10 Aprilie 1947. Ministerul de Finanţe a făcut cu­noscut Sfatului Negustoresc că „comer­­cianţii detailişti deţinători de ţesături şi împletituri de bumbac precum şi co­mercianţii detailşli care întrebuinţează în orice operaţiuni de prelucrare astfel de poduse , uănd en detail sunt scutiţi de declararea şi taxarea stocurilor exis­tente la 10 Aprilie 1947*. Asociaţia Comercisntuor de Articoîe Fotografice şi Optice din România I NISTE INT­ARC Se face cu&soscu­t ne acea­stă cale memfedriloa* săi din îi­treaga țară^ că la _ data de 5 șl 20 al© fiecărei luni va apa®“« în coloanele a­­cesteî •anai* o rwlwrică ce va eaaprimfe eamunscări cîle interes pro­fesional ale a­­cestei asociații. Dificultăţile importurilor de maşini agricole 5*a contractat livrarea a 50 de batoze de freerat din Ungaria — Azi au început tratativele comerciale româno-iugoslave — Am arătat cu alt prilej, în zia­rul nostru, că forurile superioare economice în dorinţa de a asigura maşinile şi uneltele necesare mun­cilor gricole, au dus tratative cu Ungaria, Iugoslavia, Cehoslo­vacia, etc., în vederea unui import de maşini, stabi]fiin­du-se ca ace­stea să fie livrate în­să în cursul verii, adică până la strânsul re­colte­. Astfel, în urma inter­­venţiei făcute fie ministe­rele «Se resort, mai multe f'irsn© au negociat un im­peri «te-50 balose din lin­­gaî*ta li» compensație cu cherestea» Prețiul unei batoze ©w ® capsreftaSe ele cea» I va^rcr și Jisînătate pe za a fost stabili'! între 25S—2S© mi­lioane bucata, ceeace a fost «©cetit foarte avan­tajos, inându-se seama că aceste batoze funcţio­nează pe­realmente de bile. Suntem informaţi din sursă autorizată că 25 ba­­toze au sosit de câteva zi­le la Seghestin, urmând ca odată cu vămuirea să li­vrăm cantitatea de chere­stea care figurează în contract, adică echivalen­tul a 6 batoze. Cum livrarea chereste­lei întârzie batozele nu pot intra însă în ţară. Deasemenea mai sun­tem informaţi că Elveţia, la rândul său, a contras­tat un import de cca. 400 batoze în compensaţi© cu cherestea, care urmează să o reexporta în alte ţări cu un beneficiu de cca. 40­SO la sută. Delegaţia română este formată din h fd.nji. ing. Mihail Monciu, consilier economic, ca preşedinte, iar ca membrii d-nii: consilier Al­­dea, Pleşniţă, directorul plăţilor Bardossy, ataşat comercial din a­­cest minister, Porumbelu şi Stej. Dan delegaţii BNR-ului şi Dinulescu reprezentantul ministerului Fin­an­ţelor, iar din partea delegaţii iu­goslave iau parte d-nii Medacovic ambasadorul guvernuli iugoslav la Bucureşti, Stoianovto­, şeful Comisei, Aghidi, ataşat comer­cial al Republicei Federative Popu­lare în ţara noa­,stră. În urma discipfiilor ca­re vor ave­a 8cc atât in cuTsts! zilei de astăzi cât și ester viitoare, se speră că acest© tratative v©a* fi su'aas© t© bvn sfârșit, avân_ dif_se îra vedere că preîi­­min®rsi8® au fost stabilite principial de către foru­rile noastre superioare. — p. eL — Dificultăţi Or, din Pricină că instituţia care livrează produsele de chere­stea întârzie să elibereze certifi­catele de transport necesar, im­­portul de batoze atât de necesar pentru muncile agricole, rate sor tit să nu se mai facă în timp util, în vreme ce ministerul Agricultu­rii şi Domeniilor arată că are nevoie de un alt număr de 100 ba­toze afară de cele contractate, stăruind ca ele să fie livrate până la cel mult 15 August crt. Pe de altă parte ministerul In­dustriei şi Comerţului a fost în­­cunoştiinţat în cursul zilei de er­, că au­ sosit în vamă un număr de 128.000 coase din Ungaria, iar din Belgrad s‘au anunţat că au fost expediate şi se află în drum spre România un număr de cea. 35.000 coase în cadrul unor schimburi în compensaţie cu Ungaria şi Iugo­slavia. In urma tratativelor care s‘au Purtat în­­ultimul timp se speră ca până la data de 15 lupe crt., să se poată asigura întregul nu­măr de 300.000 coase programate de către forurile competente. TRATATIVELE CU POL© NIA Şl IUGOSLAVIA In cursul zilei de eri lucrări­le pentru încheierea acordului româ­­no-polonez au continuat la mini­­sterul Industriei şi Comertului, că­zându-se de acord asupra ultime­lor detalii privitoare la proectul de acord comercial întocmit. Ast­âz, dimineaţă, la Ministerul Industriei şi Comerţului se va deschide prima şedinţă a delega­ţiilor române şi iugoslave care urmează să ia în discuţie încheie­rea unui acord de plăţi necomer­­ciale, aşa cum am arătat într-un număr trecut al ziarului nostru. Monitorul Oficial de ori pu­blică de­cizia miniterială care sta­bileşte nouile taxe ce se vor a­­chita anual de către artiştii ro­mâni şi străini, de teatrele, cir­curile şi orice local de spectacol, inclusiv cele care utilize­ază pro­grame artistice sau organizează turnee. Preţurile oficiale ale zarzavaturilor legumelor şi fructelor Nercurialu! zilei de 1 şi 2 Iulie 1947 F­RUCTE Cireşi altoite •.»•••••«»a» kgr. 120.000 150 000 ,, obişnuite­ ••*»»«•«••• *» 65.000 80,000 Caise călit 1 9. 135,000 175.000 „ „ ll»a* •••••••*•< »9 90,000 110.000 J» 100,000 120,000 9y obişnuite « i «•••«»•• i 9* 65,000 80.000 » 60,000 75 000 Mere cal !•••«•••«•»»*•• 50,000 65.000n................................................ 30,000 36,900 Pere cal» 1 * *f 110,000 ' 180,000 11 ««••«••»»•••f 70,000 90.000 Mere superioare , • ** M 80,000 îoo,ooo Instituirea Comisiei pentru indremea economică şi stabilizarea moarte Ce cuprinde proectul de lege al ministerului Industriei şi­ilui îmbunătăţirea si­tuaţiei economic® şi finaneiare a ţării a isuptss ministe­rului industriei şi comerţului karen unor măsuri special® şi unitare atât în domeniul financiar, cât şi al pro­ducţiei industriale şi agricole, precum şi în domeniul transporturilor şi al preţurilor. Pentru pregătirea şi aplicarea a­te­s­­tor măsuri luate pe baza programu­­lui de redresare economică şi de sta­bilizare monetară, adoptat de consiliul de miniştri în şedinţa sa din 14 iunie 1947, ministerul industriei şi comer­ţului a socotit necesar Instituirea unei comisiuni ministeriale. Această comisie va fi învestită cu atribuţiuni largi în veci.***»a studierii şi realizării multiplelor măsuri ce trebuesc luate pentru coordonarea de­săvârşită a planului hotărît, precum şi în vederea unui control riguros al aplicării acestor măsuri. ALCĂTUIREA COMISIUNII Această comisiune va fi formată din: preşedintele consiliului superior al economiei naţionale preşedinte; mi­niştri de finanţe, al agriculturii şi do­meniilor, al minelor şi petrolului; un sub"t notar d­e Stat din ministerul in­dustriei şi comerţului, desemnat de tilt­arii acestui departament. Comisiunea va lucra valabil în pre­zenţa a cel Puţin trei membri şi va da deciziuni cu cel puţin trei voturi pentru. P®ntru 9-şi putea îndeplini sarcina încredinţată, comisiunea va dispune de un secretar general, care va avea un aparat compus din: aparatul Con­siliului superior al economiei naţio­nale, funcţionari publici şi persoane particulare special­ angajate în acest scop, autorităţile şi instituţiile publice fiind obligate a pune la dispoziţia Co­­misiunii toate datele şi Informaţiile cerute de aceasta DECIZIUNILE LUATE DE COMI­SIUNE AU PUTERE EXECUTORIE ŞI SUNT OBLIGATORII Comisiunea va avea depline puteri pentru elaborarea, edictarea, organi­zarea, aplicarea şi controlul tuturor măsurilor necesare pentru aducerea la îndeplinire a programului de re­dresare economică și stabilizare mo­netară. Comisiunea este singura în dre­pt să hotărască ce anume sarcini intră in cadrul celor necesare realizării sco­pului în vederea căruia a fost consti­tuită. Deciziunile cu un caracter adminis­trativ şi coordonator luate de Comi­siune au putere executorie şi sunt o­­bligatorii pentru departamentele şi instituţiile publice, precum şi institu­ţiile şi persoanele particulare în com­­­petinţa cărora cade aducerea la în­­deplinire a măsurilor respective. COMISIUNEA VA FI AJUTATA IN LUCRĂRILE EI DE UN NUMĂR DE CONST­LIERI Pentru a-și putea indeplini toate a­­ceste sarcini, Comisiunea va dispune de un aport de consilieri ce se va stabili de către Com­isiune. Consilierii vor fi numiți pe baza ho­­tărîrii Comisinii, prin decizia preşe­dintelui, secretarului general al Co­­­misiunî, coordonând măsurile livrate de Comisiune. Consilierii vor fi recrutaţi d­intre persoanele particulare sau dintre funcţionarii publici, ei având atribu­ţiile ce le vor fi atribuite de preşe­dintele Comisiei. Funcţionarii­ publici, chiar dacă fac parte din corpuri organizate prin legi speriate, vor putea primi însărcinarea ide comsârîer, păstrându-şi în acelaş timp funcţiunea şi drepturile ce de­curg de le aceasta, prin derogare dela orice dispoziţiuni privitoare la incom­patibilitate PAUL B. MARIAN fabrica de Sticli Ardeleană SOCIETATE ANONIMA ROMANA Capital Lei 540,000,000 deplin vărsat Reg. Com. București Nr- 544,1933 1 . Alba Iulia Nr- 76/1931 1­ CONVOCARE D.nii acţionari ai Societăţii ,,Fabri­ca de Sticlă Ardeleană“ S. A. R. Sunt convocaţi in Adunare Generală Ordi­nară şi Extraordinară, care va avea loc în ziua de 4 August 1947, ora 10 a. m., la sediul social din Bucureşti, str. Câmpineanu Nr. 5. Ordinea de zi : 1. Raportul Consiliului de Adminis­traţie. 2. Raportul cenzorilor. 3. Aprobarea bilanţului­ şi contului de profit şi pierdere încheiate per 31 Dec. 1946_J 4. Descăr­carea Consiliului de Ad­ministraţie, Direcţiunii şi Comitetului de cenzori de gestiunea pe anul 1946. 5. Repartizarea beneficiului. 6. Ratificarea cooptării d.lor Adm1- TEXT VECHII) ART. 5- — Capitalul social de Lei 540.900.000. împărţit în 135.080 acţiuni a Lei 4000 valoare nominală fiscale (restul art. rămâne neschimbat). Pentru a luat parte la această Adu­­mare Generală Ordinară şi Extraor­dinară, d-nii acţionări sunt rugaţi să depună acţiunile lor conform art. 22 din statute, la sediul social din Bucu­reşti, str. Câmpineanu Nr. 5 sau la sediul admiflistrativ din Tâ-n­ăveni» cu cel puţin 5 zîile înainte de ziua A­­dunării. In cazul când, în Ziua de 4 Au­gust n­is­trat ori Carol Karl-Kupfer şi Valen­tin Georgescu. 1­­­1. Completarea Consiliului de Ad­ministraţie. 1 8. Fixarea retribuţiunii membrilor din Consiliul de Administraţie. 9. Alegerea Comitetului, de cenzori pe exerciţiul 1947 şi fixarea retribu­­ţiunii lor pe 1946. I 10- Majorarea capitalului social dela Lei 510 000.000 la Lei 5.4oo.ooo.ooo prin emierea a 1.215.000 acţiuni a Lei 4000 valoare nominală fiecare, de re­­partizul vechilor acţi­onari, în propor­­ţie de 9 acţiuni noui la una acţiune veche, trltulîzându-se în areal scop su­mele figurând în contul „Fondul pro­venit din reevaluarea ivestiţiunilor1*. 11 Modificarea art. 5, al. I din sta­­tutele societăţii după cum urmează :­­ TEXT NOU ART. 5. — Capitali:|| social este da Lei 5.409.000.000, împărţit în 1.350.000 acțiuni a Lei 4000 valoare nominală fiecare. Se vor putea emite titluri en*­mulative. | 1947, nu se vor prezenta acționarii r®* prezentând S/4 din capitalul social, se convoacă conform statutelor o nouă Adunare Generală Ordinară şi Extra­ordinară, pe ziua de 25 August 1947, tot la Bucureşti la aceeaşi oră. p. Preşedinte. SENOR CAPORTA ss­ «»fii isi Eázai Cum se percepe noniic taie asupra cinemitoiîffelor­ SaSaailas?@a Impoxitului. H^ealeisSarSa­îassei T. O. B. şi impsmear ea diSerfenţelor* de lesneSid­i In Monitorul Oficial nr- 142 din 25 Iunie 1947, a apărut Le­gea rar. 213/947, pentru modifi­carea Legii pentru înfiinţarea fondului pentru construcţia Tea­trului Naţional şi Operei Ro­mâne din Bucureşti-Î.O.R. Prin această lege­ se impun toate manifestările artistice, di­stractive, sportive, populare şi cinematografice care intră în prevederile art. 4 par. 1, 2, 3, 4 şi 5 din legea asupra impozitu­lui pe­ spectacole, întrucât perceperea taxei T. O. R. se face odată cu perce­perea impozitului de spectacole­ şi în aceleaşi condiţiuni de către Administraţiile Financiare, Mi­nisterul finanţelor a dat urmă­toarele instrucţiuni: Aceasta taxă se percepe de la spectatori­ peste preţul de in­trare şi se fixează astfel: Pentru spectacolele teatrelor de Stat şi spectacolele organi­zate de Stat ori instituţiuni pu­blice, precum şi acelea ale tea­trelor particulare: Lei 2.OOO de fiecare bilet de intrare al cărui preţ este* până la 40.000 lei-Lei 5.00O de fiecare bilet de intrare al cărui pre­ţ este de la 40.000—80.000 lei. Lei 10.000 de fiecare bilet e­e intrare al cărui preţ depăşeşte 81.ooo lei. Pentru celelalte manifestări artistice (operetă, concerte, re-e­viste, artă coreografică, baler şi pentru toate manifestă­rile distractive­, precum şi cele sportive, taxa va fi de 5 la sută din preţul fiecărui bilet de in­trare. Pentru manifestările popu­lare taxa va fi de 3 la sută din preţul fiecărui bilet de intrare. Pentru reprezentaţiile cine­matografice : Lei 1.000 pentru fiecare bilet întrucât exploatatorii de cine­matografe încasează taxa T. C. R. de la fieca­re spectator, odată cu preţul de intrare şi varsă a­­ceastă taxă după alte norme de­cât acelea p­revăzute de legea impozitului pe spectacole, ca de exemplu cinematografele de pre­mieră ,în Capitală care plătesc impozitul pe spectacole pentru trei săli şi taxa T. O. R. o varsă numai pentru două săli. Minis­terul a înţeles ca la aceste bene­ficii ale întreprinzătorilor de ci­nematografe, care constituesc suprapreţu­ri, să se plătească im­pozitul pe spectacole, ce se cal­cula conform art. 5, part. 4 din lege. In consecinţă, pe lângă impo­zitul pe spectacole calculat la preturile de intrare propriu zise şi contribuţia socotită cum s’a a­­rătat mai sus, se va mai perce­pe pe toată durata aplicări aces­tei contribuţii Ssi impoztul pe spectacole asupra beneficelor din cortibuţia nevărsată. In principiu acest inpozit asu­pra contrbut'oî încasată s* pe* vărsată se va calcula la media taxei T. O- B. dTfre întreg și redus menţionată *n tar­iul oti­cul tton obţinut la care­­ se va optica coeficientul corespunzător numărului de locuri din tabloul dela art. 5 par- 4 din lege. Re­de intrare al cărui preţ este până la 8.000 lei inclusiv. Lei 2.000 pentru fiecare bilet de intrare al cărui pret este dela 8.001— 15.000 lei. Lei 3.000 pentru fiecare bilet de intrare al cărui pret este dela 15.001— 20.000 lei. 20 la sută dei preţul fiecărui bilet de intrare al cărui preţ de­păşeşte 20.000 lei. Cum se percep taxele de la cinematografe Administraţiile financiare vor percepe cinematografelor acea­stă taxă ca şi în trecut, adică: Pentru Capitală: Cinematografelor de premieră de categoria I şi II contravaloa­rea numărului de locuri a două săli întregi zilnic. Cinematografelor de repriză centru şi premieră de cartier contravaloarea numărului de locuri a unei săli şi un sfert. Restul cinematografelor din Capitală contravaloarea numă­rului de locuri a unei jumătăţi de sală. Pentru Provincie: Cinematografelor de premieră în municipii contravaloarea nu­­mărului de locuri a unei săli în­tregi. Cinematografelor de repriză în municipii şi de premieră în co­munele urbane de reşedinţă con­travaloarea numărului de locuri a trei sferturi de sală. Restul cinematografelor din Ţară contravaloarea numărului de locuri a unei jumătăţi de sală. Numărul locurilor Unei săli după care se face calculaţia taxei pentru fondul T. O. R­ este acela prevăzut în planurile ofi­ciale vizate de Ministerul Finan­ţelor. Pultatul va reprezenta impozit asupra contribuţiei nevărsată pentru un singur loc şi se va per­cepe întreprinzătorilor după ca­tegoria fiecărui cnematograf, astfel : Inmulţit cu numărul de locuri a unei săli întregi pentru cinema­tografele de premieră de catego­ria I din Capitală. Înmulţit cu numărul de locuri a trei sferturi dintr-o sală, petrn­tru cinematografele de centru cu filme în repriza în CapTală şi pentru cele de cartier catego­ria I. Înmulţit cu~ numărul de locuri a jumătate de sala pentru cine­matografele de prem­ieră de ca­­tegorîa II, de carter categorial II, $i de periferie din Cap­tală, precum $i pentru cele de premi­eră din celelalte mun^ip«; Inmult't cu numărul de locuri a imul sfert din sală pentru ciie* matografele de repoză în Muni-* cipii s' de premieră în comunele­ t­rbane capitale de județ, Inmulft cu SO la sută din nu­ mărul locur^or unei săli pentri­ toate celelalte cinematografe. La calculul acestui impozit a­­supra contribuţiei nevărsate SI3 va avea în vedere si instrucţiu­nile date cu ordinul circular nr. 489337 din 14 Noembrie 1946- ■ 1. Exemple: ( 1) Cinematograful „Aro” din­ Bucureşti de premieră de categos­rra I având peste 1500 locuri, va plăti zon­c Impozit pe spectacole asupra contribuţiei nevărsată câte lei 1021 de fiecare actauil pentru o sală întreagă­­(5856+2000 + 7856:2 ** 3928x20 la sută = 1021 lei) 2) C­nematograful „Select’* d’n București, de premieră de cate­goria I, având sub 1500 locuri* va plăti z­ln’e 894 lei de fiecare scaun pentru o sală întreagă­(4880 + 2000 + 6880:2 - 3440 ; X 26^-894 Iei) * 3) Cinematograful ,,Maria* din Bucureşti, de cartier de ca­­tegor­i î, având s­ 5 reprezentaţii artstîce, va plăti zilnic 650 lei de fiecare scaun pentru trei sfer­turi din locurile Sălii­(3000 + 2000 + 5000:2 - 2500 X 26°/« - 650 Iei) 4) C­nematograful .-Model” din București, de cartier de catego­ria II, având si reprezentat«' ar­tistice, va pîăt* ziln:C 500 Iei de fiecare scaun pentru jumătate de sală. (3000 r+ 1000 + 4000:2 “ 2000 X 2“ 500 lei) 5) Cinematografele de premie­ră d'n celelalte mun'ciple» fără completări artistice vor plăti zi­­n’c câte 520 lei de fiecare scaun pentru o jumătate de Sală. (3000 + 1000 × 40o0:2 - 20001 X 26°/« “ 520 le.) 6) Cinematografele de repriză din Municipiu şi de premieră d'ui capitalele de judeţe vor plăti zilnic Câte 390 lei de fiecare scaun. (2000 = 1000 = 3000:2 - 1500 X 26*/« “ 390 Iei) Aceste dispozițiuni intră în vi­goare dela data de 25 iunie 1947 data publicării legii în Monitorul Oficial- Calceslarea impozitului pe spectacole Recaleuitarea intesasitalul şi a taxei T. O. B. Faţă de aceste modificări se va proceda de îndată la recalcu­larea impozitului taxei T. O. B- impozitului asupra contribuţiei nevărsate şi a taxei de 5 la sută pentru fondul de pensii al artişti­lor particulari la fiecare cinema­­tograf, raportând Ministerului : Care sunt c­nematografele din cuprinsul acelei administratii fi­nanc­are: Câte locuri are fiecare și sub ce număr s-au vizat planti­tiile: Care este impozitul pe specta­cole propriu zis zilnic: Care este impoztul asupra contribuții nevărsate: Cât reprezintă taxa de 5 la su­ta pentru fond pensii, care se calculează asupra ambelor im­pozite și care este taxa lor zilnică. Observatuni despre situații excepționale, reduceri pe timpul verb sau altfel de reduceri de impozit

Next