Argus, august 1947 (Anul 37, nr. 10209-10233)
1947-08-01 / nr. 10209
V HLUL XXXVII Nr. 2020»qíiai fi róspendici TIMPUL tel 34100.000 Lei 3.000.000 Lei 3.000.000 «y ulMfiflf tttri !gt«!M ti «»ignnj „ WU.M aa IMI ABONAMENTE! 12 luni Autorităţi, BSnd, Societip 12 luni Firme 12 iMtli P»rticol»H In străinătăţi tariful în înropupe de convenţiile poştale Internationale Taxa de francere plătită în numerar BIROURILE: conf. aprobărei Dir. G-le P. X. X. No. 80.281/939 % PAGINI 5000 LEI V. Str. Av.ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI, INDUSTRIEI ŞI FINANŢEIst Str. Sărindar, 15 Tel. 3.05.44 Cf. Cec 1252 ! * Vineri 1 Angim 1917 wuwwumm. jww jwe CITIŢI fi răspândiţi TIMPUL cu ultimele știri FHrprtor: MS NA IL HURTIG * ÎM0S1s ** 808 3Mb’ mOT ft ftTXil fl^rsa^nsBNisapBşs^^aray : PUBLICITATEA ^ . " '*Sj se primește la administrația daruim •la toate agențiile de publicitete., Proprietar: „ARGUS“ S. A. Unele ziare din Statele Unite enăbalează, în statrea de spirit a oamenilor de afaceri ca şi anuai american, o radicală chimbare care, dăinuind, ar puea avea urmări din cele mai profunde, asupra economiei montale şi a concepţiiloor politico economice. Iată despre ce e vorba: Se ştie că, după primul război ondial, opinia americană, trăid în convingerea că prosperiat©a. Statelor Unite e nelimitată cobdase omului de afaceri devia încredere pentru a asigura ceasta prosperitate- A urmat, rea, criza din 3920-21, care a muncinat această încredere. După tenninarea ostilităţilor în August 1945 — cercurile americane, temându-se ca icondia lor să nu fie sguduită de un ou val de depresiune, asemăător celuia din 1920-21, au aoptat o atitudine opusă condusde acum un pătrar de veac, o atitudine de cuminţenie, prustă şi măsură, puţin potrivită, oare temperamentului lor, da n ecesară. Astfel, optimismul american venise mai discret. Nimeni nu ga, desigur, avantagiile nature ale Lumii Noui, resursele îlimitate ale unui continent serat de restul lumii prin pane și deșert, care poate ganta tuturor locuitorilor săi ma stare și pacea. Dar devene evident, pentru toată lumea nericană, că nu mai e suficient utilizezi, fără chibzuinţă, alte resurse pentru a menţine asperitatea. Fiindcă o astfel utilizare dusese capitalismul bancrută, dizolvase principiul loialismului economic — temei , prosperităţii americane — şi isese pe om, şi familia sa, în ţa ruiii şi a foametei. Şi în această ţară a „ tuturor iprovizărilor, poporul începuse nu mai crede în improvizamilntul critic, simţul concretului căpătaseră locul lor de cinste, mai era vorba de a se lansa buneşte în valoarea acţiunii, riscul de a provoca dezordine confuzii, ca acelea cărora erau pe aci să i se datoreze agocivilizaţiei industrialiste. Ludevenise mai modestă, mai eoaută. Iraţie acestei atitudini, criza est, la sfârşitul celui de al doirăzboi mondial, înlăturată, pă o scurtă perioadă de stagare a afacerilor, economia arienă era pe punctul de a-şi şi o normală reajustare — mergătoare unei noui proerităţi — şi s-ar fi putut spune, bună dreptate, că pesimismul iniţial şi oportun al poporului arican, a fost factorul hotărâtor de menţinere a situaţiei strălucite, moştenită din război Iată însă că, în ultimul timp, se semnalează o schimbare manifestă în prudenta psihologie a americanului. — psihologie, cu persistenţă urmărită, în ultimii doi ani. Schimbarea se datoreşte, în primul rând, crizei alimentare mondiale. Această accentuare a crizei a dat, în adevăr, curaj cercurilor de afaceri americane, înlăturând temerea unei prăbuşiri a preţurilor agricole. Obsesia unei noui ruinări — ca cea din 1920-21 — dispărând, a făcut loc convingerii, că noui urcări la articolele alimentare sunt de aşteptat, şi această convingere—repede generalizată— a răsturnat starea de spirit a întregului popor, mânându-l, din nou, spre speculă. Modificarea psihologică e cu atât mai însemnată, cu cât coincide cu o importantă sporire, neprevăzută, a salariilor — de curând obţinută de lucrătorii mineri — sporite care, deslănţuind alte cereri de augmentare a numeroase categorii de muncitori, zădărniceşte speranţa unei stabilizări a salariilor, la nivelul lor actual. In faţa nouii curse salarii-preţ ce se desemnează, se destramă spiritul public de rezistenţă la urcarea preţurilor, ce se impusese, cu autoritate, încă din toamna anului trecut, şi se tradusese, în fapt, prin celebrele greve ale cumpărătorilor. — greve, care au fost unul din factorii cei mai utili de fixare a preţurilor. O descurajare, un fatalism, un fel de sentiment al inutilităţii oricărui efort, în faţa recentelor sporuri a salariilor, se afirmă în pături, tot mai largi, ale populaţiei, „What’s the use?“. ,,La ce serveşte aceasta?“, este expresiunea descurajantă, tot mai des auzită, în Statele Unite. Ori, dacă această destrămare se accentuează, dacă rezistenţa la urcare, preţurilor dispare, dacă principiul menţinerii preţurilor de cost se înlocueşte cu ideea că e mai simplu a acorda sporurile de salarii — cerute sub ameninţare de grevă — şi, că e mai uşor, a se încorpora, apoi, în preţurile de vânzare, atunci prin speculă, se merge direct la criza gravă de după primul război. — criza care va avea, de data aceasta, urmări mult mai profunde, fiindcă, justificând, pe deplin, criticile aduse, în trecut, capitalismului — reprezentat cu atâta puterede economia americană — ea îi va hotărî, poate, în viitor, și destinul. Mircea Lîbros SEMN DE ÎNTREBARE întocmirea planului IC tipsii r r K dlIl anul semestru al anului In export de animale, produse animale şi produse agricole in valoare de 7.500.000 dolari Direcţiunea Exportului din ministerul Industriei şi Comerţului a întocmit planul de export pe perioada 1 Iulie—31 Decemibrie 199. Astfel pentru animale şi produse animale planul cuprinde următoarele date: Bovine: 1800 tone în valoare totală 900 000 dolari; porci, în Cehoslovacia, 500 tone valorând total 400.000 dolari; în alte ţări 500 tone valorând 400.000 dolari, în total 1000 tone în valoare totală de 800.000 dolari; păsări tăiate, în Cehoslovacia 50 tone valorând 50-000 dolari, în alte ţări 50 tone valorând 50-000 dolari ; păr animal, în Cehoslovacia 30 tone valorând 75-000 dolari, în alte ţări 70 tone valorând 175 mii dolari; fulgi-pene 300 tone valorând 240.000 dolari, în alte ţări 50 tone valorând 25.000 dolari; piei de oaie şi miel, în Cehoslovacia 100.000 buc. valorând 120.000 dolari, în alte ţări 200 mii buc. valorând 240.000 dolari; piei karakaik în Cehoslovacia 40.000 buc. valorând 120.000 dolari; piei iepuri: 300.000 buc.valorând 120.000 dolari; piei jder 1000 buc. valorând 25 000 dolari; piei vulpi: în Cehoslovacia 1000 buc. valorând 2000 dolari, în alte ţări 4000 buc. valorând 8000 dolari; piei de dihor şi bursuc, în Cehoslovacia 4000 buc. valorând 8000 dolari, în alte ţări 6000 buc. în valoare de 12 000 dolari. Planul mai prevede exportul După programul de export întocmit de Direcţiunea Exprotukţi (Serviciul Produse Agricole) din ministerul Industriei şi Comerţului, exportul de produse agricole din ţara noastră prevăzut pentru perioada ultimilor 5 luni ale anului curent prezintă următoarele date: Plante medicinale, in diverse ţări — 200 tone, în valoare de 140 000 dolari; nuci, în Cehoslovacia 100 tone valorând 40.000 dolari, iar în diverse alte ţări 100 tone valorând 40.000 dolari; fructe uscate; în Cehoslovacia altor blănuri în valoare totală de 10.000 dolari. Pentru coame şi copite plănui prevede trimiterea în Cehoslovacia a 100 tone valorând 50.000 dolari şi în alte ţări lO0 tone tot în valoare de 50000 dolari, în total deci 200 tone valorând 100 mii dolari; mate: în Cehoslovacia lOOO-OOO metri valorând 20 mii dolari iar în alte ţări un milion metri valorând deasemeni 20.000 dolari — în total deci 2 milioane metri în valoare totală de 40.000 dolari Se mai prevede exportul în Cehoslovacia a 1000 kgr. icre negre în valoare de 20.000 dolari şi în alte ţări 2000 kgr. icre negre negre valorând 40.000 dolari. Planul prevede deci 3000 kgr. icre negre în valoare de 60 mii dolari. Se prevede deasemeni export de sturioni — 20 000 kgr. valorând 100.000 dolari și diverse conserve de peste în valoare de 50 000 dolari. Exportul nostru în Cehoslovacia se face în cadrul acordului de clearing existent între țările noastre. In totalitatea sa planul de export pe al doilea semestru al anului în curs prevede: trimiterea în clearing în Cehoslovacia a unor mărfuri în valoare de 8000 dolari, iar în alte tari de 2.535.000 dolari- totalul exportului nostru de animale şi produse animale pe perioada de mai sus fiind prevăzut la valoarea de 3-385.000 dolari. — 100 tone — 30 000 dolari şi în diverse alte ţări 200 tone — 60 mii dolari; pulpe de fructe; în Cehoslovacia 1000 tone valorând 300-000 dolari iar în diverse alt© ţări 500 ton© valorând 130-000 dolari; mere proaspete; în Cehoslovacia 1000 tone valorând 300-000 dolari, în alte ţări 100 tone valorând 30000 dolari; legii m© uscate; în Cehoslovacia în cadrul clearingului în valoare totală de 100-000 dolari; vin în Cehoslovacia 1500 tone valorând 750-000 dolari, în alte ţări 1000 tone valorând 500-000 dolari; băuturi alcoolice naturale: în Cehoslovacia (d.) în valoare de 50.000 dolari, în divers© ţări tot în valoare de 50.000 dolari-Exportul de mazăre şi fasore în Cehoslovacia în cadrul acordului d© clearing va fi de 250 ton© valorând 27-500 dolari iar în divers© ţări deasemeni de 250 tone pentru o valoare egală; seminţe de trifoi: în Cehoslovacia 200 tone pentru 70000 dolari, iar în alte ţări 1o0 tone tot pentru 70000 dolari, în total 200 tone producând 140.000 dolari." Seminţe de lucernă: în Cehoslovacia 1o0 tone valorând 70000 dolari, în alte ţări loO tone valorând aceiaşi sumă, aşadar în total 200 tone valorând 140.000 dolari. Exportul de metal dughie in diverse ţări este prevăzut în cantitate de 500 tone însumând 75 mii dolari exportul de măzărich© în diverse ţări este apreciat la 1000 tone valorând 50.000 dolari. Se vor exporta deasemeni seminţe oleaginoase şi anume 50 tone în Cehoslovacia pentru 20 mii dolari şi o cantitate egală de aceiaşi valoare în diverse alte ţări, cifra totală a exportului de seminţe oleaginoase fiind de 1000 tone în valoare de 400 900 dolari. Turte şi şroturi se vor exporta în Cehoslovacia 3000 tone pentru 240.000 dolari şi în diverse alte ţări 5000 tone pentru 400 mii dolari, în total 8000 tone viorând 040 000 dolari. Se vor exporta diverse alt© produse agricole în Cehoslovacia în valoare totală de 50 000 dolari şi în diverse alt© ţări tot în valoare de 50 000 dolari. In Cehoslovacia exportul s© face în cadrul acordului de clearing existent între ţările noastre. După datele de mai sus stabilite de Direcţiunea Exportului pe baza situaţiei reale a producţiei noastre, totalul exportului nostru va însuma 2.237 500 dolari pentru Cehoslovacia (în clearing), 1.922.500 dolari din diverse alte ţări, în total deci produs© agricol© de 4*100.000 dolari. Exportul de produse agricole BTOKHOLM. — Una din cele maiuri şi mai importante conferinţe a roprinderilor partculare care s‘a ut după râsboiu, s‘a deschis lackholm la 3 iunie, încep&ndu-şi iritaa Congresul Internaţional I organizaţie Ştiinţifică (CMOS)de delegat la 23 naţiuni (antrenori, technicieni, savanţi, mai, funcţionari exPerji agricoli şi silsrhiteeji etc ) s-au reunit In■n congres de 7 zile* cu scopula schimba idei în mod liber şi de scene discuţii pentru creiarea n, organizaţii puternice şi perfecsie care să contribue la progresul rtel- cultural şi social. Dîscuţiile au îmbrăţişat un vastteriri de subiecte şi vr.'o 70 de »orii (adunata în 2 volume di blicate de experţii diferitelor napi). Au fost supuse congresului şi petatp. aceîaş timn Congresul s'a ocucit chestiunile ceri privesc întrep&erile particulare gî afscerSe tes (live, cari fu avut prioritate, cât chestiunile cu caracter social, Isi cu organizările gospodăreşti. ■locuinţele moderne, de relaţiile Ttre direcţie şi mâna de lucru et°. angresul cve a fost deschis de he nr""nnl Birtil Suediei în re a Casi de Concerte, a contint prin vizitarea stabilimentelor istrisie. ţi a iantutiilor sorini«, diferitele regiuni ale Suediei- excursii în cemtrele turistice şi oraşe cunoscute, ca la taxă în Danemarca, Finlanda ?î Norvegia-Congresul a fost organizat de Comitetul Naţional suedez de organizare ştiinţifică sub Preşedenţia cunoscutului industriaș M. K. F. Gorannssen- conducătorul otelăriilor din Sandviko», care a condus primele tratative si care a rezumat scopul Congresului si toată activitatea CIOS-ului într-o expresie f«ri“fa „Făcând sa progreseze stiinta, devii practici'. ,-Azi mai mult ca oricând, pimea are nevoe de o mai mare organizaţie înţeleaptă şi clarvăzătoare şi aceasta in toate resorturile vieţii economice, în industrie, agricultură, exploataţii forestiere, transpoturi, administratiii ale Statului şi a oraşelor, munca gospodărească şi planificarea socială" a spus prinţul Berta în discursul său de deschidere..Desfăşurarea netulburatft a product, spre un standard de viaţă mai ridicat, a fost întrerupt. Astăzi problema esenţială a tuturor celor cari s-au dedat discutiuidlor privind organizaţia, e de a fac© fiecare tot posibilul pentru a restaura desfăşurarea stabilă şi continuă a eforirilor armonizate a umanităţii, tot aşa ca şi de a restaura în fiecare individ, credinţa în opera sa şi conştiinţa responsabilităţii safe ", T. v. a. D. La Stokt*olm O CONFERINŢĂ IMTREPRINDERILOR PARTICULARE ca stare a popoarelor depinde de progresul in domeniul ştiinţific Răscumpărarea împrumuturilor externe Acordul cu Elveţia. Titlurile ce se răscumpără şi condiţiunile de plate Rentele Interne consolidate au fost amortizate pe ziua de 1 Mai a.c. A rămas în circulaţie, dintre aceste rente, numai Renta împroprietăririi perpetuă 1922, cum şi împrumuturile externe ştampilate în lei. In conformitate cu acordul dintreguvernul român şi guvernul elveţian, încheiat la 29 Iunie 1941 şi modificat în Martie 1947, în ceea ce priveşte partea economică, s-a hotărît răscumpărarea unor obliigaţiarii ale împrumuturilor eliberate în mometă străînă din tranşa elveţiană şi a altor tiObligaţiunile lmprumtur®or externe, cari pot fi răscumpărate fac perte din categoria: tranşa elveţiană şi diverse alte împrumuturi aflate în PO_ sesiunea cetăţenilor Confederaţiunei Elveţiene. Ele sunt clasate astfeL: a) împrumuturile Casseî Autonomia Monopolurilor Regatului R°mänjei. Tranşa elveţiană: 7°/o 1929, titluri de: 100 dolari No. 36211—43710 ..C1'; 500 dolari No. 10201—14200 „D“; 1000 dolari No- 12280—13529 ,KVT“. 7Vs®/o 1931, titluri de fr. francez.15000 No. 846151—85115. 7Vi»/o, 1937. b) Titlurile unnât°areior împrumuturi prevăzute cu un affidavit care să dovedească că simt obţinute de cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene: a) Renta unificată 4°/e a anilor 1889 —1910 de 433.000.000 franci au (acord Paris, 31 Mai 1928; b) Renta unificată 5°/e din 1903 de 87.000 000 franci aur (acord Paris, 31 Mai 1928; C) Renta amortibilă 4‘/î°/o din 1913 (acord Paris. 31 Mai 1928; d) Imprumtul 4°/# de Consolidare Wituri deţinut® de cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. Comitetul pentru Statele Sud.Estului Europei al Asociaţiei Elveţiene a Bancherilor a acceptat condiţiile rambursarii imprumturiur româneşti, propunând detentorilor să procedeze la prezentarea titlurilor. Aceste titluri mai jos citate vor fi ţ®soţate affidavitriri, constatând proprietatea elveţiană, trebuind a fi depuse până cel mai târziu la 31 octombrie 1947, la băncile elveţiene. e) împrumutul 5*/« 1925; f) împrumutul 4W/o de Consolidare 1984 Tranşa elveţiană: Titluri de 100 franci francezi, No. 320001—370.000; Titluri de 200 franci francezi, No. 170.001—220.000; Titluri de 100 franci francezi, No. 120 000—160.000. CUM SE FACE RAMBURSAREA Plata titlurilor răscumpărate, s® ‘isce după cum urmează: împrumuturile cassei Autonome a Monopolurilor Regatului Româ-nei. a) 7*/o, 1929 (tranşele elveţiană şi străine) cu cupoanele: No. 10 scadenţa 1 Februarie 1934 ştampilate cu paiaţa 5°/o; No. 25 scad. 1 August 1?4) şi următoarele Se rambursează contra 104 •T.t. elveț. pentru 100 dolari nom.u.u b) ''/Wo, 1913 (tranşe,e elevţianâ saiu străine) cu cupoanele. No. 6 sealî-j/a 1 Oct 1933 stamp'A.i e cu plata 5P'Zo, No. 21 scad. 1 Oct. 1941 și urmat., ar ele Se plătește 40 frs. elveț pentru 19*0 frs, fr. nominal o) 4W/ii 1937, cu cupoanele: No. 7 se*d- 1 Aug. V4 şi următoarele: Se Plăteşte 500 frs. elveţ. pentru IOT frs. eîvcji. nominat DIVERSE ÎMPRUMUTURI a) Renta unificată 4*/a a anilor 1884 —1910, cu cupoanele: No. 25 seed. Iulie 1941 şi următoarele: Se plăteşte 50 frs- elveţ. pentru 500 frs- fr. aur nominal b) Renta Unificată 5«/». 1903 în frs. fr. aur, cu cupoanele: No. 25 din Iulie 1941 şi următoarele: Se plăteşte 50 frs. elveţ. pentru 500 frs- fr. aur. nominal. c) Renta amortibilă 4‘/a*/a. 1913, cu cupoanele: No. 56 spad. 1 Oct. 1941 şi următoarele ataşate: Se plăteşte 51 frs. elveţ. pentru 19 160 1st. n. d) împrumutul 4Vo de Consopa® * 1922, cu cupoanele No. 38 scad. 1 Oct. 1941 şi următoarele. Se plăteşte 260 frs. elveţ. pentru 100 1st nominal. e) împrumutul 5°/ 1926 cu cupoanele: No. 31 scad. 1 Mie 1941 şi următoarele. Se plăteşte 260 fes. inves. pentru 100 fst. nominalef) împrumutul ăVrio de Consolidare 1934 (tranşa elveţiană) cu cupoanele: No. 7 scad. 1 Nov. 1941 şi urmatoarele. Se plăteşte 5 frs. elveţ pentru 100 fes. fr. nominal. In afară de aceste împrumuturi rambursabile în Elveţia, s-a mai propus răscumpărarea în aceleaşi condiţiuni, a obligaţiunilor 5% Oraşul Craiova, 1930, cu cupoanele: No. 14 scad. Oct- 1937, No. 21 scad. 1 Aprilie 1941 şi următoarele. Preţul de răscumpărare este de 10 fs. elveţ. pentru 1®0 frs, aur. capital nominal, dacă titlurile sunt prevăzute cu affidavit elveţian. El LIICEANU Ce titluri se răscumpără 1 MĂRFURI IN GAJ SUNT BLOCATE Un important comunicat al Direcţii generale a Controlului Econom Pentru a se înlătura posibilitatea oricărei greşite interpretări a dispoziţîunilor Deciziei fir. 4473 publicată în Meniscrul Oficial nr. 170 din 28 Iulie 1947. Ministerul Industriei şi Comerţului — Direcţiunea Generală a Controlului Economic, comunică celor interesaţi, că mtăsura blocării luată prin citata Deciziune priveşte numai acele produse şi mărfuri constituite în gaz în temeiul art. 1685 şi 1686 din Codul Civil şi art. 480 al. 2 din Codul Comercial şi care au trecut în deţinerea efectivă a creditorilor sau mandatarilor lor. Măsura blocării nu priveşte deci produsele şi mărfurile în gaj constituit, potrivit art. 44. din legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă din 8 Mai 1934, cu modificările aduse prin legea Nr. 590 din 26 Iulie 1945 adică bunurile gajate ce se găsesc în posesiunea debitorilor sau constituenților. Termenul pentru depunerea certificatelor de firmă sa prelungit până la 15 Augus Ministerul Industriei şi Comerţului a aprobat prelungirea termenului pentru depunerea cererilor de eliberare a certificatelor de existenţă a firmelor ce trebuesc eliberate de Oficiile Registrului Comerţului de p® lângă Camerele de Comerţ şi Industrie şi de Oficiul Central al Registrului Comerţului. Termenul de 1 August prevăzut în art. 2 al Legii 250 publicat în M. Of. din 15 Iulie SE PRELUNGEŞTE ASTFEL: 1) cu 15 zile pentru oraşele reşedinţe ale Camerelor de Comerţ şi Industrie 2) cu 30 zile pentru restul circumscripției fiecărei camere de comerț şi industrie. APLICAREA LEGII SABOTAJULUI IN CAZUL CÂRD SH MAI HULII «FRAUIORI In faţa Curţii de Apai S. 9 a in completei d-lor ccnsilteri Gh- Pădu*reanUl Cnobloch şi M. Chirgiu a venit spre judecare un caz care arată că ortd*onanţeije penale în materie de sabotaj pot creta situaţiunî delicate pentru cei ce intră în conflict cu această lege. Iată faptele: Cu ocazia unui control la sediul unui comerciant s-a constatat că acesta vindea încălţăminte nestanţată provenită l la un fabricant. Decizia Ministerului de Industrie şi Comerţ pedepsea deopotrivă pe vânzător şi pe fabricant, în astfel de cazuri. Se dresează un proces-verbal de contravenţie în sarcina ambilor comercianţi la sediul vânzătorului fără ca fabricantul să aibă cunoştinţă de acest control şi de urmările lui. Procesul-verbal de sabotaj este confirmat de parchet şi repartizat tribunalului Ilfov, instanţa s-a sabotaj, care prin ordonanţa penală, fără înSfiinţarea, părţilor, condamnă pe ambii infractori. Fabricantul ia cunoştinţă pentru prima oară de acest proces cu ocazia mandatului de arestare emis contra fa. Face contestaţie la Tribunal, instanţa specială, susţinând că greşit a fost judecat, fără înştiinţare, pe cale de ordonanţă penală, întrucât procesulverbal nedresându-se la domiciliul lui nu a avut cunoştinţă de existenţa procesului, de afişarea ordonanţei penale şi că în acest caz trebuia urmată calea înştiinţări prevăzută de art. 50. Tribunalul admite contestaţia şi pune pe inculpat în dreptul de a se apulia. Ministerul Industriei a făcut recurs cerând casarea sentinţei Tribunalului pe motivul că aprecierea magistratului care dă ordonanţa penală este suverană fiind o chestiune de fapt, legea nefăcând distincţiunile arătate mai sus cu privire locul dresării procesului verbal._ Curtea de apel s. 9 a, a respins recursul Ministerului, menţinând sp_____________________ iluţia primei instanţe, aducând o motivare remarcabilă: „Având în vedere că din textele de mai sus se degajă fără nici un echivoc ideea că infractorii trebue neapărat să cunoască termenul de judecată, fie urmărind afişarea ordonanţei spre a fi pus în situaţiunea de a opoza. infracţiunile pedepsite până la 3 luni închisoare corecţională, 200.000 lei amendă ori ambele pedepse, fie urmărind termenul de judecată afişat conf. art. 50, al- 5 sau 56, al. d) în celelalte infracţiuni“. „Că dacă legea sabotajului a desfiinţat citarea, inculpatului întocuind-o cu afişarea la uşa instanţei sau înştiinţare la domiciliul inculpatului, a făcut aceasta pe prezumţia că inculpatul cunoaşte existenţa procesului penal şi pe împrejurarea că pr. verbal de sabotaj se a dresat la domiciliul inculpatului cu prezenţa lui sau a prepuşilor“. „Că atunci când procesul verbal se dresează în altă localitate sau în alt loc unde nu domiciliază inculpatul sau când acesta s-a semnat pr. verbal, neluând astfel cunoştinţă în nici un mod de infracţiunea comisă şi de culpa în care a căzut, ar fi a se admite posibilitatea ca fără a fi luat cunoştiinţă de inculparea sa şi deci fără a-şi fi exercitat dreptul său legitim de apărare, să fie sancţionat, ceea ce nu rezultă din textele arătate mai sus şi nu poate fi conceput, chiar în cazul acestei legi excepţionale- A. BARTEŞ g-"'1/"11 4 lai psQgsiaa 3SI-ai PIAȚA Noul regim al fainii și pâinii HcofiStinca organizaţiei internaţionale tie agricultori PARIS. 30 (RadOr). — Organizaţia Internaţională de Agricultură şi Alimentare de Pe lângă ONU, va ţine viitoarea reuniune anuală la Geneva, la 25 August* Cu această ocaziune vor fi examinate numeroase probleme, ca de pildă: situaţia internaţională a Cerealelor precum şi problemele ridicate la comitetul preparator, care şi-a ţinut lucrările la Washington, în vederea înfiinţării unui Consiliu Mondial de Alimenta®^ E