Argus, august 1947 (Anul 37, nr. 10209-10233)

1947-08-01 / nr. 10209

V­ H­LU­L XXXVII Nr. 2020»­qíiai fi róspendici TIMPUL tel 34100.000 Lei 3.000.000 Lei 3.000.000 «y ulMfiflf tttri !gt«!M ti «»ignnj „ WU.M aa IMI ABONAMENTE! 12 luni Autorităţi, BSnd, Societip 12 luni Firme 12 iMtli P»rticol»H In străinătăţi tariful în înropupe de convenţiile poştale Internationale Taxa de francere plătită în numerar BIROURILE: conf. aprobărei Dir. G-le P. X. X. No. 80.281/939 % PAGINI 5000 LEI V. St­r. Av.­ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI, INDUSTRIEI ŞI FINANŢEIst Str. Sărindar, 15 Tel. 3.05.44 Cf. Cec 1252 ! * Vineri 1 Angim 1917 wuwwumm. jww jwe CITIŢI fi răspândiţi TIMPUL cu ultimele știri FHrprtor: MS NA IL HURTIG * ÎM0S1s ** 808 3Mb’ mOT ft ftTXil fl^rsa^nsBNisapBşs^^aray : PUBLICITATEA ^ . " '*Sj se primește la administrația daruim •l­­a toate agențiile de publicitete., Proprietar: „ARGUS“ S. A. Unele ziare din Statele Unite enăbalea­ză, în statrea de spirit a oamenilor de afaceri ca şi a­nu­ai american, o radicală chimbare care, dăinuind, ar pu­­ea avea urmări­ din cele mai profunde, asupra economiei mon­tale şi a concepţiiloor politico e­conomice. Iată despre ce e vorba: Se ştie că, după primul război ondial, opinia americană, tră­­id în convingerea că prosperi­­at©a. Statelor Unite e nelimitată cob­dase omului de afaceri de­­via încredere pentru a asigura ceasta prosperitate- A urmat, rea, criza din 3920-21, care a mun­cinat această încredere. După tenninarea ostilităţilor­­ în August 1945 — cercurile a­­­mericane, temându-se ca icond­­­ia lor să nu fie sguduită de un ou val de depresiune, asemă­­ător celuia din 1920-21, au a­­optat o atitudine opusă condus­de acum un pătrar de veac,­­ o atitudine de cuminţenie, pru­stă şi măsură, puţin potrivită, oare temperamentului lor, da n ecesar­ă. Astfel, optimismul american venise mai discret. Nimeni nu ga, desigur, avantagiile natu­­re ale Lumii Noui, resursele îlimitate ale unui continent se­rat de restul lumii prin pane și deșert, care poate ga­nta tuturor locuitorilor săi ma stare și pacea. Dar deve­­ne evident, pentru toată lumea nericană, că nu mai e suficient utilizezi, fără chibzuinţă, a­­lte resurse pentru a menţine asperitatea. Fiindcă o astfel utilizare dusese capitalismul bancrută, dizolvase principiul loialismului economic — tem­ei , prosperităţii americane — şi isese pe om, şi familia sa, în ţa rui­ii şi a foametei. Şi în această ţară a „ tuturor iprovizărilor, poporul începuse nu mai crede în improvizam­ilntul critic, simţul concretului căpătaseră locul lor de cinste, mai era vorba de a se lansa buneşte în v­a­loar­ea acţiunii, riscul de a provoca dezordine confuzii, ca acelea că­rora era­u­ pe aci să i se datoreze ago­­civilizaţiei industrialiste. Lu­­devenise mai modestă, mai eoaută. Iraţie acestei atitudini, criza est, la sfârşitul celui de al doi­­război mondial, înlăturată, pă o scurtă perioadă de stag­­are a afacerilor, economia arie­­nă era pe punctul de a-şi şi o normală reajustare — mergătoare unei noui proe­­­rităţi — şi s-ar fi putut spune, bună dreptate, că pesimismul i­niţial şi oportun al poporului a­­rican, a fost factorul hotărâ­tor de menţinere a situaţiei stră­lucite, moştenită din război Iată însă că, în ultimul timp, se semnalează o schimbare ma­nifestă în prudenta psihologie a americanului. — psihologie, cu persistenţă urmărită, în ultimii doi ani. Schimbarea se datoreşte, în primul rând, crizei alimentare mondiale. Această accentuare a crizei a dat, în adevăr, curaj cercurilor de afaceri americane, înlăturând temerea unei prăbu­şiri a preţurilor agricole. Obsesia unei noui ruinări — ca cea din 1920-21 — dispărând, a făcut loc convingerii, că noui urcări la articolele alimentare sunt de aşteptat, şi această con­vingere—repede generalizată— a răsturnat starea de spirit a în­tregului popor, mânându-l, din nou, spre speculă. Modificarea psihologică e cu atât mai însemnată, cu cât coin­cide cu o importantă sporire, ne­prevăzută, a salariilor — de cu­rând obţinută de lucrătorii mi­neri — sporite care, deslănţuind alte cereri de augmentare a nu­meroase categorii de muncitori, zădărniceşte speranţa unei sta­bilizări a salariilor, la nivelul lor actual. In faţa nouii curse salarii-preţ ce se desemnează, se destramă spiritul public de rezistenţă la urcarea preţurilor, ce se impu­sese, cu autoritate, încă din toamna anului trecut, şi se tra­dusese, în fapt, prin celebrele greve ale cumpărătorilor. — greve, care au fost unul din fac­torii cei mai utili de fixare a pre­ţurilor. O descurajare, un fatalism, un fel de sentiment al inutilităţii ori­cărui efort, în faţa recentelor sporuri a salariilor, se afirmă în pături, tot mai largi, ale popu­laţiei, „What’s the use?“. ,,La ce ser­veşte aceasta?“, este expresi­­unea descurajantă, tot mai des auzită, în Statele Unite. Ori, dacă această destrămare se accentuează, dacă rezistenţa la urcare­, preţurilor dispare, dacă principiul menţinerii pre­ţurilor de cost se înlocueşte cu ideea că e mai simplu a acorda sporurile de salarii — cerute sub ameninţare de grevă — şi, că e mai uşor, a se încorpora, apoi, în preţurile de vânzare, atunci prin speculă, se merge direct la criza gravă de după primul răz­boi. — criza care va avea, de data aceasta, urmări mult mai profunde, fiindcă, justificând, pe deplin, criticile aduse, în tre­cut, capitalismului — reprezen­tat cu atâta putere­­de economia americană — ea îi va hotărî, poate, în viitor, și destinul. Mircea Lîbros SEMN DE ÎNTREBARE întocmirea planului IC tipsii r r K dlIl anul semestru al anului­ ­In export de animal­e, produse animale şi produse agricole in valoare de 7.500.000 dolari Direcţiunea Exportului din ministerul Industriei şi Comer­ţului a întocmit planul de export pe perioada 1 Iulie—31 Decem­i­­brie 199. Astfel pentru animale şi pro­duse animale planul cuprinde următoarele date: Bovine: 1800 tone în valoare totală 900­ 000 dolari; porci, în Cehoslovacia, 500 tone valorând total 400.000 dolari; în alte ţări 500 tone valorând 400.000 dolari, în total 1000 tone în valoare to­tală de 800.000 dolari; păsări tă­iate, în Cehoslovacia 50 tone va­lorând 50-000 dolari, în alte ţări 50 tone valorând 50-000 dolari ; păr animal, în Cehoslovacia 30 tone valorând 75-000 dolari, în alte ţări 70 tone valorând 175 mii dolari; fulgi-pene 300 tone valorând 240.000 dolari, în alte ţări 50 tone valorând 25.000 do­lari; piei de oaie şi miel, în Ce­hoslovacia 100.000 buc. valorând 120.000 dolari, în alte ţări 200 mii buc. valorând 240.000 dolari; piei karakaik în Cehoslovacia 40.000 buc. valorând 120.000 do­lari; piei iepuri: 300.000 buc.­va­­lorând 120.000 dolari; piei jder 1000 buc. valorând 25­ 000 dolari; piei vulpi: în Cehoslovacia 1000 buc. valorând 2000 dolari, în al­te ţări 4000 buc. valorând 8000 dolari; piei de­ dihor şi bursuc, în Cehoslovacia 4000 buc. valo­rând 8000 dolari, în alte ţări 6000 buc. în valoare de 12­ 000 dolari. Planul mai prevede exportul După programul de export în­tocmit de Direcţiunea Exprotu­­kţi (Serviciul Produse Agrico­le) din ministerul Industriei şi Comerţului, exportul de produse agricole din ţara noastră prevă­zut pentru perioada ultimilor 5 luni ale anului curent prezintă următoarele date: Plante medicinale, in diverse ţări — 200 tone, în valoare de 140 000 dolari; nuci, în Cehoslo­vacia 100 tone valorând 40.000 dolari, iar în diverse alte ţări 1­00 tone valorând 40.000 dolari; fructe uscate; în Cehoslovacia altor blănuri în valoare totală de 10.000 dolari. Pentru coame şi copite plănui pre­vede trimiterea în Cehoslo­vacia a 100 tone valorând 50.000 dolari şi în alte ţări lO0 tone tot în valoare de 50000 dolari, în total deci 200 tone valorând 100 mii dolari; mate: în Cehoslova­cia l­OOO-OOO metri valorând 20 mii dolari iar în alte ţări un mi­lion metri valorând deasemeni 20.000 dolari — în total deci 2 milioane metri în valoare totală de­ 40.000 dolari Se mai prevede exportul în Cehoslovacia a 1000 kgr. icre negre în valoare de 20.000 dolari şi în alte ţări 2000 kg­r. icre ne­gre negre valorând 40.000 do­lari. Planul prevede deci 3000 kgr. icre negre în valoare de 60 mii dolari. Se prevede deasemeni export de sturioni — 20­ 000 kgr. valo­rând 100.000 dolari și diverse conserve de peste în valoare de 50­ 000 dolari. Exportul nostru în Cehoslo­­­vacia se face în cadrul acordului de clearing existent între țările noastre. In totalitatea sa planul de ex­port pe a­l doilea semestru al a­­nului în curs prevede: trimiterea în clearing în Cehoslovacia a unor mărfuri în valoare de 8000 dolari, iar în alte tari de 2.535.000 dolari- totalul exportului nostru de animale şi produse animale pe perioada de mai sus fiind pre­văzut la valoarea de 3-385.000 dolari. — 100 tone — 30­ 000 dolari şi în diverse alte ţări 200 tone — 60 mii dolari; pulpe de fructe; în Ce­hoslovacia 1000 tone valorând 300-000 dolari iar în diverse alt© ţări 500 ton© valorând 130-000 dolari; mere proaspete; în Ce­hoslovacia 1000 tone valorând 300-000 dolari, în alte ţări 100 tone valorând 30000 dolari; legii m© uscate; în Cehoslovacia în cadrul clearingului în valoare totală de 100-000 dolari; vin în Cehoslovacia 1500 tone valo­rând 750-000 dolari, în alte ţări 1000 tone valorând 500-000 dol­­ari; băuturi alcoolice naturale: în Cehoslovacia (d.) în valoare de 50.000 dolari, în divers© ţări tot în valoare de 50.000 dolari-Exportul de mazăre şi fasore în Cehoslovacia în cadrul acor­dului d© clearing va fi de 250 ton© valorând 27-500 dolari iar în divers© ţări deasemeni de 250 tone pentru o valoare egală; se­minţe de trifoi: în Cehoslovacia 200 tone pentru 70­000 dolari, iar în alte ţări 1o0 tone tot pen­tru 70­000 dolari, în total 200 to­ne producând 140.000 dolari." Seminţe de lucernă: în Ceho­slovacia 1o0 tone valorând 70000 dolari, în alte ţări loO tone valo­rând aceiaşi sumă, aşa­dar în to­tal 200 tone valorând 140.000 dol­­ari. Exportul de met­al dughie in diverse ţări este prevăzut în can­titate de 500 tone însumând 75 mii dolari exportul de măzărich© în diverse ţări este apreciat la 1000 tone valorând 50.000 dolari. Se vor exporta deasemeni se­minţe oleaginoase şi anume 50 tone în Cehoslovacia pentru 20 mii dolari şi o cantitate egală de aceiaşi valoare în diverse alte ţări, cifra totală a exportului de seminţe oleaginoase fiind de 1000 tone în valoare de 400 900 dolari. Turte şi şroturi se vor expor­ta­ în Cehoslovacia 3000 tone pentru 240.000 dolari şi în diver­se alte ţări 5000 tone pentru 400 mii dolari, în total 8000 tone vi­­orând 040­ 000 dolari. Se vor exporta diverse alt© produse agricole în Cehoslovacia în valoare totală de 50­ 000 do­lari şi în diverse alt© ţări tot în valoare de 50­ 000 dolari. In Cehoslovacia exportul s© face în cadrul acordului de clea­ring existent între ţările noastre. După datele de mai sus stabi­lite de Direcţiunea Exportului pe baza situaţiei reale a produc­ţiei noastre, totalul exportului nostru va însuma 2.237 500 do­lari pentru Cehoslovacia (în cle­aring), 1.922.500 dolari din diver­se alte ţări, în total deci produs© agricol© de 4*100.000 dolari. Exportul de produse agricole BTOKHOLM. — Una din cele mai­uri şi mai importante conferinţe a roprinderilor partculare care s‘a ut după râsboiu, s‘a deschis la­ckholm la 3 iunie, încep&ndu-şi iritaa Congresul Internaţional I organizaţie Ştiinţifică (CMOS)­­de delegat l­a 23 naţiuni (an­trenori, technicieni, savanţi, m­ai, funcţionari exPerji agricoli şi sil­­srhiteeji etc ) s-au reunit In­­■n congres de 7 zile* cu scopul­­a schimba idei în mod liber şi de scene discuţii pentru creiarea n, organizaţii puternice şi perfecsie care să contribue la progresul rtel- cultural şi social. Dîscuţiile au îmbrăţişat un vast­­teriri de subiecte şi vr.'o 70 de »orii (adunata în 2 vol­ume di blicate de experţii diferitelor na­pi). Au fost supuse congresului şi petatp. aceîaş timn Congresul s'a ocu­­cit chestiunile ceri privesc între­­p&erile particulare gî afscerSe tes (live, cari fu avut prioritate, cât chestiunile cu caracter social, Isi cu­ organizările gospodăreşti. ■locuinţele moderne, de relaţiile Ttre direcţie şi mâna de lucru et°. angresul cve a fost deschis de he nr""nnl Birtil Suediei în re a Cas­­i de Concerte, a conti­nt prin vizitarea stabilimentelor istrisie. ţi a i­antutiilor sorini«, diferitele regiuni ale Suediei- ex­cursii în cemtrele turistice şi oraşe cunoscute, ca la taxă în Danemarca, Finlanda ?î Norvegia-Congresul a fost organizat de Co­­mitetul Naţional suedez de organi­zare ştiinţifică sub Preşedenţia cu­noscutului industriaș M. K. F. Go­­rannssen- conducătorul otelăriilor din Sandviko», care a condus pri­mele tratative si care a rezumat scopul Congresului si toată activita­­tea CIOS-ului într-o expresie f«ri­­“fa „Făcând sa progreseze stiinta, devii practici'. ,-Azi mai mult ca oricând, pime­a are nevoe de o mai mare organizaţie înţeleaptă şi clarvăzătoare şi aceasta in toate resorturile vieţii economice, în industrie, agricultură, exploataţii forestiere, transpoturi, administratiii ale Statului şi a oraşelor, munca gos­podărească şi planificarea socială" a spus prinţul Berta în discursul său de deschidere­..Desfăşurarea netulburatft a pro­­duct, spre un standard de viaţă mai ridicat, a fost întrerupt. Astăzi problema esenţială a tuturor celor cari s-au dedat discutiuidlor privind organizaţia, e de a fac© fiecare tot posibilul pentru a restaura desfăşu­rarea stabilă şi continuă a efori­ri­­lor armonizate a umanităţii, tot aşa ca şi de a restaura în fiecare individ, credinţa în opera sa şi conştiinţa responsabilităţii safe ", T. v. a. D. La Stokt*olm O CONFERINŢĂ IMTREPRINDERI­LOR PARTICULARE ca stare a popoarelor depinde de progresul in domeniul ştiinţific Răscumpărarea împrumuturilor externe Acordul cu Elveţia. Titlurile ce se răscumpără şi condiţiunile de plate Rentele Interne consolidate au fost amortizate pe ziua de 1 Mai a.c. A ră­mas în circulaţie, dintre aceste ren­te, numai Renta împroprietăririi per­petuă 1922, cum şi împrumuturile ex­terne ştampilate în lei. In conformitate cu acordul dintre­­guvernul român şi guvernul elveţian, încheiat la 29 Iunie 1941 şi modificat în Martie 1947, în ceea ce priveşte par­tea economică, s-a hotărît răscumpă­rarea unor obliigaţiarii ale împru­­muturilor e­liberate în mometă străî­­nă din tranşa elveţiană şi a altor ti­Obligaţiunile lmprumtur®or exter­ne, cari pot fi răscumpărate fac perte din categoria: tranşa elveţiană şi di­verse alte împrumuturi aflate în PO_ sesiunea cetăţenilor Confederaţiunei Elveţiene. Ele sunt clasate astfeL: a) împrumuturile Casseî Autonomi­a Monopolurilor Regatului R°mänjei. Tranşa elveţiană: 7°/o 1929, titluri de: 100 dolari No. 36211—43710 ..C1'; 500 dolari No. 10201—14200 „D“; 1000 dolari No- 12280—13529 ,K­VT“. 7Vs®/o 1931, titluri de fr. francez.1­5000 No. 846151—85115. 7Vi»/o, 1937. b) Titlurile unnât°areior împrumu­turi prevăzute cu un affidavit care să dovedească că simt obţinute de cetă­ţeni ai Confederaţiei Elveţiene: a) Renta unificată 4°/e a anilor 1889 —1910 de 433.000.000 franci au (acord Paris, 31 Mai 1928; b) Renta unificată 5°/e din 1903 de 87.000 000 franci aur (acord Paris, 31 Mai 1928; C) Renta amortibilă 4‘/î°/o din 1913 (acord Paris. 31 Mai 1928; d) Imprumtul 4°/# de Consolidare Wi­­t­uri deţinut® de cetăţenii Confede­raţiei Elveţiene. Comitetul pentru Statele Sud.Estu­­lui Europei al Asociaţiei Elveţiene a Bancherilor a acceptat condiţiile ram­­bursarii imprumturiur româneşti, propunând detentorilor să procedeze la prezentarea titlurilor. Aceste titluri mai jos citate vor fi ţ®­­soţate affidavit­riri, constatând pro­­prietatea elveţiană, trebuind a fi de­­puse până cel mai târziu la 31 oc­tombrie 1947, la băncile elveţiene. e) împrumutul 5*/« 1925; f) împrumutul 4W/o de Consolidare 1984 Tranşa elveţiană: Titluri de 100 franci francezi, No. 320001—370.000; Titluri de 200 franci francezi, No. 170.001—220.000; Titluri de 100­ franci francezi, No. 120­ 000—160.000. CUM SE FACE RAMBURSAREA Plata titlurilor răscumpărate, s® ‘isce după cum urmează: împrumuturile cassei Autonome a Monopolurilor Regatului Româ-nei. a) 7*/o, 1929 (tranşele elveţiană şi străine) cu cupoanele: No. 10 scaden­ţa 1 Februarie 1934 ştampilate cu paiaţa 5°/o; No. 25 scad. 1 Aug­ust 1?4) şi următoarele Se rambursează contra 104 •T.t. elveț. pentru 100 dolari nom.u.u b) ''/Wo, 1913 (tranşe,e elevţianâ saiu străine) cu cupoanele. No. 6 sea­­lî-j/a 1 Oct 1933 stamp'A.i e cu pla­ta 5P'Zo, No. 21 scad. 1 Oct. 1941 și urmat., ar ele Se plătește 40 frs. elveț pentru 19*0 frs, fr. nominal o) 4W/ii 1937, cu cupoanele: No. 7 se*d- 1 Aug. V4 şi următoarele: Se Plăteşte 500 frs. elveţ. pentru IOT frs. eîvcji. nominat DIVERSE ÎMPRUMUTURI a) Renta unificată 4*/a a anilor 1884 —1910, cu cupoanele: No. 25 seed. Iulie 1941 şi următoarele: Se plăteşte 50 frs- elveţ. pentru 500 frs- fr. aur nominal b) Renta Unificată 5«/». 1903 în frs. fr. aur, cu cupoanele: No. 25 din Iulie 1941 şi următoarele: Se plăteşte 50 frs. elveţ. pentru 500 frs- fr. aur. nominal. c) Renta amortibilă 4‘/a*/a. 1913, cu cupoanele: No. 56 spad. 1 Oct. 1941 şi următoarele ataşate: Se plăteşte 51 frs. elveţ. pentru 19­ 160 1st. n. d) împrumutul 4Vo de Consopa® * 1922, cu cupoanele No. 38 scad. 1 Oct. 1941 şi următoarele. Se plăteşte 260 frs. elveţ. pentru 100 1st nominal. e) împrumutul 5°/­ 1926 cu cupoa­nele: No. 31 scad. 1 Mie 1941 şi ur­mătoarele. Se plăteşte 260 fes. inves. pentru 100 fst. nominale­f) împrumutul ăVri­o de Consolidare 1934 (tranşa elveţiană) cu cupoanele: No. 7 scad. 1 Nov. 1941 şi urmatoa­­rele. Se plăteşte 5 frs. elveţ­ pentru 100 fes. fr. nominal. In afară de aceste împrumuturi rambursabile în Elveţia, s-a mai pro­pus răscumpărarea în aceleaşi condi­­ţiuni, a obligaţiunilor 5% Oraşul Cra­iova, 1930, cu cupoanele: No. 14 scad. Oct- 1937, No. 21 scad. 1 Aprilie 1941 şi următoarele. Preţul de răscumpărare este de 10 fs. elveţ. pentru 1®0 frs, aur. ca­­pital nominal, dacă titlurile sunt pre­­văzute cu affidavit elveţian. El LIICEANU Ce titluri se răscumpără 1 MĂRFURI IN GAJ SUNT BLOCATE Un important comunicat al Direcţii generale a Controlului Econom Pentru a se înlătura po­sibilitatea oricărei greşite interpretări a dispoziţî­­unilor Deciziei fir. 4473 publicată în Menis­crul Ofi­cial nr. 170 din 28 Iulie 1947. Ministerul Industri­ei şi Comerţului — Direcţi­unea Generală a Controlu­lui Economic, comunică celor interesaţi, că mtăsu­­ra blocării luată prin cita­ta Deciziune priveşte nu­­mai acele produse şi măr­­furi constituite în gaz în temeiul art. 1685 şi 1686 din Codul Civil şi art. 480 al. 2 din Codul Comercial şi care au trecut în deţine­rea efectivă a creditorilor sau mandatarilor lor. Măsura blocării nu pri­­ve­şte deci produsele şi mărfurile în gaj constitu­it, potrivit art. 4­4. din le­­gea pentru organizarea şi reglementarea comerţu­lui de bancă din 8 Mai 1934, cu modificările adu­se prin legea Nr. 590 din 26 Iulie 1945 adică bunu­rile gajate ce se găsesc în posesiunea debitorilor sau constituenților. Termenul pentru depunerea certificatelor de firmă sa prelungit până la 15 Augus Ministerul I­ndustriei şi Comerţului a aprobat pre­lungirea termenului pen­­tru depunerea cererilor de eliberare a certificate­lor de existenţă a f­irme­lor ce trebuesc eliberate de Oficiile Registrului Co­­merţu­­lu­i de p® lângă Ca­merele de Comerţ şi In­dustrie şi de Oficiul Cen­tral al Registrului Comer­ţului. Termenul de 1 August prevăzut în art. 2 al Legii 250 publicat în M. Of. din 15 Iulie SE PRELUNGEŞ­TE ASTFEL: 1) cu 15 zile pentru oraşele reşedinţe ale Camerelor de Comerţ şi Industrie 2) cu 30 zile pentru­ restul circ­um­scri­p­ției fiecărei camere de co­me­rț şi industrie. APLICAREA LEGII SABOTAJULUI IN CAZUL CÂRD SH MAI HULII «FRAUIORI In faţa Curţii de Apai S. 9­ a in completei d-lor ccnsilteri Gh- Pădu*­reanUl Cnobloch şi M. Chirgiu a ve­nit spre judecare un caz care arată că ortd*onanţeije penale în materie de sabotaj pot creta situaţiunî delicate pentru cei ce intră în conflict cu a­­ceastă lege. Iată faptele: Cu ocazia unui control la sediul u­­nui comerciant s-a constatat că acesta vindea încălţăminte ne­stanţată pro­­venită l la un fabricant. Decizia Mi­nisterului de Industrie şi Comerţ pe­depsea deopotrivă pe vânzător şi pe fabricant, în astfel de cazuri. Se dre­sează un proces-verbal de contraven­ţie în sarcina ambilor comercianţi la sediul vânzătorului fără ca fabrican­tul să aibă cunoştinţă de acest control şi de urmările lui. Procesul-verbal de sabotaj este confirmat de parchet şi repartizat tri­bunalului Ilfov, instanţa s-a sabotaj, care prin ordonanţa penală, fără în­­Sfiinţarea, părţilor, condamnă pe am­bii infractori. Fabricantul ia cunoştinţă pentru prima oară de acest proces cu ocazia mandatului de arestare emis contra fa. Face contestaţie la Tribunal, instan­ţa specială, susţinând că greşit a fost judecat, fără înştiinţare, pe cale de ordonanţă penală, întrucât procesul­­verbal nedresându-se la domiciliul lui nu a avut cunoştinţă de existenţa procesului, de afişarea ordonanţei pe­nale şi că în acest caz trebuia urmată calea înştiinţări prevăzută de art. 50. Tribunalul admite contestaţia şi pune pe inculpat în dreptul de a se apulia. Ministerul Industriei a făcut recurs cerând casarea sentinţei Tribunalului pe motivul că aprecierea magistratului care dă ordonanţa penală este suve­rană fiind o chestiune de fapt, le­gea nefăcând distincţiunile arătate mai sus cu privire locul dresării procesului verbal.­­_ Curtea de apel s. 9­ a, a respins recursul Ministerului, menţinând sp­_____________________ iluţia primei instanţe, aducând o mo­­tivare remarcabilă: „Având în vedere că din textele de mai sus se degajă fără nici un echi­voc ideea că infractorii trebue neapă­­rat să cunoască termenul de judecată, fie urmărind afişarea ordonanţei spre a fi pus în situaţiunea de a opoza. in­­fracţiunile pedepsite până la 3 luni în­chisoare corecţională, 200.000 lei a­­mendă ori ambele pedepse,­­ fie ur­mărind termenul de judecată afişat conf. art. 50, al- 5 sau 56, al. d) în ce­lelalte infracţiuni“. „Că dacă legea sabotajului a des­fiinţat citarea, inculpatului întocuin­­d-o cu afişarea la uşa instanţei sau înştiinţare la domiciliul inculpatului, a făcut aceasta pe prezumţia că in­culpatul cunoaşte existenţa procesu­lui penal şi pe împrejurarea că pr. verbal de sabotaj se a dresat la domi­­ciliul inculpatului cu prezenţa lui sau a prepuşilor“. „Că atunci când procesul verbal se dresează în altă localitate sau în alt loc unde nu domiciliază inculpatul sau când acesta s-a semnat pr. verbal, neluând astfel cunoştinţă în nici un mod de infracţiunea comisă şi de cul­pa în care a căzut, ar fi a se admite posibilitatea ca fără a fi luat cunoş­­tiinţă de inculparea sa şi deci fără a-şi fi exercitat dreptul său legitim de apă­rare, să fie sancţionat,­­ ceea ce nu­ rezultă din textele arătate mai sus şi nu poate fi conceput, chiar în cazul acestei legi excepţionale- A. BARTEŞ g-"'1/"1­1 4 lai psQgsiaa 3SI-ai PIAȚA Noul regim al fainii și pâinii HcofiStinca organizaţiei inter­naţionale tie agricultori PARIS. 30 (RadOr). — Organiza­ţia Internaţională de Agricultură şi Alimentare de Pe lângă ONU, va ţine viitoarea reuniune anuală la­ Geneva, la 25 August* Cu această o­cazi­une vor fi exa­minate numeroase probleme, ca de pildă: situaţia internaţională a Ce­realelor precum şi problemele ri­dicate la comitetul preparator, care şi-a ţinut lucrările la Washington, în vederea înfiinţării unui Consiliu Mondial de Alimenta®^ E

Next