Argus, octombrie 1947 (Anul 37, nr. 10259-10285)

1947-10-01 / nr. 10259

P­RETURILE CĂRNII, ZARZAVATURILOR, FRUCTELOR SI BRANZETURILOR ASIAZI MARTI 30 SEPT. 1^47 ARTICOLUL UNITATEA FRUCTE­­ M 7.00 8.00 14 18% 12,00 16,00 1) f» 9,00 24,00 11.00 32,00 ti 12.00 16,00 H H 12 2.00 16 2.50 0 12,00 16,00 f» M 15,00 20,00 fi 9,00 11 Icgr« ** Păsări ii oaa» Spectacolele Zilei TEATRE NATIONAL SI Sava. ..Tartuffe”. £1 Unio: Nopţile mâniei’'. ALHAMBRA: Bărbatul domnişoarei. M FILCITI: Contele de Cişmigiu. ATENEULUI: class 8_a B­ ODEON Scumpa mea Ruth COLORADO: Ti­tanic Vals COMEDIA: Relâche. MUNICIPAL: insula NOSTRU: Mame MOGADOR: Omul cu mârţoaga­ ATLANT­IC: ..Săracul Gică” SAVOY, ora 5.45: Profesorul de fran­ceză, ora 3.30: Regele bărbaţilor, CINEMATOGRAFE AHO: ..Casablanca”, EFORIA: ..Destinul d.nei Norris. ORFEU: Scurtă întâlnire, TERASA EXCELSIOR: „Caravana”. LUXOR: Destinul d-nei Norris GIOCONDA: ..Casabianca” EXCELSIOR: , Eşti numai a mea”. MIGNON (Câmpinesnu 5—7)- „Eşti nu­­mai a mea” cu Barbara Stanwyck şi Henry Fonda SCALA: Şantaj REGAL: La răscruce de vânturi Ed PALAS: Cavalerii cap de m­urt GRADINA MIGNON: Caravana. TRIANON: Mama SELECT: Testa TIVOLI. In drum spre Maroc cu Do­­rril.v­­.amou­r FEMINA: Stan si Bran Oameni de afa­ceri. NISSA: Cavalerul negru. CASANDRA: Lacrimi d de ţigane­. CENTRAL: Documentul secret DALLES: ..Romanţă pe zăpadă” CU So­­nya Henie. VICTORIA- Groază în lumea interlopă CORSO: Reportaj senzaţional. FRANKLIN: Intre noi fetele ’ ARTA: Aventurierul. 'AIDA: Omul junglei. AMERICAN: Refrenul dragostei ■MARNA: Suflete rătăcite şi Cabaret mu_ A ZiCal MODEL: Mistaiele Parisului. MARCONI: Pasiunea fatală. DACIA: Melodii nemuritoare, NERC­ Cavalerul raftbunârii. ILEANA: Costică şi Mitică. FLORIDA: Crima din Texas. FACHE: Primul bal SPLENDID: Simfonia americană. RAHOVA: Jocul geloziei. TOMIS: Hanul melodiilor. VOLTA BUZEŞTI: Trubadurii diavolu­lui. TZRANDA: Noaptea păcatului. MIORIŢA: Surorile Gaylard. DIANA: Răzbunarea şerifului şi Fata junglei GLORIA: Rapsodia caucaziană. ODEON : .•Divorțul“. ■ LUTHER: B­d..1 Dinicu Golescu 43: „Cowboy și erou". VOLGA: Simfonia americană. UNIC: Căpitan la 15 ani.­­ ALIANȚA. 3 din Arizona. NUN­ Fiara Nordului. VENUS: Copiii căpitanului Grant. ARGUS LĂMURIRI r­ăspuf­suri la întrebările puse de cititorii noştri N. G. *1: "cum interpretaţi dispoziţia privitoare la producătorii cari re­calculează preţurile şi care au peste 20 de angajaţi? R: Decizia se ref®ră la produ­cătorii care au cel puţin 20 d© lucrători, sau salariaţi, de unda reese că numărul total al salaria­ţilor — funcţionari şi lucrători — poate depşi cifra 20. CONTABIL PROVINCIE 1: Rog o lămurire cu privire la modul de verificare a soldului de casă a unei firme. R: Cererea firmei e pendinte la Comisia de experţi. După întoc­mirea raportului, el urmează a fi înaintat Comitetului de Direcţie al Comisiei de experţi. Dacă se con­stată că soldul nu e real, se avi­zează la trimiterea în judecată a firmei, pe baza avizului apr©bat de Secretarul general al Comisiei ministeriale pentru stabilirea eco­nomică O. R. I. Pot producătorii Industriali să calculeze în afara elementelor de preţ prevăzute în anexa A şi impozitul direct, pe venit precum şi dobânzile plătite la creditele de finanţare a producţiei, fără să încalce prin aceasta prevederile deciziei No. 4561? R: C°nform deciziei Impozitul direct pe venit şi dobân­zie nu in­tră în calculaţie, s-a primit un memoriu în sensul preconizat de Dvs. care a fost înaintat foruri­lor guvernamentale. P O. I.: Rog o precizare cu privire la încadrarea salariaţilor din fir­mele de la Azuga. R: Salariaţii întreprinderilor particulare din Azuga sunt retri­buiţi în conformitate cu normele legate pentru localităţile de catego­ria I-a de salarizare, potrivit a­­probării Ministerului Industriei şi Comerţului Direcţiunea Salarii şi Tarife. COMERCIANT ABONAT I: Intr'un recurs de sabotaj, rog a-mi arăta dacă pot­ invoca motivul afişării ordonanţei p®n fie in întregime, cartorul legii sabo­tajului? R. curtea de Apel Bucureşti sec­ţia 8-a a respins un recurs în care s‘a susţinut motivul susmen­ţionat, iată considerentul Curţii. Din faptul că instanţa a afişat în întregime ordonanţa penală, iar era în extras case prevede le­gea, nu s-a creat nriun prejudiciu recurentului, aşa că numitul nu se poate plânge de aceasta. Iar recursul devine fondat. INF. B. I: Aţi comunicat unele dispozi­­ţiuini noui în legătură cu aplica­­rea legii timbrului. Unde sunt prevăzute aceste măsuri? R: Modificarea legii tin­bruluţ, a fost decisă prin Jurnalul Con­siliului de Miniştri No. 1182 pu­blicat în Monitorul Oficial No. 183 bis din 22 August 1947. ECONOMAT I.­I: Rugăm să faceţi un demers cu privire la deblocarea sumelor depuse de économat© şi care nu sunt datorii. R: Teza Dvs . întemeată. V©m fac© demersul respectiv. LIBER PROFESIONIST I: Vă expun situaţia mea de chiriaş cu rugămintea de a-mi a­­răta ce chirie urmează să achit proprietarului şi cât impozit se datorează fiscului. R: Veţi primi răspunsul după publicarea Jurnalului Consiliu­lui de Miniştri privitor la chirie, în Monitorul Oficial. ABONAT VECHIU I: De la ce sume există obliga­ţia de plată a impozitului propor­ţional?’ R: Valoarea de la care înccp© obligaţiunea plăţii impozitului pro­porţional, este« P°nru vânzările în­] fr® comercianţi, numai atunci* când acestea depăşesc suma de 50 Iei, pentru cele către particular­ când depăşesc suma de 100 lei, iar către înstituţîuni publice şi de u­­tilitate publică pentru orice sumă. PODGOREAN B. I.­UUde găsesc recalcularea de taxe şi impozite die hectar de vie? R. Recalcularea taxelor de bre­vet, monopol, impozit pe hectar vie hibrizi prevăzute în legea mo­nopolului vânzării spirtului, a fost decisă prin Jurnalul Consiliului de Miniştri din 21 August 1947 pu­blicată în M. Of. din 22 August 1947. CONTABILITATE ARDEAL I. Rugăm lămurirea Dvs cu privire la sumele achitate de­ firme pe exerciţiul curent şi cum se socotesc plăţile făcute din punct de vedere contabil? R: Sumei© achitat© pentru aco­perirea debitelor din impozitele cuvenite pe ex. 1947-48, fie că este vorba die debitele anului prece­­dnt valabile până la stabilirea noui lor impuneri, fîe de deb­itele create prin noule impuneri, fie d© plăți în contul debitelor ce ur­mează a fi stabilite, sunt socoti­te în plata debitelor anual© res­­pective în raportul de 20.000 I©, vechi pentru 1 leu stabilizat, plă­ţile s® socotesc în raport cu de­bitul anual din fiecare im­.Ozît și nu în raport, cu timpul pentru car© s‘a făcut plata. Prin Plăţile făcute, s‘a lichidat din debitul a­­nual numai partea corespunzătoare cifrei de fer­tabilîzaţi rezultate din împărţirea sumei de lei vechi a­­chitaţî la 20.000. Restul debitului se achită în lei­stabilizat^ Pentru îit­rebări «r­, getrisj aigfittaifli noştri­­ se tjot ac­resa redac*­­­torului nostru juridic al d. £.w.. M. S-S» OSa«Sy, sea­ra între Z—S, telefonj IB« * in Reluarea instrucţiei afacerea masacrelor dela Iaşi S® ştie că instrucţia masacrelor dina Iaşi trecuse de la tribunalul poporului la Cur­tea Marţială prima anchetă fiind făcută de către un cabinet de instrucţie dePe lângă tri­bunalul Poporului — apoi a f°st sesizat­ Curtea Marţială, iar de aici cercetările au trăgut la Curtea Superioară de Jus­­tiţ» . Casare militară. Ia prezent el se găseşte la Parchetul General al Curţii de Apel. D. procuror general Jean Nicolau pa repartizat cap. 5 de institcţie, condus de d. procuror Gh Trissonimo, procuror la Parchetul Genreal Din cauza nenumăratelor reluări de cercetare, şi audieri, reconfruntări şi re­­petări a tuturor actelor d le proced'ură de fiecare instanţă pe la cae a trecut afa­­cerea,­­ s’au acumulat hârtii care ocu­pă 33 de dosare voluminoase. Dosarele aflate la Cab. 5 Instrucţie cuPrn­d masacrele de la Iaşi, SCuteni şi Câineni, preum şi execuţia în masă de la Stanca. 1® ce priveşte această din urmă exe­­cuţie a întregei populaţii din târguşo­­rul Sculeni, cercetările ia concluzii din cele mai interesante. Se stabilise iritate care a făcut excuţiile, şefii acestei uni­­tăţi precum şi agentul provocator al rau­sacrului ţi-al unui cor:,,i iti-r dto Scule?»» ajuns după aceea ,,industriaş” la Bu­cureşti, singura supravieţuitoare a sacrului dela Stânca Rozovariu recunos­­cuse categoric pe acesta şi descrisese toate amăn­untele execuţiei care s’a în­cheiat cu jefuirea cadavrelor dupa ce trupa avusese învoirea şefilor săi să batjocorească femeile Dar singura pravieţuitoarea a masacrului a disp.«# suspect din Bucureşti aşa cum martorii oculari ai celor petrecute la Stânca Roz­­voranu ş-aU schimbat declaraţiile. II. masacrul diea iaşi sunt cercetaţi general Stavrescu Gh fost c°mandanţ al diviblei. col Mateias Emil comandan­tul reg. de vânători care a făcut­ exe­cuţiile colonel luPu C. fost comandat­ al Pieţei laşi, Ariţlesel M'hat Iiaralamţ r.-b­uc. Brând'Jţ C-tin. Delegaţii parti­dului socialist german arestaţi în zom americană BERLIN 29 (Rador). — rorespon­­dcrstul Age.ițpi TASS transmite „ Corespondentul ziarului . PMA'DA” semnalează că '.a Berlin sa aflat fii un tim­p de deh-gr; ’a cel de al doile­a con­gres al partidul! socialist un fh­a' din Germania, cari* şi-a terminat lucri­­, st fost arestat de autor:lăţii? mihitaU »■ mericane in t'mp ct ao inapo'a tn Ba­­varin Delegaţi: au, fos are­t&ţi inu d*nt du­pă ce au trecut frontiera d’ulre icoe, ia frontier» americani. Poliţia Uela frontieră a luat deiegs.­iilor paşapoartele pentru trecCrtn d.c­­tr”o zonă io aba. ''!art ie fusiseră elibe­rate în precedent in mod oficiai DUpft două ore c. l»tme«5t un dicaşa m­ent din politia militară c;iro a xcri­­fVÿ bagajele diregntitor Polida a confise it toatî literatura, fără nici o eucepție, pe care delegaţii o avCa -asupra lor şi anume? broşuri ,1c sp.ielăjjj v!d­implor fasc!#mu'u'. romane şi donare. Delegaţii la congres .tu fost ti a ii spor­tuti dela frontieră spre Interiorul zo­nei in automobilele poliţiei. . . Cazul repatriaţilor evrei locuind în casele nemţilor D- prof- L. Pătrăşcanui Ministrul Jus­tiţiei, a prim­­it în audienţă pe d3. av Lascar Şarada, secretarul general al Fe­deraţiei Uniunilor de Comun­tăţii , chestiunea prevederilor art. 7 din legea 363/946 (ulterioară legei chiriilor No. 33(1 din 1946) — potrivit cărui text chiriaşii din imobilei® părăsite de nemţi pot fi evacuaţi, dacă aceste imobile ar fi a­­tribuite, conform legii 863/946, unor ser­vicii publice sau funcţionari şi pensio­nari publici, etc. Or Uniunile de Comunităţi Evreeşti au sesizat Federaţia că prin acest text sunt primejduite nenumărate familii de everi — foşti deportaţi sau duşi în co­loane de muncă exterioare, sau foşti e­­vacuaţi în miassă din anume regiuni — şi cari reîntorşi în oraşele de baştină­­au găsit căminurile lor distruse sau ocupate de alţii, ocrotiţi de urile de prelungire a chiriilor, etc. D- Ministru al Justiţiei a dispus face­rea unui urgent demers pe lângă Minis­terul Agriculturii şi Domeniilor, sub egi­da căruia a fost elaborată legea în cau­ză (dat­­fiind că imobilele părăsite de nemţi au intrat în domeniul statului) , în sensul că legea să fie modificată pentru proteguirea familiilor ce au sufe­r­t prigoana și pentru sincronizarea cu legea cl­im­ilor în vigoare. La oficiul registrului comerţului s-a­u înscris următoarele firme: INDIVIDUALE — VASILE C. STANESCU, cu se­diul în Bucureşti Hala Ghica compar­timent 41; măcelărie, păsări vii şi tă­iate, ouă, en detail. — PARASCHIV PORO­TAN, din Pia­ţa Obor compart. 61, 62, 62; angros legume, brânzeturi, păsări şi ouă. — GHEORGHE NIZOIU, din Piaţa Obor compart. 150, 151 şi 152; legume fructe, păsări şi ouă. engr°s — ION MINESCU, din Piaţa Obor, compart. 6; en gros de: fructe zarza­vaturi, legume, brânz­uri, mezeluri, păsări şi ouă. — GHEORGHE R. BĂNICĂ, din Hala Regina Maria compart. 13; brân­­zeturi, ouă, fructe și zarzavaturi, en­tres și en detail. ** ■-»«-»-»♦-»« ♦ ♦♦ ♦-» « » 4 * Procesul de sabotaj al Magazinelor Unite de fierărie în faţa instanţei speciale de sabo­taj s. 6 — a continuat şi eri judeca­rea procesului de sabotaj în care sunt arestaţi directorii Magazinelor Unite de fierărie, — Corneliu Sache­lerescu şi Marin Păsatu. __învinuiţi de o serie de infracţiuni de sabotaj săvârşite în folosul societăţii. Incul­paţii au cerut o serie de probe, ce le-au fost respinse. Dezbaterile au fost amânate pen­tru astăzi , în continuare. DELA COOPERATIVA SINDICATULUI ZIARIŞTILOR Domul* cooperatori sunt în.şin* i^tati că începând de astăzi s° ’distbue cartofi de iarnă între 200—400 kgr. de familie. Distribuția se face între orele 8-16. Ang'iu ya cimWa d® PoSa Sita în­ob^ă de temu un yrdoars de 6 mil'omne l'riri i'f baza noului a” COl'ii* itta. 10.259 29 SEFTE MERSE 1947 Vânzări — Cumpărări 38185. Simion Do tru a vândut N-lae Constantinescu, ier comuna suburbană Colen­tina, cu lei 15­000 38218­ Ionescu Y. — Banca Pop. Rîsvouil Ec. Pantelimon term Colentina, lei ov-dvl 38189. Brumărescu Const — Rebeca Samdabrand, garr­sonieră str. Bom­oneanu­­, cu lei 45.000 38187- Bodescu Marilena — C'tina I- N- Tănase, teren ,str. Libertății, lei 8.000 38199. Bujoreanu C. — Dinu Gheorghe, teren com. sub­­urbană Dudegui-Cioplea, cu lei 38.150 38164- Deieanu Col. Ilie — Nico­lina Marin, teren com. suburbană Grita, lei 80110 38107- Cohan­g Horanian — loan Sebe, imobil str. Masina , de pâine No. 17, cu tei 100.000 38186. Ca tinescu Ion Ţigănuș — Istrate Ionescu, teren Mogoşoaia (Ilfov), cu lei . _ 115-DOQ 38191. Komrat Agnes —George­­scu Constanta, imobil ora­șul Sftu Gheorghe (Trei Scaune), cu lei 6000 38190. Komrat A­gnes — George «»cu Constanta, imobil în orașul Sftu Gheorghe (Tri*t Scaune), cu lei 4000 38221- Cutac Prn'vin — D'tru Dumitre­scu, teren stat. Cunarului No. 19, cu lei 5000 38208. Cristen Ctin s. a­ — Elena Tudorache, teren com­, suburbana. Cu lei­­ 2400 38197. Muradian Stefan — GK- Jachet, imobil str. Că­­pitan Iosif Vase­scu 58, le tei 230.000 38227. Moisescu Renee — Etty Gr­un­berg, garsonieră str- Bateriilor 24, cu Iel 22500 38117. Vişan Anica — Mateo Roman, imobil sos. Olteni­ței 134, lei 2­60 000 38109. Rascovstei Jacob — Cornelia Nico, garsonieră, B-dul Take Ionescu 43 cu tel 150­0Q0 38105. Pândele N-lae — Dumirescu Constanța — imobil - Parcul R­aho­vei, cu tei $■ 55.000 Donafiune 38222. Grigore Tinca a donat Const. N. C. Gregore, teren comuna Berce ni (Ilfov), evaluat le! _ 500Q 38146. Penescu KetrtsCh Cristian a donat Maria Staros" tescu, apartament str. Putui de Piatră, 5, ev­ lei 500­ 000 Situaţia economică a Marei Britanii nu se poate îmbunătăţi decât prin mărirea producţiei de GORDON CUMMINGS Marea Britanie este într'o situaţie area, care se mai poate înrăutăţi înainte sa fie definitia remediată Dl. Herbert Morrison, Lordul Preşe­­dnte al Consiliului şi omul care va ju­ra un rol însemnat in coordonarea efor­turilor Marei Britanii pentru a eşi din aceasta situaţie, a spus aceste cuvinte curaÿioase. Nu trageţi insă concluzie pripită că această declaraţie sinceră înseamnă că s'a terminat cu Marea Britanie şi că ea le este iremediabil pauperizată. Înseamnă, lupt contrariul. După şase ani da războiu în can a primit muşte lovituri şi a fost şi mai este încă lipsită de multe lucruri, aceas­ta naţiune de 49 milioane de oameni liberi se pregăteşte de altă lupta lupta pentru belşug. Ba nu­ trebui să se dea în pripă, ci să fie un atac pregătit cu grijă care va mări producţia, va mobiliza mai multă mână de lucru va da precădere la tot Peene* este esenţial,,-ca frâna risipa şi lucru foarte important — va fi com­plet national si public atât in concep­ţie cât şi în execuţie. DOUA ZECI ŞI CINCI IA SUPA PENTRU EXPORT Producţia britanică de mar­furi şi a­­limente trem­e să fie mărită foarte sim­ţitor în cele mai milite cazuri Cel pu­ţin 25 la sută din producţia totală tre­­bue sa fie destinată exportului Astfel de sarcini, lux­ d­at după risi­pa şi pierderile colosale ale celui de al doilea razboiu mondial par imposi­­bie de realizat. Greutăţile sunt mări­­te de lipsa mare de materii prime şi de faptul că depindem atât de mult de importuri. Înainte de sfârşitul războiului, se ve­deaua limpede problemele post-belice ale Marii Britanii. Contul cu străinăta­te... nu putea fi echilibrat timp de c­­ivii ani. Pentru a-şi plăti cheltuelile de război şi pentru a acoperi nevoile de după războiu, Marea Brita­nie şi-a vândut unele investiţii din strâinătate, a acumulat datorii şi împrumuturi în valoare de aproximativ 16900 milioane lire sterline. Ea nu-şi mai poate echili­bra conturile cu străinătatea cu ajuto­­rul veniturilor din exporturi în vizibie. c­a de pildă nteresul investiţiilor şi cas­tifierilor din expediţie asigurări, et.­. Iar bugetul intern trebue să facă faţă unor enorme s­ariereuri de întreţinere şi reechipare a industriei să repare vaste­le stricâciuni de războiu şi să treacă producţia pe picior de pace. Factorul-pivot a c­on­gramului este ne­voia de a mări exporturile şi, în acest scop, guvernul a căutat încă de mult să realizeze echilibrul, încercând în a­­­cela? timp să satisfcă nevoile interne. Tocmai când aceste planuri timpurii începeau să dea rezultate, criza .De combustibil şi zăpezile şi inundaţiile din Februarie şi Martie la fel de de­zastruoase, au sdrurcinat adânc totul A trebuit să se conceapă şi să se exe­cide în grabă alte planuri şi mai dras­tice. Această succesiune de ghinioane a fost oarecum folositoare. A arătat ţării gravitatea situaţiei. S’a înţeles că via­ţa trebue să devină şi mai dina şi aus­teră, preliminarii e luptei merg bine Acum, preliminările luptei merg bine Rezervele de combustibil — factorul - cheie al luptei — erau de 6 milioane rons la sfârşitul lui Aprilie (cu un mi­­lion mai mult decât se prevăzuse); în primele 4 luni ale acestui an, randamen­tul de cărbuni a depăşit cu 3500.000 tone pe acel al perioadei corespu­nzătoa­re din 1946; având in vedere recrutarea a 20 000 mineri noui, ar fi mai uşor să se realizeze planul pentru acest an, ca­re pre­vede o producţie de 220 milioane to^r' cărbuni. Exporturile despre care se credea că scădea mult d­e. --an-a crizei de combustibil şi a tiranului nefavorabil s’au menţinut bine, în primul trimestru -I arest un an, an întrecut cu ! la sută cifrele de bază din 1938, chiar şi pre­vederile cele mai optimiste contau pe o scădere de cel puţin 5 la sută. Binanţele interne se pregătesc dease­­meni de luptă.. Rezistând tuturor ten­­taţilor de a reduce impozitele bugetul pentru anul curent a fost echilibrat, cu un surplus de 8 la sută. Acelaş buget a avut curajul să reducă cel mai întu­necat punct al soldului nostru cu străi-­­ nătatea: tu’unul PsoriiC urcării pre­ţului cu aproximativ 1O­­a sută. s”­ spe­ra ai! se reducă cumpărările de tutun american suficient pentru a economisi 30 mil­oane dolari pe an. Dacă va fi ne­­cesar se vor lua măsuri tot atât de dras­tice pentru a reduce cumpărarea altor articole de lux sau semi-lux Inflaţia un pericol mereu prezent este menţinută departe prin retţionarea continuă a alimentelor şi articolelor de primă necesitate, prin intensificarea carm­­paniei naţionale de economisire ţi refu­zul de a mări toate salariile în două chestiuni importante. Marea Britanie este extrem de puternică în bă­tăla ei pentru un randament rr.a­fint. Rafionctrea hranei şi îmbrăcămintei, cu ajutorul unor mari proide somori, asigură tuturor locuitorilor ei, fără ni­ci o deosebire, alimentaţia şi confortul Conflictele de muncă deşi pot părea mari observatorilor din străinătate sunet relativ puţine Numărul de zde pimrduit datorită grevelor, de la sfârşitul războiu­lui şi până acuma, este surprinzător de mic în comparaţie cu cel din alb­­­­oi, în special U.r-A Din ziua victoriei şi până in 31 Decembrie 1946 industria britanică a pierdut numai 3,750 000 ore de lucru efectuate de câte un om, faţă de 30 510,000 în aceiaşi perioadă de dută Primul războiu­l mondial. DIVIDENDE MARI Proectele sănătoase pentru încuraja­rea înfiinţării unor industrii noui în regiunile care depind cel mai mult de industriile de războiu, dau deja dul­bende mari. Afară de saltul inevitabil din timpul crizei de combustibil şi vremii fice, şomajul nu depăşeşte a­­proape 2 la sută din populaţia munci­toare. Un sistem de priorităţi pregătit cu grijă concentrează toate efortunte a­­supra reechipării şi aprovizionării in­dustriilor de bază şi comerţului de ex-­port O parte vitală a planului guvernului, constă din punecte de naţionalizare şi de securitate socială. D Attlee şi co­legii săi sunt convinşi că naţionaliza­rea industriilor de bază este o parte fundamentală a oricărui­ plan de refa­­cere. Ei sunt d­e asemeni convinşi că e­fecte sociale sănătos concepute şi con­diţii de muncă mai bune vor face pe muncitori să mărească producţia. Cn­e este deci sarcina ce ne stă în faţă . După cum am arătat mai sus, expor­turile st-u îa baza refacerii- Marea Bri­tanie va cheltui anul acesta în străinăta­te 11.625 milioane, lire sterline. După o evaluare recentă și având în vedere venitul din exporturi extrem de redus, ea este cu 50 la sută în urmă. Acoperirea totală prin exporturi ar Însemna o creştere de 75 la sută faţă de volumul din 1938. Dacă ne amintim că exporturile din anii de războiu scă­zuseră la o simplă fracţiune a vânzări­­lor dinainte este evident că un astfel de scop nu se poate realiza câtva timp Insă Marea Britanie nu renunţă la el şi vrea sâ realizeze o creştere de 40 la sută până la sfârşitul anului. Chia­r aş­a îi vor lipsi 350 milioane lire sterline din contul cu străinătatea pe anul 1947 şi ea va umple acest gol cu ajutorul imprumuturilo­r canadian si american. . Deoamdatâ însă, evaluările nu pot fi definitive Rezultatul final va depinde într'o oarecare măsură de cursul prepi­turilor din U­ .­A. Sarcina de a echili­bra balanţa Mare, Britanii a fost mult îngreunată de urcarea enormă a prețu­­rilor americana de er,gros, care, din Iu­lie 1946, au crescut vertiginos cu *a­proape 49 îa sută.­­ Acestei probleme i se mai adaugă şi marea disparitate dintre cumpărările şi vânzările dintre Marea Britanie şi Sta­tele Unite. Marea Britani© trebue să­­şi mărească neapărat comerţul cu aite ţări. In special cele europene care cumpără dela *-'a nn cantităţi' mari Şi aceasta este o problemă în phis pen­tru că majoritatea ţărilor de la car© Marea Britanie ar vrea S& cumpere mai mult, trec prin aceleaşi greutăţi ca şi ea. ! MULTE AVANTAGII* Dar să rezumăm. Marea Britanie a­­re înaintea ei o sarcină grea şi, oricât de abile ar fi planurile ei pentru aişi rezolva numeroasele probleme, ea de­pinde, mult de alte, ţări, ca şi ele da, da. Ea este însă favorizată de multe avantagii.­­ Controlul asupra bunurilor esenţiale a fost menţin­ut şi nu aruncat peste bord pentru a satisface anumite intere­se meschine. Alimentele, îmbrăcămin­tea şi altele se impart în mod egal în­tregii comunităţi. Muncitorii au în ge­neral încredere in guvern şi în planu­rile lui de refacere iar industriaşii, deş­i ei nu-i aprobă din punct de vedere po­litic, constata că sunt multe avartagi şi pentru ei. In cele din urmă deşi sunt deceptio­naţi că austeritatea trebue să continue, ‘oamenii din­ Marea Britanie, convinşi a­­cum de seriozitatea situaţei , un 11­ mărul pentru câştigarea bătăliei mări­rii producţiei, întocmai cum au făcut centrii bătălia Marei Britanii şi bătălia­ Europei. 48­ 900 morţi în războiul din Grecia 9 , LONDRA 30 (Kiad­o). — Un comunicat publicat aseară în Atena de ministrul ordinei publice anunţă că de la încetarea răz­boiului, 45 006 civili şi 3000 de poliţiştii greci au fost omorâţi în lupte fratricide. Comunicatul nu dă nici o cifră cu privire la pierderile sufe­rite de forțele armate grecești. CEHOSLOVACIA DEM­IA EU! AL CONSILIULUI DE SECURITATE B ■ NEW YORK 30 (Radio) Adunarea Generală a Naţiunilor Unite va proceda astăzi la alegerea a 3 noui membri neperma­­ne­nţi ai Consiliului de Security­­n­­E, Braziliei, Australiei, şi Poloniei, aie căror mandate expiră la sfârşitul anului. Cehosi­lvacia a acceptat să-și pună candidatura. Alegerea de­legatului ceh este asigurată. * —

Next