Argus, octombrie 1947 (Anul 37, nr. 10259-10285)
1947-10-01 / nr. 10259
PRETURILE CĂRNII, ZARZAVATURILOR, FRUCTELOR SI BRANZETURILOR ASIAZI MARTI 30 SEPT. 1^47 ARTICOLUL UNITATEA FRUCTE M 7.00 8.00 14 18% 12,00 16,00 1) f» 9,00 24,00 11.00 32,00 ti 12.00 16,00 H H 12 2.00 16 2.50 0 12,00 16,00 f» M 15,00 20,00 fi 9,00 11 Icgr« ** Păsări ii oaa» Spectacolele Zilei TEATRE NATIONAL SI Sava. ..Tartuffe”. £1 Unio: Nopţile mâniei’'. ALHAMBRA: Bărbatul domnişoarei. M FILCITI: Contele de Cişmigiu. ATENEULUI: class 8_a B ODEON Scumpa mea Ruth COLORADO: Titanic Vals COMEDIA: Relâche. MUNICIPAL: insula NOSTRU: Mame MOGADOR: Omul cu mârţoaga ATLANTIC: ..Săracul Gică” SAVOY, ora 5.45: Profesorul de franceză, ora 3.30: Regele bărbaţilor, CINEMATOGRAFE AHO: ..Casablanca”, EFORIA: ..Destinul d.nei Norris. ORFEU: Scurtă întâlnire, TERASA EXCELSIOR: „Caravana”. LUXOR: Destinul d-nei Norris GIOCONDA: ..Casabianca” EXCELSIOR: , Eşti numai a mea”. MIGNON (Câmpinesnu 5—7)- „Eşti numai a mea” cu Barbara Stanwyck şi Henry Fonda SCALA: Şantaj REGAL: La răscruce de vânturi Ed PALAS: Cavalerii cap de murt GRADINA MIGNON: Caravana. TRIANON: Mama SELECT: Testa TIVOLI. In drum spre Maroc cu Dorril.v.amour FEMINA: Stan si Bran Oameni de afaceri. NISSA: Cavalerul negru. CASANDRA: Lacrimi d de ţigane. CENTRAL: Documentul secret DALLES: ..Romanţă pe zăpadă” CU Sonya Henie. VICTORIA- Groază în lumea interlopă CORSO: Reportaj senzaţional. FRANKLIN: Intre noi fetele ’ ARTA: Aventurierul. 'AIDA: Omul junglei. AMERICAN: Refrenul dragostei ■MARNA: Suflete rătăcite şi Cabaret mu_ A ZiCal MODEL: Mistaiele Parisului. MARCONI: Pasiunea fatală. DACIA: Melodii nemuritoare, NERC Cavalerul raftbunârii. ILEANA: Costică şi Mitică. FLORIDA: Crima din Texas. FACHE: Primul bal SPLENDID: Simfonia americană. RAHOVA: Jocul geloziei. TOMIS: Hanul melodiilor. VOLTA BUZEŞTI: Trubadurii diavolului. TZRANDA: Noaptea păcatului. MIORIŢA: Surorile Gaylard. DIANA: Răzbunarea şerifului şi Fata junglei GLORIA: Rapsodia caucaziană. ODEON : .•Divorțul“. ■ LUTHER: Bd..1 Dinicu Golescu 43: „Cowboy și erou". VOLGA: Simfonia americană. UNIC: Căpitan la 15 ani. ALIANȚA. 3 din Arizona. NUN Fiara Nordului. VENUS: Copiii căpitanului Grant. ARGUS LĂMURIRI răspufsuri la întrebările puse de cititorii noştri N. G. *1: "cum interpretaţi dispoziţia privitoare la producătorii cari recalculează preţurile şi care au peste 20 de angajaţi? R: Decizia se ref®ră la producătorii care au cel puţin 20 d© lucrători, sau salariaţi, de unda reese că numărul total al salariaţilor — funcţionari şi lucrători — poate depşi cifra 20. CONTABIL PROVINCIE 1: Rog o lămurire cu privire la modul de verificare a soldului de casă a unei firme. R: Cererea firmei e pendinte la Comisia de experţi. După întocmirea raportului, el urmează a fi înaintat Comitetului de Direcţie al Comisiei de experţi. Dacă se constată că soldul nu e real, se avizează la trimiterea în judecată a firmei, pe baza avizului apr©bat de Secretarul general al Comisiei ministeriale pentru stabilirea economică O. R. I. Pot producătorii Industriali să calculeze în afara elementelor de preţ prevăzute în anexa A şi impozitul direct, pe venit precum şi dobânzile plătite la creditele de finanţare a producţiei, fără să încalce prin aceasta prevederile deciziei No. 4561? R: C°nform deciziei Impozitul direct pe venit şi dobânzie nu intră în calculaţie, s-a primit un memoriu în sensul preconizat de Dvs. care a fost înaintat forurilor guvernamentale. P O. I.: Rog o precizare cu privire la încadrarea salariaţilor din firmele de la Azuga. R: Salariaţii întreprinderilor particulare din Azuga sunt retribuiţi în conformitate cu normele legate pentru localităţile de categoria I-a de salarizare, potrivit aprobării Ministerului Industriei şi Comerţului Direcţiunea Salarii şi Tarife. COMERCIANT ABONAT I: Intr'un recurs de sabotaj, rog a-mi arăta dacă pot invoca motivul afişării ordonanţei p®n fie in întregime, cartorul legii sabotajului? R. curtea de Apel Bucureşti secţia 8-a a respins un recurs în care s‘a susţinut motivul susmenţionat, iată considerentul Curţii. Din faptul că instanţa a afişat în întregime ordonanţa penală, iar era în extras case prevede legea, nu s-a creat nriun prejudiciu recurentului, aşa că numitul nu se poate plânge de aceasta. Iar recursul devine fondat. INF. B. I: Aţi comunicat unele dispoziţiuini noui în legătură cu aplicarea legii timbrului. Unde sunt prevăzute aceste măsuri? R: Modificarea legii tinbruluţ, a fost decisă prin Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 1182 publicat în Monitorul Oficial No. 183 bis din 22 August 1947. ECONOMAT I.I: Rugăm să faceţi un demers cu privire la deblocarea sumelor depuse de économat© şi care nu sunt datorii. R: Teza Dvs . întemeată. V©m fac© demersul respectiv. LIBER PROFESIONIST I: Vă expun situaţia mea de chiriaş cu rugămintea de a-mi arăta ce chirie urmează să achit proprietarului şi cât impozit se datorează fiscului. R: Veţi primi răspunsul după publicarea Jurnalului Consiliului de Miniştri privitor la chirie, în Monitorul Oficial. ABONAT VECHIU I: De la ce sume există obligaţia de plată a impozitului proporţional?’ R: Valoarea de la care înccp© obligaţiunea plăţii impozitului proporţional, este« P°nru vânzările în] fr® comercianţi, numai atunci* când acestea depăşesc suma de 50 Iei, pentru cele către particular când depăşesc suma de 100 lei, iar către înstituţîuni publice şi de utilitate publică pentru orice sumă. PODGOREAN B. I.UUde găsesc recalcularea de taxe şi impozite die hectar de vie? R. Recalcularea taxelor de brevet, monopol, impozit pe hectar vie hibrizi prevăzute în legea monopolului vânzării spirtului, a fost decisă prin Jurnalul Consiliului de Miniştri din 21 August 1947 publicată în M. Of. din 22 August 1947. CONTABILITATE ARDEAL I. Rugăm lămurirea Dvs cu privire la sumele achitate de firme pe exerciţiul curent şi cum se socotesc plăţile făcute din punct de vedere contabil? R: Sumei© achitat© pentru acoperirea debitelor din impozitele cuvenite pe ex. 1947-48, fie că este vorba die debitele anului precednt valabile până la stabilirea noui lor impuneri, fîe de debitele create prin noule impuneri, fie d© plăți în contul debitelor ce urmează a fi stabilite, sunt socotite în plata debitelor anual© respective în raportul de 20.000 I©, vechi pentru 1 leu stabilizat, plăţile s® socotesc în raport cu debitul anual din fiecare im.Ozît și nu în raport, cu timpul pentru car© s‘a făcut plata. Prin Plăţile făcute, s‘a lichidat din debitul anual numai partea corespunzătoare cifrei de fertabilîzaţi rezultate din împărţirea sumei de lei vechi achitaţî la 20.000. Restul debitului se achită în leistabilizat^ Pentru îitrebări «r, getrisj aigfittaifli noştri se tjot acresa redac*torului nostru juridic al d. £.w.. M. S-S» OSa«Sy, seara între Z—S, telefonj IB« * in Reluarea instrucţiei afacerea masacrelor dela Iaşi S® ştie că instrucţia masacrelor dina Iaşi trecuse de la tribunalul poporului la Curtea Marţială prima anchetă fiind făcută de către un cabinet de instrucţie dePe lângă tribunalul Poporului — apoi a f°st sesizat Curtea Marţială, iar de aici cercetările au trăgut la Curtea Superioară de Justiţ» . Casare militară. Ia prezent el se găseşte la Parchetul General al Curţii de Apel. D. procuror general Jean Nicolau pa repartizat cap. 5 de institcţie, condus de d. procuror Gh Trissonimo, procuror la Parchetul Genreal Din cauza nenumăratelor reluări de cercetare, şi audieri, reconfruntări şi repetări a tuturor actelor d le proced'ură de fiecare instanţă pe la cae a trecut afacerea, s’au acumulat hârtii care ocupă 33 de dosare voluminoase. Dosarele aflate la Cab. 5 Instrucţie cuPrnd masacrele de la Iaşi, SCuteni şi Câineni, preum şi execuţia în masă de la Stanca. 1® ce priveşte această din urmă execuţie a întregei populaţii din târguşorul Sculeni, cercetările ia concluzii din cele mai interesante. Se stabilise iritate care a făcut excuţiile, şefii acestei unităţi precum şi agentul provocator al rausacrului ţi-al unui cor:,,i iti-r dto Scule?»» ajuns după aceea ,,industriaş” la Bucureşti, singura supravieţuitoare a sacrului dela Stânca Rozovariu recunoscuse categoric pe acesta şi descrisese toate amănuntele execuţiei care s’a încheiat cu jefuirea cadavrelor dupa ce trupa avusese învoirea şefilor săi să batjocorească femeile Dar singura pravieţuitoarea a masacrului a disp.«# suspect din Bucureşti aşa cum martorii oculari ai celor petrecute la Stânca Rozvoranu ş-aU schimbat declaraţiile. II. masacrul diea iaşi sunt cercetaţi general Stavrescu Gh fost c°mandanţ al diviblei. col Mateias Emil comandantul reg. de vânători care a făcut execuţiile colonel luPu C. fost comandat al Pieţei laşi, Ariţlesel M'hat Iiaralamţ r.-buc. Brând'Jţ C-tin. Delegaţii partidului socialist german arestaţi în zom americană BERLIN 29 (Rador). — rorespondcrstul Age.ițpi TASS transmite „ Corespondentul ziarului . PMA'DA” semnalează că '.a Berlin sa aflat fii un timp de deh-gr; ’a cel de al doilea congres al partidul! socialist un fha' din Germania, cari* şi-a terminat lucri, st fost arestat de autor:lăţii? mihitaU »■ mericane in t'mp ct ao inapo'a tn Bavarin Delegaţi: au, fos aret&ţi inu d*nt după ce au trecut frontiera d’ulre icoe, ia frontier» americani. Poliţia Uela frontieră a luat deiegs.iilor paşapoartele pentru trecCrtn d.ctr”o zonă io aba. ''!art ie fusiseră eliberate în precedent in mod oficiai DUpft două ore c. l»tme«5t un dicaşa ment din politia militară c;iro a xcrifVÿ bagajele diregntitor Polida a confise it toatî literatura, fără nici o eucepție, pe care delegaţii o avCa -asupra lor şi anume? broşuri ,1c sp.ielăjjj v!dimplor fasc!#mu'u'. romane şi donare. Delegaţii la congres .tu fost ti a ii sportuti dela frontieră spre Interiorul zonei in automobilele poliţiei. . . Cazul repatriaţilor evrei locuind în casele nemţilor D- prof- L. Pătrăşcanui Ministrul Justiţiei, a primit în audienţă pe d3. av Lascar Şarada, secretarul general al Federaţiei Uniunilor de Comuntăţii , chestiunea prevederilor art. 7 din legea 363/946 (ulterioară legei chiriilor No. 33(1 din 1946) — potrivit cărui text chiriaşii din imobilei® părăsite de nemţi pot fi evacuaţi, dacă aceste imobile ar fi atribuite, conform legii 863/946, unor servicii publice sau funcţionari şi pensionari publici, etc. Or Uniunile de Comunităţi Evreeşti au sesizat Federaţia că prin acest text sunt primejduite nenumărate familii de everi — foşti deportaţi sau duşi în coloane de muncă exterioare, sau foşti evacuaţi în miassă din anume regiuni — şi cari reîntorşi în oraşele de baştinăau găsit căminurile lor distruse sau ocupate de alţii, ocrotiţi de urile de prelungire a chiriilor, etc. D- Ministru al Justiţiei a dispus facerea unui urgent demers pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, sub egida căruia a fost elaborată legea în cauză (datfiind că imobilele părăsite de nemţi au intrat în domeniul statului) , în sensul că legea să fie modificată pentru proteguirea familiilor ce au sufert prigoana și pentru sincronizarea cu legea climilor în vigoare. La oficiul registrului comerţului s-au înscris următoarele firme: INDIVIDUALE — VASILE C. STANESCU, cu sediul în Bucureşti Hala Ghica compartiment 41; măcelărie, păsări vii şi tăiate, ouă, en detail. — PARASCHIV POROTAN, din Piaţa Obor compart. 61, 62, 62; angros legume, brânzeturi, păsări şi ouă. — GHEORGHE NIZOIU, din Piaţa Obor compart. 150, 151 şi 152; legume fructe, păsări şi ouă. engr°s — ION MINESCU, din Piaţa Obor, compart. 6; en gros de: fructe zarzavaturi, legume, brânzuri, mezeluri, păsări şi ouă. — GHEORGHE R. BĂNICĂ, din Hala Regina Maria compart. 13; brânzeturi, ouă, fructe și zarzavaturi, entres și en detail. ** ■-»«-»-»♦-»« ♦ ♦♦ ♦-» « » 4 * Procesul de sabotaj al Magazinelor Unite de fierărie în faţa instanţei speciale de sabotaj s. 6 — a continuat şi eri judecarea procesului de sabotaj în care sunt arestaţi directorii Magazinelor Unite de fierărie, — Corneliu Sachelerescu şi Marin Păsatu. __învinuiţi de o serie de infracţiuni de sabotaj săvârşite în folosul societăţii. Inculpaţii au cerut o serie de probe, ce le-au fost respinse. Dezbaterile au fost amânate pentru astăzi , în continuare. DELA COOPERATIVA SINDICATULUI ZIARIŞTILOR Domul* cooperatori sunt în.şin* i^tati că începând de astăzi s° ’distbue cartofi de iarnă între 200—400 kgr. de familie. Distribuția se face între orele 8-16. Ang'iu ya cimWa d® PoSa Sita înob^ă de temu un yrdoars de 6 mil'omne l'riri i'f baza noului a” COl'ii* itta. 10.259 29 SEFTE MERSE 1947 Vânzări — Cumpărări 38185. Simion Do tru a vândut N-lae Constantinescu, ier comuna suburbană Colentina, cu lei 15000 38218 Ionescu Y. — Banca Pop. Rîsvouil Ec. Pantelimon term Colentina, lei ov-dvl 38189. Brumărescu Const — Rebeca Samdabrand, garrsonieră str. Bomoneanu, cu lei 45.000 38187- Bodescu Marilena — C'tina I- N- Tănase, teren ,str. Libertății, lei 8.000 38199. Bujoreanu C. — Dinu Gheorghe, teren com. suburbană Dudegui-Cioplea, cu lei 38.150 38164- Deieanu Col. Ilie — Nicolina Marin, teren com. suburbană Grita, lei 80110 38107- Cohang Horanian — loan Sebe, imobil str. Masina , de pâine No. 17, cu tei 100.000 38186. Ca tinescu Ion Ţigănuș — Istrate Ionescu, teren Mogoşoaia (Ilfov), cu lei . _ 115-DOQ 38191. Komrat Agnes —Georgescu Constanta, imobil orașul Sftu Gheorghe (Trei Scaune), cu lei 6000 38190. Komrat Agnes — George «»cu Constanta, imobil în orașul Sftu Gheorghe (Tri*t Scaune), cu lei 4000 38221- Cutac Prn'vin — D'tru Dumitrescu, teren stat. Cunarului No. 19, cu lei 5000 38208. Cristen Ctin s. a — Elena Tudorache, teren com, suburbana. Cu lei 2400 38197. Muradian Stefan — GK- Jachet, imobil str. Căpitan Iosif Vasescu 58, le tei 230.000 38227. Moisescu Renee — Etty Grunberg, garsonieră str- Bateriilor 24, cu Iel 22500 38117. Vişan Anica — Mateo Roman, imobil sos. Olteniței 134, lei 260 000 38109. Rascovstei Jacob — Cornelia Nico, garsonieră, B-dul Take Ionescu 43 cu tel 1500Q0 38105. Pândele N-lae — Dumirescu Constanța — imobil - Parcul Rahovei, cu tei $■ 55.000 Donafiune 38222. Grigore Tinca a donat Const. N. C. Gregore, teren comuna Berce ni (Ilfov), evaluat le! _ 500Q 38146. Penescu KetrtsCh Cristian a donat Maria Staros" tescu, apartament str. Putui de Piatră, 5, ev lei 500 000 Situaţia economică a Marei Britanii nu se poate îmbunătăţi decât prin mărirea producţiei de GORDON CUMMINGS Marea Britanie este într'o situaţie area, care se mai poate înrăutăţi înainte sa fie definitia remediată Dl. Herbert Morrison, Lordul Preşednte al Consiliului şi omul care va jura un rol însemnat in coordonarea eforturilor Marei Britanii pentru a eşi din aceasta situaţie, a spus aceste cuvinte curaÿioase. Nu trageţi insă concluzie pripită că această declaraţie sinceră înseamnă că s'a terminat cu Marea Britanie şi că ea le este iremediabil pauperizată. Înseamnă, lupt contrariul. După şase ani da războiu în can a primit muşte lovituri şi a fost şi mai este încă lipsită de multe lucruri, aceasta naţiune de 49 milioane de oameni liberi se pregăteşte de altă lupta lupta pentru belşug. Ba nu trebui să se dea în pripă, ci să fie un atac pregătit cu grijă care va mări producţia, va mobiliza mai multă mână de lucru va da precădere la tot Peene* este esenţial,,-ca frâna risipa şi lucru foarte important — va fi complet national si public atât in concepţie cât şi în execuţie. DOUA ZECI ŞI CINCI IA SUPA PENTRU EXPORT Producţia britanică de marfuri şi alimente treme să fie mărită foarte simţitor în cele mai milite cazuri Cel puţin 25 la sută din producţia totală trebue sa fie destinată exportului Astfel de sarcini, lux dat după risipa şi pierderile colosale ale celui de al doilea razboiu mondial par imposibie de realizat. Greutăţile sunt mărite de lipsa mare de materii prime şi de faptul că depindem atât de mult de importuri. Înainte de sfârşitul războiului, se vedeaua limpede problemele post-belice ale Marii Britanii. Contul cu străinătate... nu putea fi echilibrat timp de civii ani. Pentru a-şi plăti cheltuelile de război şi pentru a acoperi nevoile de după războiu, Marea Britanie şi-a vândut unele investiţii din strâinătate, a acumulat datorii şi împrumuturi în valoare de aproximativ 16900 milioane lire sterline. Ea nu-şi mai poate echilibra conturile cu străinătatea cu ajutorul veniturilor din exporturi în vizibie. ca de pildă nteresul investiţiilor şi castifierilor din expediţie asigurări, et.. Iar bugetul intern trebue să facă faţă unor enorme sariereuri de întreţinere şi reechipare a industriei să repare vastele stricâciuni de războiu şi să treacă producţia pe picior de pace. Factorul-pivot a congramului este nevoia de a mări exporturile şi, în acest scop, guvernul a căutat încă de mult să realizeze echilibrul, încercând în acela? timp să satisfcă nevoile interne. Tocmai când aceste planuri timpurii începeau să dea rezultate, criza .De combustibil şi zăpezile şi inundaţiile din Februarie şi Martie la fel de dezastruoase, au sdrurcinat adânc totul A trebuit să se conceapă şi să se execide în grabă alte planuri şi mai drastice. Această succesiune de ghinioane a fost oarecum folositoare. A arătat ţării gravitatea situaţiei. S’a înţeles că viaţa trebue să devină şi mai dina şi austeră, preliminarii e luptei merg bine Acum, preliminările luptei merg bine Rezervele de combustibil — factorul - cheie al luptei — erau de 6 milioane rons la sfârşitul lui Aprilie (cu un milion mai mult decât se prevăzuse); în primele 4 luni ale acestui an, randamentul de cărbuni a depăşit cu 3500.000 tone pe acel al perioadei corespunzătoare din 1946; având in vedere recrutarea a 20 000 mineri noui, ar fi mai uşor să se realizeze planul pentru acest an, care prevede o producţie de 220 milioane to^r' cărbuni. Exporturile despre care se credea că scădea mult de. --an-a crizei de combustibil şi a tiranului nefavorabil s’au menţinut bine, în primul trimestru -I arest un an, an întrecut cu ! la sută cifrele de bază din 1938, chiar şi prevederile cele mai optimiste contau pe o scădere de cel puţin 5 la sută. Binanţele interne se pregătesc deasemeni de luptă.. Rezistând tuturor tentaţilor de a reduce impozitele bugetul pentru anul curent a fost echilibrat, cu un surplus de 8 la sută. Acelaş buget a avut curajul să reducă cel mai întunecat punct al soldului nostru cu străi- nătatea: tu’unul PsoriiC urcării preţului cu aproximativ 1Oa sută. s” spera ai! se reducă cumpărările de tutun american suficient pentru a economisi 30 miloane dolari pe an. Dacă va fi necesar se vor lua măsuri tot atât de drastice pentru a reduce cumpărarea altor articole de lux sau semi-lux Inflaţia un pericol mereu prezent este menţinută departe prin retţionarea continuă a alimentelor şi articolelor de primă necesitate, prin intensificarea carmpaniei naţionale de economisire ţi refuzul de a mări toate salariile în două chestiuni importante. Marea Britanie este extrem de puternică în bătăla ei pentru un randament rr.afint. Rafionctrea hranei şi îmbrăcămintei, cu ajutorul unor mari proide somori, asigură tuturor locuitorilor ei, fără nici o deosebire, alimentaţia şi confortul Conflictele de muncă deşi pot părea mari observatorilor din străinătate sunet relativ puţine Numărul de zde pimrduit datorită grevelor, de la sfârşitul războiului şi până acuma, este surprinzător de mic în comparaţie cu cel din alboi, în special U.r-A Din ziua victoriei şi până in 31 Decembrie 1946 industria britanică a pierdut numai 3,750 000 ore de lucru efectuate de câte un om, faţă de 30 510,000 în aceiaşi perioadă de dută Primul războiul mondial. DIVIDENDE MARI Proectele sănătoase pentru încurajarea înfiinţării unor industrii noui în regiunile care depind cel mai mult de industriile de războiu, dau deja dulbende mari. Afară de saltul inevitabil din timpul crizei de combustibil şi vremii fice, şomajul nu depăşeşte aproape 2 la sută din populaţia muncitoare. Un sistem de priorităţi pregătit cu grijă concentrează toate efortunte asupra reechipării şi aprovizionării industriilor de bază şi comerţului de ex-port O parte vitală a planului guvernului, constă din punecte de naţionalizare şi de securitate socială. D Attlee şi colegii săi sunt convinşi că naţionalizarea industriilor de bază este o parte fundamentală a oricărui plan de refacere. Ei sunt de asemeni convinşi că efecte sociale sănătos concepute şi condiţii de muncă mai bune vor face pe muncitori să mărească producţia. Cne este deci sarcina ce ne stă în faţă . După cum am arătat mai sus, exporturile st-u îa baza refacerii- Marea Britanie va cheltui anul acesta în străinătate 11.625 milioane, lire sterline. După o evaluare recentă și având în vedere venitul din exporturi extrem de redus, ea este cu 50 la sută în urmă. Acoperirea totală prin exporturi ar Însemna o creştere de 75 la sută faţă de volumul din 1938. Dacă ne amintim că exporturile din anii de războiu scăzuseră la o simplă fracţiune a vânzărilor dinainte este evident că un astfel de scop nu se poate realiza câtva timp Insă Marea Britanie nu renunţă la el şi vrea sâ realizeze o creştere de 40 la sută până la sfârşitul anului. Chiar aşa îi vor lipsi 350 milioane lire sterline din contul cu străinătatea pe anul 1947 şi ea va umple acest gol cu ajutorul imprumuturilor canadian si american. . Deoamdatâ însă, evaluările nu pot fi definitive Rezultatul final va depinde într'o oarecare măsură de cursul prepiturilor din U .A. Sarcina de a echilibra balanţa Mare, Britanii a fost mult îngreunată de urcarea enormă a prețurilor americana de er,gros, care, din Iulie 1946, au crescut vertiginos cu *aproape 49 îa sută. Acestei probleme i se mai adaugă şi marea disparitate dintre cumpărările şi vânzările dintre Marea Britanie şi Statele Unite. Marea Britani© trebue săşi mărească neapărat comerţul cu aite ţări. In special cele europene care cumpără dela *-'a nn cantităţi' mari Şi aceasta este o problemă în phis pentru că majoritatea ţărilor de la car© Marea Britanie ar vrea S& cumpere mai mult, trec prin aceleaşi greutăţi ca şi ea. ! MULTE AVANTAGII* Dar să rezumăm. Marea Britanie are înaintea ei o sarcină grea şi, oricât de abile ar fi planurile ei pentru aişi rezolva numeroasele probleme, ea depinde, mult de alte, ţări, ca şi ele da, da. Ea este însă favorizată de multe avantagii. Controlul asupra bunurilor esenţiale a fost menţinut şi nu aruncat peste bord pentru a satisface anumite interese meschine. Alimentele, îmbrăcămintea şi altele se impart în mod egal întregii comunităţi. Muncitorii au în general încredere in guvern şi în planurile lui de refacere iar industriaşii, deşi ei nu-i aprobă din punct de vedere politic, constata că sunt multe avartagi şi pentru ei. In cele din urmă deşi sunt deceptionaţi că austeritatea trebue să continue, ‘oamenii din Marea Britanie, convinşi acum de seriozitatea situaţei , un 11 mărul pentru câştigarea bătăliei măririi producţiei, întocmai cum au făcut centrii bătălia Marei Britanii şi bătălia Europei. 48 900 morţi în războiul din Grecia 9 , LONDRA 30 (Kiado). — Un comunicat publicat aseară în Atena de ministrul ordinei publice anunţă că de la încetarea războiului, 45 006 civili şi 3000 de poliţiştii greci au fost omorâţi în lupte fratricide. Comunicatul nu dă nici o cifră cu privire la pierderile suferite de forțele armate grecești. CEHOSLOVACIA DEMIA EU! AL CONSILIULUI DE SECURITATE B ■ NEW YORK 30 (Radio) Adunarea Generală a Naţiunilor Unite va proceda astăzi la alegerea a 3 noui membri nepermanenţi ai Consiliului de SecuritynE, Braziliei, Australiei, şi Poloniei, aie căror mandate expiră la sfârşitul anului. Cehosilvacia a acceptat să-și pună candidatura. Alegerea delegatului ceh este asigurată. * —