Argus, noiembrie 1947 (Anul 37, nr. 10286-10310)
1947-11-01 / nr. 10286
□ PRECTIUNEA GENERALA P. T. T. 13iBHi€A PUNI: Se atrince la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 14 Noembirie 1047, orele 50, se va ţine la Dir. Generală PTT cîn Bucureşti, Cal. Victoriei, Sala de Licitafie piferică pentru procurarea a 1e maşini de scris. Licitaţia se va fine în conf. cu art. 88 ! !C Inel. din LCP. Concurenţii vor depune în pilc separat odată cu oferta sigilată cu ceară tarie şi o garanţie de 5 % din valoarea furniturii. Costul de sarcini se poate vedea la sala de licitaţii*PTT în orice si de lucru între orele 82—13. Hr. 123371/947 din 30.10.1947. „AUR“ SOCIETATE ANONIMA ROMANA MINIERA RECTIffBCAUC In numărul 10284 din 30 Octombrie am publicat convocarea acţionarilor lac. „Aia"’. Deoarece punctul 2 din convocare a apărut cu unele greşep de corecturi ÎI redăm flin nou, în forma corectă. * Stabilirea capitalului social la I2Q.OGO.OGO lei stabilizaţi, deplin vărsaţi, din care 7S.CS3.059 lei capital rezultat din recalcularea capitalului, iar restul din întrebuinţarea unei părţi, din fondul de rersivă special rezultatlat în recalcularea patrimoniului. Preşedinţia Consiliului de Miniştri romunică: — Eri 30 Oct. a. c. Consiliul d© M1nistri s'a întrunit la orele 12 sub preşedinţia d-lui Dr Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri — S'au examinat ţi aprobat lucrări, te enr®nte — şedinţa a f°st ridicată la orele 14 în consiliul de administraţie al■ S. UA. prodinpex au fost deşi d-ni. Const R. Nicotea, preşedinte,; Maria Ciuraru, vicepreşedinte -fi Moritz Kleekner, administrator. In Monitorul Oficial din 22 Oct. a apărut decizi® ministerială prin c®re corofcoratorul nostru d. dv. Marco Brodwer este numit membru în Consiliul P®rm®nent al Jurisdicţiei Muncii. Consiliul de administraţie al S. UA. R- Romar areurmătoarea componenţă: Câtăneaio, preşeănte; ion Manole, administrator delegat şi Niicoîae B.vfcolaam, membru. ALBI 30 (Itedor.) — O ciupercă gi- 9^etA, ma ni rând un metru In e*rconferinţă şl cântărind 1 kgr_ şi 880 grame, a fost descoperită d© un ţăran ins»preJunimile oraşului Albi, din sudul Franţei. DMhSi: &vo« Chiriac, Adrian Mihail şî ing. Andrei Kell au fost aleişi îin Consiliul de administraţie al S. A. Hoco, secundul în calitate i de administrator delegat D-mi- Sasu F. Ghaorghe a fost atas administrator-dekirat a S'4 RASNIJVF4N4. JNEIW YORK. R D Corner, Ivîce-preşedintele Băncii InternaHov.ct. de Reconstrucţie a declarat cu prilejul Congresului Comerţului Exterior la care au luat parte câteva mii de industriaşi, bancheri, şi negustori că B. I. R. nu poate finanţa decât marile ţeluri a c rer construcţiei Şi chiar în această, direcţie nu e in măsură decât să facă faţă uscailor celor mai urgente şi, să servească de îndrumător. Capitalul şi industria particulară trei via să şi ţară apariţia penă a spus d. Garner. Au fost numiţi în Consiliul de Adminstraţie al SA Incotechnic. d-miton Cighi, preşedinte; Theodor Theodorescu, al min ‘strator-debat king Maren Coculescu, administrator Comisia de coordonare a actMtâţa parlamentare s‘a întrunit ori dimineaţă, sub preşedinţia d-lui E. Marto Am fost discutate probleme în legătură cu lucrărie Parlamentului. Societatea 3 R. P. şi-a constituit următorul consiliu de administraţie-Arhitect Gh Ghiulamila, vicepreşedinte, Gh. Gheftatopol, Sache Neaţa, Iaac Bachenasy, M. Cambanis, consilieri. BUENOS AIRES 30 (Agerpresţ _ Associated Press transmit®: Guvernul Argentine, a declarat Mie,uri seara ci Argentina a fost forţata să d©a foc la peste 125 fiOO.OOO livre de cercare evaluate la circa 500.ooo.oo® dolari, din cauza ,,blocadei economice“ cum a fost impusă şi care a împiedicat importarea de maşini şi materiale de transport . Rudolf Saloni a fost onopat ti. consiliul de administraţie al S CONCENTRAţi numit administrator-delegat. BERLIN 30 vRador). — După cum arata ziarul BERLINER ZEITUNG, poliţia din Brems a arestat un canibal Este vorba de un bărbat în vârstă dp. 31 d® ani, care a ademenit un ropîl de 12 ani pentru a ] om°ri şi tăia in bucăţi Monstrul a fript bucăţi din camera copilului pentru a le mânca cu soţia şi lumina lui A declarat că a î°st im. Pin® la această faptă de foame. ORGANIZAŢIA CASELOR DE ECONOMII IN U.R.S.S. Continuare din pag. 5 a viettc, cere prin urmare un act de prevedere în cel mai deplin înţeles al cuvântului. Dar sub raportul ritilri.tre-animi*t'n TJ. R. S, este o fttr.cture ejclrt siv socială, pentrucit for naţiunea capUa- t uniat prin economie nu pont.*, setei la niciun fel de exploatare capitalistă,. Cel la drept poate să- i ind undttVcasca traiul, să cumpere, mat.ilă blănuri mc,, Insă nu poate face comerţ, să cumpere pământ pe lună toate acestea aparţin stalului Aceste principii f rea-A rostul rric’lor economii In T. R . .\ Cu o atare structură si principii institufia Caselorle hram.lui Muncitorești de Stat, n .PS. Se posedă ura din cele mai puternice r .rtț e'Otcomice și sociale. Spectacolele TEATRE NAŢIONAL Sf. Sava. Necunoscuta. STUDIO: Bădăranii. ALHAMBRA. ..Cucurigu, boieri mari". M. FILOTTE, George și Margaret COLORADO: Sclavul înebunit. COMEDIA: ora 6: Aventura fantastică, ora 3" Ochii care nu se văd MUNICIPAL: Nu se ştie niciodată NOSTRU: ora 6. ..Mama”, oră 8 ..Mătfniile"'. MOCADOR: Săracul Gică. ATLANTIC: Coadă la... Stroe. ODEON: Scumpa roca Ruta. MIC: veste bună VICTORIEI: Ultima noutate. SVOY- „Băeții veseli”. ARMATEI: Stânca ielelor ATENEULUI: O »sa o a'B CIRCUL PALI.4DIUM: Babylon Cihaiet. CINEMATOGRAFE 'ARO: Glinka. EI ORA: Căpitanul KIDD CU Chodex Laughtan, ORKEU: Mica orfelină. REGAL: Colonel Blimn, LUXOR: Al şaptelea văl. TRIANON: Castelul fermecat. SELECT: Adieu cherie GIOCONDA: „Al şaptelea văl”. EXCELSIOR- Am 17 ani. MIGNON (Carapițeanu 3—7) Ara 17 ani. SCALA: Castelul fermecat, BD. PALAS. Stânca Diamantelor. TIVOLI: , Ferdinand II” Intrigile loc FEMINA: Călăreţi din Valea Morţii. NÎSSA: Scuzaţi vă rog. CASANDRA: Ulima şansă. CENTRAL: Misteriosul Domn Patrick DALLAS:.Urmăriţi de Gestapo*. CORSO- Bărbaţii din viaţa ei. VICTORIA: Charlie Chaplin în îndrăgostitul şi Swan şi Bran boxeuri. FRANKLIN: pasiunea fatală şi artişti ARTA: Fraţii Ritz AIDA- Drumul spre stele, AMERICAN: Drumul spre stela, MARNA: Suprema dragoste, MODEL: Crima din Texan, MARCONI: Fiul şeicului NERO: In vibra fericirii, ILEANA: Femeia fără suflet FLORIDA: Cap de mort. PACHE: No, No Nanette! şi revistă. SPLENDID: Atacul caravanei şî Furtul de la Arizona. RAHOVA- Nu te pot uita TOMIS: Drumul spre stele ALIANŢA: Nichita si complectam. DIANA: Omul junglei. IZBANDA: Mama MIORIŢA: Modelul. VOlTA BOZESTI: Laura. VOLTA BUZESTI: Dansatoarea din Singapore. VENUS- Mesaj cifrat UNIC: Suez. NUNI? Răzbunarea şerifului şi Glantele de argint NISE A ..Cavalerul Răzbunării” şi trupa d® reviste GLORIA: Şantaj. ARGU 9 L AMURIUI Răspunsuri la întrebările puse de cititorii noştri COMERCIANT ABONAT I Sunt comerciant şi în Octombrie 1946 m-am mutat cu locuinţa într'un imobil reconstruit ce fusese distrus die bombardament Am achitat proprietarului chiria anticipată pe 2 ani întrucât ce la sinistraţi a primit un ajutor împrumut neîndestulător .?.d? a mă informa, dacă în această situaţie am totuşi de plătit Statului impozitul spec&l ? R. Chiriaşul care a achitat chiria înainte de 11 August 1947 e lit»*5 rat de plata chirria, dar e oblg&t la plata impozitului special, afară de ac°i încadraţi în contractul colectiv. SOCIETATE PLOIEŞTI I: In nul 1944 cu ocazia evenimentaiei de război s‘au pierdut registrele comerciala d'inainte de anul 1940 Nu s-a publicat pierderea lor •pe considerentul că registrele pe ultimii ani erau toate salvate iar soci'etatea nu are creditori In anul următor s‘a p£8t*t *'î taxa de amnistie. Care este situaţia juridică atât faţă de codul comercial cât şi faţă de legea No. 303 din 27 August 1947 referitor la recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiunii In specia] in ceace priveşte recalcularea inves Ijţiil°r şi a amortizmentelor pe anii 1933—1940”? |l Este vre-o sancţiune pentru a ceasta emisiune? | R. Nu poate fi în situaţia de a da. S vedi valoarea investiliilor *an a I bunurilor achiziţionate înaint® de I 1949 pentru calcularea lor ]a coe. !| fierenţii de reiriabilitate. Chestiunea Dvs. având un caracter special trebue supusă spre rezolvare Ministerului de Industrie. ABONATUL 7191 CLUJ 1- 1) Ce chirie trebue să plătesc pentru o prăvălie închiriată în 1945 chiria chiriaşului dinaintea mea fiind de 12 mp lei anual? 2) Care este chiria locuinţei mele pe care am închiriat in 1943 cu 99 pemgo Am fost_ deportat Dacă beneficiez de paragraful din legea chiriilor pertru ,,Deportaţi“* R: 1) Chiria din 1938 plus 1®» la sută, respectiv 24.000 le,_ 2) Ha, beneficiaţi de ci C »1. *■„ dovedind bineînţeles cu acte că ai, fost deportat. ABONAT 1601 I: 1) Am o prăvălie închiriată a unui comerciant dir. anul .1948 Pe anul 1946 , chirhiîul a achitat chiria, iar Pe anul 1947 chiriaşul a virat contractul la Administraţia Francară. Cât trebue să taci plătească adică cu cât trebue să socotesc jet vechi în jei stabi'izaţi? 21 Acest imobil find construit în 1944 cum pot să îi fixez cota de chirie, după noii© dispoziţiimi? R. Se calculează 1 la 20.000 iei până la 15 Avensi 3947. 2) Chiria din 1938 pentru un imnaI similar Aţi pierdut termenul pentru cedarea prăvăliei. Apartamentul fiind contractat în 1938 pentru un apartament similar POMPILHJ I- 11 Tn 1933 chiria a fost de 40 d© mf.' ]ei. — in 3947 -48 chirie 1 920.009 ]ei_ In acest interval da 9 ani chiriaşul a fost comerciant deci sporurile au fost calculate pentru această categorie. Insă de la 23 Aprilie 1947 chiriaşul a intrat ca funcţionar partie, cu contract colectiv. Care este charta pe care trebue să plătească acum? 2» Chiriaş din 1938 — In 1940 s-a, rechiziţionat 2 camere fără a se plăti până azi vreo chirie. Eu proprietar nu am primit nici o cotă parte. Ara motive de evacuare? Cum trebue să plătească subchiriiaşul: DUFA CATEGORIA SA sau după aceia nu car© intră chiriaşul principal? R. 1) 45 la sută din valoarea contractului din 1938. 2) Drept la eyacuare nu. Legea, prevede că, ciurisul care nu plătește proprietarului cota parte din. chiria subchiriaşului, pierde dreptul la subînchiriere Subchiriaşul plăteşte după categoria sa 7* nu după acea a chiriaşului principal FIERĂRIE ANGRO T: Care sunt preţurile la articolele de fierărie ce trebuesc declarata la stocurile de mărfuri? R: Nu avem posibilitatea de a vă răspunde, nn aceasta rubrică la întrebarea Dvs. Preţurile au fost stabilit© de Minister şi publicate în Monitor Camera de Comerţ iocală sau USIC-ul vă poate pune la dispoziţie datei? necesar®. CETITOR DEVOTAT I: Cum se achită vechil© datorii al© particularilor? R: 1 la 20 PdO pepechi. FABRICA SĂPUN ARAD I: Contravaloarea lemnelor pentru salariaţi am plătit. înai'He d® sta- |j b'nizare O parte din le mne a so.sit acuma, şi până în proi«nt nu am reţinut nimic d®.la salariaţi in contul acelora. Car° soluţie pro. Iîuneti? R: Chestiunea n'a fost încă lămurită. Instituţia noastră — fiind în aceiaşi instituţie — « fâcuî an demers la Confederaţia Generală a Muncii în ved T'rea clarificant Vom comunica rezultatul în gazetă M. VAL I- Am achitat m 6 August o cantitate de marfă împreună cu fixele şi timbrele aferente, darîn cauza neglij«bnţei omul de serviciu a plecat împreună cu ponul achitat şi nu sa îr.apelat decât ziua stabilizării, când s‘a refuzat «lib° rarea. Ce «e fac» cu cazul me«» ?- Urmează să apară dispoziţiile privitoare la livrarea mărfur’lor achitate înaintea stabilizării. Dacă nu va fi încadrat. Cazul Dvs îl vom semnala e®l«r în drept T. O. I. Sunt chiriaş fr.ainte de 1940. Am atelier de frizerie (cu un stagur lucrător) unde și locuesc Am pict.t în anul 1933 28 500 Ce chirivoi p'ă*i? R Chiria din 1938 ca un meseriaş. ★ Pent?« întrebări nmnente abonaţii noştri se net aefresa redfacterubi mssfrw juridit t?-li8î aw. M, H- Bady( seara între 7—8, tel©* fon 3.65» S 8. Săptămâna prieteniei româno-sovietice Programul manifestărilor de azi la orele 20.30 ARLUS Impreună cu Soeietatea Română de Radiodifuziune organizează o emisiune festivă la posturile de rdio România şi am.-'. In cadrul acestei emisiuni vor vorbi d-nii: profesor dr C. I Perhon preşedintele ARLUS-ului şi Matei Socor, Directorul General al Radiodifuziunei La programul muzical artisteşi vor da concursul: Corul Radio duţit de dr. Botez, d. Teodor Lupu (violoncel), Nta. Marcovici (pian) şi doamne Corneliu Rădulescu (cânta). Programul mai cuprinde şi scenariul ‘‘Aşa s'a călit oţelul” adaptare radiofonică după romanul Cu acelaşi nume al lui Nistrovschi La orele 11: ARLUS împreună cu Casa Prieteniei Sovieto-Române Inaugurează expoziţia 30 ani de la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie'* în sala fantasio. Vorbesc d-na: Prof. Dr. C. I Parhon, Preşedintele ARLUS şi Octav Livezeanu Ministrul Informaţiilor. La orele 17 ARLUS împreună cu Uniunea Sindicatelor de artişti scritori şi ziarişti organizează o reuniune festivă la sediul ARLUS din Calea Victoriei 115 in cadrul căreia vorbesc d-nii Ion Pas Ministrul Artelor şi L. Răutu. Festival in cinstea prieteniei româno-sovietice Duminică 2 Noembrie a. c ora 10 junta dim, la studioul Teatrului Naţional, „Societatea Scriitorilor Români” prezintă un festival în cinstea prieteniei româno-sovietice. EH Zaharia Stancu va cotfeverţia despre A. Fedeev. Va urma un program artistic la care işi vor da concursul: d-na Dara Maşini şi d. Mihai Arnautu dela Opera Română — muzică. D-na Lilli Popovici dela Teatrul Naţional şi d Vasile Lăzăreanu vor citi versuri din scriitorii sovietici, iar d-ra Silvia Surduzuu. Intrarea liberă. La oficiul registrunii comerțului s'au discrîs următoarele firme: INDIVIDUALE — „COMLERCIAl,A ROMANA* — Nicolae Bădescu, cu scuipi. \n București str. Hiramalui nr. 12, at®li*r d~ frângher’ie și sfoară — AUTO COROANA ROMANA** -Pretre Ionda_ din f.lr Odoarei nr. 11» atelier auto mecanic — „RULAJUL“ - Lipsa F. HRrşeu din Caras Moşilor nr 350; at®lier consfecţiuni de hârtie şi cart/m, — CONSTANTIN ANTONESCU, din sos Panduri nr. 4, bodegă şi rev ta«rant C -cr n o- .. .S -O ♦ «. O ^ -3- DESCHIDERI DE CREDITE I— ARISTIDE COLFA, fabrică de 3 brânzeturi, cu sediul în Bucureşti str Vultur nr 58—59 a obţinut d©la. Creditul Naţional Agricol, un împrumut de lei 588.800. — DUMITRU HANCU propr. supunăriei .,ADRIANA“, din sos. Mihai Bravu nr .40, a ' vara dela Banca Oituzul SA, un împrumut de '°i i00.000 — Soc Bancică hrm/nă S. A. & acordat deschid®!1 d; cred.te în cO.it curent iaurmătorii. ..CO?.îFIRUL.‘‘. SAR pentru comerțul de fire d'n s?r C. F. Robescu nr ? iei 5.001 000. ntee sar pentru import din URSS BEIERSDORF & CO. SAR Fabrici Chimică dili București str G'ral Traian Moșoiu nr 39, tet 350 000, necesar pentru plata salariilor. Parţialele politice «fiai Cehoslovacia Conferinţa d-lui N. Moraru Asociaţia română pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia — ABCES — anunţă în ciclul de conferinţe săptămânale pentru Duminică, 2 Noembrie a copa 10 şi jumătate în sala Teatrului Nostru“ din Pasajul Comedia, unde , Nicolae MORARI, va vorbi despre .Partide.-, politice din Cehoslovaca“ intrarea liberă Puternic uragan ,litoralul Mării Negre Incinta portului Constanţa inundată de valurile cari au trecut peste dig CONSTANŢA, în pnrim uragan s'a deslânţuit în cursul nopţi trecute, asupra Mării Negre şi a litoralului dobrogean. Valuri uriaşe au trecut peste digul de larg Carol I” inuind-l’id incinta tortului dintre dauere ? ți C. unde se găseau depozitate mari tanti lăţi de mărfuri, in special : Hrt de choresiei destinate exportului Torentele trec'MO teste inălțimea digului au fos! «ii«* ărale lacuri cari ic scurg in bazinul ortului' In urma măsurii'.r cari seu luat la toiul nopţii, sau triui*ragube Mici ambarcaţiuni nu l'st smulse de furia furtunii de la cheiuri şi au fost readuse de marinari la ţărm Furtuna a dislocat încă o serie de ,blocuri de beton scontondArii malurilordein prelungirea bulevardului Cazinoului, din care a fost deteriorat in cursul iernii trecute de furtunile repetate si nu i s'au făcut reparaţiuni in cursul campaniei de lucru# La punctul de pescărie ,ruTiuia'' tatarile nu sfărâmat două barer ale ps, rarilor. Se anunțî! serioase păgubi ferite de pescari la pescăriile dein punctele Domniţa Ileana, şi Mangalia. Din Cauza intensităţii uraganului., rase cari şi-au anunţat sosrsa în cursul zilei de astăzi Urnă nu si au *• î cut apariţia in faţa portului. Spre dimineaţă, furtuno şi-a pierdut din intensitate timp de it de o-'e a plouat torenţial in tortă regiunea I No. 10286 lÆtîé® Pilota r idi ^am4ta»nent------- 30 OCTOMBRIE 1947 Vânzări — Cumpărări ____ 1111 — Cem a so V Stafca a vândut Radu Anghel, teren srrr. G. Spâtaru nr. 108, cu lei . 30000 ,1096 — Kris los'f — Alex Negruțiu imobil str Simigiu 10 cu lei 30 000 11079 _. Cernea Elena — Gherghina f Const. Nicolae, teren comuna suburbană Dubești, cu lei 11000 11165 — Cernat Amalia — C’tin Băr.jjre,anu, teren ietr 1, Legofătu Taut 29, cu lei 50M 11166 — Idem — Pavel’ Bădiceanu. '-dem, ou, tei 5-°°3 0100 — S°c Com, o construire de locuințe efone — Z.vcn Săfanu imobil str Traian Grozăvescu Nr .13, cu lei, vechi ’ ’ 1.150.000.000 41116 — Sardhestan Nerses — Roman petrache, imobil str. Munteanu Pișcă nr. 14, cu rel 20 000 41130—Banca Pop. Mariari Ilfov - Lupea Constantin, teren com. suburbană Militari, cu lei 10.000 41129 — ldem M. TeodOTu, idem | 2183 11159 — Idem — lu'iana Pond rea, idem 2003 41158 — Idem — idem, idem, 24.000 11128 — Idem -- Lupini Const. icrim.cu lei vechi 25.000.000 «131 -- Idem — Macarie Vas.e idem 4.000.000 «112 — Dumitriu Apostol — Asociaţiei Casei pe pensii a tunet. Socorera Itato-Română-mobil Carmen -Sylva (Constanța) cu lei 470.000 «114 — Mihalalbe zamfir Ion — Ecat. VeHcu, imobH str. Foi* soij 123, cu Iei 50.000 »1139 — lotescu D — Th Enăchescil, teren Ion. FundiniIlfov!. ru lei . 7.314 «094 — Zuckermin David — Ioniescu Ana, îmobj str. CSuzasi 26 cu lei 9o.ooo «104 — Ifvy TosSf - Meria Iliescu* teren Parcul Jianu str. L nr. 36, cu le* 19080 «119 — Une-yenbaum Sandu — Jouche Săndulescu, im.bi str. Stan Tabă», nr. 15, cu lei 100.000 «160 — Rum Mihai — Seposanu Mihail, teren str. Alungului S9 cu lei 18000 «176 — Engler Ana I. Alexe Roscutil garsonierel, str Dobrodeanu Ghera nr 6, cu lei 100.000 CONSTITUTIV UI 18 — soc. „Symesia“ s‘a constituit cu un capital de lei 500.000 «.179 — Soc .Sarpia'1 s‘a constituit in societate sionimă. Gaj 11093 — Soc ..Textila Românească** a gajat Băncii di Credit Român mărfuri pentru lei ’ 4.200.000 «085 — Soc. „ Am pro * idem mașini p iei 700.000 «091 — Hartman IOs©f a gajat Bănci de Credit Român, mărfuri p. lei 1 3 000.000 INSCRSPZIU^3 IPOTECARE :1115 RfJmu N-tae a ipotecat Bãnc‘ii ■ Urbană, apartament str G-ra’ CristeScu nr. 2, pentru lei 2.500.000 .. ____---------------------------- ----- ---------—— iu WfWH—MMMMI 41096 41079 LIPSA DE SOLARI POATE PROVOCĂ O SMERE A PRETURILOR MATERIILOR PRIME ti C MICHAEL GRANT ' Iii I^gătură cu recenta, declaraţia ministerului de Finanţe ai intarii Britanii d. Hugh Dalton, care a indicat cifra de 28 la sută de depreciere a valorii împrumutului acordat de Statele Unite, se accentuează în cercurile financiare londoneze că 1/3 până la 1/2 din deficitul în comerţul exerior forttan,e evaluat pe 1947-1918, va proveni din ureama preţurilor mondiale în ultimele câteva luni. Pentru o foarte scurtă durată, în timpul verii, tendinţa pronunţată a acestor preţuri era în scădere. Actualmente însă se constată din nou o uşoară tendinţă ce urcare ca urmare la discursul d-nuî Marshall, care a introdus un factor cu totul nou în consideraţiile celor ce controlează perspectivele preţurilor mondiale se crede la Londra că dacă planul Marshall nu ar fi fost anunţat, tendinţa de scădere ar mai fi continuat. In situaţia actuală însă, cumpărăturile masive nu vor mai putea fi menţinute la nivelul precedent decât numai câteva luni, consumnându-se redusele rezerve valutare care mai există. Dar cel mai târziu pe la mijlocul anului 1948, cererile de materii Primo vor trebui să scadă simţitor în cazul când va interveni un nou ajutor din partea Statelor Unite Această scădere va avea o mare influenţă asupra nivelului preţurilor mondiale. Pentm unele articole conjunctura este deja mai puţin favorabilă ca acum 6 luni. Cu toate că cererea continuă, as® cum s'a întâmplat după primul r5zb°tu mondial, când cu toată cererea între Mai 1920 şi iunie 1921 a intervenit o scădere de 40 la sută la preţurilesre Fabricanţii de textile din Lancashire aşteaptă o cnştarea volumului de afaceri ca o consecinţă a înţelegerii survenite în privinţa interpretării unui punct din convenţia de împrumut angloamerican■ Exceptarea comerţului cu teritoriile aparţinând imperiului britanic, care nu au guvern propriu, de la clauza 9 din Convenţia de împrumut Anglo-Americană, poate avea o importantă influenţă asupra industriei de bumbac din Lancashire şi asupra posibilităţilor ei de aprovizionare cu materii bruffe. Cu toate că în baza clauzei de ,,nedescriminare’’ nu este încă probabil permis de a se micşora volumul comenzilor de bumbac american şi de a complecta lipsurile prin o automentare a importului din Brazilia sau India de pildă, va fi totuşi posibil de a se face cumpărături mai masive din Africa Britanică de Est sau de Vest, fără ivirea altor obligaţii faţă de Stările Unite, concepţia americană în privinţa clauzei 9 va face totuşi posibilă o expansiune a culturilor de bumbac din imperiul britanic bazată de siguranţa că nu va exista nici un obstacol ca provincia Lancashire sa absoarbă orice surplus exportabil de produse din acele culturi Ştiri Roui i» priviaţa dram«nt©lcr Diamantele nemaricate nu mai au nevoie de permis de export i« cazul când sunt transportate prin av'un ani M®rea Britanic spre orice destinaţie. La obişnuiteie expoziţii lunare de diesnante din Londra, volum«! ,. de afaceri s'a cifrat an«' acesta la aproximativ un milion lire sterline, cifră mult inferioară celei reglîzateanuî trecut, când vânzările de di im tata au atras recordul de aproape 30 milioane îji-e sterlîîse Ur.a am cauzele »««#$?§ descreşteri este faptul câ rcen-gros, tot aşa acum producţia suplimentară absorbită are o Influenţă nemotivată asupra structe«i preţurilor, fiind posibilă o repetare a scăderilor din 1920. Campania de prodncţie din industria textilă feuritanică Fabricanţii britanici de textile, întruniţi la Manchester s-au obligat să majoreze producţia cu 40 la suta peste nivelul din 1946. Industriile britanice de lână, postav și îmbrăcăminte au trimis o misiune în Statele finite pentru a studia perspectivele local© ale unui export mai masiv, în cadrul campaniei guvernamentale de a vinde cât mai multe produise textile cu valută forte Industria textilă a fos destinată să. Pe în frunea campaniei britanice de intensificare a exportului tocmai din motivul că o mare parte a produselor ei sunt destinate ţărilor cu valută forte. In primele luni ale acestui an, exportul de produse din lână a realizat în dolari echivalentul sumei de 293 000 lire 5161" line şi circa 31 la sută din exportul total al acestor produse a fost vândut în ţări cu valută forte. Perspectivele exporturilor britanice de produse tetile din bumbac şi vayon s‘au îmbunătăţit în ultima luna, cifrele de export fiind mult superioare celor din iunie a anului trecut. S‘au exportat în jumătate de an, 9 400.00 de pfunzi de fire de bumbac, pânză fi© bumbac 256.000 000 yarzî pătraţi, fire de rayon 7.000.000 pfunzi şi ţesăuri de rayon pur sau amestecat 54 000.000 rrfunzi zervele sindicatului de diamante sunt epuizate şi ofertele de vânzare provin numai din producţia curentă, ceeace va impune în orice caz un plafon de circa 16.000.000 lire sterline pentru întregul an 1947. Diversele pronosticuri evaluează volumul real de afaceri pe 1947 în această branșă, la cifra de 12-15 milioane lire sterline. Nimeni nu se poate îndoi să există simptome de scădere în volumul de vânzări de diamante realizat în 1945 şi 1946. Această variaţie în cererea de diamante este o caracteristică a pieţii şi era dealtfel de aşteptat o revenire la nivelul normal. Cercurile sud-africane spun că este totuşi posibilă o anumita ameliorare a situaţiei în timpul întaior viioare, în timpul lunilor vigoare. Diamantele industriale, al căror preţ era stabil in timpul războiului, at devenit şi ele mai scumpe, în conformitate cu tendinţa generală a materiilor brute. Având însă în vedere cai cererile de diamante industriale sunt mai puţin supuse variaţiilor, volumul crescut al vânzărilor de aceste balanţe va deveni un f®ctor stabilizatorpe piaţă. Scoaterea de sub control a restulilor de cauciuc Ministerul de Comerţ britanic a scos de sub controlul oficial cauciucul recondiţionat precum şi resturile provenite din prelucrarea cauciucului. Acest fapt este un corolar natural al reintroducerii comerţului liber ri® cauciuc natural. Est® d© aşteptat ca preţul cauciucului recondiţionat şi cel al resturilor de cauciuc al căror *3?mport va fi totuşi supus untui control, să se apropie de preţul cauciucului natural. Piaţa londoneză a cauciucului a devenit pronunţa* vioaie, iar preţurfl® •s'au urcat simţitorii anume cu peste 20 la sută. Actualmente se constata că ultimele scăderi erau nejustificate şi se aşteaptă o creştere a cererilor americane de cauciuc natural. Decizia oficială americană menită să fixeze propriîie de cauciuc sintetic ş i natural în orice obiect fabricat de cauciuc nu a apărut încă. Se crede însă în cercurile londoneze că întrebuinţarea obligatorie a cauciucului statel nu va depăşi cifra anuală, de 300.0®0 tone, in acest caz, consumul d© cauciuc natural din Statele unit* sg va ridica pcirca 750.001 tone pe an, faţă de un consum de 540 000 tone in 1945. Un alt element optimist al pietii cauciucului este credinţa că este profobabil că necesităţile americane d® pneumatice creşte, intre timp preţurile reduse la cauciuc pot cauza o reacţie rapidă în producţia plantaţiilor d care au de ridicat Preţul manoperei şi ştirile primite arată că s'a şi înregistrat o scădere a gcemei product!i. Aceasta poate fi de fapt baza fermităţii actuale a Pî©ţiî, însă midi pro. jrrîc'sri nu a« de rezolvat o atât de serioasă problemă a preţurilor ca şi marii proprietari, realizând totuşi o importantă proporţie a producţii totale de cauciuc. Clauza , discriminare şi industria textilă britanică Guvernul remaniat al d-lui Ramadier a obţinut încrederea Adunării Naţionale cu o majoritate de 20 voturi PARIS 30. ( Rador)- _ D. Joseph Ifj. Tiell, fruntaş al partidului republican al libertăţii, a luat prruul cuvănit 1 în şedinţa de joi a Adunării Naţionale, anunţând că partidul său va vota împotriva euzernului. La rândul său, d frieper Valrimont, comunist a anunţat câ camadşlii vor veni deasemenea împotriva pivernului. El a cre*Ut că Franţa, cu tonte promisiunile ce i s'au făcut, nu e mimuit decât un sac cu combustibil din Ruhr După ce d. Bidault, ministrul de externe, a dat explicaţii cu privire la situaţia cărbunilor importate din Germania, d. Ramadier, primul ministru, a arătat că Franţa doreşte să se înţeleagă cu toate naţiunile El a cerut membrilor Adunării spoteze amproe pentru sau contra guvernului, fără abţineri la ora 17,40 se trece la vot- Adunarea a acordat încrederea Guvernului cu 310 ,voturi contra 280, din totalul de 580 votanţi, după care şedinţa a fost ridicata.