Astra Dejeană, 1997 (Anul 4, nr. 1-4)

1997-02-01 / nr. 1

Pagina 2 De-ale şcolii... Profesorul Izidor Haţeganu este unul din cei mai vechi membri ai Astrei dejene şi directorul Liceului "Alexandru Papiu Ilarian” de mai bine de şapte ani. Din această perspectivă o discuţie cu el este mai mult decât binevenită. Reporter: Se vorbeşte destul de des astăzi, la noi, de o criză a învâţâmîntului românesc. Care este părerea dumneavoastră şi ce soluţii la dispoziţia directorului pot fi puse in mişcare? I. Haţeganu. Consider că este vorba de o criză de sistem, în gen­eral, criză în care se înscrie şi învăţământul românesc. Ea poate fi depăşită, desigur, dacă se îmbină două aspecte: unul tradiţional, în sensul preluării a tot ce a fost valoros în perioada interbelică şi, desigur, de a face apel la tot ceea ■ .ce este nou pe plan european în acest domeniu pentru a-l adapta creator la sistemul nostru de învăţământ Cât priveşte cea de-a doua întrebare, soluţii există suficiente. Mai importantă mi se pare ideea ca reforma în învăţămînt să înceapă de sus, de la nivel de min­ister, prin jalonarea unei perspec­tive concrete care să identifice cu claritate atît resursele umane cât şi cele financiare. R. La reînfiinţarea lui, în l^l^MceuMtjexsmdn^agn^^ Ilarian trebuia să-şi refacă imaginea lui de altădată, aceea de liceu foarte bun şi avea nevoie acută de dotare. Astăzi liceul este unul din cele mai bine puse la punct din judeţ. Cum s-a reuşit această performanţă? H. Printr-o echipă managerială care s-a implicat cu mult curaj. Multe din realizările noastre s-au făcut prin forţe proprii convinşi fiind că sunt absolut necesare: un nou laborator de informatică şi chimie, o pensiune şcolară, iar în perspectivă un cabinet pentru predarea limbilor moderne. Am privit întotdeauna cu re­spect acele cadre didactice şi directori care şi-au desfăşurat activitatea iar unii şi-o mai desfăşoară şi acum, dar care nu au fost niciodată nostalgici. Am privit tot timpul din perspectivă şi cred că rezultatele sunt pe măsura muncii depuse. R. Cum vi se par elevii de astăzi în raport cu cei din generaţia noastră? Cum aţi defini raportul elev-profesor în condiţiile actuale? H. Elevii sunt aceeaşi, cu preocupările lor, cu tot ce este caracteristic adolescenţei, cu deosebire că sunt mai maturi decât am fost noi, mai spontani, mai rapizi în reacţii dar şi mai vulnerabili. In privinţa raportului profesor­­elev, mi se pare unul normal, în măsura în care profesorul are chemare pentru meseria sa, este stăpân pe cunoştinţe, nu-şi depăşeşte menirea de dascăl şi se face înţeles de elev. în aceste condiţii eu cred că elevul va respecta intotdeauna profesorul R. Ca profesor de istorie ce comentarii puteţi face pe marginea manualelor de istorie? Ce rol ocupă istoria în formarea unui tânăr?­­ Trebuie făcută deosebirea intre manualele de istorie universală care, cred eu, sunt bine concepute şi ating doar problemele fundamentale şi cele care privesc istoria României. In privinţa istoriei României, manualele suferă prin păienjenişul de date, evenimente, multe din ele nesemnificative fără a se axa pe ceea ce este esenţial relevant. Se face apel foarte puţin la istoria Transilvaniei, ori ştim cu toţii ce importanţă a avut ea pentru toţi românii. Dacă istoria este considerată ”magister vitae ” atunci trebuie să prezentăm istoria cu tot ce a fost bun în ea. Dacă în viaţă omul învaţă din greşeli, de ce nu poate fi valabil acest lucru şi în istorie? R. Sunteţi unul din cei mai vechi astrişti ai Dejului, aţi susţinut programele Astrei cu multă căldură, fie prin intermediul şcolii, fie prin conferinţele la care aţi participat în calitate de "conferenţiar”. Ce credeţi că ar fi trebuit făcut pentru ca "ASTRA” să iasă din paseismul ei, să devină o prezenţă utilă în peisajul cultural al Dejului? H. Dacă "Astra" are activi­tatea pe care o are, aceasta se datoreşte muncii plină de pasiune dusă de preşedintele despărţă­mântului - prof. Dan Mârza şi mai puţin marii majorităţi a membrilor săi. Dacă ţinem seama de cuvintele lui Alexandru Papiu Ilarian care spunea: ”Cultura îi va scăpa pe români, şi cultura numai naţională poate fi” ne putem da seama de rolul important al ASTREI. Din păcate ne lipseşte înflăcărarea şi spiritul astrist precum şi preocuparea celor abilitaţi să susţină cultura naţională. R. Sunteţi într-un fel, fiu al Blajului, al spiritualităţii ce emană din această zonă de patriotism autentic. Cum v-aţi adaptat pe această vale a Someşului, nu mai puţin încărcată de istorie? H. Sunt într-adevăr­­fiu al Blajului” zonă in care s-a manifestat cel mai autentic patrio­tism. Am urmat cursurile şcolii primare, gimnaziale şi liceale la Sibiu unde am fost crescut şi educat în spiritul unei reale toleranţe. Urmând cursurile Facultăţii de istorie din Cluj, spiritul academic al acelor mari profesori de excepţie, şi-a pus amprenta asupra formării mele şi ca om şi ca dascăl. Soarta a făcut să fiu repartizat în această zonă şi având atuurile enumerate anterior nu mi-a fost greu să mă adaptez. Am întîlnit la Dej oameni de o înaltă valoare morală şi spirituală, adevăraţi meseriaşi de care sunt foarte legat sufleteşte şi care m-au ajutat să trec anumite praguri grele ale existenţei mele. - a consemnat Ligia Clinciu -Interviu cu prof. Izidor Haţeganu, directorul Liceului “Alexandru Papiu Ilarian” AGENDA ASTRISTA LA DEJ - 19. IX. 1996 - în cadrul "Zilelor lui Traian Imperator, fondatorul latinităţii de răsărit” are loc simpozionul "Epoca împăratului Traian” şi recitalul liric "Suntem un neam de daci şi de romani”. - 24.X. 1996 - Are loc şedinţa comitetului despărţământului. - 24.X. 1996 - Apare Anuarul despărţămîntului pe 1994, nr.5. - 15.XI.-15.XII.1996 - Zilele Astrei: 21 XI. Programul artistic "Unire-n cuget şi simţiri” (la Liceul "Andrei Mureşanu”); 28 XI.Concursul "Dejenii în lupta pentru unire” (la Liceul "Al. Papiu Ilarian"), Simpozionul "Marea Adunare Naţională de la Alba lulia” şi program artistic (la Casa Municipală de Cultură). 5 XII.Simpozionul ”135 de ani de la înfiinţarea Astrei” şi programul artistic "La ceas de sărbătoare”(la Casa Municipală de Cultură). - 12 XI.1996 - Apare "Astra dejeană “ nr. 3 din 1996. - 14.XI. 1996 - are loc adunarea generală a despărţământului, urmată de program artistic. - 23.XI.1996 - Prof Dan Mârza, preşedinte şi ec.Radu Gavrilă, vicepreşedinte, participă la Conferinţa cu preşedinţii­­ despărţămintelor la Şomcuta Mare. - 26.XI.1996 - Apare "Astra dejeană” nr.4 din 1996 - 17.XII.1996 - Are loc spectacolul de colinde "Ziarel de ziuă”, realizat în colaborare cu Casa Municipală de Cultură. - 15.1.1997 - Are loc Simpozionul "Eminesciana ’97” şi recitalul liric "Apari să dai lumină” - 23.1.1997 - Are loc conferinţa "Unirea din 1859 - cheia de boltă a edificiului nostru naţional”(prof. Izidor Haţeganu), urmată de programul artistic "Unire,Unire”. - 19.1.1997 - Are loc o şedinţă a comitetului despărţământului. DIN ASTRA DEJEANA

Next