Astra Dejeană, 1999 (Anul 6, nr. 1-1)

1999-02-01 / nr. 1

Pagina 4 DE VORBĂ CU PROFESORUL GRIGORE PETRUŢIU începând din acest an şcolar, viaţa şcolii a intrat în “zodia” reformei, invitând profesorii şi elevii la o nouă manieră de a preda, învăţa şi evalua. Despre şcoală, reformă şi viaţă stau de vorbă cu profesorul Grigore Petruţiu, directorul Şcolii Generala Nr.3 "Mihai Eminescu” din municipiul Dej. I: Domnule director, sunteţi o persoană publică, generaţii întregi de părinţi şi elevi vă cunosc şi vă respectă. Şi totuşi, ce se ştie despre dumneavoastră? R: Să spunem că amănuntele biografice sunt mai puţin publice. M-am născut în anul 1946, la 24 august, în Chiuieşti. Am absolvit Liceul “Andrei Mureşanu” în anul 1964 şi am visat să devin ofiţer. Părinţii însă s-au opus proiectelor mele, aşa că am urmat cursurile Facultăţii de Istorie şi din anul 1970 sunt profesor de istorie. Am lucrat la şcolile din Uriu, Bobâlna, Chiuieşti, iar din 1982 sunt profesor în Dej. I: De ce profesor de istorie şi nu de chimie, de exemplu? R: Istoria mi-a plăcut de mic copil. Atunci mă fascina istoria narată. Mai târziu, în liceu, profesoara de istorie, domnişoara Paula Muscă m-a învăţat cum să gândesc istoria, care este altceva decât o înşiruire de date şi evenimente. Mai bine m-aţi fi întrebat de ce nu sunt profesor de latină, în liceu mi-a plăcut enorm latina şi astăzi mă descurc bine cu ea. M-a ajutat m­uit în facultate şi mă ajută şi astăzi în profesia mea. I. Şi totuşi, se spune că istoria este scrisă de învingători şi deci, punctul de vedere asupra evenimentelor le aparţine. Există multe subiectivităţi... R: Nu e chiar aşa. Istoricul care scrie o carte consultă întotdeauna mai multe izvoare şi lucrează cu mijloacele proprii acestei ştiinţe. I: Dar istoria României, a fost ea ferită de subiectivism, mistificări? R: E clar că nu. Anumite capitole, care vizau Interesele comunismului au fost evident mistificate. Dar, dacă ţinem cont de istoria milenară a poporului român, ele nu sunt decât o paranteză, care a fost eliminată. Cele mai multe manifestări s-au făcut la începutul comunismului, când istoria, ca disciplină, s-a găsit sub incidenţa de influenţă puternică a comunismului sovietic. .. Să revenim acum la viaţa şcolii. Sunteţi directorul Şcolii Generale Nr.3“M. Eminescu". De ce se luptă părinţii să-şi aducă aici copiii? R: Nu cred că e chiar aşa... I: Eu ştiu părinţi care încearcă an de an acest luan. R: Să spunem mai degrabă că în şcoala noastră s-a creat o tradiţie, care ţine de ritmul, calitatea muncii prestate de cadrele didactice, sub conducerea unor directori care au perfecţionat acest stil. (Vaier Pop, Valaria Leuca, Tatiana Sigartău). Când am venit aici, am găsit această stare de lucruri şi am încercat să o conserv. I: în anii de clipă ’89, Şcoala Generală Nr.3 a devenit un model de dotare şi dezvoltare. Cum s-a reuşit acest lucru? R: Construirea unui nou local s-a impus ca o necesitate de multă vreme. Şcoala Generală Nr.3 are condiţii foarte proaste de desfăşurare a orelor, dar avea, ca şi acum, foarte mulţi elevi. Se lucra în două schimburi, de exemplu, din lipsa spaţiului destinat sălilor de clasă. Ca di­rector adjunct, ne-am preocupat de stadiul proiectului de dezvoltare a şcolii, care există deja. Am urgentat finalizarea lui. în decurs de o lună şi jumătate, proiectul a ajuns pe biroul ministrului de atunci al învăţământului, prof. univ. Liviu Maior, care ştiţi bine este dejean. El a sprijinit acest proiect care a fost aprobat în şedinţă de guvern în martie 1994 şi anunţat pe postul naţional de televiziune. S- a urgentat elaborarea proiectului construcţiei şi el a fost realizat în 3 luni.„ în septembrie 1994 s-a ţinut licitaţia care a fost câştigată de TIM­­ Cluj, o societate comercială, foarte serioasă. Am avut noroc de un director de şantier foarte profesionist ing. Ioan Milchiş cu care am colaborat foarte bine şi eficient. De aici lucrurile au mers de la sine. I: Şi pentru dumneavoastră, cum au trecut aceşti ani? R: Pentru mine a fost un nivel imens de muncă, n-am avut concediu de vară timp de doi ani. Am fost, în schimb sprijinit mult şi de primăria municipală. I: De ce se numeşte Şcoala Generală Nr.3“M. Eminescu”? R: De ce? Pentru că suntem o şcoală cu rezultate deosebite la disciplina de bază iar la concursurile patrulelor de circulaţie am obţinut ani în şir locurile I, II la fazele pe ţară. Doi dintre elevii noştri au făcut parte din lotul naţional care a obţinut locul I la concursurile internaţionale de patrule şcolare de circulaţie de la Roma şi Praga. 1. încă nu m-aţi lămurit... R: Vă lămuresc acum. Noi l-am ales pe Eminescu ca pa­tron spiritual pentru că Dejul este singura localitate care are atestarea trecerii lui pe la noi, cu ocazia peregrinărilor sale transilvane. La 100 de ani de la trecerea lui prin Dej, despărţământul Dej al Astrei a aplicat pe această şcoală o placă comemorativă. De atunci, în fiecare an, organizăm “Zilele Eminescu” care cuprind o serie de manifestări culturale dedicate marelui poet. I. Mobilierul şcolii este nemaipomenit... R: într-adevăr, mobilierul şcolii este unul dintre cele mai moderne din ţară şi Europa. în plus, sălile de clasă sunt zugrăvite cu vopsea lavabilă, iar toaletele sunt faianţate şi cu gresie pe jos. I: Despre reforma din învăţământ ce părere aveţi? Unii consideră că nu era nevoie de ea, că învăţământul românesc are reputaţie bună. R: Nu e chiar aşa. Să spunem adevărul: în perioada interbelică, mai ales, învăţământul românesc era bine structurat în concordanţă cu vremurile de atunci. între timp s-a acumulat atâta informaţie, încât era nevoie de alte metode de învăţare. Reforma era absolut necesară. Ea înseamnă îmbunătăţirea procesului instructiv-educa­tiv, înseamnă o muncă susţinută pentru profesor spre a regândi activitatea şi mentalitatea. Din păcate nu toţi reuşesc sau nu se străduiesc să-şi asimileze cerinţele reformei. Beneficiarul trebuie să fie elevul. Ca director, am sprijinit crearea unui cabinet al reformei, ce cuprinde documentele privitoare la reformă precum şi materialele didactice cu caracter practic elaborate de profesorii şcolii. I. Ce vă doriţi pentru anul R: Să fim sănătoşi! A consemnat prof. Ligia CLINCIU VIAŢA ŞCOLII DEJENE 1999? BLOCNOTES CULTURAL De la 25 septembrie, anul trecut, la Clubul tineretului din Dej se desfăşoară pentru tineri şi adulţi un Curs de dans sportiv şi de societate. Sub conducerea pasionatului instruc­tor Alexandru Mihaeştean, participanţii au fost iniţiaţi într-o gamă variată de dansuri ca: Vals lent, Vals vienez, Tango, Passo duble, Polka, Samba, Rumba, Charleston şi altele. Cursul va continua să dureze atâta timp cât vor şi doritori de a se iniţia în melodiile nemuritoare şi ritmul mişcărilor frumoase, în ziua de 19 noiembrie, anul trecut, în Amfiteatrul Grupului şcolar de construcţii - montaj Dej, a avut loc o frumoasă acţiune dedicată împăratului Traian, organizată în cadrul “Zilelor Astrei”, în cadrul acesteia prof. Cristian Păltinean, în faţa unui mare număr de elevi, a evocat personalitatea marelui Traian Imperator, fondatorul latinităţii de răsărit, iar un Duet compus din elevele Anca Avram şi Laura Cosma sub conducerea prof. Felicia Pop au prezentat recitalul “Cântecul Gintei Latine" pe versurile marelui Bard de la Mirceşti. Tot cu acest prilej la Biblioteca instituţiei a fost organizată o expoziţie cu documente adecvate evenimentului aniversat. La cercul militar Dej, printre acţiunile organizate în luna decembrie a anului prec­edent, a avut loc un plăcut Medalion dedicat comemorării împlinirii a 15 ani de la trecerea în eternitate a poetului Nichita Stănescu, în cadrul acţiunii Lt. col. Liviu Cojan a evocat personalitatea şi opera marelui versificator. La încheierea acţiunii, în faţa numeroşilor participanţi, sergentul Radu Bâscă şi Lavinia Pop au susţinut un frumos recital de poezie din creaţia poetului comemorat, în ajunul zilei de 1 Decembrie­­ Ziua Naţională a României la Şcoala profesională pentru celuloză şi hârtie din Dej a avut loc un frumos spectacol de muzică şi poezie dedicat Sărbătorii Naţionale a patriei noastre şi Unirii Transilvaniei cu Ţara Mamă. Reuşitul spectacol a fost prezentat de formaţia de elevi “Crăişorul”. Au participat elevii şcolii, cadrele didactice şi vecini din zonă. Teatrul “Trianon” a prezentat pe scena Casei municipale de cultură Dej comedia de mare succes “Soldăţelul de plumb” de Sacha Lichy. Interpreţi: Gheorghe V. Gheorghe, Romana Anton, Cătălină Benghiac, Camelia Boghici, Dragoş Temelie şi Dan Ceparu. Scenariul şi regia: Lucian Temelie; Muzica: Dragoş Temelie; Coregrafia: Mitu Stan; Regia tehnică: Dănuţ Moldovan. Recent, cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului Cercul militar Dej, în colaborare cu Muzeul militar din localitate a organizat o expoziţie de fotografii documentare privind participarea unităţilor F.R.R. la acţiunile de apărare a păcii în Angola şi în Bosnia. Expoziţia a cuprins aproape 40 de poze­­document. Petru CODOREANU ASTRA DEJEANĂ

Next