Ateneu, 1976 (Anul 13, nr. 1-4)

1976-03-01 / nr. 1

Cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice Pasiune şi competenţă ing. Radu MANOLIU Secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R. Este unanim recunoscut că în lumea contem­porană, pe plan mondial, se desfăşoară cea mai vastă şi mai însemnată revoluţie ştiinţifică şi teh­nică din întreaga istorie a omenirii. In toate do­meniile ştiinţei şi tehnicii au loc transformări de amploare nemaiîntîlnită, care modifică în mod ra­dical condiţiile producţiei materiale şi posibili­tăţile de valorificare a bogăţiilor naturale în fo­losul omului. Pe fondul acestui proces deosebit de dinamic al epocii contemporane, conducerea de partid se preocupă permanent ca revoluţia ştiinţifică şi teh­nică să constituie un factor accelerator al dezvol­tării armonioase şi multilaterale ,a socialismului în patria noastră. Aceste preocupări îşi găsesc o materializare pregnantă, mai mult ca oricînd, în sarcinile privind dezvoltarea în ritm înalt a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre în perioada 1976—1980. De aceea, la cel de-al XI-lea Congres al partidului, actualul cincinal a fost caracterizat drept cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, al afirmării largi a celor mai avansate cuceriri ale cunoaşterii în toate ramurile şi sectoarele indus­triei româneşti. Integrîndu-se în vastul proces de dezvoltare a întregii ţări, judeţul Bacău va cunoaşte, în cursul acestui cincinal, puternice transformări înnoitoare. Un prim domeniu în care revoluţia ştiinţifică şi tehnică se va afirma din plin este cel al forţelor de producţie. Este suficient să amintim, în acest sens, că dezvoltarea industrială a judeţului va continua într-un ritm mediu anual de 8 la sută prin modernizarea şi extinderea întreprinderilor existente, precum şi prin punerea în funcţiune a peste 60 noi capacităţi. în acest scop sînt alo­cate, pentru investiţii, 21 miliarde lei, cu peste 30 la sută mai mult decît în cincinalul 1971—1975. Ceea ce caracterizează investiţiile actualului cin­cinal este că cea mai mare parte a acestora sunt destinate pentru producţie, iar utilajele, maşinile şi instalaţiile cu care vor fi dotate atît obiecti­vele noi cit şi unităţile existente vor avea un înalt nivel de tehnicitate. Pe această cale se va asigura lărgirea şi valorificarea superioară a ba­zei de materii prime, modernizarea proceselor de producţie şi a tehnologiilor prin extinderea meca­nizării şi automatizării lucrărilor, asimilarea de produse noi şi modernizate, toate cu efecte po­zitive asupra creşterii productivităţii muncii şi reducerii cheltuielilor materiale de producţie. Spre exemplu, la Trustul petrolului Moineşti, pentru creşterea factorului final de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte se aplică experimental procedee tehnologice moderne. Industria chimică a judeţului, în care petrochi­mia deţine un rol preponderent, se va dezvolta în continuare prin punerea în funcţiune a Combi­natului de îngrăşăminte chimice la Bacău şi a unor noi obiective la Combinatul petrochimic Bor­­zeşti, care vor asigura nevoile mereu crescînde de produse chimice ale economiei naţionale, în unităţile constructoare de maşini, cincinalul revoluţiei ştiinţifice şi tehnice îşi va pune am­prenta determining creşterea accentuată a capaci­tăţilor de producţie, înnoirea gamei de produse la un nivel ridicat de complexitate şi introducerea de noi tehnologii. Actuala capacitate de producţie a întreprinderii de maşini-unelte din Bacău se va extinde de aproape trei ori. De asemenea, se va trece la însuşirea producţiei de centre de prelu­crare, la acţionarea cărora omul va fi înlocuit de calculator. La întreprinderea de şuruburi şi la cea metalur­gică din Bacău, nomenclatorul actual de produse se va dubla, ponderea produselor noi şi moderni­zate fiind, în 1980, de 48 şi respectiv 70 la sută din valoarea producţiei realizate în cincinalul tre­cut. Astfel, la întreprinderea metalurgică se vor produce pentru prima dată armături pentru nave maritime şi fluviale, pentru industria electroteh­nică şi multe altele. Diversificarea producţiei de armături se va face în paralel cu optimizarea fluxurilor tehnologice şi realizarea, prin autouti­­lare, a unor maşini agregat pentru execuţia vane­lor. Totodată se vor introduce tehnologii noi în turnătorii , miezuirea se va realiza prin proce­deul Kroning, iar confecţionarea modelelor se va face din răşini epoxidice, măsuri care vor conduce la creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumului de materiale, în unităţile de economie forestieră şi în indus­tria uşoară, pe lingă diversificarea producţiei şi creşterea gradului de prelucrare a produselor, în vederea valorificării la nivel superior a materiilor prime se vor aplica măsuri de perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie, în pas cu cele mai noi rezultate ale progresului tehnic. Acţiuni ase­mănătoare de modernizare se vor întreprinde în toate unităţile economice ale judeţului. Agricultura se va dezvolta în continuare, înre­­gistrînd, în perioada 1976—1980, o creştere de 25 la sută, în cadrul acesteia, creşterea produc­ţiei animaliere va fi de peste 40 la sută, valori­­ficînd astfel mai bine potenţialul judeţului. Spo­rurile de producţie urmează a se realiza prin folo­sirea mai eficientă a fondului funciar, extinderea mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, prin mobili­zarea tuturor lucrătorilor din agricultură pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole. Faţă de anul 1975, în anul 1980 ne-am prevăzut creşteri la producţia de grîu de 21 la sută, la porumb 22,5 la sută, legume 36,8 la sută, fructe 17,6 la sută, iar producţia de lapte pe cap de vacă furajată va ajunge la 2.400 litri. Supra­faţa irigată va trebui să crească de la 10.000 ha, cit este în prezent, la peste 25.000 ha în anul 1980. Transformările adinei care se vor produce în această scurtă perioadă în toate sectoarele vieţii economice a judeţului cuprind, în acelaşi timp, noi acţiuni vizînd organizarea mai bună a pro­ducţiei şi muncii, gospodărirea raţională a mate­riilor prime, energiei şi fondurilor fixe, ridicarea eficienţei economice a producţiei şi muncii, extin­derea mijloacelor automate de calcul pentru pro­gramarea şi urmărirea producţiei, creşterea mobi­lităţii şi adaptabilităţii producţiei la cerinţele pie­­ţii interne şi externe şi altele. Aceste obiective de importanţă majoră pentru dezvoltarea judeţu­lui se vor realiza printr-o aplicare largă în prac­tică a rezultatelor cercetării ştiinţifice, ştiinţa ur­­mînd să joace un rol din ce în ce mai mare ca forţă nemijlocită de producţie în toate unităţile economice, în strînsă legătură cu diversificarea cerinţelor economice, cu exigenţele progresului tehnic şi cu introducerea metodelor ştiinţifice de conducere, în toate întreprinderile judeţului se vor întocmi pro­grame privind pregătirea şi perfecţionarea cadre­lor pe profesii, specialităţi, precum şi folosirea a­­cestora în concordanţă cu nevoile producţiei. Urmare a politicii partidului şi statului privind creşterea necontenită a nivelului de trai şi în ju­deţul Bacău urmează să se îmbunătăţească sim­ţitor satisfacerea cerinţelor populaţiei. în actualul cincinal se vor da în folosinţă 17.710 apartamente din fondul statului şi proprietate personală cu spri­jinul statului, se vor asigura 4.100 locuri noi în creşe, aproape 4.000 în grădiniţe, precum şi noi săli de clasă pentru învăţămîntul general şi me­diu. în acelaşi timp se va îmbunătăţi activitatea de gospodărie comunală, sistematizarea econo­­mico-socială a teritoriului, gospodărirea apelor şi protecţia mediului ambiant. Avem ferma convingere că sub conducerea per­manentă a organelor de partid, oamenii muncii din judeţul Bacău vor face totul pentru îndeplinirea integrală a multiplelor sarcini care le stau în faţă, contribuind astfel la ridicarea României socialiste pe o nouă treaptă de civilizaţie şi prosperitate. Anul 13 nr. 1 (125) martie, 1976, 16 pag. 3 lei REVISTA SOCIAL CULTURALĂ a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Bacău, editată de ziarul „Steagul roşu" FONDATOR: GEORGE BACOVIA MARTIE 1976 Întîmpinare Să-ntîmpinăm colina cu polen avem un suflet pe măsură ? Cînd mugurii plezni­ vor glorioşi şi creanga va primi privighetoarea, să nu te sperii, aproapele meu. Mirarea o lasă, să te-mpresoare, să-ţi tulbure în vis făptura. Şi uită deschisă fereastra la toate cele. E pînza primăverii străvezie şi roşie şi galbenă şi albastră. Din nord adînc livezile au început să urce scara. E semn că din aprilie ne naştem. Tu luminează turnul cu ochii tăi aprinşi fiindcă e vremea ca să ştim şi să cunoaştem ce semănăm în glie şi ce sădim în prunci cînd zilele sînt fapte ca trîmbiţele lungi. Ovidiu GENARU jjjJ V ‡- "2 =. In acest aN PREGĂTIREA CONGRESULUI EDUCAŢIEI POLITICE ŞI AL CULTURII @ Reportaj-anchetă : Convorbiri de iarnă @ Cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice @ Epopeea naţională • Dezbateri în instituţiile de artă EMINESCIANA : Studii­­— articole — arhivă VARIETĂŢI CRITICE: Conspect despre Science-Fiction CENTENAR BRÂNCUŞI POESIS ARHEOLOGIE — PATRIMONIU Cronica locală, Teatru, Plastică, T.V., Cartea în librărie, Cenaclu MERIDIAN, Anghelos S. Vlahos e C. BRÂNCUŞI „Poarta sărutului" — detaliu am Un rol important în societatea noastră socia­listă multilateral dezvoltată îl ocupă teatrul ca literatură dramatică şi teatrul ca operă scenică, fenomen de cultură ce contribuie la formarea con­ştiinţei umane, a spiritualităţii socialiste. Una din dimensiunile fundamentale ale teatrului constă în capacitatea sa de a dinamiza conştiinţa patriotică a publicului de a-l instrui în spiritul istoriei poporului pe baza experienţelor dobîndite şi în vir­tutea unor acţiuni actuale, pe măsura demnităţii şi a eroismului de care a dat dovadă poporul român în anii de vitregie. Tradiţiile înaintate ale culturii noastre şi în cazul de faţă tradiţiile teatrului sunt indisolubil legate de autori, mari personalităţi ale istoriei li­terare a căror operă a reflectat semnificativele momente din istoria românilor. Teatrul lui Alec­­sandri, Delavrancea, Davila, este convingător în sensul operelor de inspiraţie istorică care au zu­grăvit cu crez şi convingere patriotică figurile înaintate ale românilor şi, de asemenea, aportul maselor în făurirea istoriei. Astăzi, în cadrul dramaturgiei originale contem­porane, interesul pentru drama istorică este con­secvent în piesele lui : Paul Anghel, Paul E­­verac, Horia Lovinescu, Mihnea Gheorghiu, Al. Voitin. Drama istorică în literatura dramatică con­temporană, substanţial modificată ca viziune, este o dramă de reflecţie filozofică, operă ce zugră­veşte istoria regîndită în spiritul materialismului dialectic şi istoric, în spiritul politicii creatoare a partidului nostru. Cultivînd drama istorică astăzi, completăm epopeea naţională a poporului român într-o viziune optimizantă, într-o viziune care a­­testă determinările patriotice, civice şi morale ale culturii româneşti integrate în civilizaţia so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Teatrul românesc actual, dramaturgii, actorii, regizorii îşi fac o datorie de onoare, datorie pa­triotică atunci cînd realizează reuşite spectacole cu literatura dramatică de evocare istorică. Se cu­vine însă ca în opera scenică dramaturgia istorică de ieri şi în mod special drama istorică actuală, să rimeze cu sensibilitatea timpului nostru, cu con­cepţia social-politică, estetică şi etică a semenilor epocii socialiste. Interpretarea dramei istorice cla­sice ca act de cultură, nu reprezintă un fapt de arhivă ; interpretarea dramei istorice clasice în spiritul înaintat al conştinţei noastre constituie operă patriotică şi pedagogică totodată. Tineretul trebuie educat cu interes marcant faţă de virtu­ţile înalte ale poporului român, momentele de vitejie ale românilor cer a fi interpretate scenic cu dinamismul şi patetismul integrat în formele educaţionale preconizate de umanismul socialist. Producţia repertorială a teatrului românesc azi, în perioada premergătoare Congresului educaţiei politice şi al culturii, se cere a fi valorificată în spectacole captivante, de exigenţă şi ţinută artis­tică. Valorificarea scenică a teatrului românesc clasic şi contemporan reprezintă o îndatorire fun­damentală a oamenilor de teatru, înscriindu-şi e­­forturile într-un vast program de educaţie com­plexă, comunistă. Teatrul de inspiraţie istorică, prin structurile dramatice noi, prin modalităţile moderne de inter­pretare — şi un succes recent îl constituie în a­­ceastă direcţie „Capul" de Mihnea Gheorghiu — se cere a fi continuu fortificat şi continuu actual în atenţia dramaturgilor, a actorilor, a regizorilor. Considerăm că educaţia estetică poate şi trebuie să fie împlinită prin teatrul istoric, teatrul ce con­tribuie la modelarea spirituală a publicului în lu­mina imperativelor statornicite de politica cultu­rală actuală. Dina COCEA artistă emerită vicepreşedintă A.T.M. fin I if Is ''VaNTIC EPOPEEA NAŢIONALĂ IM. y

Next