Ateneu, 1981 (Anul 18, nr. 1-4)

1981-03-01 / nr. 1

CRONICA TRIMESTRIALĂ Manifestările culturale băcăuane din primele luni ale anului 1981 au purtat amprenta unor aniversări deosebite. Aceasta a sporit caracterul vibrant-patriotic al fiecărei acţiuni dînd prioritate poe­ziei, creaţiei originale. Versuri şi cîntece închinate partidului şi secretarului său general, ţării şi poporului, marilor noastre înfăp­tuiri socialiste au răsunat nu numai în sălile de spectacol, dar şi în uzine, hale şi ateliere, acolo unde creativitatea îmbracă haina pro­ducţiei materiale. Asemenea altor realizări cu care judeţul Bacău vine în întîmpi­­narea marelui jubileu al partidului — 60 de ani de la înfiinţare — manifestările acestea pot fi socotite drept mărturii sincere de inimă şi de conştiinţă. Literară Conferinţele revistei „Ateneu” şi ale Teatrului dramatic Bacovia reţin, în continuare, atenţia pu­blicului local prin diversitatea lor. In prima lună a anului, au vorbit : lector univ. Nicolae Ni­­colescu — Datoriile noastre faţa de Eminescu ; Mihail Diacones­­cu — Condiţia estetică a romanu­lui istoric ; publicistul Marius Mircu, care a prezentat sub tit­lul Reportaj despre un reportaj, un fragment dintr-un nou roman autobiografic, în curs de apariţie la Editura „Cartea românească“. In februarie, Ileana Berlogea, profesor la I.A.T.C. Bucureşti, a făcut o amplă expunere pe tema Teatrul în lume. In cadrul ace­leiaşi seri au fost recomandate publicului, în prezenţa autorului, cărţile Jurnal de idei şi Drumul cuvintului, de Ion Alex. Anghe­­luş, colaborator al revistei. La Biblioteca judeţeană se or­ganizează, lunar, seri literar-ar­­tistice urmărind instruirea şi for­marea gustului estetic al tinerilor. De remarcat calitatea acestor ma­nifestări (argument în favoarea frecventării lor de un număr mai mare de liceeni şi studenţi), dato­rată contribuţiilor Filarmonicii, Teatrului dramatic Bacovia, Tea­trului de animaţie, muzeelor, re­vistei „Ateneu”. Cel dintîi dintre criterii în stabi­lirea tematicii fiind evidenţierea . ^ Şezători literare, cu participarea scriitorilor băcăuani, au avut loc, în luna ianuarie şi februarie, la Casa de cultură a sindicatelor „V. Alecsandri“, întreprinderea de maşini-unelte — Bacău şi în comuna Scorţeni. Au citit versuri, ori au răspuns la întrebări des­pre literatura contemporană : Sergiu Adam, Ovidiu Genaru, Oc­­tavian Voicu, George Genoiu, Constantin Călin, Sorin Preda, Viorel Savin, Eugen Verman, Cor­nel Galben, Ioan Enache, Hori Căciularu, Gheorghe Macovei. Prezenţa, de fiecare dată, în grupul invitaţilor, atît a redacto­rilor revistei „Ateneu” cît şi a unor redactori ai gazetei „Steagul roşu” a făcut ca discuţiile cu pu­blicul să se poarte şi în legătură cu profilul revistei, cu felul cum sunt oglindite unele probleme în coloanele publicaţiei băcăuane. „Luna cărţii la sate“ a prilejuit şi anul acesta, organizarea de ex­poziţii şi standuri la căminele culturale, biblioteci, magazinele cooperaţiei de consum, populariza­rea şi difuzarea cărţii prin mij­loacele cele mai diverse. Ediţia a XXI-a (1 februarie—1 martie) a fost marcată în locali­tăţile Parincea, Răchitoasa, Glă­­văneşti, Măgura, Mărgineni de în­­tîlniri ale unor scriitori — Sergiu Adam, Ovidiu Genaru, George Ge­noiu, Viorel Savin, Sorin Preda, Octavian Voicu — şi critici literari băcăuani — Constantin Călin, dr. Vasile Sporici — cu cititorii. A­­cestea au relevat, încă o dată, importanţa contactelor directe scriitori-cititori pentru cunoaşte­rea mai aprofundată a unor lu­crări, dar şi a problemelor ce preocupă creatorii în etapa actua­lă de dezvoltare a satului româ­nesc. Recent apărut, volumul Cafe­neaua subiectelor (Editura „Ju­nimea“, 1980), al băcăuanului O­­vidiu Genaru a fost prezentat la Librăria „V. Alecsandri”, în ziua de 6 februarie a.c. Scriitorul Sergiu Adam a enu­merat ipostazele parcurse de au­tor, cunoscut mai întîi ca poet, apoi ca dramaturg şi romancier, iar acum ca realizator al unor proze scurte de o factură foarte originală. Casa personalului didactic şi Fi­liala Bacău a Societăţii de ştiinţe filologice au deschis seria mani­festărilor consacrate centenarului Bacovia, patronate de ele, prin­­tr-o conferinţă consacrată vieţii şi operei marelui poet, ţinută de criticul literar Constantin Călin. După conferinţă, a avut loc o discuţie cu redactori ai revistei „Ateneu“. S-a reţinut ca foarte utilă colaborarea în vederea sti­mulării şi valorificării în paginile revistei a activităţii de cercetare a cadrelor didactice. Din partea redacţiei au participat : Constan­tin Călin, dr. Vasile Sporici, Geor­ge Genoiu, Măndica Mardare. aniversărilor culturale de primă mărime, în lunile ianuarie şi fe­bruarie, s-au făcut expuneri des­pre Ion Minulescu şi Wolfgang Amadeus Mozart, de la a căror naştere s-au împlinit o sută şi, respectiv, 225 de ani. Au conferen­ţiat : criticul literar Constantin Călin, violonistul şi dirijorul Ale­xandru Iosub. Au urmat recita­luri lirice şi muzicale adecvate, cu concursul actorilor :­­ Viorel Baltag, Vasile Toma, Romeo Băr­­bosu, Firuţa Vadana şi grupului cameral al Şcolii populare de artă (ianuarie) , al instrumentiş­tilor : Alexandru Iosub şi Con­stantin Pintea (vioară), Elena Co­­jocaru (violă), Mihai Cristescu (violoncel), Virgil Badiu (com). Afişul pe martie a adus în prim-plan revista „Viaţa româ­nească” — 75 de ani de la apa­riţie. De astă dată, biblioteca a propus un simpozion cu partici­parea : conf. univ. dr. Mihai Dra­gan („Teoria specificului naţional în paginile Vieţii româneşti”), lect. univ. dr. Pavel Florea („De la Dacia literară la Viaţa româ­nească“), criticului literar Con­stantin Călin („După război“). Modalităţi ale poeziei şi prozei româneşti sunt subiectele abor­date, în ultimul timp, în cadrul Două expoziţii, de artă plastică, deschisă la Galerii, şi de artă populară, în holul Teatrului dra­matic Bacovia, s-au situat ca va­loare şi număr de lucrări deasu­pra manifestărilor anterioare ale Şcolii populare de artă. Amîn­­două demonstrează marea dorinţă a instituţiei de a se remarca în actuala ediţie a Festivalului na­ţional „Cîntarea României“. Fiecare secţiune — pictură, gra­fică, pictură pe sticlă, sculptură, scenografie şi artă decorativă — a recomandat vizitatorilor nume noi, multe nume noi alături de plasticieni amatori binecunoscuţi. Enumerarea celor mai buni de­vine, practic, imposibilă. Nu ne rămîne decît să menţionăm că 48 dintre autori vor fi prezenţi în etapa judeţeană a Festivalului. Este meritul artiştilor şi profeso­rilor Hie Boca, Vasile Crăiţă-Mîn­­dră, Dumitru Gîrea, Iulia Doar­­beş, Voicu Alexandrescu, care au ştiut să descopere şi să îndrume talente sensibil egale. La fel de plină de... surprize, cu o subliniată notă de respect faţă de tradiţie s-a dovedit a fi expoziţia claselor de artă a lem­nului, cusut-ţesut şi decoraţiuni pentru bondiţe (cusături). Ea a evidenţiat preocuparea constantă a şcolii de a valorifica specificul zonei noastre şi a reabilita, pen­tru gustul public, culorile naturale sau obţinute din coloranţi vege­tali. Puţine piese care să nu me­rite a fi promovate în etapa ju­deţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României”. Şi aici, ca şi la arta plastică, expoziţia a lă­sat să se întrevadă stăruinţa pro­fesorilor Alexandru Huţanu, Poli­­xenia Tudoran, Ana Stoiţa, expe­rienţa cîştigată de-a lungul ani­lor. Dramaturgul Jos Vand­eloo, care a efectuat o vizită în România, la invitaţia Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, s-a întîlnit cu realizatorii spectacolului „De ce dormi, iubito ?“. La Bacău, oaspetele a fost sa­lutat de Petru Enăşoae, preşedin­Au apărut încă două volume din sena publicaţiilor editate de muzeele din Bacău. Carpica XII — lucrare întocmită de un colec­tiv de specialişti ai Muzeului ju­deţean de istorie şi artă — cu­prinde capitolele : arheologie-isto­­rie, etnografie, recenzii-prezen­­tări, viaţa ştiinţifică. Intre auto­rii articolelor : dr. Ioan Mitrea (Regiunea centrală a Moldovei dintre Carpaţi şi Siret în sec. VI—IX e.n.), Dumitru Zaharia (Dacia în viziunea lui Ludovic Ferdinand Marsili), Alexandru Ar­­timon (Un tezaur monetar de aur din sec. XVI—XVII descoperit în comuna Ştefan cel Mare), Ioan Murariu (Unii factori care au frî­­nat dezvoltarea comerţului intern al Moldovei la sfîrşitul sec. al XVII-lea şi în primul deceniu al secolului al XIX-lea), Dorinel Ichim (Monumentul de arhitectură populară din Dărmăneşti), Feo­­dosia Rotaru (Ceramică populară din judeţul Bacău). Volumul de Studii şi comunicări, nr. 10—12, biologie animală, pur­­tînd emblema Muzeului judeţean de ştiinţele naturii, grupează con­tribuţii ale multor specialişti la manifestărilor Societăţii culturale „G. Călinescu“, din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Secţia de limbă şi literatură română, că­reia îi aparţine iniţiativa organi­zării, a avut coautori reprezen­tanţi ai secţiilor de artă plastică şi foto-cineclub. Şi-au dat con­cursul : Constantin Th. Ciobanu, Gh. Izbăşescu, Dan Dumitrescu, Mihai Pauliuc, Liana Vidraşcu, Mircea Bănulescu, Eliada Cunescu şi artistul fotograf Dorin Speran­­ţia cu... videopoeme. O expoziţie de carte M. Emi­nescu, interesantă prin rarităţile oferite (ediţii, periodice, ilustraţii, medalii comemorative etc.) a fost deschisă în cadrul Institutului de învăţămînt superior Bacău, în pe­rioada 15-18 ianuarie a.c. Ea a cuprins o parte din colecţia par­ticulară Dumitru I. Grumăzescu, itinerată, anterior, la Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava, colecţie în care, într-un articol publicat anul trecut în revista Steaua, un con­frate întrevedea un frumos înce­put pentru „o bibliotecă naţio­nală M. Eminescu”. Deschiderea expoziţiei a fost prefaţată de o substanţială alocuţiune a lectoru­lui univ. N. Nicolescu (Bacău) şi de un referat al prof. univ. I. Burduja (Iaşi). tele Comitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă, şi Tra­­ian Valeriu, directorul Teatrului dramatic Bacovia. După reprezentaţia din seara zilei de 21 februarie a.c., oaspe­tele a avut cuvinte de apreciere la adresa colectivului teatrului băcăuan, impresionat fiind de ni­velul artistic deosebit al specta­colului, de valoarea interpretării şi receptivitatea publicului la me­sajul umanist al piesei. Teatrul dramatic Bacovia a pre­zentat în premieră pe ţară piesa „De ce dormi, iubito ?“, care se bucură de mare succes (traduce­rea H. R. Radian, laureat al pre­miului „Martines Nighoff” pentru cei mai buni şi mai activi tra­ducători din limba neerlandeză). In numai două luni, aceasta a fost văzută de aproximativ 25.000 de persoane. Semnalam şi cu alte ocazii pre­ocuparea conducerii Filarmonicii băcăuane de a crea climatul fa­vorabil afirmării aptitudinilor so­listice ale unor tineri din or­chestră. Avem prilejul să reve­nim, adăugind la afirmaţia de mai sus existenţa în ansamblu a unor instrumentişti deosebit de dotaţi, care au suit pe podiumul de concert în lunile ianuarie ş­­februarie — Constantin Pintea şi Petrică Pană. Ceea ce se cuvine subliniat la Constantin Pintea este calitatea sunetului şi o înţelegere profundă a muzicii lui Mozart, exprimată convingător prin Concertul nr. 5 în La major, pentru vioară şi or­chestră, K.V. 219. Ca solist , pentru spectacolul din 27 februarie şi-a ales Con­certul pentru vioară şi orchestră de Dumitru Bughici —, Petrică Pană se caracterizează printr-un sunet viguros şi o tehnică clară tot ambitus-ul instrumentului. Strălucitor în bis-urile oferite — Capricii de Paganini —, se poate spune că el şi-a cucerit deja un auditoriu: cunoaşterea faunei din România, la perfecţionarea activităţii ştiin­ţifice a muzeelor. Dintre băcăuani publică : prof. dr. doc. V. Na­­dolschi, colaborator permanent al muzeului, — Variante noi privind prepararea insectelor : Aristiţa Dima şi Valeria Astanei, autoa­rele mai multor articole, inclusiv a celui despre Specii şi forme rare din colecţia de lepidoptere a Muzeului de ştiinţele naturii din Bacău . Cătălin Rang şi Violeta Rang (în colaborare cu Elena Chiriac, R. Oprişan, Victoria Mi­ron) — Noi contribuţii la cunoaş­terea helminţilor păsărilor sălba­tice din România ; Matei Ale­­xescu (colaborare cu I. Dragescu) — Activitatea soarelui ; F. Ne­chita — Observaţii asupra eclipsei de lună de la 13—14 martie 1979. Aceste lucrări, ca şi cele tipă­rite pînă acum, urmează a fi tri­mise la toate muzeele cu acelaşi profil şi la mari biblioteci din ţară, precum şi la instituţii ştiin­ţifice de peste hotare. Ioana PARA­VA Culturală Artistică Ştiinţifică V Corespondenţă Viorel DOGARU — Filiaşi, Dolj . Ar fi ceva în „Circumferinţe“ şi „Muzică“. In rest — ges­turi grandilocvente şi cuvinte sonore, lipsite de emoţie şi, implicit, de poezie. Iată : „Prăbuşiri / crepusculare / răscolesc / nucleul cosmic, / metamorfozînd / structura incandescentă / a spectrului solar, / fasonînd / fluidul astral” („Prăbuşiri“) sau : „Parabole / uriaşe şi / oglinzi sferice / şi cercuri in­candescente / străbat / concentrice valuri, / hrănind flăcările / lăcaşului transparent / cu fructul / unor parabole tîrzii...“ („Parabole“) şi : „Herghelii / de stele / călătoresc / în­ fîn­­tîna curcubeului, / fulgere transparente / despică oglinzile / paralele...“ („Herghelii”). Coborîţi pe pămînt, scrieţi simplu şi firesc despre ceea ce cunoaşteţi foarte bine şi din cînd în cînd mai daţi-ne cîte o veste. Elena Georgeta TANASE — Buhuşi : Aţi căutat fericirea „în nesfîrşitul mării“, „în văpaia soarelui”, „în pacea înserării” şi ea era lîngă dumneavoastră şi avea chipul unui băiat. Ca să vezi ! Poezia e însă mult mai departe, încercaţi s-o căutaţi, iar dacă o găsiţi anun­­ţaţi-ne şi pe noi. Gh. SILEA — Gura Humorului : Vă mulţumim pentru urări şi ne bucurăm că avem în dumneavoastră un cititor pasionat şi un prieten statornic. Vă urăm, la rîndul nostru, sănătate, bucurie şi succes în toate ! Elena MURARU — Roznov : Versurile pe care ni le-aţi trimis nu sînt pe profilul re­vistei noastre. Adresaţi-vă unei publicaţii pentru copii. Ovidiu FLORENTIN — Craiova : Rostire clară, concisă, sugestivă. Gîndul îmbracă adesea haina aleasă a poeziei. Sperăm să vă publicăm în unul din numerele viitoare ale revistei. Mai trimiteţi-ne cîteva poezii, între care 2—3 patriotice. Aşteptăm. Marian FLORINESCU — Bucureşti . Frecventaţi, după cum singur spuneţi, cinci cenacluri literare. De ce atît de multe ? Alegeţi unul în care critica funcţionează cu mai multă obiectivitate şi exigenţă şi­­rămî­­neţi acolo. Cîştigaţi astfel timp pentru lectură, meditaţie şi scris. E doar o opinie. Dumneavoastră aveţi libertatea să procedaţi cum doriţi. Am găsit cîteva versuri frumoase în ,,Flăcăii-si piscuri...“ şi „Dar te-ntorci”. Drept care vă aşteptăm în continuare cu încredere. Ioan APETROAI — Bacău : Ar fi bine să frecventaţi un cenaclu literar. Eventual cenaclul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu“. N-o să dobîn­­diţi prin aceasta mai mult talent, dar veţi pătrunde într-un climat spiritual favorabil (sperăm) creaţiei literare. Vasile GRAMATICU — Gura Humorului : Sînt încă prea multe ierburi în versurile dumneavoastră, prea multe stele, prea multe cuvinte, în general. E totuşi mai bine decît data trecută. Scrieţi mai puţin şi nu vă mai explicaţi sentimentele. Mai trimiteţi. Sergiu ADAM _________________________________________________________­ REVISTA SOCIAL-CULTURALA COLECTIVUL DE REDACŢIE : Petru FILIOREANU (redactor şef), Sergiu ADAM (secretar principal de redacţie), Constantin CALIN, George GENOIU, Măndica MARDARE, dr. Vasile SPORICI Apare trimestrial : 16 pagini — 3 lei. Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redacţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul : întreprinderea poligrafică Bacău, str. Eliberării nr. 63, telefon : 1 24 97. PAGINA 2 Cenaclu In­­ultimele luni, propunătorii Emil Popa şi Victor Munteanu (versuri), Petru Cimpoieşu (proză) au condiţionat, prin nivelul crea­ţiilor citite, participarea aproape generală la discuţii a membrilor cenaclului „George Bacovia“ al revistei „Ateneu”. Joi, 12 martie, cenaclul Liceului „Vasile Alecsan­dri” a fost prezent ca invitat. Au citit : Radu Bogdan Ghelu, Dana Stoica, Felicia Apreutesei şi A­­driana Băruţă. Şedinţa „eveniment“ a acestei perioade a fost cea în care Petru Cimpoieşu a citit­ proza „Scrisoa­rea” : idei originale, construcţie ingenioasă, limbaj puternic bine condus. Părerea unanimă : un nou prozator a apărut în Bacău. La climatul de lucru al şedin­ţelor conduse de poetul Sergiu Adam au mai contribuit prin com­petenţa observaţiilor : Elena Bu­­lai, Constantin Călin, Vasile Spo­rici, Ernest Gavrilovici, Ion Ena­che, Sorin Preda, Dan Gavrilovici şi alţii. Momente artistice (muzică, artă fotografică) au îmbogăţit agenda fiecărei întîlniri. Excelente, în deschiderea şedinţelor, interven­ţiile Elenei Beţeanu şi ale lui Ale­xandru Iosub care, cu entuziasm temperat, au trecut auditoriul în lumea sonurilor lui Richard Strauss , inedite şi calde imaginile diasonurilor „In ţara soarelui veşnic” şi „Anotimpuri“ (realiza­tori : Cătălin Rang şi Virgil Popa, ilustraţia muzicală aparţinînd lui Radu Gheorghiu). Cărţi primite la redacţie — Ion Maxim : Umbra de la Cozia, Roman, Ed. „Facla“, 1980 ; — Idem : Pe malul Styxului, Roman, Ed. „Cartea românească”, 1980 ; — Haralambie Ţugui : Al soa­relui şi-al umbrei, Poeme (1935— 1979), Ed. „Junimea“, 1980 ; — Domnica Gîrneaţă : Pe drum de seară, [Roman], Postfaţă de Fănuş Neagu, Editura „Albatros”, 1980 — Ioan Meițoiu : Gravuri ru­pestre, Versuri, Ed. „Albatros“, 1980 ; — Liviu Ioan Stoiciu : La fa­nion, Versuri, Ed. „Albatros”, 1980 ; — Elisabeta Isanos : Versuri, Ed. „Junimea”, 1980 ; — Magdalena Ghica : Hiper­ma­teria, [Poeme], Ed. „Cartea ro­mânească”, 1980 ; — Constantin Pavel : André Malraux. Literatura valorilor u­­mane, Ed. „Junimea“, seria Hu­manitas, 1980 ; — Theodor Codreanu : Marele zid, Roman, Ed. „Junimea“, 1980 ; — Violeta Rang : Muzeul jude­ţean de ştiinţele naturii Bacău. Catalogul colecţiei ornitologice, Bacău, 1980 ; — Caietele Eminescu. Studii ştiin­ţifice elaborate de studenţi filo­logi, Iaşi, 1980. . ^ Interviu Cu DOREL CERNOMAZU despre „tentaţia descoperirii“ La vîrsta de 33 de ani, inginerul Dorel Cernomazu, ro­­maşcan prin adopţiune, este autorul a peste o sută de in­venţii şi inovaţii. Treizeci din cele 56 de invenţii brevetate se aplică în cadrul întreprinderii de reţele electrice Bacău, I.C.P.E., ICEMENERG şi Didactica — Bucureşti. Pe lista participanţilor din judeţul Bacău la activitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnică integrată Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“, ocupă primul loc. Mai reţinem, ca semnificative pentru biografia sa de pasionat al noului, cîteva din premiile primite, precum şi contribuţiile originale la diferite reuniuni internaţionale : Premiul special la expo­ziţia tinerilor din ţările socialiste — Moscova 1975 ; Premiile II şi III în finala ediţiei I a Festivalului naţional „Cîntarea României” ; Premiul I pe ramură la ediţia a II-a a Festiva­lului naţional „Cîntarea României“ ; Premiul I la Salonul naţional de invenţii — Bucureşti 1979. Un tip ocupat, ne-am zis, preocupat de lumea ideilor lui. L-am abordat cu oarecare sfială. — Trebuie să vă mărturisesc că am ținut neapărat să scriu despre dumneavoastră. Faptele vă recomandă ca fiind un inginer excepţional. Aşadar, tovarăşe Dorel Cer­nomazu, ce este un inventator ? — Ştiu, unii spun că inventatorii sunt cam „ciudaţi“. In realitate, ceea ce îi face să pară mai deosebiţi nu-i decît modul de a vedea lucrurile, altfel decît cei din jurul lor. Ei sparg tiparele, dau la iveală ceva de care unii se tem. In conversaţii, în viaţa de toate zilele, sînt şi ei nişte fiinţe obişnuite, poate mai timide, poate... — Cum s-a produs desprinderea din „plutonul“ cole­gilor de breaslă, inginerii promoţiei 1979 a Institutului politehnic din Iaşi ? Presupun că nici unul nu mai po­sedă atitea brevete de invenţii. — Hotărîtoare au fost dragostea şi puterea mea de muncă, pasiunea pentru tehnică. Nu poţi deveni inven­tator numai datorită talentului. Aş adăuga că alături de muncă şi pasiune mai intervin şi renunţările. De­pinde ce preferi : comoditatea împlinirilor comune, ori tensiunea căutărilor, gustul unic al izbînzii dobîndit printr-o trudă îndelungată, neimpusă de nimeni. — V-afi întrebat, vreodată, de ce alții nu­ observă, în întreaga lor carieră, că un şurub mutat cu cîţiva mili­metri mai sus sau mai jos e în avantajul unei instalaţii ? — E vorba de rutină profesională. Cine nu știe că e mai nosr să iei de-a gata, decît să-ţi asumi riscul de a greşi. Şi mulţi se tem de acest risc. — Riscul face parte din orice explorare. In ce rapor­turi vă aflaţi cu el, nu vă sperie ? — Nu, deşi sînt un timid. Activitatea de creaţie e sin­gura în care greşelile, eşecurile, riscul trebuie admise, îmi vine în minte exemplul marelui Edison, care pentru un nou tip de acumulator a efectuat mii de încercări nereușite. Mă ridic împotriva acelora care nefăcînd și nerealizînd nimic creator se autointitulează critici de tehnică, încercînd prin condamnarea eșecurilor inerente să demoralizeze inventatorul. — Care ar fi mobilul muncii dumneavoastră ? Medicul ştie încă de cînd îşi alege profesia că menirea lui e să aline suferinţele pacienţilor. Inginerii... — ...Inginerii, cînd izbutesc să îmbine profesionalitatea cu dorinţa de a fi folositori unui număr cît mai mare de oameni, devin inventatori. Consider drept cea mai mare satisfacţie aceea de a şti că rodul gîndirii tale înseamnă ceva, oricît de puţin dar ceva, în slujba bine­lui, a progresului. Pentru mine, marii inventatori români Gogu Constantinescu, Henri Coandă, Dimitrie Leonida, Traian Vuia, care mi-au fascinat adolescenţa, constituie şi astăzi modele de urmat. In momente dificile, îmi sunt puncte de reper şi sprijin moral. — Există un „numitor comun“ al invenţiilor dumnea­voastră ? — Toate urmăresc obiective ce stau în atenţia­ ori­cărui energetician : siguranţa sistemului energetic naţio­nal, creşterea eficienţei instalaţiilor electroenergetice şi reducerea consumului de energie electrică, reducerea riscurilor de accidentare, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor.­­ Dintre toate lucrările, căreia i-aţi acorda favoarea unei descrieri şi de ce ? — întrebarea îmi place. Nu m-am gîndit la aceasta niciodată. Aş cita — cred că e de-ajuns — aparatul pentru determinarea grupei de conexiuni la transforma­toarele electrice. în primul rînd pentru faptul că s-a do­vedit foarte util, atît Uzinei de reparat transformatoare şi aparataj electric Roman, cît şi altor întreprinderi. în al doilea rînd, pentru că a fost apreciat nu numai în ţară, ci şi peste hotare. In al treilea rînd, pentru că mi-a dat multă bătaie de cap. M-a captivat într-atît, în­­cît şi acum cînd se aplică, îi mai găsesc destule posi­bilităţi de îmbunătăţire. — S-a întîmplat să vă preocupe, în acelaşi timp, mai multe teme ? — Da, deşi am evitat să-mi risipesc forţele pe direcţii paralele. Prefer să rezolv o problemă şi apoi să trec la următoarea. — Aş vrea să-mi vorbiţi puţin de psihologia inventa­torului. Nu e destul să vrei. Şi să poţi. Mai e necesar un anumit climat. — Inventatorul nu poate lucra izolat. Efortul său, co­relat cu nevoile concrete ale economiei naţionale, se ve­rifică, se experimentează undeva. Succesele aparţin, în­tr-un fel, şi unui colectiv de oameni ai muncii, unei anumite unităţi productive. Datorez mult laboratorului de prototipuri, unde am simţit cu adevărat ce înseamnă colaborarea, ajutorul, înţelegerea, întreprinderea de re­ţele electrice Bacău, respectiv uzina din Roman, repre­zintă un teren fertil pentru oricare specialist. Cu atît mai mult pentru unul ca mine care a avut ambiţia să demonstreze că, în condiţiile actuale, chiar şi într-un orăşel de provincie există posibilitatea etalării unor so­luţii tehnice valoroase. Eficienţa economică a invenţiilor mele se ridică la peste cinci milioane lei. — Ce importanţă acordaţi clasamentelor ? In ce mă­sură sînteţi „opera“ marii acţiuni de descoperire şi încu­rajare a talentelor care este Festivalul naţional „Cîntarea României“ ? — Clasamentele au rolul de a întreţine spiritul de emulaţie, caracteristic şi Festivalului naţional „Cîntarea României“. Asemenea multor tineri creatori, festivalul rămîne în viaţa mea ca un moment de referinţă. Am cîştigat cîteva premii. Ele mă obligă. Mă obligă să con­tinui ridicînd ştacheta realizărilor anterioare. Măndica MARDARE V____________________________________________________________ ATENEU *

Next