Ateneu, 1981 (Anul 18, nr. 1-4)
1981-03-01 / nr. 1
CRONICA TRIMESTRIALĂ Manifestările culturale băcăuane din primele luni ale anului 1981 au purtat amprenta unor aniversări deosebite. Aceasta a sporit caracterul vibrant-patriotic al fiecărei acţiuni dînd prioritate poeziei, creaţiei originale. Versuri şi cîntece închinate partidului şi secretarului său general, ţării şi poporului, marilor noastre înfăptuiri socialiste au răsunat nu numai în sălile de spectacol, dar şi în uzine, hale şi ateliere, acolo unde creativitatea îmbracă haina producţiei materiale. Asemenea altor realizări cu care judeţul Bacău vine în întîmpinarea marelui jubileu al partidului — 60 de ani de la înfiinţare — manifestările acestea pot fi socotite drept mărturii sincere de inimă şi de conştiinţă. Literară Conferinţele revistei „Ateneu” şi ale Teatrului dramatic Bacovia reţin, în continuare, atenţia publicului local prin diversitatea lor. In prima lună a anului, au vorbit : lector univ. Nicolae Nicolescu — Datoriile noastre faţa de Eminescu ; Mihail Diaconescu — Condiţia estetică a romanului istoric ; publicistul Marius Mircu, care a prezentat sub titlul Reportaj despre un reportaj, un fragment dintr-un nou roman autobiografic, în curs de apariţie la Editura „Cartea românească“. In februarie, Ileana Berlogea, profesor la I.A.T.C. Bucureşti, a făcut o amplă expunere pe tema Teatrul în lume. In cadrul aceleiaşi seri au fost recomandate publicului, în prezenţa autorului, cărţile Jurnal de idei şi Drumul cuvintului, de Ion Alex. Angheluş, colaborator al revistei. La Biblioteca judeţeană se organizează, lunar, seri literar-artistice urmărind instruirea şi formarea gustului estetic al tinerilor. De remarcat calitatea acestor manifestări (argument în favoarea frecventării lor de un număr mai mare de liceeni şi studenţi), datorată contribuţiilor Filarmonicii, Teatrului dramatic Bacovia, Teatrului de animaţie, muzeelor, revistei „Ateneu”. Cel dintîi dintre criterii în stabilirea tematicii fiind evidenţierea . ^ Şezători literare, cu participarea scriitorilor băcăuani, au avut loc, în luna ianuarie şi februarie, la Casa de cultură a sindicatelor „V. Alecsandri“, întreprinderea de maşini-unelte — Bacău şi în comuna Scorţeni. Au citit versuri, ori au răspuns la întrebări despre literatura contemporană : Sergiu Adam, Ovidiu Genaru, Octavian Voicu, George Genoiu, Constantin Călin, Sorin Preda, Viorel Savin, Eugen Verman, Cornel Galben, Ioan Enache, Hori Căciularu, Gheorghe Macovei. Prezenţa, de fiecare dată, în grupul invitaţilor, atît a redactorilor revistei „Ateneu” cît şi a unor redactori ai gazetei „Steagul roşu” a făcut ca discuţiile cu publicul să se poarte şi în legătură cu profilul revistei, cu felul cum sunt oglindite unele probleme în coloanele publicaţiei băcăuane. „Luna cărţii la sate“ a prilejuit şi anul acesta, organizarea de expoziţii şi standuri la căminele culturale, biblioteci, magazinele cooperaţiei de consum, popularizarea şi difuzarea cărţii prin mijloacele cele mai diverse. Ediţia a XXI-a (1 februarie—1 martie) a fost marcată în localităţile Parincea, Răchitoasa, Glăvăneşti, Măgura, Mărgineni de întîlniri ale unor scriitori — Sergiu Adam, Ovidiu Genaru, George Genoiu, Viorel Savin, Sorin Preda, Octavian Voicu — şi critici literari băcăuani — Constantin Călin, dr. Vasile Sporici — cu cititorii. Acestea au relevat, încă o dată, importanţa contactelor directe scriitori-cititori pentru cunoaşterea mai aprofundată a unor lucrări, dar şi a problemelor ce preocupă creatorii în etapa actuală de dezvoltare a satului românesc. Recent apărut, volumul Cafeneaua subiectelor (Editura „Junimea“, 1980), al băcăuanului Ovidiu Genaru a fost prezentat la Librăria „V. Alecsandri”, în ziua de 6 februarie a.c. Scriitorul Sergiu Adam a enumerat ipostazele parcurse de autor, cunoscut mai întîi ca poet, apoi ca dramaturg şi romancier, iar acum ca realizator al unor proze scurte de o factură foarte originală. Casa personalului didactic şi Filiala Bacău a Societăţii de ştiinţe filologice au deschis seria manifestărilor consacrate centenarului Bacovia, patronate de ele, printr-o conferinţă consacrată vieţii şi operei marelui poet, ţinută de criticul literar Constantin Călin. După conferinţă, a avut loc o discuţie cu redactori ai revistei „Ateneu“. S-a reţinut ca foarte utilă colaborarea în vederea stimulării şi valorificării în paginile revistei a activităţii de cercetare a cadrelor didactice. Din partea redacţiei au participat : Constantin Călin, dr. Vasile Sporici, George Genoiu, Măndica Mardare. aniversărilor culturale de primă mărime, în lunile ianuarie şi februarie, s-au făcut expuneri despre Ion Minulescu şi Wolfgang Amadeus Mozart, de la a căror naştere s-au împlinit o sută şi, respectiv, 225 de ani. Au conferenţiat : criticul literar Constantin Călin, violonistul şi dirijorul Alexandru Iosub. Au urmat recitaluri lirice şi muzicale adecvate, cu concursul actorilor : Viorel Baltag, Vasile Toma, Romeo Bărbosu, Firuţa Vadana şi grupului cameral al Şcolii populare de artă (ianuarie) , al instrumentiştilor : Alexandru Iosub şi Constantin Pintea (vioară), Elena Cojocaru (violă), Mihai Cristescu (violoncel), Virgil Badiu (com). Afişul pe martie a adus în prim-plan revista „Viaţa românească” — 75 de ani de la apariţie. De astă dată, biblioteca a propus un simpozion cu participarea : conf. univ. dr. Mihai Dragan („Teoria specificului naţional în paginile Vieţii româneşti”), lect. univ. dr. Pavel Florea („De la Dacia literară la Viaţa românească“), criticului literar Constantin Călin („După război“). Modalităţi ale poeziei şi prozei româneşti sunt subiectele abordate, în ultimul timp, în cadrul Două expoziţii, de artă plastică, deschisă la Galerii, şi de artă populară, în holul Teatrului dramatic Bacovia, s-au situat ca valoare şi număr de lucrări deasupra manifestărilor anterioare ale Şcolii populare de artă. Amîndouă demonstrează marea dorinţă a instituţiei de a se remarca în actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Fiecare secţiune — pictură, grafică, pictură pe sticlă, sculptură, scenografie şi artă decorativă — a recomandat vizitatorilor nume noi, multe nume noi alături de plasticieni amatori binecunoscuţi. Enumerarea celor mai buni devine, practic, imposibilă. Nu ne rămîne decît să menţionăm că 48 dintre autori vor fi prezenţi în etapa judeţeană a Festivalului. Este meritul artiştilor şi profesorilor Hie Boca, Vasile Crăiţă-Mîndră, Dumitru Gîrea, Iulia Doarbeş, Voicu Alexandrescu, care au ştiut să descopere şi să îndrume talente sensibil egale. La fel de plină de... surprize, cu o subliniată notă de respect faţă de tradiţie s-a dovedit a fi expoziţia claselor de artă a lemnului, cusut-ţesut şi decoraţiuni pentru bondiţe (cusături). Ea a evidenţiat preocuparea constantă a şcolii de a valorifica specificul zonei noastre şi a reabilita, pentru gustul public, culorile naturale sau obţinute din coloranţi vegetali. Puţine piese care să nu merite a fi promovate în etapa judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României”. Şi aici, ca şi la arta plastică, expoziţia a lăsat să se întrevadă stăruinţa profesorilor Alexandru Huţanu, Polixenia Tudoran, Ana Stoiţa, experienţa cîştigată de-a lungul anilor. Dramaturgul Jos Vandeloo, care a efectuat o vizită în România, la invitaţia Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, s-a întîlnit cu realizatorii spectacolului „De ce dormi, iubito ?“. La Bacău, oaspetele a fost salutat de Petru Enăşoae, preşedinAu apărut încă două volume din sena publicaţiilor editate de muzeele din Bacău. Carpica XII — lucrare întocmită de un colectiv de specialişti ai Muzeului judeţean de istorie şi artă — cuprinde capitolele : arheologie-istorie, etnografie, recenzii-prezentări, viaţa ştiinţifică. Intre autorii articolelor : dr. Ioan Mitrea (Regiunea centrală a Moldovei dintre Carpaţi şi Siret în sec. VI—IX e.n.), Dumitru Zaharia (Dacia în viziunea lui Ludovic Ferdinand Marsili), Alexandru Artimon (Un tezaur monetar de aur din sec. XVI—XVII descoperit în comuna Ştefan cel Mare), Ioan Murariu (Unii factori care au frînat dezvoltarea comerţului intern al Moldovei la sfîrşitul sec. al XVII-lea şi în primul deceniu al secolului al XIX-lea), Dorinel Ichim (Monumentul de arhitectură populară din Dărmăneşti), Feodosia Rotaru (Ceramică populară din judeţul Bacău). Volumul de Studii şi comunicări, nr. 10—12, biologie animală, purtînd emblema Muzeului judeţean de ştiinţele naturii, grupează contribuţii ale multor specialişti la manifestărilor Societăţii culturale „G. Călinescu“, din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Secţia de limbă şi literatură română, căreia îi aparţine iniţiativa organizării, a avut coautori reprezentanţi ai secţiilor de artă plastică şi foto-cineclub. Şi-au dat concursul : Constantin Th. Ciobanu, Gh. Izbăşescu, Dan Dumitrescu, Mihai Pauliuc, Liana Vidraşcu, Mircea Bănulescu, Eliada Cunescu şi artistul fotograf Dorin Speranţia cu... videopoeme. O expoziţie de carte M. Eminescu, interesantă prin rarităţile oferite (ediţii, periodice, ilustraţii, medalii comemorative etc.) a fost deschisă în cadrul Institutului de învăţămînt superior Bacău, în perioada 15-18 ianuarie a.c. Ea a cuprins o parte din colecţia particulară Dumitru I. Grumăzescu, itinerată, anterior, la Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava, colecţie în care, într-un articol publicat anul trecut în revista Steaua, un confrate întrevedea un frumos început pentru „o bibliotecă naţională M. Eminescu”. Deschiderea expoziţiei a fost prefaţată de o substanţială alocuţiune a lectorului univ. N. Nicolescu (Bacău) şi de un referat al prof. univ. I. Burduja (Iaşi). tele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, şi Traian Valeriu, directorul Teatrului dramatic Bacovia. După reprezentaţia din seara zilei de 21 februarie a.c., oaspetele a avut cuvinte de apreciere la adresa colectivului teatrului băcăuan, impresionat fiind de nivelul artistic deosebit al spectacolului, de valoarea interpretării şi receptivitatea publicului la mesajul umanist al piesei. Teatrul dramatic Bacovia a prezentat în premieră pe ţară piesa „De ce dormi, iubito ?“, care se bucură de mare succes (traducerea H. R. Radian, laureat al premiului „Martines Nighoff” pentru cei mai buni şi mai activi traducători din limba neerlandeză). In numai două luni, aceasta a fost văzută de aproximativ 25.000 de persoane. Semnalam şi cu alte ocazii preocuparea conducerii Filarmonicii băcăuane de a crea climatul favorabil afirmării aptitudinilor solistice ale unor tineri din orchestră. Avem prilejul să revenim, adăugind la afirmaţia de mai sus existenţa în ansamblu a unor instrumentişti deosebit de dotaţi, care au suit pe podiumul de concert în lunile ianuarie şfebruarie — Constantin Pintea şi Petrică Pană. Ceea ce se cuvine subliniat la Constantin Pintea este calitatea sunetului şi o înţelegere profundă a muzicii lui Mozart, exprimată convingător prin Concertul nr. 5 în La major, pentru vioară şi orchestră, K.V. 219. Ca solist , pentru spectacolul din 27 februarie şi-a ales Concertul pentru vioară şi orchestră de Dumitru Bughici —, Petrică Pană se caracterizează printr-un sunet viguros şi o tehnică clară tot ambitus-ul instrumentului. Strălucitor în bis-urile oferite — Capricii de Paganini —, se poate spune că el şi-a cucerit deja un auditoriu: cunoaşterea faunei din România, la perfecţionarea activităţii ştiinţifice a muzeelor. Dintre băcăuani publică : prof. dr. doc. V. Nadolschi, colaborator permanent al muzeului, — Variante noi privind prepararea insectelor : Aristiţa Dima şi Valeria Astanei, autoarele mai multor articole, inclusiv a celui despre Specii şi forme rare din colecţia de lepidoptere a Muzeului de ştiinţele naturii din Bacău . Cătălin Rang şi Violeta Rang (în colaborare cu Elena Chiriac, R. Oprişan, Victoria Miron) — Noi contribuţii la cunoaşterea helminţilor păsărilor sălbatice din România ; Matei Alexescu (colaborare cu I. Dragescu) — Activitatea soarelui ; F. Nechita — Observaţii asupra eclipsei de lună de la 13—14 martie 1979. Aceste lucrări, ca şi cele tipărite pînă acum, urmează a fi trimise la toate muzeele cu acelaşi profil şi la mari biblioteci din ţară, precum şi la instituţii ştiinţifice de peste hotare. Ioana PARAVA Culturală Artistică Ştiinţifică V Corespondenţă Viorel DOGARU — Filiaşi, Dolj . Ar fi ceva în „Circumferinţe“ şi „Muzică“. In rest — gesturi grandilocvente şi cuvinte sonore, lipsite de emoţie şi, implicit, de poezie. Iată : „Prăbuşiri / crepusculare / răscolesc / nucleul cosmic, / metamorfozînd / structura incandescentă / a spectrului solar, / fasonînd / fluidul astral” („Prăbuşiri“) sau : „Parabole / uriaşe şi / oglinzi sferice / şi cercuri incandescente / străbat / concentrice valuri, / hrănind flăcările / lăcaşului transparent / cu fructul / unor parabole tîrzii...“ („Parabole“) şi : „Herghelii / de stele / călătoresc / în fîntîna curcubeului, / fulgere transparente / despică oglinzile / paralele...“ („Herghelii”). Coborîţi pe pămînt, scrieţi simplu şi firesc despre ceea ce cunoaşteţi foarte bine şi din cînd în cînd mai daţi-ne cîte o veste. Elena Georgeta TANASE — Buhuşi : Aţi căutat fericirea „în nesfîrşitul mării“, „în văpaia soarelui”, „în pacea înserării” şi ea era lîngă dumneavoastră şi avea chipul unui băiat. Ca să vezi ! Poezia e însă mult mai departe, încercaţi s-o căutaţi, iar dacă o găsiţi anunţaţi-ne şi pe noi. Gh. SILEA — Gura Humorului : Vă mulţumim pentru urări şi ne bucurăm că avem în dumneavoastră un cititor pasionat şi un prieten statornic. Vă urăm, la rîndul nostru, sănătate, bucurie şi succes în toate ! Elena MURARU — Roznov : Versurile pe care ni le-aţi trimis nu sînt pe profilul revistei noastre. Adresaţi-vă unei publicaţii pentru copii. Ovidiu FLORENTIN — Craiova : Rostire clară, concisă, sugestivă. Gîndul îmbracă adesea haina aleasă a poeziei. Sperăm să vă publicăm în unul din numerele viitoare ale revistei. Mai trimiteţi-ne cîteva poezii, între care 2—3 patriotice. Aşteptăm. Marian FLORINESCU — Bucureşti . Frecventaţi, după cum singur spuneţi, cinci cenacluri literare. De ce atît de multe ? Alegeţi unul în care critica funcţionează cu mai multă obiectivitate şi exigenţă şirămîneţi acolo. Cîştigaţi astfel timp pentru lectură, meditaţie şi scris. E doar o opinie. Dumneavoastră aveţi libertatea să procedaţi cum doriţi. Am găsit cîteva versuri frumoase în ,,Flăcăii-si piscuri...“ şi „Dar te-ntorci”. Drept care vă aşteptăm în continuare cu încredere. Ioan APETROAI — Bacău : Ar fi bine să frecventaţi un cenaclu literar. Eventual cenaclul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu“. N-o să dobîndiţi prin aceasta mai mult talent, dar veţi pătrunde într-un climat spiritual favorabil (sperăm) creaţiei literare. Vasile GRAMATICU — Gura Humorului : Sînt încă prea multe ierburi în versurile dumneavoastră, prea multe stele, prea multe cuvinte, în general. E totuşi mai bine decît data trecută. Scrieţi mai puţin şi nu vă mai explicaţi sentimentele. Mai trimiteţi. Sergiu ADAM _________________________________________________________ REVISTA SOCIAL-CULTURALA COLECTIVUL DE REDACŢIE : Petru FILIOREANU (redactor şef), Sergiu ADAM (secretar principal de redacţie), Constantin CALIN, George GENOIU, Măndica MARDARE, dr. Vasile SPORICI Apare trimestrial : 16 pagini — 3 lei. Manuscrisele reţinute se publică în ordinea necesităţilor redacţionale. Materialele nepublicate nu se restituie. Tiparul : întreprinderea poligrafică Bacău, str. Eliberării nr. 63, telefon : 1 24 97. PAGINA 2 Cenaclu Inultimele luni, propunătorii Emil Popa şi Victor Munteanu (versuri), Petru Cimpoieşu (proză) au condiţionat, prin nivelul creaţiilor citite, participarea aproape generală la discuţii a membrilor cenaclului „George Bacovia“ al revistei „Ateneu”. Joi, 12 martie, cenaclul Liceului „Vasile Alecsandri” a fost prezent ca invitat. Au citit : Radu Bogdan Ghelu, Dana Stoica, Felicia Apreutesei şi Adriana Băruţă. Şedinţa „eveniment“ a acestei perioade a fost cea în care Petru Cimpoieşu a citit proza „Scrisoarea” : idei originale, construcţie ingenioasă, limbaj puternic bine condus. Părerea unanimă : un nou prozator a apărut în Bacău. La climatul de lucru al şedinţelor conduse de poetul Sergiu Adam au mai contribuit prin competenţa observaţiilor : Elena Bulai, Constantin Călin, Vasile Sporici, Ernest Gavrilovici, Ion Enache, Sorin Preda, Dan Gavrilovici şi alţii. Momente artistice (muzică, artă fotografică) au îmbogăţit agenda fiecărei întîlniri. Excelente, în deschiderea şedinţelor, intervenţiile Elenei Beţeanu şi ale lui Alexandru Iosub care, cu entuziasm temperat, au trecut auditoriul în lumea sonurilor lui Richard Strauss , inedite şi calde imaginile diasonurilor „In ţara soarelui veşnic” şi „Anotimpuri“ (realizatori : Cătălin Rang şi Virgil Popa, ilustraţia muzicală aparţinînd lui Radu Gheorghiu). Cărţi primite la redacţie — Ion Maxim : Umbra de la Cozia, Roman, Ed. „Facla“, 1980 ; — Idem : Pe malul Styxului, Roman, Ed. „Cartea românească”, 1980 ; — Haralambie Ţugui : Al soarelui şi-al umbrei, Poeme (1935— 1979), Ed. „Junimea“, 1980 ; — Domnica Gîrneaţă : Pe drum de seară, [Roman], Postfaţă de Fănuş Neagu, Editura „Albatros”, 1980 — Ioan Meițoiu : Gravuri rupestre, Versuri, Ed. „Albatros“, 1980 ; — Liviu Ioan Stoiciu : La fanion, Versuri, Ed. „Albatros”, 1980 ; — Elisabeta Isanos : Versuri, Ed. „Junimea”, 1980 ; — Magdalena Ghica : Hipermateria, [Poeme], Ed. „Cartea românească”, 1980 ; — Constantin Pavel : André Malraux. Literatura valorilor umane, Ed. „Junimea“, seria Humanitas, 1980 ; — Theodor Codreanu : Marele zid, Roman, Ed. „Junimea“, 1980 ; — Violeta Rang : Muzeul judeţean de ştiinţele naturii Bacău. Catalogul colecţiei ornitologice, Bacău, 1980 ; — Caietele Eminescu. Studii ştiinţifice elaborate de studenţi filologi, Iaşi, 1980. . ^ Interviu Cu DOREL CERNOMAZU despre „tentaţia descoperirii“ La vîrsta de 33 de ani, inginerul Dorel Cernomazu, romaşcan prin adopţiune, este autorul a peste o sută de invenţii şi inovaţii. Treizeci din cele 56 de invenţii brevetate se aplică în cadrul întreprinderii de reţele electrice Bacău, I.C.P.E., ICEMENERG şi Didactica — Bucureşti. Pe lista participanţilor din judeţul Bacău la activitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnică integrată Festivalului naţional „Cîntarea României“, ocupă primul loc. Mai reţinem, ca semnificative pentru biografia sa de pasionat al noului, cîteva din premiile primite, precum şi contribuţiile originale la diferite reuniuni internaţionale : Premiul special la expoziţia tinerilor din ţările socialiste — Moscova 1975 ; Premiile II şi III în finala ediţiei I a Festivalului naţional „Cîntarea României” ; Premiul I pe ramură la ediţia a II-a a Festivalului naţional „Cîntarea României“ ; Premiul I la Salonul naţional de invenţii — Bucureşti 1979. Un tip ocupat, ne-am zis, preocupat de lumea ideilor lui. L-am abordat cu oarecare sfială. — Trebuie să vă mărturisesc că am ținut neapărat să scriu despre dumneavoastră. Faptele vă recomandă ca fiind un inginer excepţional. Aşadar, tovarăşe Dorel Cernomazu, ce este un inventator ? — Ştiu, unii spun că inventatorii sunt cam „ciudaţi“. In realitate, ceea ce îi face să pară mai deosebiţi nu-i decît modul de a vedea lucrurile, altfel decît cei din jurul lor. Ei sparg tiparele, dau la iveală ceva de care unii se tem. In conversaţii, în viaţa de toate zilele, sînt şi ei nişte fiinţe obişnuite, poate mai timide, poate... — Cum s-a produs desprinderea din „plutonul“ colegilor de breaslă, inginerii promoţiei 1979 a Institutului politehnic din Iaşi ? Presupun că nici unul nu mai posedă atitea brevete de invenţii. — Hotărîtoare au fost dragostea şi puterea mea de muncă, pasiunea pentru tehnică. Nu poţi deveni inventator numai datorită talentului. Aş adăuga că alături de muncă şi pasiune mai intervin şi renunţările. Depinde ce preferi : comoditatea împlinirilor comune, ori tensiunea căutărilor, gustul unic al izbînzii dobîndit printr-o trudă îndelungată, neimpusă de nimeni. — V-afi întrebat, vreodată, de ce alții nu observă, în întreaga lor carieră, că un şurub mutat cu cîţiva milimetri mai sus sau mai jos e în avantajul unei instalaţii ? — E vorba de rutină profesională. Cine nu știe că e mai nosr să iei de-a gata, decît să-ţi asumi riscul de a greşi. Şi mulţi se tem de acest risc. — Riscul face parte din orice explorare. In ce raporturi vă aflaţi cu el, nu vă sperie ? — Nu, deşi sînt un timid. Activitatea de creaţie e singura în care greşelile, eşecurile, riscul trebuie admise, îmi vine în minte exemplul marelui Edison, care pentru un nou tip de acumulator a efectuat mii de încercări nereușite. Mă ridic împotriva acelora care nefăcînd și nerealizînd nimic creator se autointitulează critici de tehnică, încercînd prin condamnarea eșecurilor inerente să demoralizeze inventatorul. — Care ar fi mobilul muncii dumneavoastră ? Medicul ştie încă de cînd îşi alege profesia că menirea lui e să aline suferinţele pacienţilor. Inginerii... — ...Inginerii, cînd izbutesc să îmbine profesionalitatea cu dorinţa de a fi folositori unui număr cît mai mare de oameni, devin inventatori. Consider drept cea mai mare satisfacţie aceea de a şti că rodul gîndirii tale înseamnă ceva, oricît de puţin dar ceva, în slujba binelui, a progresului. Pentru mine, marii inventatori români Gogu Constantinescu, Henri Coandă, Dimitrie Leonida, Traian Vuia, care mi-au fascinat adolescenţa, constituie şi astăzi modele de urmat. In momente dificile, îmi sunt puncte de reper şi sprijin moral. — Există un „numitor comun“ al invenţiilor dumneavoastră ? — Toate urmăresc obiective ce stau în atenţia oricărui energetician : siguranţa sistemului energetic naţional, creşterea eficienţei instalaţiilor electroenergetice şi reducerea consumului de energie electrică, reducerea riscurilor de accidentare, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor. Dintre toate lucrările, căreia i-aţi acorda favoarea unei descrieri şi de ce ? — întrebarea îmi place. Nu m-am gîndit la aceasta niciodată. Aş cita — cred că e de-ajuns — aparatul pentru determinarea grupei de conexiuni la transformatoarele electrice. în primul rînd pentru faptul că s-a dovedit foarte util, atît Uzinei de reparat transformatoare şi aparataj electric Roman, cît şi altor întreprinderi. în al doilea rînd, pentru că a fost apreciat nu numai în ţară, ci şi peste hotare. In al treilea rînd, pentru că mi-a dat multă bătaie de cap. M-a captivat într-atît, încît şi acum cînd se aplică, îi mai găsesc destule posibilităţi de îmbunătăţire. — S-a întîmplat să vă preocupe, în acelaşi timp, mai multe teme ? — Da, deşi am evitat să-mi risipesc forţele pe direcţii paralele. Prefer să rezolv o problemă şi apoi să trec la următoarea. — Aş vrea să-mi vorbiţi puţin de psihologia inventatorului. Nu e destul să vrei. Şi să poţi. Mai e necesar un anumit climat. — Inventatorul nu poate lucra izolat. Efortul său, corelat cu nevoile concrete ale economiei naţionale, se verifică, se experimentează undeva. Succesele aparţin, într-un fel, şi unui colectiv de oameni ai muncii, unei anumite unităţi productive. Datorez mult laboratorului de prototipuri, unde am simţit cu adevărat ce înseamnă colaborarea, ajutorul, înţelegerea, întreprinderea de reţele electrice Bacău, respectiv uzina din Roman, reprezintă un teren fertil pentru oricare specialist. Cu atît mai mult pentru unul ca mine care a avut ambiţia să demonstreze că, în condiţiile actuale, chiar şi într-un orăşel de provincie există posibilitatea etalării unor soluţii tehnice valoroase. Eficienţa economică a invenţiilor mele se ridică la peste cinci milioane lei. — Ce importanţă acordaţi clasamentelor ? In ce măsură sînteţi „opera“ marii acţiuni de descoperire şi încurajare a talentelor care este Festivalul naţional „Cîntarea României“ ? — Clasamentele au rolul de a întreţine spiritul de emulaţie, caracteristic şi Festivalului naţional „Cîntarea României“. Asemenea multor tineri creatori, festivalul rămîne în viaţa mea ca un moment de referinţă. Am cîştigat cîteva premii. Ele mă obligă. Mă obligă să continui ridicînd ştacheta realizărilor anterioare. Măndica MARDARE V____________________________________________________________ ATENEU *