Ateneu, 1983 (Anul 20, nr. 1-12)

1983-01-01 / nr. 1

, CU A SENTIMENTE DE INTENSĂ VIBRAŢIE ŞI MÎNDRIE PATRIOTICĂ, CU SA­TISFACŢIA PARTICIPĂRII LA ÎNFĂPTUIREA MARII OPERE POLITICE INI­ŢIATĂ ŞI CONDUSĂ DE PARTID, DE SECRETARUL GENERAL, OAMENII MUNCII, TOŢI LOCUITORII JUDEŢULUI BACĂU L-AU ÎNTÎMPINAT PE CEL MAI IUBIT ŞI STIMAT DINTRE FIII ACESTUI POPOR, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN VIZITELE SALE DE LUCRU p rezentul socialist şi viitorul comunist al pa­triei, pe ale căror frontispicii dăltuim, la di­mensiunea celor mai înalte aspiraţii ale noas­tre, cuvintele-simbol „dezvoltare“, „progres“, „prosperitate“, „fericire“, „demnitate umană“ poartă, adine şi definitiv încrustată efigia celui mai ilustru dintre fiii şi conducătorii care ni i-a dat istoria tuturor timpurilor româneşti: Nicolae Ceauşescu. O efigie în care s-au de­cantat şi sedimentat calităţile şi însuşirile de excepţie ce dau chipul unui popor dintotdeauna animat de nobile aspiraţii de libertate şi nea­semuit patriotism, de bărbăţie, cutezanţă şi acţiune revoluţionară, de dragoste profundă faţă de oameni. Trup din trupul viguros al ţării, fiinţă născută din fiinţa acestui neam în care s-a cristalizat tot ce poate fi mai bun şi mai frumos, chipul omului care trăieşte pentru oa­meni, făcîndu-şi din aceasta sensul întregii sale vieţi şi activităţi înseamnă, prin simpla rostire a numelui său, certitudinea devenirii. Nu cunoaştem, pînă astăzi, o operă mai măreaţă decît cea pe care o înfăptuim. Şi dacă multă vreme aceste străvechi meleaguri moldovene au stat sub apăsarea uitării, a indiferenţei şi ne­putinţei, acum metamorfoza generală şi pro­fundă pe care o cunosc, prin care trec însea­mnă o nouă existenţă, înfloritoare, înseamnă un destin croit din grija şi îndemnul conducă­torului partidului şi statului, sub bagheta sa de virtuoz strateg al vieţii. Am trăit în mai multe rânduri, alături de toţi ceilalţi locuitori ai acestui înfloritor colţ de ţară, marea satisfacţie de a-1 întîmpina, de a-l primi în mijlocul nostru, pe secretarul general al partidului şi preşedintele­ Republicii. Emoţia şi bucuria au fost, de fiecare dată, la fel de mari, intensitatea sentimentelor la fel de pro­fundă. Prezent în mijlocul oamenilor muncii pentru a le cunoaşte preocupările, rezultatele, pentru a constata direct, la faţa locului, mo­dul în care sunt traduse în fapte hotăririle şi obiectivele congreselor şi conferinţelor naţio­nale ale partidului şi a impulsiona acest amplu şi definitoriu proces prin care trece societatea românească contemporană, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dovedit, cum nimeni nu a reuşit să o mai facă pînă acum, că adevăratele, cele mai trainice legături cu ţara, cu poporul, se realizează numai printr-un permanent şi rodnic dialog în cadrul căruia orientările şi viziunea de ansamblu se regăsesc în detaliul cotidian, se realizează şi exprimă prin acesta. Memoria clipei a reţinut, de fiecare dată, at­mosfera entuziastă, primirea fierbinte, sinceră, vibrantă ce l-au însoţit pe cel mai iubit fiu al poporului în vizitele de lucru întreprinse în judeţul Bacău. Reconstituind aceste momente, cu întreaga lor încărcătură emoţională,, cu sem­nificaţiile complexe şi majore pentru ceea ce înseamnă noul destin al meleagurilor scăldate de nu­ mai puţin legendarele ape ale Trotuşu­­lui, Bistriţei, Siretului, Caşinului şi Tazlăului, ne facem o plăcută îndatorire de cronicar din a oferi curgerii fireşti a istoriei mărturii şi sen­timente din strălucitoarea „epocă Ceauşescu“, în semn de omagiu faţă de marcanta sa per­sonalitate politică, faţă de zidirile trainice ale acestui ev socialist. 8 septembrie 1966. Platforma petrochimică de la Borzeşti — expresie elocventă a procesului de industrializare, prin care trece economia ţă­rii, stimulat de istoricele hotărîri ale Congresu­lui al IX-lea al partidului, care a stabilit di­recţii prioritare, clare de acţiune — îşi primeşte înaltul oaspete cu întreaga măreţie a retorte­lor şi coloanelor ce se înalţă pe mai mult de 100 de hectare. Numai la Combinatul chimic sunt produse peste 50 de sortimente, exportate în 24 de ţări ale lumii. Valorosul schimb de idei dintre conducătorul partidului şi specialiş­tii şi muncitorii de aici relevă posibilităţile multiple de sporire a volumului producţiei, a eficienţei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă ridicarea, pînă în anul 1970, cu cel puţin 30 la sută, a acestui nivel, consemnînd totodată în Cartea de onoare : „Cetatea chimiei, ridicată pe locurile unde a copilărit Ştefan cel Mare este o mărturie a cinstirii gloriei străbune prin fapte demne de epoca noastră socialistă“. Ctitorii socialiste. La Combinatul de cauciuc sintetic, unde au fost atinşi parametrii proiectaţi la 9, din cele 10 tehnologii de bază, secretarul general al par­tidului apreciază că este necesar să se acorde o atenţie sporită cercetărilor proprii în dome­niul catalizatorilor, transmiţînd întregului co­lectiv de muncă urarea de a perfecţiona şi face „...să progreseze continuu tehnica complexă a fabricării acestui produs atît de important pen­tru economia naţională“, odată cu îndemnul de a ridica tot mai sus prestigiul mărcii CAROM. „Sarcina pe care o aveţi — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la mi­tingul organizat în incinta combinatului — să realizaţi, în 1970, peste 60 000 tone de cauciuc, trebuie să fie adusă integral la îndeplinire­­ şi apelăm la toţi oamenii muncii din acest com­binat să depună eforturi şi mai mari în vede­rea realizării tuturor obiectivelor puse de Con­gresul al IX-lea în faţa dumneavoastră“. De la 60 de sortimente fabricate în urmă cu 16 ani, la peste 80 în prezent, de la o produc­ţie marfă în valoare de 3 miliarde lei, repre­­zentînd 25 la sută din întreaga producţie indus­trială a fostei regiuni Bacău, la mai mult de 12 miliarde lei la finele anului trecut ; de la 24 de parteneri externi, la 38 , iată cum au evo­luat principalii indicatori ai activităţii unei ra­muri care a deschis largi şi nebănuite posibi­­lităţi de punere în valoare, de prelucrare supe­rioară a resurselor de materii prime locale, în­tre care ţiţeiul de la Moineşti şi Zemeş, sarea de la Tg. Ocna şi altele. Borzeştiul participă, actualmente, cu­­ 96 la sută din producţia de cauciuc sintetic a ţării, 23 la sută din producţia de sodă caustică, 19 la sută — benzine, chimia şi petrochimia crescînd cu de mai mult de 4 ori faţă de anul 1965. In acest răstimp s-au dat în folosinţă importante capacităţi productive rea­lizate la parametrii cei mai înalţi de tehnici­tate : instalaţiile de cauciuc poliizoprenic, ame­­tilpirolidonă, gamacid B, bistanol, tricloreti­­lenă, de valorificare a izomerilor inactivi, alchi­­lamine. Semănate pe un teren deosebit de fertil, cul­tivate cu răspundere, pricepere şi pasiune de către fiecare muncitor şi specialist de pe ma­rea platformă industrială trotuşeană, sfaturile, îndemnurile şi recomandările secretarului gene­ral au rodit frumos, pe măsura învestiturii de încredere ce li s-a acordat. 27 mai 1970. Judeţul, municipiul Bacău cu­nosc, din nou, atmosfera specifică momentelor de referinţă istorică. Manifestările de intensă vibraţie, de dragoste fierbinte faţă de conducă­torul iubit constituie nota dominantă, specifică, a acestei noi întîlniri cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Oaspete de onoare al întreprinderii avicole de stat — unitate concepută şi constru­ită după cele mai moderne tehnologii în dome­niu, rezultat al măsurilor iniţiate de partid pen­tru dezvoltarea zootehniei, „Avicola“ furniza la acea dată aproape 20 de milioane de ouă. Secretarul general recomandă să se asigure au­tomatizarea totală a staţiei de sortare a ouă­­lor, lucrare posibilă de realizat prin investiţii materiale minime, dar cu o mare contribuţie de inteligenţă proprie. Ce a însemnat, aici, dezvoltare ? Care a fost evoluţia întreprinderii în perioada următoare ? Crearea, în 1975, a sectorului de creştere a curcilor în sistem industrial cu circuit închis — selecţie, reproducţie, industrializare, cu o ca­pacitate iniţială de 56 000 capete pentru selec­ţie, 106 000 locuri pentru reproducţie, o produc­ţie anuală de carne de 10 500 tone; creşterea de 24 de ori a valorii fondurilor fixe, a efecti­velor de păsări de aproape 20 de ori, a produc­ţiei de ouă de 50 de ori iar a celei de carne de C­ERTITUDINEA DEVENIRII Edificarea societăţii socialiste multilateral dez­voltate presupune, ca o cerinţă obiectivă, parti­ciparea efectivă a oamenilor muncii la întreaga viaţă social-econo­mică şi politică, a ţării, ace­asta fiind expresia cea mai­­ elocventă a dezvol­tării democraţiei socialiste. Creşterea randamentului autoconducerii, dez­voltarea spiritului de răspundere a tuturor or­ganelor colective de conducere, reprezintă una din cerinţele de prim ordin ale activităţii în fiecare întreprindere, de aceasta depinzînd, în măsură hotărîtoare, sporirea eficienţei econo­mice, a rentabilităţii şi beneficiilor în toate do­meniile producţiei de bunuri materiale. Noul mecanism economico-financiar a creat premise dintre cele mai­­ favorabile pentru ridicarea pa­rametrilor eficienţei la cote necunoscute pînă acum în ţara noastră. In acest context, la Ple­nara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 31 martie 1982 tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că : „principiul de bază al me­canismului economic — autogestiunea, autocon­­ducerea — nu poate fi conceput fără o activi­tate rentabilă în toate sectoarele“. In sistemul indicatorilor care comensurează la nivelul tuturor verigilor organizatorice din economie volumul de activitate şi eficienţa acestora, valoarea producţiei nete ocupă cel mai important loc. Introducerea acestui indicator orientează preocupările colectivelor de muncă din întreprinderi spre utilizarea deplină a ca­pacităţilor de producţie şi valorificarea superi­oară a materiilor prime şi materialelor, reduce­rea consumurilor specifice şi ridicarea continuă a calităţii produselor, promovarea largă a pro­gresului tehnic, creşterea productivităţii mun­cii, înnoirea şi modernizarea produselor, coin­teresează colectivele de muncă în finalizarea producţiei fizice, stimulează creşterea rentabi­lităţii în toate unităţile. Definitorie în orice fază a creşterii economice, obţinerea unei eficienţe economice maxime re­prezintă imperativul primordial în condiţiile în care ţara noastră este angajată decisiv în amplul proces de trecere la o nouă calitate în toate domeniile, ceea ce înseamnă o treaptă superi­oară în valorificarea optimă a resurselor materiale. Acestui scop îi răspund, între altele, acţiunile desfăşurate de mai mulţi ani de că­tre partid pentru reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic a materialelor refolosibile pentru creşterea generală a productivităţii şi eficienţei muncii. Funcţionarea valorii producţiei nete ca indi­cator de bază în planificarea şi comensurarea rezultatelor activităţii economice se realizează în condiţiile folosirii şi perfecţionării continue şi a celorlalţi indicatori economico-financiari, care exprimă volumul de activitate în diversele ramuri ale economiei (producţia marfă, produc­ţia globală) şi eficienţa acestora (productivita­tea muncii, costurile de producţie, beneficiile şi producţia la 1.000 lei fonduri fixe ş.a.). Esenţia­lul însă rămîne, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că trebuie să punem la baza dezvoltării noastre ca indicatori de bază pro­ducţia netă şi valoarea adăugată — adică ceea ce se produce nou în societate, pentru că nu­mai pe această cale putem asigura atît mijloa­cele de acumulare, de dezvoltare, cît şi mij­loacele penru crearea unor condiţii mai bune­­de viaţă întregii naţiuni. Realizarea valorii pro­ducţiei nete este strîns legată de calitatea ac­tivităţii colectivelor de muncă, valorificarea su­perioară a materiilor prime şi materialelor, re­ducerea cheltuielilor materiale de producţie, precum şi creşterea continuă a productivităţii muncii. Pornind de la aceste considerente, supunem atenţiei evoluţia indicatorilor : valoarea pro­ducţiei nete industriale şi valoarea producţiei marfă industrială în anul 1981 la întreprinde­rea de maşini-unelte din Bacău, Combinatul de prelucrare a lemnului Bacău, întreprinderea „Proletarul“ Bacău şi Mina Comăneşti, luate în studiu. Din datele înscrise în situaţiile statistice re­zultă că toate întreprinderile luate în studiu au­­îndeplinit la finele anului 1981 indicatorii — valoarea producţiei nete industrială (I.M.U. Ba­cău — 1­00,2% CPL Bacău — 100%, „Proleta­rul“ Bacău 105,1%, Mina Comăneşti — 105,8% şi aceasta datorită unor măsuri organizatorice deosebite luate în domeniul reducerii cheltuie­lilor materiale şi productivităţii muncii. In acest sens, în unităţile economice mai sus menţionate s-a acţionat în următoarele direc­ţii : — respectarea consumurilor specifice planifi­cate (cazul întreprinderilor „Proletarul“ şi C.P.L. Bacău) ; — extinderea utilizării înlocuitorilor fără a­­fectarea calităţii produselor şi folosirea pe scară largă a deşeurilor (cazul întreprinderilor „Proletarul“ şi C.P.L. Bacău) ; — scurtarea ciclului de fabricaţie; — creşterea calificării personalului (realizări deosebite la I.M.U. Bacău) ; — îmbunătăţirea organizării producţie şi a muncii ; — creşterea productivităţii muncii ; — reducerea la strictul necesar a cheltuieli­lor administrativ-gospodărești ; — înlăturarea rebuturilor şi a oricăror chel­tuieli neeconomicoase. Iată de ce în procesul de folosire superioară a resurselor energetice şi materiilor prime, un rol deosebit îl are noul mecanism economic, autoconducerea muncitorească, autonomia eco­nomico-financiară a întreprinderii socialiste. Ţinînd seamă de dinamismul puternic al dez­voltării economiei româneşti, problema econo­misirii resurselor de materii prime şi energie dobîndeşte o importanţă hotărîtoare. Pentru ţara noastră, creşterea productivităţii muncii vii şi economisirea valorilor deja create au un caracter de necesitate totală, avînd în vedere condiţiile actuale ale crizei mondiale de ener­gie şi de materii prime. Asigurarea unei compe­titivităţi înalte activităţilor şi produselor eco­nomiei româneşti este hotărîtor condiţionată pe mai departe de folosirea, cît mai eficient so­cial, a resurselor materiale şi energetice. In acest sens, la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 31 martie 1982 tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că : „este ne­cesar acum să acţionăm pentru a recupera ră­­mînerea în urmă în domeniul energetic şi al materiilor prime, să ne asigurăm o bază mai bună internă şi, în felul acesta să creăm con­diţii pentru a putea să trecem la dezvoltarea într-un ritm înalt a economiei, pe o bază mai trainică din punct de vedere al energiei şi ma­teriilor prime“. Această necesitate a fost rele­vată şi de Plenara C.C. al P.C.R. din 7—8 octom­brie 1982, unde se arată că un imperativ ac­tual în economia ţării noastre constă în asigu­rarea unei înalte eficienţe în toate domeniile de activitate, acordîndu-se atenţie înlocuirii teh­nologiilor excesiv consumatoare de combustibil şi energie, promovării rapide a produselor cu fiabilitate înaltă, randamente superioare şi greutăţi mici, introducerii metodelor moderne de organizare a producţiei şi a muncii. Obţinerea unei înalte eficienţe a muncii so­ciale este indisolubil legată de creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. Sporirea accentuată a productivităţii muncii constituie factorul ho­tărîtor al măririi producţiei materiale, influen­­ţînd considerabil trecerea la o nouă calitate a întregii activităţi social-economice. Lect. univ. Lucian SARADICI, Institutul de învățămînt superior din Bacău * Fragment dintr-o mai amplă cercetare socio­logică. Afirmarea autoconducerii muncitorești*’ * PAGINA 2 ATENEU

Next