Ateneu, 1986 (Anul 23, nr. 1-12)

1986-01-01 / nr. 1

REPORTAJE ACTUALITATEA POLITICĂ 9 CULTURĂ • EDUCAŢIE Modern şi competitiv întreprinderea de Maşini Unelte Bacău Cîteva mii de oameni minunaţi de la întreprinderea de maşini unelte din Bacău au ctitorit în zona de sud a oraşului un veritabil co­mandament al creativităţii tehnice, începutul a fost acum vreo 15 ani, cînd dincolo de barieră, unde ora­şul se termina în lanurile­­de porumb sau grîu, au poposit constructorii cu macaralele lor. De o parte şi de alta a unui bulevard, căruia i s-a dat numele aproape moldovenesc de Calea Republicii, constructorii au înfipt ţăruşii lor şi au zis : „Aici vor fi 5000 de apartamente, dincolo nişte fabrici“. Zis şi făcut, Republicii I şi Republicii II sînt acum cele mai mari cartiere băcăuane. Aici, printre blocurile de locuinţe, prin­tre magazine şi terenuri sportive se văd acum şi turnurile fabricilor. Una face nutreţuri concentrate, alta­­ panouri electropneumfitice; una fabrică vane, alta avioane ; una repară autoturisme, alta utilaje grele pentru construcţii şi transporturi. Interesul nostru acum se în­dreaptă însă spre I.M.U. Cele trei iniţiale sunt foarte familiare băcă­uanilor , întreprinderea care fabrică maşini unelte cheamă zi de zi la lucru cîteva mii de oameni. Sunt proiectanţi, strungari, frezori, me­canici, electricieni. Halatele lor curate şi in prima şi în ultima oră ,a zilei de lucru arată că avem de-a face cu o fabrică modernă, în care mecanizarea şi automatizarea îi însoţesc pe oameni la tot pasul. ...A fost un timp în care IMU a trebuit să dea un răspuns clar, precis la întrebarea: Ce să facem ca să rezistăm ? Se ştia bine încă de la început că nu ar­ fii cine produce ceea ce se vinde, se solicită are şansa de a rezista. Dar nimeni nu bănuia că întrebarea se va pune prea curînd. Cele cîteva tipuri de mașini unelte ce se fabricau în pri­mii ani erau destul de bune; oamenii le lucrau cu migală, frumos, dar în scurt timp nu a mai fost nevoie de ele. Firme mai bine puse la punct, cu o perspectivă mai clară şi un ritm de gîndire alert rea­lizau maşini unelte moderne şi repurtau succes după succes în com­petiţia internaţională. ...Au început să gîndească şi băcăuanii. Directorul de atunci (din anul în care au început să gîndească şi băcăuanii) şi de acum (cînd, veţi vedea, băcăuanii gîndesc ca şi americanii sau japonezii), directo­rul deci, pe numele său bine cunoscut Vasile Gogu, avea o vorbă : „decît să căutăm piaţă de desfacere pentru ce avem, mai bine să gîn­­dim nişte maşini pe care piaţa să le găsească numai la noi“. Aşa se face că în numai doi-trei ani municiprii, inginerii şi tehnicienii de la I.M.U. s-au pus la punct cu tehnica modernă şi au conceput şi realizat­­maşini unelte pe care beneficiarii nici nu bănuiau că le vor găsi în ţară şi încă la Bacău. Cu numai cîţiva ani în urmă, la Tîrgul Internaţional Bucureşti, în pavilionul central, cam în mijlocul acestuia, o maşină frumoasă şi mare atrăgea atenţia vizitatorilor. Doi tineri îmbrăcaţi în halate albastre ofereau solicitatorilor prospecte, discutau cu cei interesaţi, apelînd, de­sigur, şi la translatorii de la serviciul specializat al tîrgului. Iniţialele şi cifrele care împodobeau maşina spuneau că ea alezează şi frezează longitudinal, ba că mai avea şi portal ; lucrul acesta îl inţelegeau bine mai ales specialiştii firmelor interesate în achiziţionarea unor maşini cu performanţe tehnice deosebite. Maşina aceea despre care am scris la timpul potrivit a însemnat de fapt prima mare diversificare a pro­ducţiei de la I.M.U. Citim într-un prospect de dată recentă : „CPFH — 500. The ma­chines are provided with program numerical control CNC Numerom 460“.I înţelegem repede că este vorba de maşini dotate cu comandă numerică programată şi mai observăm că m­işina din prospect poartă şi iniţialele MUB, ceea ce înseamnă maşini unelte Bacău. Bănuiam că într-un timp foarte scurt acestei frumoase şi utile maşini i se va adăuga, în prospect, dar şi pe batiu, copia medaliei de aur ce i s-a decernat la un prestigios tîrg internaţional în anul 1985. Cînd s-a hotărît ca la Tîrgul Internaţional Brno — R. S. Ceho­slovacă să fie trimisă şi başina băcăuanilor, exportatorul — „Maşin­­exportimport“ Bucureşti, România — a avut in vedere, de bună seamă, performanţele atinse, dar şi prestigiul producătorului, consacrat acum, cunoscut ca firmă­ prestigioasă, modernizată şi modernă, serioasă, promptă. Ediţia a 27-a a Tîrgului Internaţional Brno a reunit 2397 firme din 30 de ţări ale lumii. Produsele româneşti au fost bine primite de specialişti. Unul dintre acestea a excelat însă. Din cauza aceasta MUB (maşini unelte Bacău), emblema cochetă ce strălucea pe una dintre cele mai atrăgătoare maşini din expoziţie, a devenit atracţia nr. 1 a tîrgului. Juriul, alcătuit din specialişti care deosebesc uşor utilajul mo­dern, bine gîndit şi realizat, a decis : marele trofeu — Medalia de Aur a Tîrgului Internaţional Brno, ediţia 1985 — se atribuie maşinii pur­­tînd inscripţia „CPFH — 500“ şi marca de fabricaţie Maşini unelte Bacău, România“. Ce este şi ce face acest CPFH — 500 ? Maşina prezentată de bă­căuani la prestigiosul tîrg internaţional este un Centru de prelucrare cu ax orizontal. Incununind munca asiduă a zeci şi zeci de ingineri şi tehnicieni, aureolînd capacitatea creatoare a acestora şi a citorva sute de muncitori care au dat viaţă îndrăzneţului proiect, Centrul de prelucrare cu ax orizontal este o maşină ultram­odernă cu ajutorul că­reia se pot executa piese complexe ; operaţiile de frezare, alezare, gău­­rire, filetare, tencuire pe care le execută CPFH sunt de mare precizie şi nu solicită prezenta lungă maşină decît a unui singur om. La un ast­fel de centru de prelucrare se poate apela şi în cazul unicatelor, şi în cel al producţiei de serie mijlocie. Deci, avantaje. Să mai adăugăm: centrul de prelucrare dispune de masă indexată cu 360 de poziţii, dispo­­­zitiv automat de schimbare a sculelor, magazie cu 30 pînă la 50 de scule, mecanism de paletare, dispozitiv automat de curăţire a port­­sculei, transportor de şpan. Un specialist în materie este gata să ex­clame , excelent. Sistemul de comandă numerică programată cu care este dotat Centrul de prelucrare (românesc şi el) permite acţionarea pe baza unui program stabilit, care de fapt este înegistrat pe bandă sau memorie. Băcăuanii, gîndindu-se la utilitatea maşinii, la pretenţiile beneficiarilor de pretutindeni au dotat centrul de prelucrare cu un sistem de comandă care face posibilă realizarea unui număr mare de programe. In memoria maşinii încap, ni se spune 10 programe, dar tot ea este aceea care mai poate între megazina şi 90 de subprograme care pot fi rulate, fiecare, de alte 99 de ori în cadrul oricăruia dintre subprograme. Cine are timp de matematică poate să o facă. Reporterul ştie doar că maşina băcăuanilor execută o gamă atît de largă de ope­raţii, incit orice întreprindere care se respectă îşi doreşte să aibă cel puţin un astfel de centru de prelucrare. Băcăuanii au înregistrat un succes deosebit în travaliul lor nu­mit competitivitate in domeniul creativităţii tehnice; ei nu se opresc aici; ei ştiu bine că sunt obligaţi să gîndească în pas cu tehnica mon­dială. In felul acesta întrebarea „Ce facem, rezistăm ?“ nu se va mai pune. O producţie diversă, aflată în continuă diversificare, o producţie modernă, care ţine cont de toate cuceririle ştiinţei şi tehnicii actuale este întotdeauna de mare prestigiu şi benficiarii se adresează cu multă încredere întreprinderilor care au ajuns în acest stadiu. Laudă, deci, băcăuanilor de la maşini unelte, medaliaţi cu aur la un mare şi pre­stigios tîrg internaţional — confruntare a tehnicii de virf. Dar lau­dele pentru tot ceea ce au realizat în 1985, pentru tot ceea ce şi-au propus să înfăptuiască în noul cincinal îi vizează acum şi pe mulţi alţii , pe petrochimiştii borzeşteni, a căror inteligenţă tehnică o găsim încorporată în 250 de produse chimice ce le duc faima în ţară şi pe meridianele lumii © pe minerii comăneşteni care au scos din adincuri cu 25 000 de tone de cărbune mai mult decît îşi propuseseră © pe pe­troliştii moineşteni şi rafinorii dărmăneşteni ® pe forestierii de la Agăş, Bacău, Căiuţi ® pe constructorii de case şi fabrici de la Bacău şi din municipiul Gheorghe Gheorgh­iu-Dej.­­ pe toţi aceştia îi vizează laudele. Stelian NANIANU JUDEŢUL BACĂU — CTITORII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU împliniri şi perspective Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Bacău : momente cu adinei reverberaţii în conştiinţele oamenilor, prilejuri de analiză realistă, la faţa locului, a realizărilor şi de prospectare lucidă a înfăptuirilor viitoare ale ju­deţului, de angajare fermă a oame­nilor muncii la opera de construcţie a socialismului şi comunismului în România, expresii de neţărmurită stimă şi devotament cu care locuitorii me­leagurilor băcăuane, întregul nostru popor îl înconjoară pe secretarul ge­neral al Partidului, preşedintele Re­publicii, proeminentă personalitate a lumii contemporane. „ Perioada cea mai fertilă din istoria patriei, căreia cu mîndrie îi spunem EPOCA CEAUŞESCU, şi-a pus ampren­ta în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Asemenea întregii patrii so­cialiste, judeţul Bacău, situat în centrul înfloritoarei Moldove, aici, pe mănoa­sele văi ale Bistriţei şi Siretului, Tro­­tuşului şi Tazlăului, Zeletinului şi Ber­­heciului, îşi defineşte nestematele situ­­îndu-se printre unităţile teritorial-admi­­nistrative de primă mărime ale Româ­niei. In anul aniversar 1986, cînd partidul sărbătoreşte 65 de ani de luptă pentru viitorul luminos al ţării, cînd naţiunea întreagă îşi slăveşte conducătorul, cti­torul României moderne, oamenii mun­cii din judeţul Bacău aduc prinos de recunoştinţă inspiratorului victoriilor lor, vizionarului care le călăuzeşte paşii spre culmi­a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, semn nu numai al stimei şi preţuirii, ci şi al angajării plenare în marea operă de desăvîrşire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. © DIN FILELE CRONICII NOI © Judeţul Bacău este situat în Moldova centrală, pe versantul răsăritean al Car­­paţilor Orientali, ocupînd 2,8 la sută din teritoriul ţării, ceea ce reprezintă m­ai bine de 1 6 600 kmp.­­ Jumătate din suprafaţa judeţului o constituie terenul agricol @ Pădurile, veritabilă bogăţie a meleagurilor băcăuane, acoperă 40 la sută din teritoriu, adică peste 270.000 hectare , 710.000 locuitori în acest ia­nuarie 1986, deci 3,1 la sută din totalul populaţiei întregii ţări © 44 la sută din populaţie se află în mediul urban © 87 de localităţi în judeţ , două muni­cipii, cinci oraşe, şase comune subur­bane şi 74 de comune rurale . Resur­sele de muncă ala judeţului vacau­t 361.000 persoane, iar dintre acestea 310.000 alcătuiesc populaţia ocupată . Diverse şi de mare însemnătate sunt re­sursele naturale din judeţ : păduri de răşinoase şi foioase, păşuni, fineţe na­turale, ape cu un bogat potenţial ener­getic, soluri agricole, petrol, cărbune, sare, ape minerale . Ramura de bază a economiei — INDUSTRIA — asigură 70 la sută din produsul global © A doua ramură importantă a economiei — AGRICULTURA — a înregistrat în ultimele două decenii o creștere de 100 la sută © Dispunînd de o puternică bază materială (3.000 de tractoare, 1.000 de semănători, 1.000 de combine şi mul­te alte maşini agricole) unităţile din agricultura judeţului Bacău sporesc de la an la an nivelul producţiilor . De o importantă bază materială dispun astăzi domenii cum sunt învăţămîntul, cultura, comerţul, cooperaţia, sportul, turismul © DE ACTUALITATE :1 50 miliarde lei producţie globală indus­trială © Ritmul mediu anual de creş­tere este astăzi de peste 8 la sută © Producţia marfă pe care o realizăm în­tr-un an ne situează pe locul VI în ierar­hia naţională © In judeţul Bacău se dezvoltă cu prioritate : baza energetică şi de materii prime, chimia, industria constructoarei de maşini, agricultura.­­ In ultimii 20 de ani la Borzeşti au intrat în funcţiune 75 de instalaţii noi, cele mai multe dintre ele fiind verita­bile uzine chimice . La Borzeşti, în citadela petrochimiştilor, sunt fabricate 260 de produse mult solicitate în ţară şi peste hotare © In anul 1985 produc­tivitatea muncii în Combinatul Petro­chimic Borzeşti a fost de 2,6 ori mai mare în raport cu cea realizată în anul 1965 © Din gama de produse ce se rea­lizează astăzi aici 135 sunt nou asimi­late sau modernizate © S-au construit mai bine de 66.000 apartamente şi 21.500 case noi , 1.151 şcoli de toate gradele, 192.000 elevi şi studenţi, 9.148 cadre didactice, 3.726 săli de clasă, 473 laboratoare, 343 ateliere, 86 săli de gim­nastică, 25 de internate şi cantine — Iată un tablou complet al învăţămîntului băcăuan . Puternică bază materială şi în cultură : 524 biblioteci, 235 cămine culturale, 4 case de cultură, 9 muzee, 7 cluburi, două teatre, orchestră filar­monică, revistă de cultură . In dome­niul ocrotirii sănătăţii : 8 spitale care dispun de 5000 de paturi, 13 policlinici, 153 dispensare medicale, 1195 medici şi un personal mediu sanitar însumînd 3542 lucrători © In perioada de înflo­rire cunoscută în ultimele două dece­nii, în judeţul Bacău a cunoscut o pu­ternică dezvoltare şi baza materială a unor domenii cum sunt sportul şi tu­rismul © PERSPECTIVE © In cinci­nalul 1986—1990 economia judeţului va cunoaşte o impetuoasă dezvoltare, rit­muri înalte de creştere înregistrîndu-se atît în industrie cît şi în agricultură © In anul 1990 vom realiza o produc­ţie industrială în valoare de 63 miliarde lei, ceea ce va echivala cu 113.000 lei pe locuitor . Construcţia de maşini, electronica, exploatarea şi prelucrarea lemnului, chimia sunt numai cîteva din­tre ramurile industriale care se vor dez­volta pe baza celor mai moderne teh­nologii . Producţia în industria mică şi prestările de servicii vor atinge în anul 1990 un volum de 4 miliarde lei , încă 15.000 de apartamente vor fi construite în oraşele şi comunele ju­deţului, faţa localităţilor schimbîndu-se radical . Numeroase spaţii comerciale, edificii destinate activităţii culturale şi sportive se vor adăuga celor existente © Se va dezvolta cu precădere indus­tria petrochimică . Industria extrac­tivă a petrolului şi cărbunelui, indus­tria constructoare de maşini, metalur­gia, industria uşoară îşi vor urma dru­mul ascendent situînd în continuare ju­deţul în fruntea eşalonului pe drumul impetuos al înfloririi României socia­liste . Zeci şi zeci de noi obiective in­dustriale vor fi puse în funcţiune pe platformele existente şi cu deosebire la Moineşti, Comăneşti şi în municipiile Bacău şi Gh. Gh.­Dej . Noile capaci­tăţi de producţie, fiind proiectate şi rea­lizate pe baza celor mai moderne teh­nologii vor valorifica superior resursele naturale şi de materii prime, vor da posibilitatea punerii în valoare a între­gului potenţial uman şi tehnic de care dispunem . In anul 1987 va fi pus în funcţiune primul dintre cele două agre­gate ale Centralei electrice de termofi­­care Bacău © Se vor încheia lucrările la hidrocentralele de pe Siret, turbinele de la Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti pulsînd în sistemul energetic naţional cu mult peste 100 MW energie electrică © Agricultura va mai primi 1000 de tractoare şi 230 combine, vor fi irigate 40.000 hectare © încă un spital, o poli­clinică şi un nou cinematograf în urmă­torii ani © Se va dezvolta activitatea de export, industria chimică precum şi cea constructoare de maşini şi indus­tria mobilei deţinînd prioritatea pe piaţa externă © Dezvoltarea industriei şi agriculturii îşi va găsi corespondent în nivelul de trai tot mai ridicat al popu­laţiei de la oraşe şi sate. Aici, în centrul Moldovei, oameni cinstiţi, harnici şi sfătoşi, acţionînd toţi ca unul, înfăptuind neabătut politica Partidului Comunist Român, urmîndu-şi neabătut conducătorul, ctitorul a tot ceea ce e mare şi trainic sînt hotărîţi să înnoiască continuu străvechile me­leaguri, să făurească viitorul luminos al generaţiilor de azi şi de mîine. EPOCA CEAUŞESCU cea mai fertilă din milenara istorie a patriei, este în­crustată în veci, cu litere de aur, în cronica anilor noștri de ieri, de azi și de mîine. Stere NICODIM © 1986 © PAG. 2 © IANUARIE © PAG. 2 © ATENEU .©

Next